FIȘĂ TEMATICĂ - SEMESTRUL EUROPEAN
SUSTENABILITATEA FINANȚELOR PUBLICE
1. INTRODUCERE
Sustenabilitatea finanțelor publice,
denumită și sustenabilitatea fiscal-
bugetară, este capacitatea unui
guvern de a-și acoperi cheltuielile
curente și de a-și susține politicile în
materie de impozite și alte politici
conexe pe termen lung, fără a-și pune
în pericol solvabilitatea sau a risca să
nu poată să își ramburseze o parte din
datorii sau să efectueze o parte din
cheltuielile promise.
Recenta criză a demonstrat cât de
importantă este sustenabilitatea fiscal-
bugetară. Cu toate acestea,
sustenabilitatea finanțelor publice nu
este doar o preocupare circumstanțială.
Aceasta afectează echitatea între
generații și ilustrează principii care li se
aplică în orice moment tuturor
guvernelor, indiferent de gradul lor de
îndatorare actual. Ținerea sub control a
datoriei publice și menținerea capacității
de a emite titluri de datorie atunci când
este necesar sunt esențiale pentru buna
funcționare a economiei. Statele membre
trebuie să fie în măsură să se adapteze
la circumstanțe neprevăzute, aflate în
afara controlului guvernelor, precum
fluctuațiile ample ale ciclului economic
sau crizele economice. O capacitate
limitată de a genera venituri fiscale,
aspectele de economie politică ce
complică consolidarea, precum și
dovezile că reformele structurale au
rezultate mai bune în țările cu poziții
bugetare inițiale sănătoase sunt motive
suplimentare pentru a da dovadă de
precauție1.
În acest context, deteriorarea pozițiilor
fiscal-bugetare și creșterea datoriei
publice în UE din 2008 încoace, precum
și presiunile bugetare generate de
îmbătrânirea populației se amplifică
reciproc și transformă sustenabilitatea
fiscal-bugetară într-o provocare politică
acută. Începând din 2014, ponderile
datoriei publice în PIB au început să
scadă la nivelul agregat al UE. Cu toate
acestea, moștenirea crizei implică faptul
că povara datoriei publice rămâne
ridicată în mai multe țări din UE.
Analiza potențialelor evoluții ale datoriei
publice și ale riscurilor la adresa
sustenabilității fiscal-bugetare este, prin
urmare, crucială pentru ca țările din zona
euro și UE, în ansamblu, să poată
formula răspunsuri de politică adecvate
vizând consolidarea solvabilității fiscal-
bugetare atunci când este necesar.
Evoluțiile recente, în special criza
datoriilor suverane, care au îngreunat
accesul la piață pentru anumite țări din
1
Obstfeld M. (2013), „On Keeping Your
Powder Dry: Fiscal Foundations of Financial
and Price Stability, IMES institute for
monetary and economic studies”,
Banca Japoniei, documentul de reflecție
nr. 2013-e-8, Fournier M. și Fall (2015)
„Government Debt and Fiscal Frameworks”
document de lucru al OCDE,
ECO/CPE/WP1(2015)7/ANN2, Eyraud L. și Wu
T. (2015), „Playing by the Rules: Reforming
Fiscal Governance in Europe”, documentul de
lucru al FMI nr. WP/15/67.
Pagina 1 |
UE, au confirmat faptul că provocările
legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară
nu se manifestă numai pe termen lung.
Este esențial ca rezervele bugetare să fie
refăcute în timp util pentru a absorbi
noile șocuri pe măsură ce vor apărea; nu
în ultimul rând, ne putem aștepta la o
creștere a ratelor dobânzii.
În zona euro și, în general, în UE,
perspectivele fiscal-bugetare generale
continuă să se îmbunătățească2,
ponderea deficitului în PIB3 fiind
proiectată să scadă la 1,1 % în zona
euro, respectiv 1,2 % în UE în 2017 și să
mențină această tendință până în 2019,
când este proiectată să atingă 0,8 % în
zona euro, respectiv 0,9 % în UE4. În
condițiile în care deficitele au scăzut și s-
au înregistrat efecte favorabile de
„bulgăre de zăpadă”, ponderea datoriei
în PIB s-a situat pe o pantă descendentă
începând din 2014, atât în zona euro, cât
și în UE. Se preconizează ca în 2017
aceasta să atingă 89,3 % în zona euro,
respectiv 83,5 % în UE și să continue să
scadă până la 85,2 %, respectiv 79,8 %
în 2019. Această perspectivă ameliorată
asupra gradului de îndatorare a menținut în timp, datoria publică ar
sectorului public este susținută de
creșterea PIB-ului nominal și de nivelul
ratelor dobânzii, care a atins un minim
istoric. Cu toate acestea, situațiile
economice și bugetare actuale și viitoare
variază foarte mult în țările UE.
Combinația adecvată de politici necesară
pentru a se asigura sustenabilitatea
fiscal-bugetară variază, prin urmare, la
fel de mult, în funcție de provocările cu
care se confruntă fiecare țară5.
2
Comisia Europeană (2017), „Previziunile
economice europene din toamna 2017”.
3
Aceasta reprezintă soldul bugetar global.
4
Pentru mai multe informații privind poziția
fiscal-bugetară a zonei euro și a UE, a se
vedea Comisia Europeană (2016), „Analiza
anuală a creșterii 2017”.
5 nicio modificare (figura 1). În plus,
Această fișă informativă nu include Grecia,
țară care pune în aplicare un program de
ajustare. Perspectivele macroeconomice și
bugetare sunt evaluate mai frecvent pentru
țările care fac obiectul unui program decât
pentru celelalte state membre. Orizontul de
timp acoperit de previziunile pentru aceste
țări este, de asemenea, diferit de cel utilizat
În sfârșit, sustenabilitatea finanțelor
publice în UE este strâns legată de
principiile consacrate în tratate, de Pactul
de stabilitate și de creștere (PSC),
precum și de procesul de supraveghere
multilaterală efectuat prin intermediul
semestrului european, ca parte a unui
cadru în care Comisia acționează
împreună cu statele membre.
În continuare, prezenta fișă informativă
este organizată după cum urmează:
secțiunea 2 evidențiază provocările
asociate sustenabilității finanțelor
publice; secțiunea 3 analizează pârghiile
în materie de politici; secțiunea 4
analizează stadiul actual al politicilor.
2. PROVOCĂRI
La evaluarea sustenabilității fiscal-
bugetare, trebuie să se acorde atenția
cuvenită nivelului actual și potențial al
datoriei publice. Țările cu datorii mari
sunt mai vulnerabile în fața recesiunilor
economice și a șocurilor ratei dobânzii.
În lipsa unui excedent primar suficient
de ridicat, care ar putea fi dificil de
putea fi nesustenabilă chiar și fără o
populație în curs de îmbătrânire. Prin
urmare, un nivel ridicat al datoriei
publice poate pune în pericol
sustenabilitatea fiscal-bugetară,
indiferent de cheltuielile pe termen lung
legate de îmbătrânirea populației.
În 2017, mai mult de jumătate din
statele membre ale UE aveau o pondere
a datoriei publice în PIB situată peste
pragul de 60 % prevăzut în tratat. Cu
toate acestea, dacă statele membre ar
respecta pe deplin normele fiscal-
bugetare din PSC - cu alte cuvinte, în
scenariul PSC - ar fi de așteptat ca, în
2028, practic toate statele să
înregistreze o pondere mai scăzută a
datoriei în comparație cu un scenariu în
care politica fiscal-bugetară nu ar suferi
presupunând că ar respecta pe deplin
normele fiscal-bugetare din PSC, niciun
pentru celelalte state membre și presupune
executarea integrală a programului de
ajustare.
Pagina 2 |
stat membru nu ar înregistra creșteri ale
ponderii datoriei în PIB până în 2028.
Figura 1 — Proiecțiile datoriei publice brute în scenariul PSC comparativ cu scenariul de
referință în care politica fiscal-bugetară nu ar suferi nicio modificare (% din PIB)

Scenariul PSC

Scenariul de referință în care politica fiscal-bugetară nu ar suferi nicio modificare

Sursă: serviciile Comisiei

Note: pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017; Previziunile privind datoria brută în diferite
scenarii sunt disponibile în evaluarea Comisiei privind programul de stabilitate al fiecărei țări, la adresa
https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-
governance-monitoring-prevention-correction/stability-and-growth-pact_ro.

Pagina 3 |
Abordarea multidimensională a Comisiei
în ceea ce privește evaluarea
sustenabilității fiscal-bugetare cuprinde
atât o evaluare a provocărilor și a
riscurilor pe termen mai lung, cât și a
celor imediate; atât analiza pe termen
lung, cât și cea pe termen scurt sunt
susținute de indicatori adecvați, care pot
să indice amploarea și domeniul de
aplicare al provocărilor legate de
sustenabilitate, după cum urmează6:
 Provocările fiscal-bugetare pe
termen scurt sunt analizate cu
ajutorul indicatorului S0: prin
intermediul unui set ponderat de
indicatori fiscal-bugetari, de indicatori
financiari și de indicatori de
competitivitate la nivel
macroeconomic, indicatorul S0
utilizează semnalele transmise de
componentele sale7 pentru a termen lung arată ajustarea fiscal-
6
Indicatorii de mai jos sunt descriși în mai
multe detalii tehnice în cel mai recent
monitor privind sustenabilitatea datoriei și în
raportul privind sustenabilitatea finanțelor
publice al Comisiei Europene: a se vedea
Comisia Europeană (2017), „Monitorul privind
sustenabilitatea datoriei 2016”, DG ECFIN,
European Economy, Institutional Paper
nr. 063/ 2017
https://ec.europa.eu/info/publications/econo
my-finance/debt-sustainability-monitor-
2016_en și Comisia Europeană (2016),
„Raportul privind sustenabilitatea finanțelor
publice 2015”, DG ECFIN, European
Economy, Institutional Paper nr. 018/2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/publica
tions/eeip/pdf/ip018_en.pdf.
7
În indicatorul sintetic S0 este ponderat un
întreg set de variabile economice. Variabilele
utilizate sunt următoarele: În domeniul fiscal-
bugetar: echilibrul bugetar, soldul bugetar
primar, soldul bugetar ajustat ciclic, soldul
bugetar primar de stabilizare, datoria publică
brută (nivelul și variația), datoria publică pe
termen scurt, datoria publică netă, necesarul
brut de finanțare, variația cheltuielilor
publice, variația cheltuielii pentru consumul
final al administrațiilor publice (toate ca %
din PIB), precum și diferența dintre rata
dobânzii și rata de creștere; În domeniul
financiar și al competitivității la nivel
macroeconomic: poziția investițională
internațională netă, economiile nete ale
gospodăriilor, datoria sectorului privat, fluxul
de creditare din sectorul privat, datoriile pe
termen scurt ale societăților nefinanciare,
identifica presiunile bugetare și a
transmite o avertizare timpurie
asupra riscurilor într-un interval de
timp de un an.
 Provocările fiscal-bugetare pe
termen mediu sunt măsurate
utilizând indicatorul S18: indicatorul
decalajului de sustenabilitate pe
termen mediu S1 arată efortul
bugetar inițial necesar pentru a
aduce ponderea datoriei în PIB la
60 % până în 2032, inclusiv
eventualele cheltuieli suplimentare,
cum ar fi costul îmbătrânirii
populației9 10.
 Provocările fiscal-bugetare pe
termen lung sunt evaluate utilizând
indicatorul S2: acest indicator al
decalajului de sustenabilitate pe
bugetară inițială și permanentă
datoriile pe termen scurt ale gospodăriilor,
media mobilă pe ultimii 3 ani a contului
curent (toate ca % din PIB), construcțiile (ca
% din valoarea adăugată), cursul de schimb
real efectiv în raport cu 35 de parteneri
comerciali și bazat pe deflatorul exporturilor
(variație % pe 3 ani), costul unitar nominal al
muncii (variație % pe 3 ani), curba
randamentului, creșterea PIB-ului real și PIB-
ul pe cap de locuitor în PPC ca % din nivelul
din SUA.
8
Evaluarea provocărilor fiscal-bugetare pe
termen mediu se bazează, de asemenea, pe
analiza sustenabilității datoriei realizată de
către Comisie (a se vedea Raportul privind
sustenabilitatea finanțelor publice 2015,
menționat în nota de subsol nr. 6).
9
Acest efort fiscal-bugetar este determinat
ca fiind îmbunătățirea soldului structural
primar (SPB) cumulat pe o perioadă de cinci
ani după previziune și apoi menținut timp de
un deceniu. SPB este soldul bugetar al unei
țări înainte de plata dobânzilor, corectat
pentru a se ține cont de evoluții
circumstanțiale precum factorii legați de ciclul
de afaceri, măsurile punctuale sau
temporare.
10
Cu privire la ultimele estimări privind
costurile fiscal-bugetare ale îmbătrânirii
populației, a se vedea Comisia Europeană
(2015), „Raportul privind îmbătrânirea
populației 2015. Proiecții economice și
bugetare pentru cele 28 de state membre ale
UE (2013-2060)”, DG ECFIN,
European Economy nr. 3/2015.
Pagina 4 |
 necesară pentru a stabiliza ponderea
datoriei în PIB pe o perioadă
nelimitată, incluzând costurile
îmbătrânirii populației11.
Acest set de indicatori este folosit în
cadrul evaluării de către Comisie a
planurilor bugetare ale țărilor din UE în
contextul Pactului de stabilitate și de
creștere12. Indicatorii în cauză permit
evaluarea gradului în care este nevoie de
o ajustare importantă a politicilor în
prezent sau în viitor, precum și a tipului
de ajustare necesară (fiscal-bugetară,
structurală sau o combinație între
acestea). Este necesar să se analizeze
modul în care ar trebui abordată
provocarea legată de sustenabilitate pe
termen mediu și lung. Această analiză se
efectuează în două etape:
 confirmarea existenței unei provocări
semnificative legate de
sustenabilitatea fiscal-bugetară;
 stabilirea naturii provocării, pentru a
se putea elabora politici adecvate
pentru a remedia situația. Acest lucru
se realizează prin examinarea
nivelurilor relative, actuale și
potențiale, ale deficitului și ale
datoriei și a presiunilor viitoare în
materie de cheltuieli legate de
îmbătrânirea populației din UE, în
special cheltuielile cu pensiile,
11
Este posibil, însă, ca ajustarea prevăzută
de indicatorul S2 să ducă la stabilizarea
datoriei la niveluri relativ ridicate. Prin
urmare, aceasta trebuie să fie privită cu
oarecare circumspecție pentru țările puternic
îndatorate, având în vedere cerințele PSC.
12
A se vedea evaluarea realizată de Comisia
Europeană cu privire la programele de
stabilitate și convergență - documentele de
lucru ale serviciilor Comisiei elaborate de DG
ECFIN la adresa
https://ec.europa.eu/info/business-economy-
euro/economic-and-fiscal-policy-
coordination/eu-economic-governance-
monitoring-prevention-correction/stability-and-
growth-pact_ro.
asistența medicală și îngrijirea pe
termen lung13.
Sustenabilitatea finanțelor publice este
evaluată separat, altfel decât în mod
mecanic, pe fiecare interval de timp,
luând în considerare factori și indicatori
suplimentari, inclusiv cei specifice
fiecărei țări.
2.1. Provocări fiscal-bugetare pe
termen scurt (indicatorul S0)
Valorile indicatorul S0 situate deasupra
pragului indică potențiale riscuri fiscal-
bugetare pe termen scurt. Analiza
variabilelor individuale și a valorilor
acestora în raport cu propriile lor praguri
permite o identificare mai precisă a
riscurilor fiscal-bugetare pe termen scurt
specifice fiecărei țări. Acele țări în care
valoarea indicatorului global depășește
pragul (de 0,46) în 2017 prezintă un risc
de presiune bugetară în anul următor
(figura 2).
2.2. Provocări fiscal-bugetare pe
termen mediu (indicatorul S1)
În ceea ce privește provocările pe
termen mediu, se cuantifică ajustarea
bugetară constantă necesară pentru o
perioadă de cinci ani după încheierea
perioadei care face obiectul previziunilor
(2019) pentru a atinge pragul de 60 %
prevăzut în Tratat pentru datoria publică
în termen de cincisprezece ani (până în
2032)14. Pragurile pentru S1 sunt 0 și
2,5; între aceste valori, S1 indică un risc
mediu. Atunci când S1 se situează sub 0,
riscul este redus, iar atunci când se
situează peste 2,5, riscul este
ridicat. Figura 3 arată indicatorul S1 în
scenariul bazat pe menținerea politicilor
actuale, considerând ca punct de plecare
poziția bugetară din 2019 (ultimul an
13
A se vedea Comisia Europeană (2014),
„Identifying fiscal sustainability challenges in
the areas of pension, healthcare and long-
term care policies”, European Economy,
Occasional Papers nr. 201/2014.
14
Decalajul fiscal-bugetar este reflectat de
S160%
indicatorul S1 ( 2032 ), unde punctul final este
stabilit la 60 % din PIB peste cincisprezece
ani (în 2032).
Pagina 5 |
inclus în previziunile serviciilor Comisiei
din toamna anului 2017).
2.3. Provocări fiscal-bugetare pe
termen lung (indicatorul S2)
Indicatorul de sustenabilitate S2
cuantifică amploarea dezechilibrelor
bugetare actuale și viitoare și, implicit,
presiunea exercitată asupra finanțelor
publice. Cu cât valorile indicatorului de
sustenabilitate S2 sunt mai mari, cu atât
este mai mare riscul la adresa
sustenabilității fiscal-bugetare și,
implicit, ajustarea bugetară necesară.
Dacă S2 se situează peste 6, riscul este
ridicat; dacă se situează sub 2, riscul
este scăzut. În trecut au existat mai
multe perioade în care a avut loc o
îmbunătățire de durată a poziției fiscal-
bugetare (soldul primar) de până la
2 puncte procentuale din PIB. Cu toate
acestea, au existat foarte puține
perioade în care s-au înregistrat
îmbunătățiri de durată care să totalizeze
6 puncte procentuale sau mai mult. În
cazurile în care costurile ridicate ale
îmbătrânirii populației determină un
decalaj de sustenabilitate important,
ajustarea politicilor trebuie să cuprindă
în mod obligatoriu reforme structurale
Figura 2 — Indicatorul S0 defalcat pe cei doi subindici ai săi: indicele fiscal-bugetar și
indicele competitivității financiare
Sursă: serviciile Comisiei.
Notă: pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017.
menite să limiteze cheltuielile pe termen
lung legate de îmbătrânirea populației.
Rezultatele obținute pentru indicatorul
de sustenabilitate S2 sau pentru
decalajul de sustenabilitate pot fi
defalcate în două părți:
 poziția bugetară inițială (nivelul
datoriilor și al soldului primar
structural inițial): unele țări din UE
au în prezent un deficit prea mare în
raport cu nivelul datoriei și cu
potențialul lor de creștere pe termen
lung, ceea ce ar implica o datorie
„explozivă” chiar și fără a lua în
considerare impactul îmbătrânirii
populației;
 „costul îmbătrânirii populației”, adică
valoarea actualizată a variației
cheltuielilor pe termen lung legate de
îmbătrânirea populației. Și în această
privință, existe diferențe mari între
țările UE: unele țări se confruntă cu o
creștere mult mai mare a cheltuielilor
decât altele, în principal din cauza
evoluțiilor demografice și a
caracteristicilor sistemelor lor de
pensii, dar și din cauza altor categorii
de cheltuieli, cum ar fi cele cu
asistența medicală și îngrijirea pe
termen lung.
Pagina 6 |
Figura 3 — Indicatorul S1 și componentele sale (puncte procentuale din PIB)

Sursă: serviciile Comisiei.

Notă: pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017. DR reprezintă cerința privind datoria; CoA
reprezintă costurile îmbătrânirii populației, defalcate pe costuri cu îngrijirea pe termen lung (ITL), cu sănătatea
(HC), cu pensiile și alte costuri. IBP reprezintă poziția bugetară inițială.
Figura 4 indică poziția bugetară inițială atât mai mare este decalajul de
(IBP) pe axa orizontală și componenta pe sustenabilitate al acesteia. Liniile
termen lung (LTC) pe axa verticală (sau diagonale indică dimensiunea deficitului
costurile îmbătrânirii populației). O țară de sustenabilitate. De exemplu, UE în
poziționată în partea stângă are un IBP ansamblul său are un decalaj de
favorabil; în cazul în care se situează sub sustenabilitate de 1,5 puncte procentuale
zero, aceasta înseamnă că poziția din PIB.
bugetară contribuie la sustenabilitatea
finanțelor publice. O țară poziționată Figura 5 prezintă în detaliu
înspre partea inferioară a axei are un componentele costurilor legate de
nivel scăzut al costurilor pe termen lung îmbătrânirea populației. Pentru UE în
legate de îmbătrânirea populației. ansamblu, cheltuielile din sectorul
asistenței medicale și al îngrijirii pe
Țările din partea superioară își pot termen lung au o contribuție însemnată,
îmbunătăți poziția în ceea ce privește în timp ce partea din cheltuieli legată de
sustenabilitatea finanțelor publice prin pensii pare neglijabilă. Cu toate acestea,
restricționarea creșterii proiectate a există diferențe mari de la o țară la alta.
cheltuielilor legate de îmbătrânirea În unele țări, provocarea reprezentată de
populației, de exemplu, prin aplicarea sustenabilitatea fiscal-bugetară este
unor reforme legate de pensii. Țările afectată în principal de tendințele
situate în partea dreaptă își pot cheltuielilor cu pensiile, în timp ce în
îmbunătăți sustenabilitatea fiscal- altele este afectată în principal de
bugetară prin consolidarea finanțelor tendințele cheltuielilor cu serviciile de
publice. Cu cât o țară se găsește mai asistență medicală și de îngrijire pe
aproape de colțul din dreapta sus, cu termen lung.

Pagina 7 |
Figura 4 — Decalajul de sustenabilitate S2, defalcat

Sursă: serviciile Comisiei.

Notă: pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017.
Figura 5 — Indicatorul S2 și componentele sale: poziția bugetară inițială (IBP) și
costurile îmbătrânirii populației (CoA) (în puncte procentuale din PIB)

Sursă: serviciile Comisiei.

Notă: pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017.

Pagina 8 |
3. PÂRGHIILE ÎN MATERIE DE Această valoare corectată este
POLITICI reprezentată de soldurile primare
structurale (SPB). Figura 6 ilustrează
Sunt posibile mai multe măsuri de soldurile primare structurale din țările
politică, inclusiv consolidarea fiscal- UE, prezentând atât mediile pentru
bugetară și/sau reformele structurale, în fiecare țară din 2008 până în 2012, cât și
special cele care vizează reducerea previziunile Comisiei pentru 2019.
costurilor bugetare pe termen lung
legate de îmbătrânirea populației. Pentru orice țară, un prim pas în
abordarea provocărilor legate de
3.1. Punctul de pornire: poziția sustenabilitatea fiscal-bugetară este să
bugetară a guvernului adere pe deplin la normele fiscal-
bugetare ale UE și la Pactul de stabilitate
Poziția bugetară a guvernului este primul și de creștere15. Măsurile de extindere a
element-cheie al indicatorilor de bazei de impozitare contribuie, de
sustenabilitate. Evaluarea acesteia nu ar asemenea, la asigurarea unor poziții
trebui să fie influențată de factori bugetare solide16.
temporari. De aceea, este necesar să se
facă o corecție pentru a reflecta impactul
ciclului economic asupra soldului
bugetului general și impactul
eventualelor măsuri punctuale.

15
Cadrele fiscal-bugetare și politica fiscal-
bugetară sunt discutate într-o fișă
informativă separată, care detaliază
provocările abordate în cadrul semestrului
european și posibilele măsuri de politică
avute în vedere.
16
În acest context, a se vedea fișa
informativă privind munca nedeclarată.

Pagina 9 |
Figura 6 — Soldul primar structural (% din PIB în 2019 comparativ cu media în
perioada 2008-2012)

Sursă: serviciile Comisiei.

Notă: pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017.

3.2. Un factor determinant al privește nivelurile actuale ale

sustenabilității fiscal-bugetare pe
termen lung: costurile îmbătrânirii
populației și componentele acestora
Costurile îmbătrânirii populației
reprezintă un factor esențial al
sustenabilității fiscal-bugetare pe termen
lung. În evaluarea sustenabilității, sunt
luate în considerare costurile legate de
îmbătrânirea populației pe o perioadă
mai îndelungată, până în 206017.
Dintre acestea, postul de cheltuieli cu
cea mai mare valoare este cel aferent
cheltuielilor publice cu pensiile, care
reprezintă aproximativ 11 % din PIB în
UE, în ansamblul său. Există diferențe
considerabile între țări, atât în ceea ce
cheltuielilor, cât și în ceea ce privește
evoluțiile proiectate ale cheltuielilor cu
pensiile, aceste diferențe reflectând
diversitatea sistemelor de pensii și
stadiul în care se află fiecare țară în ceea
ce privește procesul de reformă a
pensiilor (figura 7).
Următorul post de cheltuieli publice ca
importanță/valoare a cheltuielilor este
cel aferent asistenței medicale, care
reprezintă aproximativ 7 % din PIB în
UE, în ansamblul său. În plus față de
asistența medicală, ar trebui să se țină
seama și de cheltuielile cu îngrijirea pe
termen lung. Luate împreună, aceste
două posturi de cheltuieli reprezintă
aproape 9 % din PIB-ul UE.

Ca și în cazul pensiilor, există

17
Posturile de cheltuieli legate de diferențe considerabile de la o țară la
îmbătrânirea populației includ cheltuielile alta, care reflectă diversitatea
publice cu pensiile, asistența medicală, sistemelor și a mecanismelor de
îngrijirea pe termen lung și educația, precum asistență medicală și de îngrijire pe
și indemnizațiile de șomaj (Raportul privind
termen lung existente (figura 8).
îmbătrânirea populației 2015).

Pagina 10 |
Figura 7 — Cheltuielile publice cu pensiile (% din PIB în 2019 față de 2060)

Figura 8 — Cheltuielile publice cu asistența medicală și îngrijirea pe termen lung (% din

PIB în 2018 față de 2060)

Sursă: serviciile Comisiei.

Notă: pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017.

Reformele care abordează cauzele pe Reforma pensiilor include ajustarea

termen lung ale riscurilor la adresa vârstei legale de pensionare și ajustarea
sustenabilității fiscal-bugetare le includ și valorii pensiilor18.
pe cele care urmăresc să limiteze
Prima categorie de reforme are un
costurile îmbătrânirii populației și
impact de reducere a ratei de acoperire a
componentele acestora.
sistemelor de pensii. Acestea implică, de

18
Politica de pensii este discutată într-o fișă
informativă separată care detaliază
provocările abordate în cadrul semestrului
european și posibilele măsuri de politică
avute în vedere pentru a răspunde acestor
provocări.

Pagina 11 |
obicei, suprimarea sau restricționarea
regimurilor de pensionare anticipată și a
altor căi de pensionare anticipată,
majorarea vârstei legale de pensionare
(ceea ce se poate realiza și prin
introducerea corelării automate cu
variația pe termen mediu și lung a
speranței de viață) sau armonizarea
vârstei de pensionare pentru bărbați cu
cea pentru femei.
A doua categorie de reforme oferă o
alternativă la restricțiile aplicate sferei de
acoperire a unui sistem de pensii, prin
reducerea raportului dintre pensii și
salarii (definit drept raportul dintre
pensia medie și salariul mediu pe
economie). În cazul în care nivelul
pensiilor este foarte ridicat atât în
comparație cu salariul de referință, cât și
în comparație cu alte țări din UE, acest
lucru ar putea însemna că un sistem de
pensii este prea generos. Prin urmare,
acordarea unor drepturi la pensie mai
puțin generoase poate diminua în mod
semnificativ sau, cel puțin, stabiliza
cheltuielile publice cu pensiile.
Provocările pe care le reprezintă
asistența medicală și îngrijirea pe termen
lung depind într-o măsură mai mare de
specificitățile fiecărei țări. Aceasta
înseamnă că raportul cost-eficacitate și
guvernanța sunt, în general,
îmbunătățite de la caz la caz19.
4. POLITICI: STADIUL ACTUAL
Graficele incluse în prezenta fișă
informativă au oferit până acum o
perspectivă transnațională atât asupra
provocărilor, cât și asupra pârghiilor în
materie de politici.
Îmbătrânirea populației exercită o 20
presiune ascendentă asupra cheltuielilor
publice, existând diferențe mari între
țările din UE. Țările au devenit tot mai
conștiente de aceste riscuri și au luat
măsuri în materie de politici, înregistrând
progrese vizibile în ceea ce privește
creșterea proiectată a cheltuielilor legate
de îmbătrânirea populației, în special a
19
Politica privind asistența medicală este
discutată într-o fișă informativă separată.
cheltuielilor cu pensiile. Astfel cum arată
două rapoarte publicate în 2012 și în
2015, cheltuielile totale legate de
îmbătrânirea populației au scăzut de la o
proiecție la alta, ceea ce înseamnă că
reformele din aceste domenii realmente
au dat roade.
Printre cele mai eficace măsuri de
limitare a costurilor îmbătrânirii
populației sunt mecanismele de corelare
automată a vârstei de pensionare și/sau
a pensiilor cu speranța de viață,
recomandate de Comisie în mai multe
analize anuale ale creșterii20. În prezent,
aproape jumătate din țările UE dispun de
un astfel de mecanism (figura 9);
Eurogrupul a susținut acest principiu și a
convenit să realizeze o analiză
comparativă a sustenabilității pensiilor în
cursul anului 201821.
Aceasta reflectă dublul avantaj al acestor
mecanisme — corelarea automată
sporește sustenabilitatea sistemului de
pensii, îmbunătățind, în același timp,
gradul de adecvare al acestuia. Prin
acumularea unor contribuții mai mari pe
parcursul unor vieți profesionale mai
îndelungate, oamenii își asigură pensii
mai mari.
A se vedea Comisia Europeană (2016),
„Analiza anuală a creșterii 2017”.
21
Declarația din 2017 a Eurogrupului
”Agenda de reforme structurale - discuții
tematice privind creșterea economică și
ocuparea forței de muncă: analiza
comparativă a sustenabilității pensiilor,
144/17, 20.3.2017 și declarația din 2016 a
Eurogrupului „Principiile comune pentru
consolidarea sustenabilității sistemelor de
pensii”, 16 iunie 2016.
http://www.consilium.europa.eu/en/press/pr
ess-releases/2016/06/16-eurogroup-pension-
sustainability/
Pagina 12 |
Figura 9 — Măsuri eficace de consolidare a sustenabilității sistemelor de pensii
Factor de
Corelație între vârsta
Mecanism de sustenabilitate
Țară de pensionare și Legiferat
echilibrare automat (corelație între pensie și
speranța de viață
speranța de viață)
Italia X X 1995 & 2010
Letonia X 1996
Polonia X 1999
Suedia X X 1998 & 2001
Franța* X 2003
Germania X 2004
Finlanda X X 2005 & 2015
Portugalia** X X 2007 & 2013
Grecia*** X 2010
Danemarca**** X 2011
Țările de Jos X 2012
Cipru X 2012
Republica Slovacă X 2012
Spania X X 2011 & 2013
Lituania X 2016

Notă: În toate sistemele de contribuții stabilite la nivel național (CSN), pensia este corelată cu speranța de viață prin factorul
de anuitate.
* Pensiile sunt corelate cu speranța de viață prin coeficientul de repartizare pe baza prestației pro rata; acesta a fost legiferat
până în 2035, dar nu și ulterior.
** Creșterea speranței de viață nu se reflectă în vârsta de pensionare decât în proporție de două treimi.
*** Un mecanism de echilibrare automat este aplicat în sistemul de pensii auxiliare.
*** Sub rezerva unei decizii a Parlamentului.

Sursă: serviciile Comisiei.

Data: 22.11.2017

Pagina 13 |
5. REFERINȚE

 Eyraud L. și Wu T. (2015), „Playing by the Rules: Reforming Fiscal Governance in

Europe”, documentul de lucru al FMI nr. WP/15/67.
 Declarația din 2017 a Eurogrupului ”Agenda de reforme structurale - discuții tematice
privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă: analiza comparativă a
sustenabilității pensiilor, 144/17, 20.3.2017.
http://www.consilium.europa.eu/sk/press/press-releases/2017/03/20/eurogroup-
statement-structural-reform-agenda/
 Declarația din 2016 a Eurogrupului „Principiile comune pentru consolidarea
sustenabilității sistemelor de pensii”, 16 iunie 2016.
http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/06/16-eurogroup-
pension-sustainability/
 Comisia Europeană (2017), „Previziunile economice europene din toamna 2017”, DG
ECFIN, European Economy, Institutional Paper nr. 047/2017.
 Comisia Europeană (2017), „Monitorul privind sustenabilitatea datoriei pentru 2016”,
DG ECFIN, European Economy, Institutional Paper nr. 063/2017.
https://ec.europa.eu/info/publications/economy-finance/debt-sustainability-monitor-
2016_en
 Comisia Europeană (2016), „Analiza anuală a creșterii pentru 2017”, Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul
Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții,
Bruxelles, 16.11.2016 COM(2016) 725.
http://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-
reports/opinions/annual-growth-survey-2017
 Comisia Europeană (2016), „Monitorul privind sustenabilitatea datoriei pentru 2015”,
DG ECFIN, European Economy, Institutional Paper nr. 018/2016.
 Comisia Europeană (2015), „Raportul din 2015 privind îmbătrânirea populației:
Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE
(2013-2060)”, DG ECFIN, European Economy nr. 3/2015.
 Comisia Europeană (2014), „Identifying fiscal sustainability challenges in the areas of
pension, healthcare and long-term care policies”, DG ECFIN, European Economy,
Occasional Papers nr. 201/2014.
 Comisia Europeană (2012), „Raportul din 2012 privind îmbătrânirea populației:
Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE
(2013-2060)”, DG ECFIN, European Economy nr. 2/2012.
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2012/pdf/ee-
2012-2_en.pdf
 Fournier J. M. și Fall F. (2015) „Government Debt and Fiscal Frameworks, Annex 2
The Government Debt Limit”, document de lucru al OCDE,
ECO/CPE/WP1(2015)7/ANN2,
 Obstfeld M. (2013), „On Keeping Your Powder Dry: Fiscal Foundations of Financial
and Price Stability”, IMES institute for monetary and economic studies,
Banca Japoniei, documentul de reflecție nr. 2013-E-8.

Pagina 14 |