Enache Ionut-1

ANALIZA PIETEI CARDURILOR IN INSTITUTIILE DE CREDIT DIN ROMANIA
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ DIN

BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE
Programul de disertaţie: Finanțe și Bănci
Lucrare de disertaţie
ANALIZA PIETEI CARDURILOR
IN INSTITUTIILE DE CREDIT DIN
ROMANIA
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Constantinescu Aurora Liliana
Absolvent:
Enache Ionut-Titel
Bucureşti
2020
SCURT REZUMAT AL LUCRĂRII

Creditul este unul dintre elementele centrale ale unei economii moderne și accesul
facil la credit este un semn distinctiv al dezvoltării sectorului financiar într-o țară. Cardurile
de credit au fost folosite, în multe locuri ale lumii, de mai bine de 60 de ani și, în multe țări,
pentru majoritatea oamenilor, cardurile de credit sunt normele. Acest lucru nu a fost însă
cazul României, unde penetrarea pe piață a cardurilor de credit a fost foarte limitată în cel mai
bun caz.
Diversitatea şi complexitatea activităţilor bancare, diferenţierea şi specializarea
instrumentelor financiare utilizate de către acestea, delimitarile şi complementările
instituţionale, şi îndeosebi implicarea masivă a băncilor pe toate segmentele pieţei financiare,
în condiţiile unei evoluţii internaţionale şi globale a sistemului bancar au plasat banca, în
calitate de instituţie financiară a intermedierii şi transformării, în poziţia de avangardă a
proceselor inovatoare şi restructurative specifice sistemului financiar actual.
Prin activitatea desfăşurată de bănci, de colectare de resurse financiare concomitent cu
plasarea acestora spre unităţile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc
un rol important de intermediere bancară.
În ceea ce priveşte produsele şi serviciile destinate persoanelor fizice, băncile şi
dezvoltarea fără precedent a activităţii de retail au condus la introducerea cardului în banalul
cotidian, alternativa la plata în numerar şi una dintre cele mai eficiente arme de luptă
împotriva cash-ului. Mai mult decât atât, economia de timp, disponibilitatea, costurile reduse
chiar şi la jumătate, controlul şi securitatea maximă sunt elementele pe care mizează băncile
pentru a-şi convinge clienţii de avantajele serviciilor bancare la distanţă: Internet-Banking,
Home-Banking şi Mobile-Banking.
Instrumentele de plată cu numerar sunt cea mai veche formă de circulaţie monetară.
Pentru a îndeplini funcţia de instrument de plată, numerarul necesită un complex de tehnici şi
reglementari cu caracter normativ emise de BNR.
Cardul este un instrument de plată prin intermediul căruia se poate face plata unui
produs sau seviciu, având la bază un sistem relaţional organizat pe baze contractuale între
deţinător, emitent şi comerciantul sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de
plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat , securizat şi individualizat,
care permite deţinătorului său să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont
deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui
plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favaorea deţinătorului cardului
Cardurile de credit asigură utilizatorului achiziţionarea de bunuri şi servicii sau

retrageri de numerar iar plăţile se efectuează dintr-un credit sau o linie de credit acordate pe
numele posesorului de card
Un card de credit este diferit de un card de debit prin faptul că nu se transferă sume de
bani din contul utilizatorului la fiecare tranzacţie efectuată. Prin folosirea cardului de credit,
emitentul cardului îl împrumută pe titular cu o sumă de bani. Folosind cardul de credit,
titularul nu este obligat să achite datoria acumulată imediat, el poate amâna plata acestei
datorii pentru mai târziu, cu costul plăţii unei dobânzi pentru banii datoraţi. Majoritatea
cardurilor de credit au aceeaşi formă şi dimensiune, conforme cu specificaţiile standardului
ISO 7810.
Restructurarea și consolidarea sistemului bancar au contribuit la creșterea rapidă a
activelor bancare în ultimii cinci ani. Analiza structurală a dinamicii bilanțului agregat arată
că politica de management a investițiilor și a resurselor a suferit modificări semnificative.
Potrivit datelor bilanțului monetar, pe parcursul anului 2019, creditul neguvernamental
a înregistrat o creștere continuă ca urmare a expansiunii creditelor în lei și a creșterii
creditelor în valută. Structura creditului neguvernamental pe valută sa depreciat semnificativ
în favoarea componentei RON (la 53/47 la sfârșitul anului 2006 față de 46/54 la sfârșitul
anului 2016).
La sfârșitul anului 2019, activele sistemului financiar național au înregistrat evoluții
favorabile în toate componentele sectoriale, fără modificări semnificative în structura sa.
Fondurile de pensii au înregistrat cea mai rapidă dinamică, cu o majorare cu 28,6% a activelor
totale, în timp ce sectorul bancar a crescut cu 2,9%.
Structura de finanțare din economia reală rămâne asimetrică în cadrul întregului
sistem financiar, majoritatea companiilor nefinanciare și gospodăriilor care se îndreaptă către
bănci pentru finanțare. În plus, sectorul bancar acționează ca principal creditor intern al
administrației publice, băncile reprezentând aproximativ 70% din titlurile de stat deținute de
sistemul financiar românesc.
DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

PRIVIND ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI LUCRĂRII DE

disertaţie
Subsemnatul(a) …………………………………………………………. domiciliat(ă)
în ……………………………………, str. …………………………….……......., nr. ……..,,
sc. ….., et. ….., ap. ……, jud. …………….., născut(ă) la data de
……………………………… în localitatea …………………… jud. ……………………,
fiul lui ………………………… şi al …………………….. posesor al C.I. seria …….. nr.
………… C.N.P. …………………………………….. eliberat de ……………………………
absolvent al Facultăţii …………………………, din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie
Cantemir” din Bucureşti, programul de studii ……………………………………..…….,
promoţia ………….……, forma de învăţământ …..…….., declar pe proprie răspundere, că
lucrarea de disertaţie cu titlul
……………………………………………………………………………….
……………………………….……………………………………………………………..……
elaborată în vederea susţinerii publice în sesiunea …………….…………… este o lucrare
originală.
De asemenea, declar că nu am plagiat altă lucrare de licenţă/disertaţie, tratate,
monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele
bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licenţă fiind menţionate în cuprinsul acesteia.
Data,
Semnătura,
REFERAT DE APRECIERE A LUCRĂRII DE DISERTATIE

APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Lucrarea de licenţă este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu
rezolvă problemele enunţate în temă, este/nu este de nivel ştiinţific ridicat/mediu/satisfăcător/
nesatisfăcător, conţine/nu conţine contribuţii şi interpretări personale şi în consecinţă poate/nu poate fi
susţinută în faţa comisiei de licenţă.
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Calificative / Note acordate*
N
Sa
esa-
Fo Bi tisfă-
N
Criterii de apreciere
tis-
r. crt. arte bine ne că
făcă-
tor
tor
1 9 8 7 6 5 4
0
1. Actualitatea, complexitatea şi originalitatea
temei lucrării de licenţă
2. Documentarea din literatura naţională şi
internaţională
3. Documentarea practică pentru realizarea
studiului de caz
4. Utilizarea unor surse statistice din ţară şi din
străinătate
5. Prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor din
literatura de specialitate
6. Prezentarea informaţiilor şi rezultatelor în
tabele statistice şi sub formă grafică
7. Elaborarea şi fundamentarea economică a
propunerilor
8. Concluziile finale ale lucrării şi contribuţia
personală a autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice şi modul de
trimitere la sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrării şi
utilizarea diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura coordonatorului ştiinţific:
*
Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului şi notei acordate.
**
Nota acordată de coordonatorului ştiinţific se calculează cu relaţia: Suma totală a notelor acordate /
Declaraţia pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licenţă
Subsemnatul /
subsemnata ................................................................................................................... declar pe
proprie răspundere, sub rezerva sancţiunilor legale şi morale, că la redactarea lucrării mele de
licenţă nu am folosit decât sursele bibliografice menţionate în text şi în bibliografia de la
finalul lucrării de licenţă. Declar că nu am mai prezentat această lucrare în faţa unei alte
comisii de examen de licenţă.
Semnătura absolventului:
CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................1
CAPITOLUL 1 NOŢIUNI TEORETICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA..............

LUCRĂRII................................................................................................................................2
CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA PIEȚEI CARDURILOR DE.....

CREDIT ÎN ROMÂNIA...........................................................................................................5
2.1. PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC...........................................5
2.2. CARDURILE DE CREDIT-CARACTERISTICI..........................................................9
2.3 ACTIVITATEA REALIZATĂ, ANALIZELE EFECTUATE, REZULTATELE........

ESTIMATE REFERITOARE LA PIAȚA CARDURILOR DIN ROMÂNIA.................12
CONCLUZII ŞI PROPUNERI............................................................................................27
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................31
INTRODUCERE
În lucrarea de licenta denumita ANALIZA PIETEI CARDURILOR IN
INSTITUTIILE DE CREDIT DIN ROMANIA am prezentat principalele instrumente de
plată definitorii ale sistemului bancar romanesc, prin evidenţierea cardului de debit, dar în
special a cardului de credit, precum şi perspectivele evolutive ale acestora în perioada crizei
financiare.
Am ales această temă ţinând cont de faptul că economia de piaţă nu poate funcţiona
fără instrumente de plata, banca urmărind să asigure, prin intermediul acestora, echilibrul
economic general.
În această lucrare îmi propun să ofer o imagine de ansamblu asupra pieței cardurilor
de debit și de credit din România.
Evit să mă concentez doar pe cardurile de credit datorită domeniului lor limitat la
momentul redactării acestei lucrări și, în schimb, aș vrea să determin dacă acestea nu sunt
utilizate deoarece românii nu doresc să preia credite sau pentru că nu este ușor să folosești
cardurile ca mijloace de plată.
Lucrarea este structurată în două părți:
În prima secțiune fac o prezentare a sectorului bancar în România și modul în care a
fost afectată de criză financiară din ultimii doi ani. Această este urmată de o prezentare a
pieței cardurilor de debit și de credit, în care discutăm atât numărul de tranzacții, cât și tipul și
cartea, precum și valoarea acestor operațiuni.
În lucrarea de față, după ce am prezentat aspectele teoretice despre cardurile de credit,
m-am concentrat pe analiză pieței cardurilor de credit. Concluzia studiului este că principalul
motiv pentru acceptarea cardurilor de credit este perioada de grație, dar cu toate că această
crește, nu și-a atins încă potențialul. O cercetare mai aprofundată, folosind metode specifice,
ar fi fost preferabilă.
Aspectele evidențiate în lucrare pot fi utilizate pentru creșterea portofoliului de clienți
la nivel bancar sau pentru o cunoaștere mai aprofundată a pieței cardurilor de credit. Cardurile
de credit au avantajul faptului că dobânda poate fi evitată dacă împrumutul este rambursat
într-o anumită perioadă de grație specificată în contractul de împrumut.
Piața creditelor de consum din România este dominată de împrumuturi personale și
împrumuturi pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată. Avem de asemenea
argumente că în România un interes deosebit se acordă produselor de credit personal.
1
CAPITOLUL 1 NOŢIUNI TEORETICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA

LUCRĂRII
Totalitatea băncilor care funcţionează într-o economie formează sistemul bancar, în
structură căruia distingem: banca centrală, băncile comerciale sau de depozit, societăţile
financiare, băncile şi instituţiile de credit specilaizate(Făt, Codruţa, “Finanţe
internaţionale”,2007,pag87).
Instrumenele de plată sunt: moneda propriu zisă şi documentele bancare operaţionale
pe suport de hârtie, suport magnetic sau suport electronic, care funcţionează pe baza unor
tehnici specifice de operare în vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar.
Instrumentele de plată cu numerar sunt cea mai veche formă de circulaţie monetară.
Pentru a îndeplini funcţia de instrument de plată, numerarul necesită un complex de tehnici şi
reglementari cu caracter normativ emise de BNR(Funar, Sabine, Produse şi servicii bancare
2001,pag188).
Cardul este un instrument de plată prin intermediul căruia se poate face plata unui
produs sau seviciu, având la bază un sistem relaţional organizat pe baze contractuale între
deţinător, emitent şi comerciantul sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de
plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat , securizat şi individualizat,
care permite deţinătorului său să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont
deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui
plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favaorea deţinătorului cardului(Vlăsceanu
L., Vlăsceanu O, Instrumente, mijloace şi tehnici de plată şi credit,2010,pag34).
Cardurile de credit asigură utilizatorului achiziţionarea de bunuri şi servicii sau
retrageri de numerar iar plăţile se efectuează dintr-un credit sau o linie de credit acordate pe
numele posesorului de card(Bejenaru, A. ,2007,pag56).
Un card de credit este diferit de un card de debit prin faptul că nu se transferă sume de
bani din contul utilizatorului la fiecare tranzacţie efectuată. Prin folosirea cardului de credit,
emitentul cardului îl împrumută pe titular cu o sumă de bani. Folosind cardul de credit,
titularul nu este obligat să achite datoria acumulată imediat, el poate amâna plata acestei
datorii pentru mai târziu, cu costul plăţii unei dobânzi pentru banii datoraţi. Majoritatea
cardurilor de credit au aceeaşi formă şi dimensiune, conforme cu specificaţiile standardului
ISO 7810(Bolocan Mihail-Dragoş, Peter Balogh, Mutations in the Romanian banking system
in the context of globalization and european integration ,2010,pag77).
Cardurile de credit pot îmbrăca două forme esenţiale, luând în considerare gradul de
expunere al băncii faţă de creditul potenţial:
2
a. Pentru utilizatorii fără o credibilitate bancară considerabilă sau în lipsa cunoaşterii

unor comportamente bancare anterioare, cardul de credit pus la dispoziţie este de tip charge,
caz în care posesorul este obligat ca într-un anumit termen(maxim o lună) să acopere
depăşirea de sold înregistrată(credit overdraft) sau creditul temporar acordat;
b. Pentru utilizatorii cu punctaje de credit rezonabile, banca pune la dispoziţie cardul
de credit cu funcţiuni depline, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de
împrumut negociată anterior.
Practica mondială demonstrează că acest tip de card este cel mai avantajos, atât pentru
utilizatori cât şi pentru bănci. Nu trebuie, cu siguranţă, ignorate avantajele
comercianţilor(Jianu Iulia, Performanţa o noţiune care se caută pentru a se regăsi.
Ambiguitate şi claritate ,2006,pag202).
Orice cheltuială efectuată de utilizator generează instantaneu venituri bancare şi surse
de profit comercianţilor. Dobânda la credit asigură în timp real fructificarea surselor bancare,
iar utilizatorii îşi pot satisface oricând dorinţele, chiar dacă temporar nu dispun de sumele
necesare(Predescu, I., Activitatea bancară între performanţă şi risc,2005).
Această corelaţie profitabilă asigură promovarea perpetuă a cardului şi desigur
universalizarea plăţilor prin carduri.
Cardul de credit a fost introdus ca o alternativă la creditele de consum. Achitarea
cumpărăturilor este avantajoasă, dar scoaterea de numerar înseamnă costuri ce depăşesc, în
unele cazuri, cu mult aşteptările clienţilor băncilor. Înainte de a alege un produs bancar sau
altul este bine să vă informaţi foarte bine cu privire la costurile pe care acestea le
implică(Ungureanu P., Produse şi operaţiuni bancar ,2001).
Cardurile de debit asigură utilizatorului achiziţionarea de bunuri sau servicii, sau
retrageri de numerar fără prezenţa efectivă a însemnelor monetare. Condiţia esenţială de
funcţionare a acestui tip de card o reprezintă prerezervarea unor fonduri într-un cont de card şi
efectuarea de cheltuieli în limita soldului disponibil(Neagu, F., Mărgărit, A., Riscurile pentru
stabilitatea financiară din România generate desectorul populaţiei,2005).
Toate plăţile efectuate prin intermediul unui astfel de card se regăsesc în grupa
debitorilor contului ataşat cardului. Un card de debit poate funcţiona printr-un cont de
operaţiuni sau printr-un cont dedicat tranzacţiilor cu carduri(Avram V.,Monedă şi
credit,2000).
Sistemul “pay-now” prin care plata are loc în momentul derulării tranzacţiei, prin
debitarea automată a contului de card şi creditarea contului comerciantului cu o sumă egală cu
valoare bunurilor sau serviciilor tranzacţionate. Sistemul presupune utilizarea debit-cardului.
3
Cu toate că acest tip de card se apropie cel mai mult de ideea lichidităţilor financiare
fizice (cheltuielile se fac în limită disponibilului existent), practica mondială actuală
demonstrează o relutanta evidenţă pentru produse debit. O societate bancară orientată pe
gestionarea profitabilă a unor produse de retail (produse şi servicii bancare pentru populaţie)
nu este interesată de încadrarea consumului în limitele disponibilităţilor proprii ci de
stimularea prudenţială a cheltuielilor pe credit.
Funcţionarea cardului de debit (Nedelescu M., Stănescu C., Economie politică,2009).
Cardul de debit este extrem de comod de folosit. El este acceptat pentru plata
bunurilor şi serviciilor în milioane de locaţii ale comercianţilor din întreagă lume. Totodată, îl
poţi utiliza pentru retrageri de numerar de la ATM;
Cu cardul de debit eşti mai protejat decât atunci când foloseşti numerar. În caz de
pierdere sau furt, nu trebuie decât să soliciţi imediat băncii emitente blocarea cardului;
Cardul de debit este un instrument de plată foarte sigur, deoarece pentru realizarea
oricărei tranzacţii este necesară introducerea codului PIN;
Toate tranzacţiile sunt evidenţiate în extrasul de cont, astfel că este mai uşor să îţi
administrezi cheltuielile
Reguli de bază pentru utilizarea cardului de debit:
 Semnează cardul de debit de îndată ce îl primeşti, pe banda albă de semnătura
de pe spatele cardului;
 Memorează codul personal de identificare (cod PIN) pe care îl primeşti odată
cu cardul;
 Semnătura de pe chitanţele tranzacţiilor efectuate la comercianţi trebuie să fie
similară cu cea de pe banda albă de semnătura;
 Păstrează chitanţele tranzacţiilor de card şi toate documentele care au legătură
cu tranzacţia pentru a le putea furniza băncii, dacă aceasta le solicită, în
vederea iniţierii unui refuz la plata. Urmăreşte periodic extrasul de cont şi
semnalează băncii emitente eventualele tranzacţii neautorizate;
 După ce ai intrat în posesia cardului tău, fie că este un card nou sau reînnoit,
trebuie să îl activezi. Activarea se face automat la prima tranzacţie reuşită cu
cod PIN, la orice terminal, ATM sau POS, din reţeaua Bancpost sau a oricărei
alte bănci.
Această manieră de activare, prin simpla introducere corectă a codului PIN în cadrul
primei tranzacţii efectuate, fără a fi necesară nicio altă operaţiune suplimentară, este special
concepută pentru a îţi asigura un plus de confort.
4
CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA PIEȚEI

CARDURILOR DE CREDIT ÎN ROMÂNIA
2.1. PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Înainte de 1989, sistemul bancar românesc a fost structurat în mod specific unei
economii centralizate. Restructurarea sistemului bancar a făcut primul pas la sfârșitul anului
1990, când banca nou-înființată, Banca Comercială Română, a preluat operațiunile cu
amănuntul efectuate anterior de BNR. În același timp, au fost înființate unele societăți bancare
private și filialele băncilor străine au fost integrate în activitatea bancară internă, numărul
băncilor aproape triple.
Restructurarea sistemului bancar a făcut primul pas la sfârșitul anului 1990, când
banca nou-înființată, Banca Comercială Română, a preluat operațiunile cu amănuntul
efectuate anterior de BNR. În același timp, au fost înființate unele societăți bancare private și
filialele băncilor străine au fost integrate în activitatea bancară internă, numărul băncilor
aproape triple(www.bnr.ro).
Mediul economic neprietenos, calitatea slabă a managerilor și acționarilor băncilor și
procedurile legale greoaie au condus la o creștere a tensiunilor, calitatea slabă a portofoliului
de credite reprezentând dificultatea majoră a sectorului bancar. La sfârșitul anului 1998,
creditele neperformante au reprezentat mai mult de 58% din portofoliul total de credite și
253% din capitalul de rangul 1, depășind cu mult acoperirea obișnuită - prin recapitalizare sau
creșterea recuperării creditelor. În acest context, la începutul anului 1999, BNR a demarat un
program de restructurare a sistemului bancar menit să evite riscul sistemic.
La băncile autohtone se poate observa tendința spre inovare. Este reprezentată de o
diversificare continuă a produselor oferite clienților băncii, fie prin deschiderea de filiale
specializate, fie prin oferirea de noi produse. În ceea ce privește noile produse, după ani de
activitate și ani de activitate orientați doar către clienți corporativi, băncile românești au
înregistrat, începând cu 2016-2017, un boom al creditului de consum, care a fost acordat în
scurt timp prin credit ipotecar. Astfel, segmentul de retail a început să se apropie de nivelul
specific țărilor cu sisteme bancare dezvoltate.
Următoarea etapă, și cea mai dificilă, este accesul băncilor comerciale în localitățile
rurale, unde locuiește aproape jumătate din populația României și unde există două resurse
abundente, mai puțin folosite:
-transferurile lucrătorilor sezonieri români
-Fonduri UE nerambursabile (disimilabile)
5
Structura activelor și pasivelor

Restructurarea și consolidarea sistemului bancar au contribuit la creșterea rapidă a
activelor bancare în ultimii cinci ani. Analiza structurală a dinamicii bilanțului agregat arată
că politica de management a investițiilor și a resurselor a suferit modificări semnificative.
Potrivit datelor bilanțului monetar, pe parcursul anului 2019, creditul neguvernamental
a înregistrat o creștere continuă ca urmare a expansiunii creditelor în lei și a creșterii
creditelor în valută. Structura creditului neguvernamental pe valută sa depreciat semnificativ
în favoarea componentei RON (la 53/47 la sfârșitul anului 2006 față de 46/54 la sfârșitul
anului 2016).
Ținând seama de nivelul inițial scăzut al creditelor acordate populației, se
preconizează o continuare a creșterii, nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2018 fiind mult sub
nivelul zonei euro. În plus, împrumutul imobiliar se află încă în faza de dezvoltare a copilului,
reprezentând 25% din împrumutul acordat populației. Creșterea moderată a creditelor
acordate companiilor se datorează și:
-creșterea capacității de autofinanțare a întreprinderilor ca urmare a condițiilor
macroeconomice favorabile;
- extinderea finanțării prin intermediul datoriei comerciale;
-constrângerile asociate cu participarea la licitațiile publice;
- creșterea finanțării externe(www.bnr.ro).
Creșterea nivelului creditelor în sistemul bancar nu reprezintă un avantaj necesar, atâta
timp cât calitatea acestora nu este adecvată. Dar calitatea creditului în sistemul bancar
românesc este adecvată, înregistrând chiar o ameliorare comparativ cu anul 2000. Astfel,
ponderea creditelor trecute și indirecte către clienții nebancari în creditul total către
portofoliul de credite nebancare continuă tendința descendentă, atât în ceea ce privește
valoarea netă, cât și valoarea brută. În ceea ce privește pasivele, depozitele obținute din sursa
de finanțare a băncilor comerciale.
Ponderea acestei componente în totalul pasivelor din bilanț, deși pe o tendință
descendentă, a fost cu mult peste cea înregistrată în zona euro (reprezentând 30%). În zona
euro depozitele instituțiilor monetare și financiare sunt semnificative (22 la sută). Emiterea de
valori mobiliare, care sunt recunoscute pe scară largă ca sursă de finanțare în zona euro, dețin
o mică parte din totalul pasivelor băncilor românești, reflectând o piață internă încă
subdezvoltată a titlurilor de valoare private.
Cheltuielile externe au crescut semnificativ în ultimii ani; maturitatea acestora a
crescut, contribuind astfel la potrivirea elementelor din bilanț. Prin urmare, exploatațiile și
depozitele întreprinderilor și gospodăriilor, precum și fondurile externe reprezintă principalele
6
surse de finanțare ale băncilor. Aceste surse sunt direcționate în principal către credite
neguvernamentale și, într-o măsură mai mică, investite în titluri și plasamente interbancare.
În ceea ce privește produsele bancare, dezvoltarea acestora a crescut odată cu sporirea
procesului de acordare a creditelor, în special ca rezultat direct al dezvoltării creditelor de
consum, începând cu anul 2017. Deși calendarul exact al unor astfel de evoluții nu poate fi
identificat cu exactitate, definirea momentului a fost reprezentată de înființarea Raiffeisen
Banca pentru Locuințe de către Raiffeisen România, aceasta fiind prima bancă de economii și
împrumuturi din România. În 2019, Millenium Bank a lansat contul de e-mail, primul cont
bancar pentru care clientul nu trebuie să meargă la bancă pentru al deschide.
Probabil cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul bancar a fost înregistrată prin
carduri, bancomate și internet banking. Astfel, în anul 1999 Banca Turco-Română lansează
primul serviciu de internet banking din România, intitulat BTR.net. Deși acest lucru nu a
ajutat foarte mult această instituție bancară pentru evitarea falimentului, aceasta marchează
momentul în care băncile care operează în România au început să importe și să implementeze
inovațiile financiare de ultimă oră. Acest premier este foarte important deoarece începând de
la acest punct, ATM-urile devin din ce în ce mai flexibile în ceea ce privește operațiunile care
pot fi întreprinse prin intermediul acestora, ajutând astfel băncile să-și rezolve problemele de
proximitate.
La 20 mai 2016, Raiffeisen Bank instalează prima mașină automată de schimb valutar
(AFXM), urmată de Banca Comercială Română. În prima săptămână de utilizare, AFXM
instalat de Raiffeisen Bank a intermediat schimburi de peste 70.000 de euro, subliniind faptul
că la nivelul clienților nu există rezistență în utilizarea acestor dispozitive(www.raiffeisen.ro).
În octombrie 2018, Pro Credit Bank devine prima bancă românească care emite cărți
cu cip sub sigla VISA, în timp ce în aprilie 2016 ING Bank devine prima bancă din România
care emite carduri de cip sub sigla Mastercard(www.ing.ro)
În noiembrie 2018, Garanti Bank lansează în România primul card fără contacte care
utilizează tehnologia Mastercard Pay Pass. Ulterior, în 2018, BRD - cea de-a doua bancă din
România cu active - adoptă și tehnologia Mastercard Pay Pass și semnează o serie de
parteneriate cu serviciile de transport public local, Sibiul devenind în 2011 primul oraș
european cu toate călătoriile de transport public plătită cu carduri de contact Mastercard sau
Maestro Pay Pass.
În ianuarie 2011, City Bank a deschis în România prima agenție bancară inteligentă, în
care un ATM permite clienților să retragă numerar în monedă dublă, fie în lei, fie în euro.
Trebuie să subliniem, de asemenea, faptul că introducerea inovațiilor financiare este
un proces care generează avantaje competitive doar pe termen scurt și foarte scurt. În absența
7
unei legislații care ar trebui să protejeze brevetele, produsele și serviciile inovatoare, odată ce
acestea au fost introduse în public și fiabilitatea lor a fost dovedită, sunt extrem de rapide
copiate de majoritatea jucătorilor de pe piață, practic anulând avantajul competitiv al primului
mobil.
Dacă în "90 băncile naționale au fost cele care au pus în practică inovațiile financiare
în practică, prin care au contribuit la modernizarea sistemului bancar românesc și la
dezvoltarea acestuia, astfel încât acesta ar putea atinge standardele piețelor mai mature. În
schimb, odată cu trecerea mileniului, băncile străine, care au câștigat cote de piață imense în
ultimul deceniu, au fost cele care au introdus tehnologii inovatoare în sistemul bancar
românesc, cu scopul de a atinge mai degrabă un nivel superior de sofisticare a produselor și
serviciilor lor și astfel fiind în măsură să-și conserve mai bine cotele de piață.
Statutul de stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 presupune că
România se va alinia cerințelor Uniunii Economice și Monetare în contextul asumării
adoptării monedei unice europene și unul dintre sectoarele care vor purta schimbările
relevante sunt cele financiar-bancare, caracterizate printr-un grad moderat și relativ stabil de
focalizare.
Una dintre principalele caracteristici ale sistemului bancar românesc din ultimii ani
este constituită din intensificarea competitivității, mai ales ca urmare a faptului că țara noastră
a devenit componentă a Uniunii Europene. Pe de o parte, acest aspect a permis accentuarea
investitorilor străini pe piața bancară internă, sistemul bancar românesc prezentând în
structura sa unor entități noi, la nivelul băncilor mici și mijlocii, pe baza autorizării noilor
instituții de credit și fuziune a băncilor existente și, pe de altă parte, facilitează efectuarea
sistemelor bancare de către instituții financiare străine direct pe teritoriul României.
Astfel, la nivelul sectorului bancar românesc, pe fondul creșterii capitalizării, au avut
loc anumite modificări structurale, în special pe segmentul băncilor cu participații majore
private, din care cea mai mare parte are capital privat intern.
2.2. CARDURILE DE CREDIT-CARACTERISTICI

După cum sugerează și numele, un card de credit permite cumpărarea de lucruri pe
credit - ceea ce înseamnă că nu este nevoie de bani în avans pentru a plăti achizițiile. Dacă
apar achiziții mari, neașteptate sau de urgență, un card de credit poate ajuta la gestionarea
costului .
8
Un card de credit este o formă de împrumut negarantat, pe termen scurt. Spre

deosebire de multe împrumuturi, activele nu vor fi utilizate ca garanție împotriva datoriilor
cardurilor de credit. Dar, în general, beneficiarul va trebui să aibă un scor bun de credit pentru
a avea succes în cererea pentru un card de credit - și cu siguranță atunci când aplică pentru
acele carduri de credit care oferă cele mai bune condiții.
Plata prin card de credit poate oferi confort și fexibilitate. Cardurile de credit oferă în
mod obișnuit împrumuturi fără dobândă pentru toate tranzacțiile de până la 56 de zile. Deci,
dacă beneficiarul își limitează soldul în întregime în perioada fără dobândă, nu va avea nimic
de plătit.
Utilizarea la cumpărături în limita disponibilă, oferă 0% dobândă la achiziții pentru o
perioadă mai lungă, uneori un an sau mai mult. Cardurile pot, de asemenea oferi oferte de 0%
pentru a vă muta împrumuturile de la un card la altul.
Unele carduri de credit oferă șansa de a câștiga cashback și recompense ori de câte ori
sunt folosite. Altele pot fi utilizate pentru a ajuta la construirea unui scor de credit mai bun.
Cu toate că cardurile de credit poartă o bandă de semnătură, tranzacțiile făcute personal sunt,
de obicei, autorizate utilizând un număr de identificare personală sau PIN.
Un card de cumpărături este o formă de împrumut ce poate fi utilizată numai cu un
anumit comerciant cu amănuntul sau cu un grup de vânzare cu amănuntul. În schimb, un card
de credit de marcă poate fi legat de programul de recompense al comerciantului cu amănuntul,
dar poate fi folosit în același mod ca orice alt card de credit.
Un card de credit poate fi utilizat pentru a plăti pentru tot felul de achiziții - fie că este
vorba de bunuri sau servicii - făcute personal, prin telefon sau online. Toate companiile, cu
excepția celor mai mici, au tendința de a se adapta pentru a primi plata prin card de credit,
deși nu toate tipurile de carduri de credit sunt acceptate la fel de mult.
La plata în magazin, cardul de credit este introdus într-un cititor de carduri pentru a
efectua achiziția sau asistentul de vânzări poate face acest lucru pentru cumpărător, în fața
cumpărătorului. Pentru a se proteja cardul împotriva utilizării frauduloase, este important să
nu fie pierdut din vedere. În restaurante există practica de a fi adus POS-ul în fața clienților.
Cititorul de carduri solicită întodeauna verificarea sumei totale a tranzacției. După ce
este acceptat acest lucru, cumpărătorului i se va solicita să introducă codul PIN. Păstrarea
ecranului acoperit în timp ce se introduce codul pin poate ajuta la asigurarea securității
cardului de credit .
Când sunt efectuate achiziții online sau prin telefon, de obicei cumpărătorului i se va
cere:
• număr lung pe fața cardul de credit;
9
• numele titularului cardului, exact așa cum este tipărit pe card;

• data de expirare a cardului;
• codul de securitate al cardului (CSC);
(CVV) - ultimele trei cifre de pe banda de semnături de pe spatele cardului.
Utilizarea de măsuri gratuite suplimentare de securitate online pot oferi o liniște
suplimentară atunci când sunt făcute plăți online cu cardul de credit. Fiecare dintre aceste
sisteme adaugă un pas suplimentar de autentificare la check-out, făcând tranzacțiile online
mai sigure .
Mulți comercianți cu amănuntul online vor solicit utilizarea sistemului relevant la
check-out cu cardul de credit. Pentru a face acest lucru, tot ce trebuie să facă utilizatorul este
să înregistreze un cod de autentificare la alegere cu sistemul de securitate. Poate utiliza apoi
acest cod pentru a verifica toate tranzacțiile online viitoare făcute utilizând aceeași cartelă și
sistemul de securitate online. Utilizarea sistemului de securitate online al furnizorului de
carduri îl va proteja pe cumpărător de răspundere și în cazul în care cardul este utilizat în mod
fraudulos.
Atunci când este efectuată o rezervare - de exemplu, pentru un hotel sau un loc -
cardul poate fi "pre-autorizat" pentru întreaga sumă a rezervării. Pre-autorizarea este o
verificare pentru asigurarea că acel card de credit este valabil și nu a fost raportate ca pierdut
sau furat. În timp ce suma înainte de autorizare nu va fi debitată din cont până când nu este
efectuată plata efectivă, aceasta va fi reefectuată în soldul disponibil. Pre-autorizarea este
utilă, deoarece înseamnă că ambele părți știu în prealabil că aveți fondurile disponibile pentru
a plăti.
Creditul de consum include creditele acordate populației pentru un scop specific și
împrumuturile acordate pentru uz general. Întrucât creditul de consum pentru un anumit scop
este acordat sub rezerva constrângerii că creditul va fi utilizat pentru achiziționarea unui
anumit produs sau serviciu, în cazul creditului de consum de uz general nu există niciun acord
între creditor și împrumutat cu privire la produse care urmează să fie finanțate prin împrumut.
Spre deosebire de creditul ipotecar, creditul de consum general nu necesită garanții.
De fapt, legile americane definesc creditul de consum ca credit pentru gospodării, indiferent
de utilizarea sa, care nu se bazează pe garanții. În cadrul acestei abordări, creditul de consum
poate fi utilizat pentru a cumpăra proprietăți, atâta timp cât împrumutul nu este garantat prin
garanție.
Cu toate acestea, distincția dintre cele două tipuri de credite acordate gospodăriilor
populației este neclară deoarece consumatorii folosesc din ce în ce mai mult creditul ipotecar
mai ieftin pentru a finanța achiziționarea de bunuri sau alte active decât bunurile imobile. De
10
asemenea, consumatorii ar putea arbitra între creditul ipotecar și cel al creditelor ipotecare din
cauza impozitării - în SUA și în unele țări din UE (Olanda, Franța și Italia) debitorii pot
deduce din dobânda lor impozabilă dobânda plătită pentru împrumutul ipotecar.
În 2016, Comisia Europeană a adoptat o nouă directivă privind creditul de consum,
care vizează facilitarea creării unei piețe interne a creditelor de consum în Uniunea
Europeană, stabilind, în același timp, protecția consumatorilor în întreaga Uniune Europeană.
2.3 ACTIVITATEA REALIZATĂ, ANALIZELE EFECTUATE, REZULTATELE

ESTIMATE REFERITOARE LA PIAȚA CARDURILOR DIN ROMÂNIA
Aspecte introductive referitoare la piața cardurilor de credit în România
Cardurile de credit sunt instrumente financiare care pot fi utilizate atunci când este
necesar. Împrumutul oferit de un card de credit este fix. Succesul cardurilor de credit din
România poate fi explicat prin cât de ușor pot fi obținute. Singura condiție necesară este
periaoda de lucrur (minim trei luni vechime în muncă la același angajator) și o dovadă a
salariului primit de solicitant.
Succesul lor vine în ciuda faptului că cardurile de credit sunt cele mai scumpe credite
ale consumatorilor de pe piață, cu o dobândă anuală de până la 28%. Interesele sunt în
majoritatea cazurilor însoțite de comisioane și taxe, care pot ridica costul creditului la 40%.
Cu toate acestea, costurile ridicate pot fi evitate dacă cardurile de credit sunt utilizate pentru a
11
finanța achizițiile din supermarketuri. În aceste cazuri, majoritatea băncilor oferă o perioadă
de grație de 30 și până la 60 de zile de zile, în care, dacă e rambursat împrumutul, nu se
plătește dobândă. Tabelul 2.1 rezumă avantajele și dezavantajele cardurilor de credit.
Cardurile de credit oferă și alte avantaje. Cele mai multe dintre ele sunt acoperite de
asigurări (asigurări de viață și asigurări împotriva furtului). Băncile au dezvoltat parteneriate
strategice cu principalii comercianți cu amănuntul (de exemplu, dintre BRD și Carrefour sau
Unicredit Tiriac Bank și Metro). Aceste parteneriate iau forma co-brandingului, caz în care
cardurile de credit sunt concepute atât cu brandul băncii, cât și cu cel cu amănuntul. Astfel de
parteneriate strategice între bănci și comercianții cu amănuntul pot avea ca rezultat o utilizare
sporită a cardurilor, niveluri mai mari de cheltuieli, oportunități de marketing eficiente și o
mai mare satisfacție și valoare pentru clienți.
Tabel 2.1 Avantaje și dezavantaje ale cardurilor de credit.
Avantaje Dezavantaje
Nu este necesară analiza Dobânzi mari
Asigurare de viață Comisioane mari
Asigurare în caz de furt Perioada de grație este limitată la
achiziția de bunuri de la comercianți/
Acces ușor la credit. Costuri ridicate la retragerea de la
ARM.
Perioadă de grație mare 40-60 zile.
Cele mai scăzute rate ale dobânzilor la cardurile de credit sunt acordate de CEC, o
bancă cu capital românesc. ING, ATE Bank, OTP și BRD sunt, de asemenea, printre băncile
cu cel mai mic cost al creditelor. Cele mai mari interese se regasesc la Garanti Bank, Banca
Romaneasca, Unicredit, Raiffeisen. Aceștia din urmă au, alături de un dobândă de 26%, cele
mai mari comisioane de pe piață.
ATE Bank și Millennium oferă cea mai lungă perioadă de grație pe piață, împreună cu
comisionul scăzut din retragerile ATM-urilor. Alpha Banks se distinge de celelalte bănci prin
cele mai mici costuri asociate cu retragerile ATM-urilor. BRD oferă un sistem bazat pe
acumularea de puncte la fiecare achiziție de la comercianții cu amănuntul, puncte care sunt
transformate în bani. La banca CEC la sfârșitul perioadei de grație trebuie să se plătească
plătiți doar 2% pe lună din suma utilizată.
Cardurile de credit în România – un rău necesar
Studii recente din România au arătat că efectele crizei nu au fost atât de evidente pe
piața cardurilor în comparație cu alte domenii. Din toate serviciile bancare, cardurile ar putea
fi considerate un serviciu necesar, cu utilizare frecventă.
Acesta a fost argumentul principal pentru care piața cardurilor a fost activă la toate
nivelurile: emiterea, acceptarea, tranzacțiile. Băncile au investit în carduri, iar campaniile lor
12
de susținere au dus la rezultate remarcabile. Conform acelorași studii, utilizarea în creștere a

cardurilor este o consecință a educării clienților în acest domeniu.
2019 a fost primul an în istoria pieței de carduri de credit din România, în care
numărul cardurilor valabile în circulație a fost mai mic decât în 2018. Cu toate acestea, în
doar 10 ani numărul de carduri de credit în circulație a crescut de peste 10 ori. Situația din
2019 privind portofoliul de carduri din România este aceeași în cazul altor 13 state europene.
Din perspectiva scăderii înregistrate în 2019, România se află pe locul trei, după Grecia (13%)
și Irlanda (8%), cu o scădere cu 5% a numărului de carduri în circulație (exact ca în cazul
Bulgariei ).
În 2018, piața cardurilor a înregistrat lansări importante, în timp ce tendința din 2016-
2018 a continuat și a vizat diversificarea portofoliului de produse al instituțiilor financiare și
emiterea cardurilor de credit de toate tipurile: standard, co-branded sau premium. Instituțiile
financiare au ajuns la o segmentare mai accelerată a portofoliului de caardurilor de credit și au
început să se concentreze din ce în ce mai mult asupra serviciilor și beneficiilor dincolo de
instrumentele de plată. Între timp, proprietarii de carduri au devenit din ce în ce mai educați și
mai sofisticați știind ce să ceară în ceea ce privește cardurile. Mai mult, majoritatea
instituțiilor financiare și-au adaptat rețeaua pentru a accepta carduri cu cip.
În plus, din cele 25 de programe noi lansate de MasterCard în 2016, doar două
programe au fost carduri de debit (cardul debit Marea Unire lansat în parteneriat cu Bank
Leumi - ediție specială și card debit euro lansat în parteneriat cu Banca Comercială
Carpatica); restul fiind carduri de credit, ediții speciale, fie cu jetoane, fie cu co-branded.
Comparativ cu anul 2018, 2019 a fost anul reducerii costurilor materializat într-un
număr descrescător de portofolii de card - prin închiderea conturilor inactive - și chiar prin
renunțarea la anumite contracte de acceptare neprofitabile. În consecință, până la sfârșitul
anului 2009, chiar dacă activitatea de emisiune nu ar fi fost oprită, portofoliul de carduri de
credit valabile în circulație a ajuns la 12,8 milioane de carduri, cu o scădere de aproximativ
3,5% față de numărul înregistrat la sfârșitul anului 2018.
Cardurile de credit au înregistrat cea mai severă contracție, deoarece numărul acestora
a scăzut cu aproape o jumătate de milion între martie 2019 și iunie 2019. Practic, în numai 3
luni, anul acesta a fost anulat (martie 2016 - martie 2017). Această scădere a numărului de
portofolii a avut un efect benefic, deoarece a dus la creșterea numărului de carduri care
generează tranzacții de la 81,6% în septembrie 2018 la 89,1% în septembrie 2019. De
asemenea, o altă consecință a crizei a fost conservarea din portofoliile comerciale care au fost
active.
13
Cu toate acestea, în ciuda greutăților mediului economic, piața cardurilor bancare a

avut o evoluție pozitivă. La sfârșitul anului 2019, datele înregistrate de Banca Națională a
României au arătat că numărul plăților cu carduri de debit a crescut la 16,3 milioane de euro
de la 14,33 milioane euro în primul semestru al anului 2019, iar numărul plăților cu carduri de
credit a crescut la 4,22 milioane de euro, de la 4,03 milioane de euro în primul semestru.
În contextul crizei financiare, portofoliul emitenților de carduri (bănci și IFN-uri) a
scăzut cu un milion de carduri până la aproximativ 12,6 milioane de carduri între decembrie
2018 și decembrie 2019.
În anul 2018, tendința de contracție a emisiunii de card a rămas aceeași, astfel încât
până la sfârșitul anului 2018 din numărul total al cardurilor emise, numărul celor valide a
ajuns la 12,58 milioane din care 2,1 milioane au fost carduri de credit. Numărul total de
carduri a scăzut cu 2,2% în 2018, însă numărul cardurilor de credit a scăzut cu 5,6% față de
2017 și cu 22% față de 2018.
Ținând cont de greutățile mediului economic, deținătorii de carduri de credit s-au axat
în principal pe achiziționarea de produse esențiale. Valoarea medie a unei tranzacții cu carduri
de credit a scăzut cu 11,6%, ceea ce indică faptul că românii și-au redus cheltuielile cu
valoare mare. Cu alte cuvinte, nu mai cumpără bunuri de consum costisitoare, așa cum au fost
în anii precedenți. Sectorul cardurilor de vizită a înregistrat o creștere pozitivă pentru toți
indicatorii, au fost emise mai multe cardurilor de credit Visa (+ 12,5%), numărul tranzacțiilor
cu aceste carduri a fost mai mare (+ 25,7%), iar numărul tranzacțiilor comerciale a crescut (+
25,7%) care arată predispoziția crescândă a companiilor de a utiliza carduri.
În 2017, Visa a încurajat utilizarea cardurilor comerciale și mai mult prin campanii de
comunicare, promoții, produse și servicii noi și au continuat să extindă rețeaua de acceptare
pentru autoritățile publice locale și centrale să utilizeze carduri pentru plata ratelor și taxelor.
În contextul crizei financiare, băncile au cautat soluții în acest sens, prin urmare, în
2016, MasterCard Europe a efectuat o cercetare pe piața de carduri din România, care vizează
obiceiurile legate de utilizarea cardurilor în rândul persoanelor cu vârsta peste 15 ani. Această
cercetare a arătat faptul că într-o perioadă de criză oamenii sunt mai atenți cu cheltuielile lor,
iar deținătorii de carduri încearcă să fructifică avantajele acestor produse.
De exemplu, 27% dintre respondenți au început să caute mai multe informații despre
produsele financiare, 13% au spus că își achită datoriile de cumpărături în întregime în
perioada de grație, 11% au căutat informații despre programe de fidelizare, 10% plătesc mai
des direct prin card, pentru a evita taxa de retragere a numerarului, iar 9% au început să caute
un card de credit cu plata în tranșă și fără niciun interes.
14
La nivel național, 41% dintre români dețin un card de plată, iar la nivel urban,
deținătorii de carduri ating 54%. Procentele diferă foarte mult în funcție de nivelul de educație
variind de la 20% dintre persoanele care au absolvit școala primară până la 85% în cazul
persoanelor cu diplomă universitară.
Figura 2.1. Motivele pentru care românii preferă să aibă un card de credit.
Motivele pentru care românii preferă să aibă un

45%
card de credit.
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
pentru a avea achiziționează un card de pentru a facilita
întotdeauna o sumă de credit, mai ales dacă tranzacțiile
bani la dispoziția lor primesc o ofertă de la
bancă
Motivele pentru care românii preferă să aibă un card de credit.
Sursa: prelucrare proprie după Registrul Credite Persoane Fizice BNR vizualizat la data de 22.01.2019
39% dintre români achiziționează un card de credit, mai ales dacă primesc o ofertă de
la bancă, 34% fac acest lucru pentru a avea întotdeauna o sumă de bani la dispoziția lor și
27% pentru a facilita tranzacțiile. În alegerea unui anumit card de credit, dobânzile și
comisioanele mici sunt cele mai importante pentru 63% dintre deținători și banca emitentă
pentru 53% dintre aceștia; perioada de grație este importantă pentru 38% dintre deținători, iar
limita de credit este semnificativă pentru 36% dintre aceștia. Persoanele cu diplomă
universitară sunt mai atente cu privire la aceste aspecte: 78% să acorde atenție intereselor și
taxelor, 50% pentru perioada de grație și 46% pentru suma maximă disponibilă.
Figura 2.2. Procentul deținătorilor cardurilor de credit care plătesc cu cardul sume de
peste 100 lei, respectiv 1000 lei.
15
Piața românească a făcut unele progrese importante, 17% dintre deținătorii de carduri
spunând că plătesc prin card pentru sumele de peste 100 RON. Dintre toți deținătorii de
carduri de credit, 21% arată această preferință. Pentru sume de peste 1000 RON, procentele
cresc la 27%, respectiv 32% dintre posesorii de carduri de credit.
Cardul de credit co-branded - o soluție pentru criza financiară
În ciuda crizei care afectează portofoliul de carduri al băncilor, în data de 7 iunie 2017,
în cadrul Galei NOCASH pentru activitatea băncilor în 2016, industria de carduri a acordat
BRD - InstantPay un premiu pentru "Breaking new ground in the industry of payments
without cash "și serviciul de transfer bancar ATM lansat de Western Union în parteneriat cu
Banca Transilvania a fost considerat" Noutatea anului ".
Deși băncile comerciale au concurat pe o piață afectată de criza financiară, au obținut
rezultate remarcabile, cum ar fi:
- cea mai bună promovare. Emitenții BCR - RATB au intrat în competiție cu campania
"Ne ocupăm de un an" pentru promovarea operațiunilor de încărcare / reîncărcare a cartelei de
transport RATB în rețeaua BCR; BRD sa alăturat competiției cu campaniile "À la carte" -
"Fă-ți o carte ca originală ca tine", "Point Card" și "Instant Pay" - "Viteza în viață, super
viteză în plată"; Banca Română cu campania "O carte inteligentă pentru cumpărături
inteligente"; Banca Transilvania cu campania "Plătiți tarifele și taxele locale prin card";
GarantiBank - campaniile Bonus Card dedicate stimulării utilizării produselor și consolidării
16
mărcii pe piață; Raiffeisen Bank cu campaniile "Multishop" - programul de bonusuri și rate

fără dobândă și "Studentocard - O alegere perfectă pentru stilul tău de viață". Câștigătorul este
GarantiBank pentru "Campania Bonus Card", deoarece, ca urmare a campaniilor sale de
promovare, în 2010 GarantiBank a înregistrat o creștere în următoarele domenii: portofoliul
de carduri de credit + 52%; carduri de credit active + 62%; numărul de tranzacții + 230%;
valoarea tranzacțiilor + 270%.
Figura 2.3. Creșteri procentuale pentru GarantiBank în anul 2017, în ceea ce privește
portofoliul de carduri de credit, carduri de credit active; numărul de tranzacții; valoarea
tranzacțiilor.
Creșteri procentuale pentru GarantiBank în anul 2019, în ceea

ce privește portofoliul de carduri de credit, carduri de credit
active; numărul de tranzacții; valoarea tranzacțiilor.
500%
450%
400%
350%
300%
250%
200%
150%
100%
50%
0%
portofoliul de carduri de tra nza cții va loarea
carduri de credit active tra nzacțiilor
credit 270%
Sursa: prelucrare proprie după Registrul Credite Persoane Fizice GarantBankvizualizat la data de
22.01.2019
- ruperea terenului nou în industria de carduri. BRD - Instant Pay a dezvoltat prima
aplicație care permite utilizarea tehnologiei fără contact pentru plata tarifului în transportul
public și BCR a creat posibilitatea reîncărcării cardului activ de transport direct de la
bancomatele subterane.
- Banca Transilvania este cea mai bună bancă a anului pe piața cardurilor. În 2017,
banca a atins un maxim în cazul portofoliului de carduri valabile în circulație și al rețelei
terminalelor POS. De asemenea, Banca Transilvania a fost cea mai activă bancă în lansarea de
produse și servicii pe piața plăților fără numerar.
- cardul de credit co-brand rămâne o soluție pentru criza financiară, fapt dovedit de
competiția pentru acest produs printre marii jucători bancari. Astfel, Raiffeisen-Vodafone a
fost cel mai de succes program de carte și co-brand având următoarele rezultate: Numărul de
17
tranzacții în 2010 - 1.760.000; Valoarea tranzacțiilor în 2019 - 220 milioane RON; conturi noi
de carduri în 2017 - 1.100. Banca Transilvania - Rotary; BRD - ISIC și GARANTI - AVON
s-au bucurat de un succes similar.
Figura 2.4. Cifre atinse de Raiffeisen Bank în anul 2017 în ceea ce privește utilizarea
cardurilor de credit.
Cifre atinse de Raiffeisen Bank în anul 2019 în ceea ce

privește utilizarea cardurilor de credit.
1200
1000
800
600
400
200
0
nr tra nzacții va l oare tra nzacții conturi carduri credit
Sursa: prelucrare proprie după Registrul Credite Persoane Fizice Raiffeisen Bankvizualizat la data de 22.01.2019
În consecință, băncile caută în mod constant soluții și produse menite să sporească

interesul clienților pentru achiziții de carduri ca răspuns la creditele deja obținute care au fost
descurajate în momentul declanșării crizei financiare.
Numărul cardurilor cu cipuri va crește pe piața românească datorită eficienței acestora
în ceea ce privește securitatea tranzacțiilor. Același lucru se va întâmpla și în cazul cardurilor
co-brandate care asigură fidelitatea clienților. Acestea vor căuta să obțină cât mai multe
avantaje posibil din diferitele tipuri de carduri. În același timp, se vor concentra asupra
produselor de nișă, carduri de credit fie pentru cumpărături, fie pentru plata serviciilor
publice.
Romanii au inceput sa foloseasca cardurile co-brandate care in cele din urma sunt
credite inca. Numărul lor a crescut rapid la 300.000. Aparent, băncile care lucrează cu carduri
de co-brand nu câștigă profituri incredibile, deoarece dacă împrumutul este returnat în mai
puțin de o lună, rata dobânzii este zero.
18
Mai devreme sau mai târziu, toată lumea poate întârzia plata, iar banca are încă unele
avantaje: este promovată în afara filialelor sale și vinde carduri prin intermediul magazinelor.
Există o vorbă în lumea afacerilor: "vânzarea de carduri de credit prin co-brand înseamnă să
vândă mai mult și mai bine". Tendința de a utiliza carduri de co-brand pentru plățile obișnuite
va deveni mai proeminentă atâta timp cât dealerii și banca emitentă se vor gândi la tot mai
multe beneficii atașate acestor carduri, ceea ce va conduce în cele din urmă la creșterea
numărului de tranzacții cu carduri. În plus, băncile au negociat recent reduceri ale clienților cu
mai mulți comercianți cu amănuntul.
Cardul din portofel ar putea fi mai mult decât un instrument de plată. Personalizat cu
fotografia utilizatorului, parfumat sau decorat cu o oglindă mică, placa dvs. de plastic poate
deveni un adevărat accesoriu. Cardul obișnuit de plastic este mai atractiv dacă are ceva în
plus, motiv pentru care titularul îl scoate din portofel mai des. De fapt, ele sunt instrumente de
plată utilizate pentru cumpărături, pentru plata on-line sau POS a ratelor și a taxelor sau
pentru simpla retragere de numerar de la ATM. În plus, în cazul cardurlor de credit cu
fotografii, identitatea titularilor ar putea fi ușor verificată.
În plus, cu sprijinul băncilor membre, biroul local al Visa Europe va încerca să
răspundă nevoilor clienților prin lansarea unor produse inovatoare, cum ar fi cardurile fără
contact, serviciul de retragere a numerarului sau plata on-line a ratelor și impozitelor.
În următoarea secțiune vom analiza informațiile referitoare la utilizarea cardurilor de
debit și de credit, publicate de Banca Națională a României. Primul element pe care trebuie
să-l luăm în considerare este numărul real de carduri în uz.
Numărul pentru ambele tipuri de carduri a crescut pe întreaga perioadă. În plus,
numărul de carduri de credit este semnificativ mai mic decât numărul de carduri de debit.
Acest lucru ne face să credem că românii preferă, în general, să evite utilizarea unui card de
credit și, în cazul în care au nevoie de finanțare, preferă o metodă alternativă.
A devenit mult mai ușor să se folosească un card ca metodă de plată, deoarece
numărul comercianților care acceptă un tip de card s-a dublat aproape. Ceea ce este interesant
aici este faptul că numărul de ATM-uri a rămas aproape același.
Numărul de tranzacții care utilizează un card de debit sau de credit a avut de asemenea
un model interesant, dar totuși așteptat. Este ușor de observat că numărul de tranzacții
efectuate cu un card de credit s-a dublat între 2008 și 2015 și acest lucru ar fi semnificativ
dacă nu ar fi fost afectat de tranzacțiile cu carduri de debit care au crescut de șase ori. Acest
lucru vine în sprijinul ideii că românii preferă să stea departe de cardurile de credit.
De departe, tranzacția cea mai comună este retragerea de la un ATM, ceea ce
înseamnă că marea majoritate a tranzacțiilor din economie se bazează pe numerar.
19
Tranzacțiile POS au ajuns în urmă și, deoarece acceptarea plății prin utilizarea unui card
devine omniprezentă în rândul comercianților, este probabil să le depășească; totuși acest
lucru nu trebuie să se întâmple. Alte tipuri de tranzacții joacă un rol mult mai mic, dar este
interesant de observat faptul că, în afara României, relația este inversată și majoritatea
oamenilor preferă să plătească cu un card, spre deosebire de retragerea banilor.
Valoarea tranzacțiilor urmează același model ca și numărul lor. Astfel, valoarea
plăților cu carduri de credit a fost mai mult sau mai puțin dublată, în timp ce valoarea totală a
plății cu carduri de debit a crescut de mai mult de trei ori, o schimbare care nu este la fel de
mare ca cea din numărul de tranzacții, dar acest lucru nu este surprinzător când considerăm că
valoarea pentru cardurile de debit a fost deja de șase ori mai mare decât cea a cardurilor de
credit și vorbim despre un popor care, dintr-un motiv sau altul, nu folosește niciun tip de card
în generat.
Creditele de consum sunt destul de populare în România, dar cardul de credit ca
instrument nu este. Cel mai frecvent tip de operațiune efectuat cu un card este de a retrage
bani din bancomat. Ceea ce este foarte interesant de observat este că, chiar dacă numărul de
tranzacții la un POS a crescut semnificativ, valoarea lor nu a fost, ceea ce arată că există mult
spațiu pentru o creștere viitoare în acest sens.
În această lucrare am încercat să oferim o imagine exactă a perspectivei
macroeconomice pe piața cardurilor de debit și de credit din România, după anul 2007. Acest
lucru a fost făcut în două etape. Sectorul bancar a trecut printr-o perioadă de curățare, în care
numărul instituțiilor s-a diminuat, însă valoarea activelor totale s-a îmbunătățit, astfel încât
lichiditatea este disponibilă în sistem.
Piața de carduri din România a început în 1994, prin crearea primei rețele de procesare
a cardurilor de credit Visa și a centrului de procesare ROMCARD. În 1994, există cinci bănci
naționale care sunt membre ale VISA, cu drepturi de emitere și acceptare a acestor carduri:
Banca Comercială Română (BCR), Bancorex, Banca Agricola și Banca Ion Tziriac.
ROMCARD era capabil să ofere băncilor românești o gamă completă de servicii legate de
operațiunile de procesare a cardurilor. Primele carduri românești emise în nume propriu de
către băncile românești au fost oferite de Banca Romana de Dezvoltare (BRD) în 1995 sub
brandul Prima. Primul ATM din România a fost instalat în 1995 de către BCR.
Cardul este un instrument de plată folosit ca o alternativă la instrumentele clasice de
plată. Cardul permite titularului să-și folosească banii proprii, dintr-un cont deschis în numele
său, la emitentul cardului sau să utilizeze o linie de credit deschisă de emitentul cardului în
favoarea titularului cardului pentru a efectua, cumulativ sau nu, următoarele operațiuni:
1. retragerea numerarului la terminale precum ATM;
20
2. Plata bunurilor sau serviciilor achiziționate de la comercianții care acceptă și plata

obligațiilor către autoritățile publice, reprezentând: impozite, taxe, amenzi, penalități prin
terminale POS sau alte mijloace electronice;
3. Transferuri de fonduri între conturi.
Cardurile sunt clasificate în funcție de mai multe criterii.
A. În funcție de modul în care informațiile sunt stocate și
caracteristicile de securitate, există: carduri cu bandă magnetică și carduri cu
microprocesor.
B. Având în vedere funcțiile îndeplinite, avem: carduri de credit, carduri de debit,
carduri de debit cu facilități (descoperit de cont), carduri de numerar, cartele multifuncționale.
C. În funcție de calitatea emitentului, există carduri emise de bănci și non-bănci.
D. După momentul în care tranzacția este utilizată, cardurile sunt clasificate în: carduri
cu plată înainte, carduri cu plată acum (carduri de debit), carduri de credit cu plată mai târziu
(carduri de credit), carduri de cumpărături, carduri de debit.
E. În funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi clasificate în carduri de credit
naționale și internaționale.
Aceste instrumente de plată includ un set de caracteristici obligatorii: sunt fabricate
din plastic cu dimensiuni standard. Pe fața unui card se află: numele și prenumele titularului,
numărul cardului, data de expirare, spațiul geografic de utilizare, sigla emitentului cardului și
o hologramă. Pe verso, cardul are o bandă magnetică și o locație pentru semnătura titularului
de card.
În perioada 2016-2019, portofoliul de carduri valabile în circulație a înregistrat o
evoluție ascendentă. Printre factorii care au determinat această situație ne amintim:
1. Preocupările băncilor de a dezvolta calitatea cardurilor: în 2003, oficialii din zonă
au condus la o politică de revigorare a cardurilor prin introducerea de noi caracteristici, cum
ar fi atașarea serviciilor de asigurare la cardurile de debit;
2.Prezentarea pe piață a noilor bănci emise de carduri. De exemplu, Libra Bank și
OTP Bank în 2015, Garantibank și Garantibank, Millennium Bank în 2015, Royal Bank of
Scotland (ABN Amro Bank), Bank of Cyprus și Blom Bank în 2016.
3. Parteneriate între piața cardurilor și alte piețe: De exemplu, RZB a lansat un card de
credit în parteneriat cu compania de telefonie mobilă Vodafone în 2015. Alianța dintre Banca
Transilvania (BT) și Credisson International sau între BCR și Altex a condus emiterea a peste
50.000 de carduri de credit în anul 2016.
4. Creșterea numărului de studenți și pensionari care primesc bursa prin card.
21
În 2007, portofoliul de carduri active aflate în circulație are aproximativ 10,7 milioane
de carduri, principalii emitenți fiind: BCR, BRD, RZB, BT și CEC Bank. BCR își menține
poziția de lider pe piața cardurilor de debit și de credit, ajungând la 2,3 milioane de carduri.
Pe locul doi este cu 2 milioane de carduri de credit active, urmată de Raiffeisen Bank (RZB)
cu 1,5 milioane de carduri și BT cu 1 milion de carduri. Această extindere a portofoliului de
carduri a fost susținută de creșterea tranzacțiilor la comercianți și ATM-uri. Numărul de
carduri valabile în circulație în 2016 este estimat ca urmare a implicării în emiterea cardurilor
băncilor noi: Royal Bank of Scotland ABN Amro Bank), Banca Ciprului.
În ciuda interesului băncilor pentru emiterea de carduri, începând cu anul 2019, putem
observa o rată de creștere mai mică decât în anii anteriori: 17% în 2019 față de 27% în 2006.
Și în 2008 ritmul de creștere scade la 12% cu o tendință de scădere sub 10% în 2019.
Gradul de penetrare a cardurilor în rândul clienților băncii, precum și numărul de
carduri la 1.000 de locuitori. Procentele și valorile absolute obținute se bazează pe următorii
indicatori:
- populația din diferite regiuni ale țării,
- numărul de clienți bancari pe regiune,
- numărul de carduri emise în fiecare regiune. Raportarea numărului de carduri emise
în fiecare regiune la numărul de clienți bănci obținem gradul de penetrare a cardurilor în
rândul clienților băncilor.
La sfârșitul lunii august 2018 asistăm la următoarea situație din România: 18,6
milioane de clienți bancari și 9 milioane de carduri valabile în circulație. De aici rezultă că
48,4% dintre clienții băncii au carduri de credit. În București se află următoarea situație:
2.207.596 locuitori; 3.348.360 de clienți bancari; 2.230.120 carduri emise.
Figura 2.5 Piața cardurilor de credit în 2018 la nivelul Bucureștiului.
22
Bucureștiul este singura regiune în care se constată statistic că numărul de clienți
bancari este mai mare decât populația, ca urmare a faptului că aici locuitorii au mai multe
conturi deschise pentru mai multe interdicții decât restul țării. După capitală, unde gradul de
penetrare a cardurilor în rândul clienților băncilor este de 66,6%, pe locul doi se află regiunea
nord-vestică a țării, iar regiunea de est se situează pe locul cinci cu 44,4%. București
înregistrează 1.010 de carduri de credit la o mie de locuitori. În capitală putem observa o rată
de creștere mai mare decât cea înregistrată la nivel național, în ceea ce privește activitatea de
emitere a cardurilor.
Bucuresti, este urmat de partea vestica a tarii cu orașe precum: Arad, Caras-Severin,
Hunedoara si Timis. Centrul țării ocupă locul al treilea cu 435 de carduri de credit la o mie de
locuitori, iar regiunea de sud-est are 339 de carduri de credit la o mie de locuitori.
Figura 2.6. Gradul de penetrare al cardurilor de credit în primele 3 regiuni din țară
după numărul cardurilor de credit.
23
Sursa: prelucrare proprie după Registrul Credite Persoane Fizice Raiffeisen vizualizat la data de 22.01.2019
Gradul de concentrare a cardurilor din aceste zone este motivat de interesul băncilor
pentru anumite categorii de produse / mărci (carduri de debit, credit, Visa sau MasterCard).
Numărul de carduri nu depinde de numărul de sucursale. O promovare eficientă a cardurilor,
dar și atașarea unor servicii și facilități poate duce la creșterea numărului de clienți bancari.
Evoluția numărului de ATM-uri în perioada 2016 - 2019.
În primii trei ani de discuție, creșteri în ceea ce privește instalarea bancomatelor,
comparativ cu 2017. 2017 înseamnă o extindere semnificativă a numărului de echipamente
pentru unii emitenți, cum ar fi BRD. Banca sa adunat într-un an, aproximativ 500 de
bancomate. De asemenea, CEC Bank și-a mărit numărul bancomatelor de trei ori.
Această evoluție se bazează pe trecerea de la serviciile de retragere la plățile în
numerar ca urmare a faptului că piața cardurilor salariale este saturată. Numărul de ATM-uri
crește în aceeași măsură cu facilitățile oferite de aceste echipamente.
Companiile de telefonie mobilă sunt cele care provoacă extinderea serviciilor la
bancomate, prin introducerea posibilității de plată a facturilor și reîncărcarea cartelelor
telefonice la AT.
În 2018, patru bănci au mai mult de 500 de bancomate: BCR, RZB, BRD și Banc Post.
Aceste bănci dețin 53% din piața pentru bancomate. În 2019, piața ATM-urilor este încă
scăzută în comparație cu UE. BCR are cea mai extinsă rețea de ATM-uri: 1.015 în 2018 și
1.300 în 2019. Aceasta înseamnă instalarea a 24 de bancomate pe lună într-un an. Cel de-al
24
doilea loc este acordat RZB, care a ajuns la 850 de bancomate, plasând aproximativ 70 de
bancomate într-un an, urmat de BRD, care a instalat aproximativ 800 de bancomate, în timp
ce BancPost are 540 de bancomate.
Figura 2.7 Distribuția numărului de ATM-uri pentru top 4 bănci în 2019.
Sursa: prelucrare proprie după Registrul Credite Persoane Fizice vizualizat la data de 22.01.2019
De asemenea, în 2019, CEC Bank a început instalarea primelor 178 bancomate, în

special în afara Bucureștiului. În 2018, putem observa o extindere semnificativă a rețelei de
ATM-uri deținute de BRD și CEC. BRD a instalat într-un an 500 de bancomate și CEC 400.
Figura 2.8. Numărul ATM-urilor instalate pentru BRD și CEC în anul 2018
comparativ cu 2019
25
Sursa: prelucrare proprie după Registrul ATM Instalate vizualizat la data de 22.01.2019
Această majorare se bazează pe Legea 250/2003 care obligă persoane juridice angajate
în comerțul cu amănuntul care obțin o cifră de afaceri mai mare de 100.000 de euro să accepte
cardurile ca instrumente de plată. Plata bunurilor sau serviciilor contractate de românii în
străinătate sau de către reprezentanții companiilor locale în străinătate a condus la o extindere
a cardurilor ca instrument de plată.
BCR - liderul pieței de carduri la acea vreme, a instalat în jur de 8.500 POS-uri în
perioada în discuție. Cele mai importante categorii de comercianți care au acceptat cardurile
ca instrument de plată sunt stațiile de benzină precum Petrom, Rompetrol, hoteluri, dar și:
Electrica, Tarom, Domo, Altex, Sensiblu, Mobexpert.
Plata prin POS-uri aparținând BCR este posibilă la diferite primării din țară și toate
direcțiile de impozitare și taxe în București. Deși contribuim la o extindere vizibilă a rețelei
POS, rapoartele Băncii Centrale Europene indică faptul că România este ultima țară dintre
țările europene în ceea ce privește utilizarea cardurilor bancare.
26
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Instituțiile de credit din România și-au consolidat rezistența la șocuri adverseși au
făcut progrese semnificative în curățarea bilanțurilor. Împrumuturile bancare acordate
economiei reale au înregistrat o revenire în principal pe canalul de creditare în monedă
națională.
Creditele în monedă străină nu mai ridică probleme în ceea ce privește creditele, însă
ponderea acestora în totalul creditelor este încă semnificativă, deși în scădere. În 2017,
băncile s-au concentrat în principal pe împrumuturile acordate populației și mai puțin pe
împrumuturile corporative.
Strategiile majore de creditare ale băncilor nu prevăd o schimbare a modelului de
afaceri în următorii doi ani, având drept scop menținerea compoziției existente de către
debitor și concentrarea asupra creditelor în lei. Creditele acordate de băncile-mamă au
continuat să scadă într-o manieră ordonată, atenuând dependența sectorului bancar de
finanțarea externă. Băncile se așteaptă ca această tendință să persiste. Raportul actual de
credite / depozite, precum și cel anticipat de bănci, nu prezintă riscuri macroprudențiale.
Ratele de solvabilitate continuă să atingă niveluri adecvate, situându-se semnificativ
peste pragurile minime cerute. Rezervele substanțiale de capital ale băncilor: (asigură o
capacitate ridicată de a absorbi pierderile potențiale neașteptate; pot satisface cu ușurință
cererea de credit existentă în economia reală; și începând cu anul 2018, să permită punerea în
aplicare a bugetelor de capital fără a necesita contribuții suplimentare din partea acționarilor.
Lichiditatea sectorului bancar se situează la niveluri semnificative. Băncile din România se
află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește respectarea standardelor internaționale privind
adecvarea lichidităților și finanțarea stabilă.
În 2019, calitatea activelor bancare sa îmbunătățit: rata creditelor neperformante a
înregistrat o tendință descendentă, în timp ce tarifele provizionului net au scăzut considerabil.
Aceste evoluții au avut un impact favorabil și important asupra capacității de promovare a
sectorului bancar din România.
Având în vedere mediul macroeconomic favorabil, sistemul bancar nebancar a rămas
într-un curs ascendent, fondurile de pensii și fondurile de investiții raportând cele mai mari
creșteri. În plus, instituțiile bancare nebancare au reluat, de asemenea, creditarea, stocul de
împrumut înregistrând evoluții similare cu cele ale împrumuturilor bancare acordate
sectorului privat. Având în vedere compoziția prudentă a portofoliului, care se concentrează
în special pe participațiile la titluri de stat și pe depozitele bancare, mediul persistent al ratei
dobânzii scăzute este o sursă de vulnerabilitate pentru rentabilitatea investițiilor acestui sector
și poate duce la o schimbare de comportament, și anume o trecere la active mai riscante.
27
România prezintă încă cel mai scăzut nivel de intermediere financiară în UE, măsurat
atât de activele instituțiilor de credit, cât și de cele nebancare, la PIB. În anul 2019, activele
totale ale sectorului financiar au crescut cu 4,3%, ponderea acestora în PIB atingând 75,6% la
sfârșitul anului 2019 (comparativ cu 77,4% în 2018), în timp ce media UE28 sa situat la
284,6% din PIB în trimestrul III 2018.
Având în vedere importanța unui sistem financiar solid pentru dezvoltarea economică
durabilă, este necesar să se definească un mix de politici coerent în sprijinul unei creșteri
durabile a intermedierii financiare, atât în ceea ce privește volumul de activitate, cât și gradul
de diversificare a surselor de finanțare.
În acest scop, cele două autorități de supraveghere sectoriale, adică Banca Națională a
României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, au inclus în liniile lor de orientare
pentru perioada următoare un set de acțiuni menite să îndeplinească acest obiectiv. Cu toate
acestea, inițiativele legislative recente menite să sprijine debitorii, indiferent de problemele lor
(pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 5.3), ne îndepărtează semnificativ de obiectivul
menționat mai sus.
La sfârșitul anului 2019, activele sistemului financiar național au înregistrat evoluții
favorabile în toate componentele sectoriale, fără modificări semnificative în structura sa.
Fondurile de pensii au înregistrat cea mai rapidă dinamică, cu o majorare cu 28,6% a activelor
totale, în timp ce sectorul bancar a crescut cu 2,9%.
Structura de finanțare din economia reală rămâne asimetrică în cadrul întregului
sistem financiar, majoritatea companiilor nefinanciare și gospodăriilor care se îndreaptă către
bănci pentru finanțare. În plus, sectorul bancar acționează ca principal creditor intern al
administrației publice, băncile reprezentând aproximativ 70% din titlurile de stat deținute de
sistemul financiar românesc.
Activele bancare au totalizat 417 miliarde lei, reprezentând aproximativ 59% din PIB
(decembrie 2019). Băncile cu capital străin dețin circa 91% din activele din sectorul bancar
(decembrie 2019). Componența activelor bancare are următoarele caracteristici: (i)
împrumuturile din sectorul privat au cea mai mare pondere, deși în ultimii șapte ani (52 la sută
în decembrie 2019 față de 58 la sută în decembrie 2018); (ii) împrumuturile din sectorul privat
sunt împărțite în mod egal între sectoarele întreprinderilor și gospodăriilor populației; (iii)
împrumuturile guvernamentale și-au mărit și mai mult ponderea (la 21,5% în decembrie 2019,
față de 5% în decembrie 2016);(iv) activele externe și-au majorat ponderea în totalul activelor
bancare, ajungând la o valoare maximă de 6,1% în septembrie 2019 (4,8% în decembrie
2019).Datoriile bancare cuprind în special depozitele din sectorul privat (60,8 la sută în
decembrie 2019), realizate în mare parte de gospodării.
28
Pasivele externe reprezintă 15,5 la sută din bilanț, ponderea acestora scăzând treptat în
ultimii ani ca urmare a scăderii volumului de îndatorare. În anul 2019, activele din bilanț au
crescut34 datorită volumului substanțial al depozitelor ridicate pe piața internă35 și
consolidării poziției de capital. Ponderea delegației băncilor centrale a continuat într-un mod
ordonat, contribuind astfel la atenuarea semnificativă a vulnerabilităților legate de
neconcordanța dintre operațiunile bancare. Depozitele interne mai mari au stabilit retragerile
băncilor-mamă, ceea ce deschide calea creșterii în continuare a creditării.
În spatele reluării creditării sectorului privat a fost eliminată o parte considerabilă a
creditelor neperformante din bilanțurile băncilor (începând cu 2018), capitalizarea bancară
adecvată și recuperarea cererii de credit, parțial datorită ratelor scăzute ale dobânzii. În acest
context, dinamica anuală a împrumuturilor a revenit la valori pozitive în termeni nominali
începând cu august 2015 (3,0 la sută în decembrie 2019), după ce a rămas pe un teritoriu
negativ de aproape doi ani și jumătate. Creditele au fost reluate în principal pe moneda
națională segment. În 2018, împrumuturile denominate în leu au reprezentat 75% din creditele
bancare noi în sectorul privat. Începând cu luna iunie 2019, ritmul lor anual de creștere
nominală a atins valori dublu cifre.
În acest context, ponderea creditelor în valută străină în total credite (49,3 la sută în
decembrie 2018, a fost depășită cu cea a creditelor exprimate în lei începând cu 2018
trimestrul trei, urmând opt ani în frunte. Aceste evoluții favorabile sunt benefice pentru: (i)
debitorii, care evită astfel riscul valutar; (ii) băncilor, având în vedere compoziția monetară
îmbunătățită a bilanțurilor și, de asemenea, (iii) banca centrală, datorită unei transmiteri mai
bune a politicii monetare.
Trecerea în centrul atenției la împrumuturile în monedă națională a fost determinată și
de consolidarea măsurilor macroprudențiale asociate cu eligibilitatea împrumuturilor în
valută. Creditarea în monedă străină nu ridică probleme, ci rămâne o problemă de stoc.
În 2017, băncile s-au concentrat în primul rând pe împrumuturile acordate populației
(cu o creștere nominală anuală de 5,7% în 2019, în scădere cu 1,1% în 2018). Creditarea
corporativă a rămas practic neschimbată în termeni nominali anuali (-0,1% în decembrie
2017). Creditele ipotecare au raportat dinamica din două cifre (17 la sută în termeni nominali,
decembrie 2017), peste cele ale creditelor de consum.
Cu toate acestea, creditul de consum a deținut ponderea predominantă în creditul anual
acordat gospodăriilor casnice. În lumina inițiativelor legislative recente, băncile ar putea să-și
adapteze strategiile în perioada următoare. Strategiile de schimbare ar fi, de asemenea,
necesare pentru transformarea potențialului de împrumut al întreprinderilor în mod
corespunzător.
29
Pentru a se asigura succesul activităţii bancare de impunere a cardurilor ca mijloc de

plată în economia românească, ar fi necesară îndeplinirea următoarelor obiective:
 Proiectarea şi punerea “în undă” în scurt timp a unui program “agresiv” de
promovare publicitară a cardului ca modalitate de plată.
 Propuneri legislative privind direcţionarea plăţilor din economie către
instrumente de plată fără numerar
 Înfiinţarea unor departamente specializate în cadrul băncilor, care să asigure
proiectarea, implementarea şi administrarea unui program integrat de carduri
BIBLIOGRAFIE
Cărţi:
1. Bejenaru, A. Riscul operaţional în activitatea instituţiilor de credit. Bucureşti: Revista
Finanţepublice şi contabilitate, nr.5, 2007.
30
2. Bolocan Mihail-Dragoş, Peter Balogh. Mutations in the Romanian banking system in the
context of globalization and european integration. Iaşi: Globalization and Higher
Education in Economics and Business Administration, , 2010.
3. Făt, Codruţa. “Finanţe internaţionale”. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca,
2007.
4. Funar, Sabine. Produse şi servicii bancare. Cluj Napoca: Ed. AcademicPres, 2001.
5. Gide, Ch. Les sociétés cooperativés de consummation. 1924.
6. Ioan-Franc, V., Ristea, A. Metodica în cercetarea ştiinţifică. Bucureşti: Ed. Expert, 2009.
7. Iulia, Jianu. Performanţa – o noţiune care se caută pentru a se regăsi. Ambiguitate şi
claritate”. Bucureşti: Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, nr.5, 2006.
8. Neagu, F., Mărgărit, A. - Riscurile pentru stabilitatea financiară din România generate
desectorul populaţiei. Bucureşti: Caiete de studii ale Băncii Naţionale a României nr.
14, 2005.
9. Nedelescu M., Stănescu C. – Produse şi Servicii Financiare. PRO Universitaria, 2009.
10.Olteanu, I. Conducerea ştiinţifică a întreprinderii. Bucureşti: Ed. Politică, 1970.
11.P., Ungureanu. Produse şi operaţiuni bancare. Dacia, 2001.
12.Popescu, D., Tileagă, C. Economie politică. Sibiu: Ed. Alma Mater, 2000.
13.Predescu, I. „Activitatea bancară între performanţă şi risc”. Bucureşti: Ed.Expert, 2005.
14.V., Avram. Monedă şi credit. Radical, 2000.
15.Vlăsceanu L., Vlăsceanu O. Instrumente, mijloace şi tehnici de plată şi credit. Tribuna
Economică, 2010.
Pagini web: www.bnr.ro

www.raiffeisen.ro
www.ing.ro
31
32

Enache Ionut-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enache Ionut-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA PIETEI CARDURILOR IN INSTITUTIILE DE CREDIT DIN ROMANIA

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ DIN

SCURT REZUMAT AL LUCRĂRII

Cardurile de credit asigură utilizatorului achiziţionarea de bunuri şi servicii sau

DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

PRIVIND ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI LUCRĂRII DE

în ……………………………………, str. …………………………….……......., nr. ……..,,

……………………………… în localitatea …………………… jud. ……………………,

fiul lui ………………………… şi al …………………….. posesor al C.I. seria …….. nr.

………… C.N.P. …………………………………….. eliberat de ……………………………

absolvent al Facultăţii …………………………, din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie

Cantemir” din Bucureşti, programul de studii ……………………………………..…….,

promoţia ………….……, forma de învăţământ …..…….., declar pe proprie răspundere, că

lucrarea de disertaţie cu titlul

elaborată în vederea susţinerii publice în sesiunea …………….…………… este o lucrare

De asemenea, declar că nu am plagiat altă lucrare de licenţă/disertaţie, tratate,

bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licenţă fiind menţionate în cuprinsul acesteia.

REFERAT DE APRECIERE A LUCRĂRII DE DISERTATIE

APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI TEORETICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA..............

CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA PIEȚEI CARDURILOR DE.....

2.1. PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC...........................................5

2.2. CARDURILE DE CREDIT-CARACTERISTICI..........................................................9

2.3 ACTIVITATEA REALIZATĂ, ANALIZELE EFECTUATE, REZULTATELE........

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI TEORETICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA

a. Pentru utilizatorii fără o credibilitate bancară considerabilă sau în lipsa cunoaşterii

CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA PIEȚEI

2.1. PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Structura activelor și pasivelor

2.2. CARDURILE DE CREDIT-CARACTERISTICI

Un card de credit este o formă de împrumut negarantat, pe termen scurt. Spre

• numele titularului cardului, exact așa cum este tipărit pe card;

2.3 ACTIVITATEA REALIZATĂ, ANALIZELE EFECTUATE, REZULTATELE

de susținere au dus la rezultate remarcabile. Conform acelorași studii, utilizarea în creștere a

Cu toate acestea, în ciuda greutăților mediului economic, piața cardurilor bancare a

Motivele pentru care românii preferă să aibă un

Motivele pentru care românii preferă să aibă un card de credit.

mărcii pe piață; Raiffeisen Bank cu campaniile "Multishop" - programul de bonusuri și rate

Creșteri procentuale pentru GarantiBank în anul 2019, în ceea

Cifre atinse de Raiffeisen Bank în anul 2019 în ceea ce

În consecință, băncile caută în mod constant soluții și produse menite să sporească

2. Plata bunurilor sau serviciilor achiziționate de la comercianții care acceptă și plata

De asemenea, în 2019, CEC Bank a început instalarea primelor 178 bancomate, în

Pentru a se asigura succesul activităţii bancare de impunere a cardurilor ca mijloc de

Pagini web: www.bnr.ro

S-ar putea să vă placă și