Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRONOLOGIE
CATEVA CIFRE
CE ESTE carturesti.ro
Scurt istoric
Tu, pe www.carturesti.ro
Libraria Carturesti din Lipscani, Carturesti Carusel, este pe buzele tuturor de un an. Fotografiile
cu cladirea au circulat pe retelele sociale de cand cladirea era inca in renovare, pana recent cand
inca nu erau postate toate cartile, CD-urile, vinurile sau celalalte produse pe rafturi, iar
amenajarea finisata. Libraria se deschide publicului joi, iar interesul este urias: aproape 6.000 de
persoane au bifat prezenta la evenimentul anuntat pe Facebook. WALL-STREET.RO va prezinta o
mostra din spectacolul cladirii Chrissoveloni, transformata in Carturesti Carusel, alaturi de istoria
unei amenajari de 400.000 euro.
Povestea cladirii din Centrul Istoric al Capitalei, detinuta de Jean Chrissoveloni, mostenitorul
celebrei familii de bancheri, a inceput in 1860, cand a fost construita. In posesia familiei
Chrissoveloni a ajuns insa abia la inceputul anilor 1900, dupa o licitatie.
Sub "aripa" Carturesti imobilul a ajuns la final de 2013, cand, spune Daniel Voinea, brand
manager Carturesti Carusel, a fost semnat contractul de inchiriere pentru acest spatiu.
Povestea este insa una parca scoasa dintr-un roman romantic. In urma cu 3 ani, Daniel Voinea a
stat o perioada in Centrul Vechi si in timp ce cauta sa cumpere niste decoratiuni, cei de la
magazinul din Lipscani i-au spus ca vor fi vecini. Cum? Vizavi se deschide o librarie cu
ceainarie. Libraria care ar fi urmat sa se deschida nu era insa Carturesti, ci un alt lant, care insa a
ajuns in insolventa, iar contractul pentru acest spatiu a fost reziliat. "La acea data, m-am dus, am
tras cu ochiul, dar mi-am scos cladirea din cap pentru ca stiam ca nu suntem noi. La un an insa,
cineva ne-a batut la usa sa ne propuna acest spatiu. La final de 2013 am semnat contractul",
povesteste Voinea.
Cladirea plina de coloane, cu o luminozitate aproape din alta lume, "iti dadea o
energie pe care am simtit-o imediat", spune Voinea. Importanta a fost si dorinta
proprietarului de a pastra destinatia cladirii ca retail si de a nu inchiria pentru un
club sau bar. De altfel, imobilul a avut istoric o functiune de retail. Aici a functionat
institutia de credit Crissoveloni in primii ani de prezenta in Bucuresti. Banca
Chrissoveloni a fost una dintre cele mai importante banci ale Romaniei interbelice.
“Banca a functionat neincetat cu succes intre 1848 si 1948, cand a fost lichidata de
comunisti”, povesteste cu mandrie Jean Chrissoveloni intr-un articol WALL-
STREET.RO din ianuarie 2014. Banca a fost infiintata de Nicolas Chrissoveloni,
strabunicul lui Jean Chrissoveloni in 1848 in Galati, iar primul sediu al bancii in
Bucuresti a fost cel din Lipscani 55. Dupa ce Banca Chrissoveloni s-a mutat, in
imobil a functionat un magazin de articole vestimentare pentru barbati, iar in
perioada comunista aici a fost magazinul Familia.
Dupa ce procesul de inchiriere a fost incheiat a demarat proiectarea. S-a dorit ceva
amplu, iar pentru a putea duce la capat proiectul pentru aceasta unitate Carturesti
are ca partener un om de afaceri roman, care a preferat sa ramana sub anonimat.
Pentru proiectare, libraria a cerut proiecte de la mai multe studiouri de arhitectura,
iar intr-un final, s-a folosit conceptul celor de la Square One, care subliniaza si mai
mult ideea de Carusel, denumire care a fost folosita si pentru numele librariei. Asa a
inceput cel mai mare proiect de librarie al Carturesti din ultimii 15 ani. O investitie
de 400.000 euro in amenajare, plus inca atat in stoc de marfa. "Am dorit sa
adaugam si spectacol nu doar sa fie functional. Incercam sa facem librarie de
concept", spune Voinea. Planuri mai erau si altele pentru libraria din Lipscani,
inclusiv de diversificare a gamelor, dar au trebuit amanate pentru o faza ulteriora.
In plan ar mai fi spre exemplu o componenta de multimedia si gadgeturi, mai mult
loc pentru papetaria proprie sau Rod, brandul de design romanesc al Carturesti.
Auzind de gadgeturi, il intreb pe Voinea daca exista vreo idee de a avea propriul e-
reader? "Am fost la un moment dat contactati de un producator local, insa nu este
un plan in acest sens", a declarat el.
Ce asteptari sunt la nivel de business pentru Carturesti Carusel? Daniel Voinea imi raspunde ca
este suficient daca veniturile vor fi similare cu cele generate de libraria Carturesti Verona din
Piata Romana. In Carturesti Carusel, compania a inlocuit ceainaria cu un bisto de 90 de locuri,
iar suprafata librariei este de 1.000 de mp. Avand in vedere ca mii de oameni au spus ca vin joi la
Carturesti Carusel, cate persoane pot fi in acelasi timp in locatie? Voinea mi-a explicat ca nu are
o cifra clar, dar ca aproximativ 300-400 de persoane in acelasi timp si ca, totusi, spera ca nu vor
veni toti cei care au spus ca vin in acelasi timp.
"Este prima oara cand ne confruntam cu un atat de mare interes si este meritul locatiei, care s-a
viralizat", a spus Voinea.
Cladirea istorica din Lipscani a fost renovata de mostenitorii familiei Chrissoveloni cu 1 milion
de euro in 2013 si inchiriata anul trecut de librariile Carturesti, care au amenajat in centrul istoric
un spatiu cultural amplu, mizand pe comunicare dintre nou si vechi. "Ne-am structurat
propunerea in jurul ideii de comunicare intre vechi si nou. Folosind un limbaj contemporan, am
redus la minim elementele cromatice pentru a lasa loc jocului de lumini si umbre generat de
luminatorul central. Forma sinuoasa si diafana a supantelor genereaza dinamica si adauga
ritmicitatii si simetriei cladirii un caracter ludic, asemenea unui carusel in miscare", au declarat
reprezentantii Square One, biroul de arhitectura care a realizat conceptul de la Carturesti.
Prima librarie Carturesti a fost deschisa in anul 2000 de doi tineri, Nicoleta si
Serban, hotarati sa creeze o comunitate de idei in jurul cartilor. Ea
functioneaza inca pe strada Edgar Quinet din Bucuresti, la nr. 9. O puteti
vizita, nu s-a schimbat mai deloc, a ramas aceeasi librarie micuta, plina cu
albume de arta si infuzii de ceai.
In 2003, Carturesti deschide o a doua librarie in Bucuresti, pe strada Arthur
Verona, intr-o frumoasa casa de secol XIX apartinand familiei Sturdza.
Aceasta a fost si continua sa fie cea mai mare investitie de capital facuta intr-
o librarie din Romania.
Doua institutii culturale importante ne invita nu peste mult timp la ele acasa -
astfel apar inca doua librarii Carturesti in Muzeul Taranului Roman si
Institutul Francez din Bucuresti.
IQads: La sfarsitul anului impliniti 14 ani.V-ati atins obiectivele setate la inceputul drumului?
Daniel Voinea: Obiectivele de la inceputul drumului n-au mare legatura cu cele pe care le avem
acum. Ne-am propus o experienta diferita, ne-am propus sa reusim cu acel mic spatiu pe care-l
aveam atunci si nu ne inchipuiam ca o sa ajungem pana aici in nici un caz. Momentul in care
suntem acum depaseste cu mult asteptarile
IQads: Forbes a desemnat Carturesti cea mai cool librarie din Romania in anul 2013. Contribuie
factorul de coolness la vanzari?
Daniel Voinea: Cred ca pentru o mare parte a publicului Carturesti, a fi etichetat drept cool e o
chestie mai putin asumata. Oamenii care sunt cool cu adevarat nu-si propun chestia asta. Noi nu
venim cu grija asta, de a fi sau de a face ceva cool, ci de a face ceva in felul in care stim noi sa-l
facem si ne-am bucurat ca cineva apreciaza aceste eforturi. Cititul e cool. E mai cool in mod
sigur decat a te uita la televizor. Daca are efecte in vanzari n-as putea sa spun. Cum noi suntem o
piata de desfacere pentru produsele altora, poate ca cei care au de castigat indirect sunt cei care
isi expun produsele aici, editurile si brandurile cu care lucram.
IQads: Anul trecut ati deschis 3 librarii noi, doua in Bucuresti (Promenada si Baneasa) si una in
Ploiesti. Cum e cumparatorul de carti de la mall fata de cel care vine la librariile Carturesti din
spatiile proprii?
Daniel Voinea: Ar trebui sa studiem si harta pe care se afla aceste mall-uri, pentru ca intre ele
sunt diferente mari. Daca ne uitam la cumparatorul de Carturesti din AFI si cel din Baneasa,
observam niste diferente clare. Cartile au preturi pentru toata lumea, unele sunt foarte ieftine,
altele sunt mai scumpe. In conditiile in care romanii abia isi platesc facturile, ramane foarte putin
loc pentru dezvoltarea personala, pentru educatie, pentru lucruri de genul asta. Asta afecteaza in
mod direct piata de carte, faptul ca oamenii nu au bani sa-si cumpere produse culturale, nu
neaparat carti. Cartile nu sunt scumpe daca le raportezi la pretul unui tricou, dar sunt scumpe
raportat la veniturile pe care le au romanii si implicit la bugetul de consum pe care il au pentru
cultura. Faptul ca sunt librarii Carturesti in mall-uri este un lucru bun, noi asiguram acolo o
rezistenta. Pentru ca sunt putine librarii care functioneaza in mall si care reusesc sa atraga
clientul dintr-un mall, asaltat cu propuneri de cumparare din toate partile. Este un mediu foarte
competitiv in care, pentru rezerva de bani pe care o are omul, propuneri sunt foarte multe si asta
inseamna ca trebuie sa-ti faci treaba foarte bine, poate chiar mai bine decat o librarie care se afla
intr-o casa veche pentru ca asta este intr-adevar o propunere speciala.
IQads: Din raportul de cercetare „Finding the middle class”, realizat de eResearch sub umbrela
SMARK am aflat ca in Romania, delimitarea claselor sociale este foarte diferita, lower class este
foarte mare, urmata de rising si apoi middle class, care este foarte redusa. Cum vezi tu
segmentarea asta a claselor sociale?
Daniel Voinea: Segregarea este foarte evidenta, o percepem nu neaparat in domeniul cultural ci
si la nivel de puls social, cand iesim pe strada. Si nu toata lumea este preocupata de schimbare,
care trebuie sa vina de undeva la nivel macro. Librariile actioneaza ca niste jucatori destul de
singuratici in domeniul asta. Sunt putine organisme institutionale care sustin librariile sau
organizatiile culturale in general, mai ales cele private, cele de stat, evident, primesc bani de la
buget. Culmea este ca diferenta de imagine intre ele este foarte mare, adica sectorul cultural
independent are o cu totul alta imagine decat ala de stat. Pur si simplu, acolo nu stii pe ce se duc
banii.
IQads: Pe langa carti, care sunt cele mai vandute produse de la Carturesti?
Daniel Voinea: In momentul de fata am ajuns undeva la 50-50 in ceea ce priveste oferta, 50%
sunt carti si restul sunt alte produse. Aceste 50 de procente care sunt alte produse au o marja de
profit mult mai buna pur si simplu pentru ca produc diversitate in oferta si sunt un criteriu de
diferentiere fata de concurenta. Carturesti nu este numai o librarie foarte buna, este cel mai tare
in loc in care poti gasi muzica si filme selectionate. Pe langa acestea, sunt o gramada de alte
lucruri care ajung sa conteze in oferta noastra, sunt si papetariile care reprezinta un segment
important. Ne-au trebuit ani de zile si o echipa de achizitii foarte buna ca sa putem deveni
competitivi, dar in momentul de fata cred ca am ajuns in punctul in care cineva care pleaca cu o
agenda sau un accesoriu de la Carturesti poate sa-l identifice ca fiind cumparat de la Carturesti,
dincolo de orice brand. Inseamna ca are anumite caracteristici si ne ajuta in ceea ce priveste
profitabilitatea pentru ca, in privinta cartilor, lucrurile sunt limitate din cauza factorilor externi.
Uneori exista o concurenta si din partea editurilor, care in loc sa-si intensifice masurile de
promovare din librarii, fac vanzare directa.
IQads: Daca ar fi sa facem o recapitulare a momentelor importante din 2013 pentru Carturesti,
care ar fi highlight-urile?
Daniel Voinea: Primul a fost Street Delivery, care a ajuns la editia a opta. Evenimentul creste si
vine la pachet nu numai cu satifactii, ci si cu presiunea de a ne face lucrurile mai bine, sunt din
ce in ce mai multi oameni care se asteapta la o maturizare efectiva. Street Delivery este foarte
important pentru Carturesti, pentru ca tot ce se intampla acolo se rasfrange automat asupra
imaginii noastre, cu bune si cu rele, evident. Pana acum poate ca s-au vazut doar lucrurile bune,
dar noi adunam si aspectele mai putin reusite si incercam sa lucram la ele. Apoi, sunt
deschiderile, care au venit pe final de an, mai intai Carturesti Nord, apoi Ploiesti si Floreasca.
Cred ca important pentru noi e ca toate aceste librarii functioneaza, ca Ploiestiul este o surpriza
placuta. Este tot intr-un centru comercial, este o librarie mica cea pe care ne-am permis-o in acest
moment, dar, daca vor exista premise, ne vom dezvolta. Libraria din Baneasa este o librarie mult
mai mare, mult mai spatioasa, si este un lucru bun si pentru centrul comercial de acolo. Apoi
Floreasca care este intr-un centru comercial diferit de celelalte, construit in proximitatea unor
zone de birouri, care are un public diferit si care incearca, prin comunicare si prin demersurile pe
care le face, sa-si creeze propriul public cu interes in zona culturala si de design.