CARTE, CEAI, MUZICA, DICHIS

Crtureti este un concept store care funcioneaz ca o librrie i ca

agent cultural implicndu-se activ n revitalizarea vieii artistice din
Romnia i n campanii de responsabilizare social. nc de la
deschiderea primei librrii la sfritul anului 2000, Crtureti i-a
propus s schimbe trendul pe piaa de carte aflat n declin la acea
dat, s promoveze calitatea i valoarea punnd nevoile clienilor pe
primul plan. Modul de abordare al pieei a fost mereu unul indirect i
neagresiv, folosind strategii inovative i forme ludice de promovare.
Principala realizare este aceea c a reusit s impun un nou mod de a
comercializa crile. O vizit n oricare dintre librriile Crtureti
devine o experien n sine. Pe lng o selectie foarte bogat de cri,
muzic i filme de art, cumprtorii ascult muzic bun, beau un
cei aromat sau pot vedea expuse lucrri ale unor artiti cunoscui i
apreciai, n spaii al cror design l semneaz arhiteci apreciai i
inovatori. i dac se vorbete att de mult despre librriile Crtureti
atunci asta se ntmpl pentru c aici gseti ntotdeauna mai mult
dect cri.

CRONOLOGIE
Dup numai trei ani, Crtureti i-a deschis o nou librrie n
Bucureti ntr-o frumoas cas de secol 19 cu o suprafa de 500mp,
fiind cea mai mare investiie de capital fcut ntr-o librrie din
Romnia. La nceputul anului 2006, Crtureti i deschide librrii n
alte dou orae importante, Timioara i Iai. Urmeaz apoi Cluj,
Constana i Suceava. n august 2008 este inaugurat librria din
cadrul Muzeului ranului Romn din Bucureti iar ncepnd cu luna
noiembrie Crtureti ajunge i n Constana i Suceva. Suprafaa
librriei din Iai se dubleaz i ajunge la 600mp fiind redeschis
publicului la nceputul lunii decembrie 2008. n prezent, librria din
Str. Arthur Verona este cea mai mare librrie din Bucureti, extins
prin achiziionarea unei case de patrimoniu pe terenul creia ai fi
putut vedea astzi un bloc de 11 etaje.

VALORI
Crtureti este un brand urban care i-a atras o comunitate de
cumprtori fidel ce caut n permanen moduri alternative de a-i
satisface nevoile intelectuale. Crtureti a reuit s creze prin valorile
n care crede: inovaie, promovarea valorilor autentice, flexibilitate,
permanenta cutare i dezvoltare personala si profesionala, un spaiu
i o atmosfer dedicat celor care tiu s savureze plcerile vieii i
sunt iubitori de cri valoroase i produse culturale de calitate.

CATEVA CIFRE
Crtureti lucreaz cu peste 300 de furnizori din ar i din
strintate, oferind peste 15 mii de cri diferite, 5000 mii de albume
muzicale, 1500 albume art, 500 filme i 400 de sortimente de ceaiuri
din ntreaga lume. Crtureti gzduieste anual peste 300 de
evenimente culturale. n librriile Crtureti au avut loc ntlniri cu
unii dintre cei mai cunoscui scriitori i artiti din lume, printre care
Mario Vargas Llosa, Ibrahim Ferrer, Pascal Bruckner, Jonathan Coe
sau Frederic Beigbeder.

CE ESTE carturesti.ro
Aparent, este o librarie online, chiar dac nu una ca oricare
alta. Ne place simplitatea i nu vrem s ne oprim aici. Dar,
pentru c, n realitate (virtual i nu numai), ea este greu de
gsit i posibil prin decantarea atent a informaiilor,
suntem "still in progress". tim ce importan au simurile n
alegerile pe care le facem cu toii i, dac un produs cultural
prinde via n mna celui care l-a cutat i l-a gsit, ne
permitem s mergem mai departe i s credem c orice
interaciune cu acest spaiu cultural poate fi una nsufleit.
Aceeai importan o acordm i raiunii i ne dorim ca
timpul petrecut pe carturesti.ro s mbogeasc cel puin n
aceeai msura ca lecturarea unei cri bune. Iar pe
carturesti.ro cartea va avea n continuare toart, dei aroma
ceaiului va fi nlocuit de plcerea discuiilor, opiniilor,
mprtirii alegerilor fcute pentru o parte sau alta a
ofertei culturale, la mbuntirea creia este de datoria
fiecruia
s
contribuim.

Ca i alte proiecte ale nostre, libraria carturesti.ro se

construiete n timp, component dup componet, fiecare
adaugnd o noua interaciune, un nou tip de informaie, o
noua treapt standardelor culturale.
Scurt istoric

Am nceput cu blogul carturesti.ro care a fost lansat n februarie 2008

i s-a impus ca un jurnal virtual al librriilor Crtureti cu ajutorul
cruia s prezentm noutile, evenimentele i prerile noastre i ale
vizitatorilor notri. n aproximativ 10 luni acesta a ajuns s fie accesat
de mai mult de 3.000 de utilizatori pe sptmn. n continuare
blogul va fi integrat n formula site-ului i va avea misiunea de a veni
cu recomandri, tiri culturale, informaii despre cele mai interesante
evenimente la care poi participa.
Acum, prin libraria carturesti.ro vei avea posibilitatea de a comanda
one click away o mare parte din produsele nostre tradiionale:
cartea (romneasc i strin), muzica i filmul. Acestea sunt atent
clasificate i mparite n cteva zeci de categorii i subcategorii astfel
nct s gseti ct mai usor ce te intereseaz. Dac prin vizitarea
carturesti.ro nu economiseti timp pentru a ajunge la produsele pe
care i le doreti (sau ele nu ajung prea uor la tine) te rugm s
foloseti formularul pe care l-am pregtit pentru a ne transmite
prerea ta, erorile pe care le-ai ntmpinat ca utilizator sau orice
sugestie de mbuntire a serviciilor. n tot acest demers, feedback-ul
tu este foarte important pentru noi.

Zi de zi adugam produse noi pe site. Astzi avem peste

200.000 de produse n ofert. Dintre ele, le selectm pe cele
mai interesante i ti le recomandm pe prima pagin sau pe
paginile principale ale categoriilor:

Home | Carte | Muzic | Film

Tu, pe www.carturesti.ro

Te invitm s-i faci cont. E foarte simplu: adaugi un nume de

utilizator, o parol i un email. Noi i trimitem un email de
confirmare i tu validezi contul cu un singur click ... raiuni de
securitate ;).

Dac vrei s-i faci munca mai uoar pe viitor, poi s

adaugi i adresele la care vei dori s comanzi produse
(acas, la firma, la casa ta de vacan etc).

Vestea bun este c poi s faci cumprturi i dac nu i-ai fcut

cont. Adaugi pur i simplu adresa de livrare cnd ajungi la pasul
cuvenit. Vestea proast este c va trebui s o adaugi i mine, cnd
vei cumpra din nou.

Carturesti Carusel, in avanpremiera: o librarie spectacol,

amenajata cu 400.000 euro (FOTO)
Libraria Carturesti din Lipscani, Carturesti Carusel, este pe buzele tuturor de un an. Fotografiile
cu cladirea au circulat pe retelele sociale de cand cladirea era inca in renovare, pana recent cand
inca nu erau postate toate cartile, CD-urile, vinurile sau celalalte produse pe rafturi, iar
amenajarea finisata. Libraria se deschide publicului joi, iar interesul este urias: aproape 6.000 de
persoane au bifat prezenta la evenimentul anuntat pe Facebook. WALL-STREET.RO va prezinta o
mostra din spectacolul cladirii Chrissoveloni, transformata in Carturesti Carusel, alaturi de istoria
unei amenajari de 400.000 euro.

Povestea cladirii din Centrul Istoric al Capitalei, detinuta de Jean Chrissoveloni, mostenitorul
celebrei familii de bancheri, a inceput in 1860, cand a fost construita. In posesia familiei
Chrissoveloni a ajuns insa abia la inceputul anilor 1900, dupa o licitatie.

Sub "aripa" Carturesti imobilul a ajuns la final de 2013, cand, spune Daniel Voinea, brand
manager Carturesti Carusel, a fost semnat contractul de inchiriere pentru acest spatiu.
Povestea este insa una parca scoasa dintr-un roman romantic. In urma cu 3 ani, Daniel Voinea a
stat o perioada in Centrul Vechi si in timp ce cauta sa cumpere niste decoratiuni, cei de la
magazinul din Lipscani i-au spus ca vor fi vecini. Cum? Vizavi se deschide o librarie cu
ceainarie. Libraria care ar fi urmat sa se deschida nu era insa Carturesti, ci un alt lant, care insa a
ajuns in insolventa, iar contractul pentru acest spatiu a fost reziliat. "La acea data, m-am dus, am
tras cu ochiul, dar mi-am scos cladirea din cap pentru ca stiam ca nu suntem noi. La un an insa,
cineva ne-a batut la usa sa ne propuna acest spatiu. La final de 2013 am semnat contractul",
povesteste Voinea.

Cladirea plina de coloane, cu o luminozitate aproape din alta lume, "iti dadea o
energie pe care am simtit-o imediat", spune Voinea. Importanta a fost si dorinta
proprietarului de a pastra destinatia cladirii ca retail si de a nu inchiria pentru un
club sau bar. De altfel, imobilul a avut istoric o functiune de retail. Aici a functionat
institutia de credit Crissoveloni in primii ani de prezenta in Bucuresti. Banca
Chrissoveloni a fost una dintre cele mai importante banci ale Romaniei interbelice.
Banca a functionat neincetat cu succes intre 1848 si 1948, cand a fost lichidata de
comunisti, povesteste cu mandrie Jean Chrissoveloni intr-un articol WALLSTREET.RO din ianuarie 2014. Banca a fost infiintata de Nicolas Chrissoveloni,

strabunicul lui Jean Chrissoveloni in 1848 in Galati, iar primul sediu al bancii in
Bucuresti a fost cel din Lipscani 55. Dupa ce Banca Chrissoveloni s-a mutat, in
imobil a functionat un magazin de articole vestimentare pentru barbati, iar in
perioada comunista aici a fost magazinul Familia.
Dupa ce procesul de inchiriere a fost incheiat a demarat proiectarea. S-a dorit ceva
amplu, iar pentru a putea duce la capat proiectul pentru aceasta unitate Carturesti
are ca partener un om de afaceri roman, care a preferat sa ramana sub anonimat.
Pentru proiectare, libraria a cerut proiecte de la mai multe studiouri de arhitectura,
iar intr-un final, s-a folosit conceptul celor de la Square One, care subliniaza si mai
mult ideea de Carusel, denumire care a fost folosita si pentru numele librariei. Asa a
inceput cel mai mare proiect de librarie al Carturesti din ultimii 15 ani. O investitie
de 400.000 euro in amenajare, plus inca atat in stoc de marfa. "Am dorit sa

adaugam si spectacol nu doar sa fie functional. Incercam sa facem librarie de

concept", spune Voinea. Planuri mai erau si altele pentru libraria din Lipscani,
inclusiv de diversificare a gamelor, dar au trebuit amanate pentru o faza ulteriora.
In plan ar mai fi spre exemplu o componenta de multimedia si gadgeturi, mai mult
loc pentru papetaria proprie sau Rod, brandul de design romanesc al Carturesti.
Auzind de gadgeturi, il intreb pe Voinea daca exista vreo idee de a avea propriul ereader? "Am fost la un moment dat contactati de un producator local, insa nu este
un plan in acest sens", a declarat el.

Ce asteptari sunt la nivel de business pentru Carturesti Carusel? Daniel Voinea imi raspunde ca
este suficient daca veniturile vor fi similare cu cele generate de libraria Carturesti Verona din
Piata Romana. In Carturesti Carusel, compania a inlocuit ceainaria cu un bisto de 90 de locuri,
iar suprafata librariei este de 1.000 de mp. Avand in vedere ca mii de oameni au spus ca vin joi la
Carturesti Carusel, cate persoane pot fi in acelasi timp in locatie? Voinea mi-a explicat ca nu are
o cifra clar, dar ca aproximativ 300-400 de persoane in acelasi timp si ca, totusi, spera ca nu vor
veni toti cei care au spus ca vin in acelasi timp.
"Este prima oara cand ne confruntam cu un atat de mare interes si este meritul locatiei, care s-a
viralizat", a spus Voinea.
Cladirea istorica din Lipscani a fost renovata de mostenitorii familiei Chrissoveloni cu 1 milion
de euro in 2013 si inchiriata anul trecut de librariile Carturesti, care au amenajat in centrul istoric
un spatiu cultural amplu, mizand pe comunicare dintre nou si vechi. "Ne-am structurat
propunerea in jurul ideii de comunicare intre vechi si nou. Folosind un limbaj contemporan, am
redus la minim elementele cromatice pentru a lasa loc jocului de lumini si umbre generat de
luminatorul central. Forma sinuoasa si diafana a supantelor genereaza dinamica si adauga
ritmicitatii si simetriei cladirii un caracter ludic, asemenea unui carusel in miscare", au declarat
reprezentantii Square One, biroul de arhitectura care a realizat conceptul de la Carturesti.
Printre principalii concurenti Carturesti se numara Humanitas, grupul Librarium si Diverta.

Librariile Carturesti: Scurt istoric

3/4

Prima librarie Carturesti a fost deschisa in anul 2000 de doi tineri, Nicoleta si
Serban, hotarati sa creeze o comunitate de idei in jurul cartilor. Ea
functioneaza inca pe strada Edgar Quinet din Bucuresti, la nr. 9. O puteti
vizita, nu s-a schimbat mai deloc, a ramas aceeasi librarie micuta, plina cu
albume de arta si infuzii de ceai.

In 2003, Carturesti deschide o a doua librarie in Bucuresti, pe strada Arthur

Verona, intr-o frumoasa casa de secol XIX apartinand familiei Sturdza.
Aceasta a fost si continua sa fie cea mai mare investitie de capital facuta intro librarie din Romania.

Incepand cu anul 2005, la insistentele cititorilor, Carturesti inaugureaza

librarii si in alte orase ale tarii: Iasi, Timisoara, apoi Cluj, Constanta,
Suceava, Brasov, Arad.

Doua institutii culturale importante ne invita nu peste mult timp la ele acasa astfel apar inca doua librarii Carturesti in Muzeul Taranului Roman si
Institutul Francez din Bucuresti.

La sfarsitul lui 2008, de Ziua Nationala a Romaniei, Carturesti si Institutul

Cultural Roman pregatesc o surpriza compatriotilor din New York, deschizand
prima librarie romaneasca din SUA. In vara lui 2009, Carturesti ofera
bucurestenilor o oaza de liniste si verdeata in spatele librariei. Gradina
Verona se dezvaluie astfel drept un remediu potrivit pentru toropeala si un
spatiu numai bun de concerte.

Carturesti inseamna astazi 12 librarii de caramida si una virtuala, fiecare cu

designul ei unic, realizat de arhitecti romani apreciati.
De multe ori, deschiderea unei librarii Carturesti inseamna salvarea si renovarea
unei case de patrimoniu a carei soarta ar fi, altfel, pecetluita. Acesta a fost si cazul
librariei Carturesti de pe strada Arthur Verona, care s-a extins in 2008 intr-o
frumoasa casa fin de siecle, imobil sortit demolarii in vederea constructiei unui bloc
de 11 etaje (detalii aici).
Carturesti Verona este astazi cea mai mare librarie din Romania (cca. 1200 mp),
oferind carti si lucruri care fac viata mai frumoasa in singurele cladiri de epoca
ramase in picioare pe artera principala a Bucurestiului.
In cei 10 ani de existenta, Carturesti a gazduit peste 3000 de evenimente culturale:
lansari de carte, concerte, expozitii de arta, piese de teatru sau de dans
contemporan, ateliere de creatie, proiectii de film, targuri, conferinte de presa.
In librariile Carturesti au avut loc intalniri cu unii dintre cei mai cunoscuti scriitori si
artisti din lume, printre care doi laureati Nobel (Herta Mller si Mario Vargas
Llosa), Ibrahim Ferrer, Pascal Bruckner, Jonathan Coe sau Frederic
Beigbeder.
Si, daca mai vreti cifre, Carturesti lucreaza cu peste 500 de furnizori din tara si din
strainatate, oferind peste 25 de mii de carti diferite, 10000 de albume muzicale,
2000 de filme si 400 de sortimente de ceai din plantatii selectate cu grija.

Parteneri media: Dilema Veche, Feeder, Metropotam, 9am.ro, wall-street.ro

Cum s-a schimbat Carturesti in 14 ani de la lansare

Inca de la deschiderea primei librarii, la sfarsitul anului 2000, Carturesti si-a propus sa cultive un
confort al consumatorului, sa ii ofere acestuia o intreaga experienta la cumparaturi. Multe
achizitii la Carturesti se fac in urma contactului cu acest spatiu, unde pe langa carti, muzica si
filme, poti sa bei un ceai sau sa vezi expuse diferite lucrari artistice. La inceput de an l-am invitat
la discutii pe Daniel Voinea (Marketing & Communications Manager, Carturesti), ca sa
povestim despre cele mai importante momente ale anului 2013 pentru Carturesti, dar si despre
cum s-a dezvoltat reteaua librariilor in aproape 14 ani de la infiintare si despre ce ne pregateste
Carturesti in continuare.
IQads: La sfarsitul anului impliniti 14 ani.V-ati atins obiectivele setate la inceputul drumului?
Daniel Voinea: Obiectivele de la inceputul drumului n-au mare legatura cu cele pe care le avem
acum. Ne-am propus o experienta diferita, ne-am propus sa reusim cu acel mic spatiu pe care-l
aveam atunci si nu ne inchipuiam ca o sa ajungem pana aici in nici un caz. Momentul in care
suntem acum depaseste cu mult asteptarile
IQads: Cum s-au schimbat obiectivele pe parcurs?
Daniel Voinea: Carturestiul a crescut odata cu publicul lui. A durat destul de putin, poate un an
sau doi, pana sa ne dam seama ca putem face mai mult decat o mica librarie. Dupa doar 3 ani a
aparut libraria Verona, dupa care lucrurile au venit cumva peste noi. Nu aveam o strategie de
dezvoltare si a trebuit s-o facem pe parcurs.
IQads: Forbes a desemnat Carturesti cea mai cool librarie din Romania in anul 2013. Contribuie
factorul de coolness la vanzari?
Daniel Voinea: Cred ca pentru o mare parte a publicului Carturesti, a fi etichetat drept cool e o
chestie mai putin asumata. Oamenii care sunt cool cu adevarat nu-si propun chestia asta. Noi nu
venim cu grija asta, de a fi sau de a face ceva cool, ci de a face ceva in felul in care stim noi sa-l
facem si ne-am bucurat ca cineva apreciaza aceste eforturi. Cititul e cool. E mai cool in mod
sigur decat a te uita la televizor. Daca are efecte in vanzari n-as putea sa spun. Cum noi suntem o
piata de desfacere pentru produsele altora, poate ca cei care au de castigat indirect sunt cei care
isi expun produsele aici, editurile si brandurile cu care lucram.
IQads: Anul trecut ati deschis 3 librarii noi, doua in Bucuresti (Promenada si Baneasa) si una in
Ploiesti. Cum e cumparatorul de carti de la mall fata de cel care vine la librariile Carturesti din
spatiile proprii?
Daniel Voinea: Ar trebui sa studiem si harta pe care se afla aceste mall-uri, pentru ca intre ele
sunt diferente mari. Daca ne uitam la cumparatorul de Carturesti din AFI si cel din Baneasa,
observam niste diferente clare. Cartile au preturi pentru toata lumea, unele sunt foarte ieftine,
altele sunt mai scumpe. In conditiile in care romanii abia isi platesc facturile, ramane foarte putin
loc pentru dezvoltarea personala, pentru educatie, pentru lucruri de genul asta. Asta afecteaza in

mod direct piata de carte, faptul ca oamenii nu au bani sa-si cumpere produse culturale, nu
neaparat carti. Cartile nu sunt scumpe daca le raportezi la pretul unui tricou, dar sunt scumpe
raportat la veniturile pe care le au romanii si implicit la bugetul de consum pe care il au pentru
cultura. Faptul ca sunt librarii Carturesti in mall-uri este un lucru bun, noi asiguram acolo o
rezistenta. Pentru ca sunt putine librarii care functioneaza in mall si care reusesc sa atraga
clientul dintr-un mall, asaltat cu propuneri de cumparare din toate partile. Este un mediu foarte
competitiv in care, pentru rezerva de bani pe care o are omul, propuneri sunt foarte multe si asta
inseamna ca trebuie sa-ti faci treaba foarte bine, poate chiar mai bine decat o librarie care se afla
intr-o casa veche pentru ca asta este intr-adevar o propunere speciala.
IQads: Din raportul de cercetare Finding the middle class, realizat de eResearch sub umbrela
SMARK am aflat ca in Romania, delimitarea claselor sociale este foarte diferita, lower class este
foarte mare, urmata de rising si apoi middle class, care este foarte redusa. Cum vezi tu
segmentarea asta a claselor sociale?
Daniel Voinea: Segregarea este foarte evidenta, o percepem nu neaparat in domeniul cultural ci
si la nivel de puls social, cand iesim pe strada. Si nu toata lumea este preocupata de schimbare,
care trebuie sa vina de undeva la nivel macro. Librariile actioneaza ca niste jucatori destul de
singuratici in domeniul asta. Sunt putine organisme institutionale care sustin librariile sau
organizatiile culturale in general, mai ales cele private, cele de stat, evident, primesc bani de la
buget. Culmea este ca diferenta de imagine intre ele este foarte mare, adica sectorul cultural
independent are o cu totul alta imagine decat ala de stat. Pur si simplu, acolo nu stii pe ce se duc
banii.
IQads: Pe langa carti, care sunt cele mai vandute produse de la Carturesti?
Daniel Voinea: In momentul de fata am ajuns undeva la 50-50 in ceea ce priveste oferta, 50%
sunt carti si restul sunt alte produse. Aceste 50 de procente care sunt alte produse au o marja de
profit mult mai buna pur si simplu pentru ca produc diversitate in oferta si sunt un criteriu de
diferentiere fata de concurenta. Carturesti nu este numai o librarie foarte buna, este cel mai tare
in loc in care poti gasi muzica si filme selectionate. Pe langa acestea, sunt o gramada de alte
lucruri care ajung sa conteze in oferta noastra, sunt si papetariile care reprezinta un segment
important. Ne-au trebuit ani de zile si o echipa de achizitii foarte buna ca sa putem deveni
competitivi, dar in momentul de fata cred ca am ajuns in punctul in care cineva care pleaca cu o
agenda sau un accesoriu de la Carturesti poate sa-l identifice ca fiind cumparat de la Carturesti,
dincolo de orice brand. Inseamna ca are anumite caracteristici si ne ajuta in ceea ce priveste
profitabilitatea pentru ca, in privinta cartilor, lucrurile sunt limitate din cauza factorilor externi.
Uneori exista o concurenta si din partea editurilor, care in loc sa-si intensifice masurile de
promovare din librarii, fac vanzare directa.
IQads: In ce oras va ganditi sa va extindeti pe viitor?
Daniel Voinea: Ar fi foarte dragut sa avem cate o librarie in fiecare oras din Romania, cred ca ar
face foarte multi oameni fericiti, cereri vin de peste tot, dar trebuie sa ne uitam la orase in care

Carturesti sa fie functional. Experienta pe care o avem cu orase precum Arad sau Suceava indica
faptul ca sunt departe de a avea o pondere echilibrata a veniturilor si a resurselor pe harta.
Orasele in care librariile Carturesti functioneaza bine sunt si orasele care functioneaza bine la
nivel macro-economic, e foarte important ca acolo exista si putere de cumparare. Sunt si orase de
suflet in care ne-ar placea sa fim, ar fi foarte simpatic sa avem o librarie si in Sibiu, foarte multa
lume ar vrea un Carturesti acolo. Dar Sibiul are aceeasi problema pe care o au foarte multe orase
din Romania. Sunt foarte putine spatii de retail si ca atare e concurenta pentru ele. Chiria care se
percepe duce lucrurile intr-o zona in care e greu sa ne imaginam ca putem functiona. Dar
lucrurile se schimba. Asa cum s-a gasit spatiu in Brasov, de exemplu, speram sa se poata
intampla si aici. Ne doream de foarte multi ani o librarie in Brasov, este foarte important sa
deschizi o librarie in orasul de suflet. Dar oportunitatea a aparut abia dupa marea criza, cand
inevitabil s-au mai triat dintre jucatorii comerciali, cei care nu s-au descurcat bine a trebuit sa
inchida si spatiile au devenit cumva accesibile si pentru noi. A existat acea perioada in care toate
spatiile erau fie farmacii, fie banci. Ori asta nu se mai intampla, acum mai au si altii loc.
IQads: Planuiti sa va extindeti si in afara tarii?
Daniel Voinea: In afara tarii sunt unele propuneri de franciza, dar Carturesti nu poate fi atat de
usor francizat, brandul are o rezonanta foarte romaneasca, cu un nume foarte romanesc. La fel,
pentru noi e important ca ceea ce se intampla acolo sa corespunda calitativ cu ce se intampla aici.
Ori, in momentul de fata, cu resursele pe care le avem, nu putem controla chestia asta.
IQads: Cum a evoluat cifra de afaceri in ultimii ani?
Daniel Voinea: Cifra de afaceri a urcat in 2013 11 milioane de euro, de la 9 milioane in 2012, cu
un profit de aroximativ 30.000 de euro. 2013 a fost de asemenea un an in care cheltuielile noastre
au crescut, la fel si volumul investitiilor: trei librarii noi, chirii, angajati noi, stoc de marfa,
logistica. Carturesti reuseste cel mai bun raport vanzare/mp, o consecinta a calitatii serviciilor,
dar asta vine la pachet cu cheltuielile precizate.
IQads: Daca ar fi sa facem o recapitulare a momentelor importante din 2013 pentru Carturesti,
care ar fi highlight-urile?
Daniel Voinea: Primul a fost Street Delivery, care a ajuns la editia a opta. Evenimentul creste si
vine la pachet nu numai cu satifactii, ci si cu presiunea de a ne face lucrurile mai bine, sunt din
ce in ce mai multi oameni care se asteapta la o maturizare efectiva. Street Delivery este foarte
important pentru Carturesti, pentru ca tot ce se intampla acolo se rasfrange automat asupra
imaginii noastre, cu bune si cu rele, evident. Pana acum poate ca s-au vazut doar lucrurile bune,
dar noi adunam si aspectele mai putin reusite si incercam sa lucram la ele. Apoi, sunt
deschiderile, care au venit pe final de an, mai intai Carturesti Nord, apoi Ploiesti si Floreasca.
Cred ca important pentru noi e ca toate aceste librarii functioneaza, ca Ploiestiul este o surpriza
placuta. Este tot intr-un centru comercial, este o librarie mica cea pe care ne-am permis-o in acest
moment, dar, daca vor exista premise, ne vom dezvolta. Libraria din Baneasa este o librarie mult
mai mare, mult mai spatioasa, si este un lucru bun si pentru centrul comercial de acolo. Apoi

Floreasca care este intr-un centru comercial diferit de celelalte, construit in proximitatea unor
zone de birouri, care are un public diferit si care incearca, prin comunicare si prin demersurile pe
care le face, sa-si creeze propriul public cu interes in zona culturala si de design.
IQads: Ce planuri aveti pentru anul acesta?
Daniel Voinea: In prima parte a anului vom deschide o noua librarie pe Lipscani. Este tot un
proiect de suflet pentru Carturesti pentru ca Centrul Vechi este un organ principal pentru
Bucuresti. Revitalizarea e un lucru foarte bun, dar lipsa regasirii publicului cultural in acea zona
era un regret si asta a fost prima propunere pe care am primit-o si la care am putut sa raspundem,
de care am putut sa profitam. Ne dorim acolo ceva nou raportat la tot ce-am facut pana acum, ce
vom pastra este doar ambianta placuta si calitatea serviciilor, in schimb in oferta vor fi foarte
multe diferente. Ponderea anumitor game va creste in defavoarea altora. Spatiul este foarte
ofertant, dar in acelasi timp nu este infinit. Stand sa punem lucrurile pe hartie, ne-am dat seama
ca nu incap toate asteptarile noastre acolo si atunci a trebuit sa luam niste decizii. Stim deja ca va
avea o cafenea, probabil si un mic bistro. Acolo va fi un mic univers, repartizat pe etajele cladirii
care te va invita sa parcurgi acest traseu. Va fi mult mai aproape de experienta unui concept store
decat librariile pe care le avem acum. Celelalte planuri constau in principal in imbunatatirea
activitatii de pana acum pentru ca vrem sa facem anumite eficientizari. Costurile noastre
operationale sunt destul de mari si asta are legatura cu profitul pe care il realizam. Cifra de
afaceri poate sa para mare, dar multi ani nu am facut profit sau a fost foarte mic. Ne dorim si o
organizatie mai profitabila, astfel incat confortul celor care lucreaza aici sa creasca. Costurile
operationale sunt o prioritate, urmate de anumite segmente ale activitatii noastre care nu au
beneficiat de aceeasi atentie, cum ar fi site-ul sau cafeneaua, pentru a le duce intr-o zona mai
apropiata de ce ne dorim.