Poluarea atmosferica.

Relatia de cauza-efect
a poluarii atmosferice.
Poluarea atmosferica in Romania.
Disciplina: Ecotehnologii
Academia de Studii Economice
Alecu Ioana-Madalina; anul I; seria A; grupa 101

29.12.2017
 Generalitati.
Poluarea atmosferică dăunează sănătății umane și mediului. În Europa,
emisiile multor poluanți atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii,
determinând o îmbunătățire a calității aerului în regiune. Cu toate acestea,
concentrațiile poluanților atmosferici continuă să fie foarte mari, iar problemele
legate de calitatea aerului persistă. O proporție semnificativă a populației Europei
locuiește în zone, în special orașe, unde apar depășiri ale standardelor de calitate a
aerului: poluarea cu ozon, dioxid de azot și pulberi în suspensie (PM) induce
riscuri grave pentru sănătate. Mai multe țări au depășit în 2010 una sau mai multe
limite de emisie la patru poluanți atmosferici importanți. Reducerea poluării
atmosferice rămâne așadar importantă.
Poluarea aerului este o problemă la nivel local, paneuropean și al emisferei.
Poluanții atmosferici emiși într-o țară pot fi transportați în atmosferă, contribuind
sau ducând la o calitate scăzută a aerului în alte zone.

Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt

recunoscuți în prezent drept cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea
umană. Expunerile pe termen lung și cele maxime la acești poluanți variază ca
gravitate și impact, de la efectele minore asupra sistemului respirator până la
decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși
la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate
dăunătoare pentru sănătate. De exemplu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer
reduc speranța de viață în UE cu peste opt luni. Benzopirenul este un poluant
cancerigen din ce în ce mai îngrijorător care, în mai multe zone urbane, în special
din Europa centrală și de est, este prezent în concentrații care depășesc pragul
stabilit pentru protecția sănătății umane.

“Poluarea atmosferică este dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru

ecosisteme. O mare parte a populației nu locuiește într-un mediu sănătos, potrivit
standardelor actuale. Pentru a urma o cale sustenabilă, Europa va trebui să dea
dovadă de ambiție și să nu se rezume la legislația actuală.”~ Hans Bruyninckx,
director executiv al AEM (Agenţia Europeană de Mediu)
Relatia de cauza-efect al poluarii atmosferice
Cauze:
Poluantii primari sunt acei poluanti atmosferici emanati direct in atmosfera,
de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf si oxizii de azot. Poluantii
secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari. De exemplu, ozonul se
formeaza deasupra arealelor urbane prin reactii dintre poluantii primari si
componentii normali ai atmosferei. Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt
principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf
sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in
centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de
tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese.
Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.
O semnificanta parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe
combustibili fosili. Pe masura ce acesti combustibili sunt consumati, in atmosfera
sunt eliminate particule chimicale de materii poluante. Cu toate ca un mare numar
de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferica, cele mai multe dintre ele
contin carbon, sulf si azot. Combustia carbonului, a petrolului si a benzinei este
raspunzatoare pentru majoritatea poluantilor atmosferici. Mai mult de 80% din
dioxidul de sulf, 50% din oxidul de azot, si intre 30 si 40% din materia poluanta
emanata in atmosfera de catre SUA, sunt produse de combustibili fosili, centrale
electrice, boilere industriale si furnale reziduale; 80% din monoxidul de carbon si
40% din oxidul de azot si hidrocarburi rezulta din arderea gazului si a
combustibililor diesel. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere industria
metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere, uzinele de ciment si cele
in care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale interactioneaza
intre ele dar si cu razele ultraviolete din razele solare cu intensitati periculoase.
Smogul se formeaza in areale urbane, in acele locuri in care exista un mare
numar de automobile, cand dioxidul de azot este descompus de razele solare,
eliberandu-se ozonul, aldehide si cetone. Smogul poate cauza severe probleme
medicale.
 Efecte:
Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu
indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale
atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor
poluanti in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi insa
transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte
adverse in alte areale. Emisiile de sulf si de azot din America centrala si de est,
cauzeaza ploi acide in statul New York, New England si in estul Canadei. Nivelul
pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorata de
aceasta ploaie acida astfel ca intreaga populatie de peste din lacurile respective a
fost distrusa. Efecte similare au fost semnalate si in Europa. Emisiile de dioxid de
sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile
pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare.
Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii
’40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce
rezulta din aceasta crestere de CO2 , ce permite energiei solare sa patrunda in
atmosfera, dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului, poate
influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si prin
acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de
nori sau o marire a absortiei excesului de CO2de catre Oceanul Planetar, ar putea
stopa partial efectul de sera, inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei
glaciare. Oricum, rapoarte de cercetare ale SUA, eliberate in anii ’80 indica faptul
ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in
aceasta privinta.

Eutrofizarea este o problemă de mediu cauzată de excesul de substanțe

nutritive care pătrund în ecosisteme. În acest domeniu s-au făcut mai puţine
progrese. Suprafaţa ecosistemelor sensibile afectate de excesul de azot atmosferic
s-a redus foarte puțin între 1990 și 2010.
Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea culturilor. Majoritatea
culturilor agricole sunt expuse la niveluri de ozon care depășesc obiectivul pe
termen lung al UE destinat să protejeze vegetația. Această problemă priveşte în
mod considerabil o proporție importantă a zonelor agricole, în special din Europa
de sud, centrală și de est.
 Măsuri luate pe plan european privind
poluarea atmosferica
Obiectivul UE pe termen lung este de a atinge niveluri ale calității aerului
care să nu afecteze sau să inducă riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și
mediu. UE acționează pe mai multe niveluri pentru a reduce expunerea la poluarea
aerului: prin legislație;prin cooperarea cu sectoarele responsabile cu poluarea
aerului, precum și cu autoritățile internaţionale, naţionale şi regionale, cu
organizațiile neguvernamentale și prin cercetare. Politicile UE au scopul de a
reduce expunerea la poluarea aerului prin reducerea emisiilor şi prin stabilirea
limitelor şi a valorilor ţintă pentru calitatea aerului. La sfârșitul anului 2013,
Comisia Europeană a adoptat Pachetul pentru calitatea aerului, care cuprinde noi
măsuri de reducere a poluării aerului.

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) reprezintă centrul de date privind

poluarea aerului al Uniunii Europene și sprijină punerea în aplicare a legislației UE
privind emisiile atmosferice şi calitatea aerului. AEM contribuie de asemenea la
evaluarea politicilor UE privind poluarea aerului și la dezvoltarea de strategii pe
termen lung pentru îmbunătățirea calităţii aerului în Europa.

UE a instituit și controale severe în domeniul substanțelor chimice. Majoritatea

proceselor de producție utilizează substanțe chimice, dar unele dintre
acestea prezintă un risc ridicat pentru sănătatea umană și pentru mediu. Pentru a
elimina acest risc, UE a elaborat legislația REACH, care obligă industria să
garanteze că produsele chimice introduse pe piață sunt sigure.

Datele puse la dispoziția publicului prin intermediul unei baze centrale de date
vor contribui la reducerea actualului deficit de informații privind substanțele
chimice. Există și norme referitoare la eliminarea treptată a celor mai periculoase
produse chimice.

Poluarea are întotdeauna o sursă. Legislația de mediu a UE se bazează

pe principiul „poluatorul plătește”, care identifică sursa de poluare și îi obligă pe
poluatori să plătească pentru daunele pe care le-au provocat. În acest fel,
întreprinderile sunt încurajate să elimine poluanții nocivi înainte de a produce
daune.
 Poluarea atmosferica in Romania
În România, legea calității aerului are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a
mediului prin reglementarea măsurilor destinate îmbunătățirii calităţii aerului
înconjurător.
Cele mai mari probleme se înregistrează în marile aglomerări urbane, acolo
unde stilul de viață și în special traficul intens generează emisii și noxe ridicate
care își lasă amprenta pe sănătatea tuturor.
Sursele majore de poluare a aerului din România sunt:
 arderea combustibililor fosili in sectorul energetic,

 procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.),

 transportul rutier,
 şantierele de construcţii,

 haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale

 sisteme de încălzire individuale

Rolul Ministerului Mediului este de a evalua și monitoriza nivelul calității

aerului, iar al Primăriilor și Consiliilor Județene de a implementa măsuri concrete
pentru îmbunătățirea calității vieții populației.

Ministerul Mediului asigură monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin

cele peste 140 de statii distribuite pe toata suprafața României, iar informarea
publicului în timp real se face pe site-ul www.calitateaer.ro .Agenția Europeană de
Mediu a estimat că, în România, aproximativ 28.000 de decese premature au fost
asociate cu poluarea aerului în 2013.Se estimează că, în total, costurile externe
legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului în România se ridică la peste 10
miliarde EUR/an.
Costurile economice directe se referă la 4,5 milioane de zile lucrătoare pierdute
în fiecare an din cauza unor boli legate de poluarea aerului, cu costuri 6ssociate
pentru angajatori în valoare de 257 de milioane EUR/an, pentru asistența medicală
de peste 31 de milioane EUR/an și pentru agricultură (pierderi de recolte) în
valoare de 106 milioane EUR/an.
 Concluzii

Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii,

însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente
esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al
vieţii noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se
pare că populaţia nu acordă interes acestui proces nociv.
Convingerea că această problemă este doar a specialiştilor şi a
forurilor internaţionale, este tot atât de eronată, pe cât este şi de
gravă. Ocrotirea planetei este o problemă mondială, şi, tocmai
de aceea, fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simplã disciplină
ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei comune, naţionalã şi
internaţională, reprezintă o realitate tristă în zilele noastre, când
distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminentă.
Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi
cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom
trăi într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Stă în puterea
omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri
continuarea şi agravarea acestui proces dăunător.
 Bibliografie

https://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/intro
http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii
/schimbari-climatice-energie/poluarea-
aerului/romania/
http://www.referatele.com/referate/geografie/onl
ine1/Poluarea-atmosferei--Efecte-pe-scara-
larga-referatele-com.php
http://ec.europa.eu/environment/basics/health-
wellbeing/preventing-pollution/index_ro.htm
http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/un-
mediu-curat-o-viata-sanatoasa/