Chişinăul reprezintă una dintre cele mai vechi şi importante

localităţi din Republica Moldova, cu începuturi de viaţă strămoşească

geto-dacă şi romanică, cu vechime de peste două milenii, cu înălţări şi
decăderi în zbuciumatul Evului Mediu şi în următoarele epoci, cu
evidente schimbări de ordin edilitar, economic şi cultural în perioada de
transformare a vechiului târg de provincie într-un oraş modern.

Prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17

iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan... au dat şi i-au
întărit lui Oncea-logăfăt pentru credicioasă slujbă mai multe sate pe
Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează : ...şi
la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui
Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.

În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele XV-XVII, în

vecinătatea Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca,
Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani, Munceşti, Schinoasa, care treptat,
pe parcursul sec. 19 au devenit suburbii ale Chişinăului.

În perioada când Chişinăul se afla în stăpânirea mănăstirii ieşene se

constată o creştere evidentă a populaţiei. Pe lângă ţărani aici se
stabilesc meşteşugari, negustori. Chişinăul devenea un mic târg, un
centru comercial nu prea mare

În sec 16, când Tighina este transformată în raial turcesc, iar Bugeacul
şi împrejmuirile Căuşenilor sunt în stăpânirea tătarilor, căutând căi mai
sigure în drumul de la Cetatea Albă spre Iaşi, negustorii şi călătorii
ocolesc centrul de ţinut Lăpuşna, trecând tot mai des prin Chişinău.

Treptat, Chişinăul devine un important centru comercial, în care se

consolidează comerţul permanet, de iarmaroc

Locuitorii au trăit şi timpuri mai grele. Chişinăul a fost devastat de turci

şi tătari în mai multe rânduri. Războaiele ruso-turceşti din sec 18 şi 19
au provocat multe daune şi au ruinat oraşul.

Paralel cu creşterea şi transformarea Chişinăului într-un târg, urbea

începe să se profileze şi ca centru cultural-ecleziastic şi de învăţământ.
Prima şcoală organizată şi susţinută de stat şi de Mitropolia Moldovei o
aflăm activând la Chişinău în sec 18. Şcolile funcţionau pe lângă
bisericile oraşului.
În urma răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru
este anexat la Imperiul rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la
Chişinău.

Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare,
numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala
cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a
făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină
suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.

Chişinăul şi-a schimbat mult aspectul general în anii 50-70 ai sceolului

al XIX-lea, când l-a avut ca arhitect al oraşului pe Alexandr Bernardazzi.
El a proiectat unele străzi şi cartiere, a participat la proiectarea şi
construirea apeductului din Chişinău, precum şi cele mai importante
clădiri.

Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu

România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii,
biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze un şir de întreprinderi ale
industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica
de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici
de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii
de mărfuri industriale şi maşini agricole. Chişinăul se intergrează în
reţeaua de drumuri a României. În anii 20-30 la Chişinău activează mai
multe bănci: Moldova, Unirea României, Dacia, Iaşi. Sunt editate un şir
de reviste şi ziare. Se dezvoltă învăţământul. În 1934 Pantelimon
Halippa a fondat prima instituţie de ştiinţe academice din Basarabia -
Institutul Social Român. Încă în 1918, tot sub preşedinţia lui Halippa a
fost fondată Universitatea Populară Moldovenească. La Chişinău
activau Teatrul Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a Naturii,
Cinematografele Odeon, Orfeum, Colosseum, Expres, Clubul Polonez.
În perioada intebelică au activat trei şcoli superioare muzicale:
Conservatorul naţional, Conservatorul Municipal şi Conservatorul
Unirea.