SISTEMUL RESPIRATOR

LA OM
Omul poate traii cinci saptamani fara
hrana , cinci zile fara apa, dar nu
poate rezista nici macar cinci minute
fara aer.Creierul si inima nu pot
suporta lipsa de oxigen. Viata si
sanatatea noastra depind , in primul
rand , de aportulrespirator, de
calitatea earului respirat , cat si de
prevenirea factorilor de risc.

INFORMATIE GENERALA

Aparatul respirator sau sistemul respirator constituie totalitatea organelor care servesc la
schimbul gazos ntre organism i mediu, asigurnd organismul cu oxigen, indispensabil vieii
celulelor, i eliminnd din organism dioxidului de carbon rezultat din oxidri.

La mamifere i la om aparatul respirator este format din dou categorii de organe: cile
respiratorii i organele respiratorii plmnii. Cile respiratorii (cavitatea nazal, faringe,
laringe, trahee i bronhii de calibru diferit, inclusiv i bronhiolele) nu iau parte la schimbul de
gaze; ele au rolul de a conduce aerul la i de la plmni i de a purific, a nclzi i a umezi
aerul inspirat. Se deosebesc: cile respiratorii superioare (cavitatea nazal i faringele) i cile
respiratorii inferioare (laringele, traheea i bronhiile). Plmnii au rolul cel mai important n
respiraie, la nivelul lor are loc respiraia pulmonar, schimbul gazos ntre organism i mediu
realizndu-se la nivelul alveolelor pulmonare.

PARTILE
COMPONENTE:
1. Sinusul nazal:
2. Sinusul frontal
3. Sinusul sfenoid
4. Tractul respirator superior:
5. Nas
6. Cavitatea nazal
7. Cornete nazale
8. Vestibulul nazal
9. Faringe
9. Laringe
11. Epiglota
12. Cartilaj tiroidian
13. Cartilaj cricoidian
14. Corzi vocale
15. Tractul respirator inferior
16. Trahea
17. Carena traheei
18. Bronhiile principale: stng i dreapt
19. Inele cartilaginoase
20. Bronhiile lobare:
21. Bronhii lobare superioare
22. Bronhii lobare inferioare
23. Bronhii lobare mediane
24. Bronhie segmentar
25. Plamnul drept:

26. Lob superior

27. Scizura orizontal
28. Scizura oblic
29. Lobul median
30. Lobul inferior
31. Plamnul stng:
21. Bronhii lobare:
22. Superioar stnga
23. Superioar dreapta
32. Lob superior
34. Fisura oblic
35. Incizura cardiac
36. Lingula
37. Lobul inferior
38. Diafragma
39. Cavitatea bucal
40. Esofag
Lobulul respirator:
41. esut conjunctiv
42. Saci alveolari
43. Canal alveolar
44. Gland mucoas
45. Mucoas
46. Arteriol pulmonar
47. Venul pulmonar
48. Capilare
49. Atriu
50. Alveole

PROCESUL DE RESPIRATIIE

La respiratie participa muschii intercostali si muschiul

dintre cavitatea abdominala si torace, diafragma.
Pentru ca aerul sa intre in plamani este necesar ca
presiunea din ei sa fie mai mica decat cea de afara. La
inspirare diafragma se contracta si muschii intercostali
imping coastele in fata, mai sus marind capacitatea
plamanilor, in urma presiunii mai mari, aerul umple
spatiul disponibil din plamani. Inspiratia si expiratia
sunt involuntare, controlate de un grup de celule
nervoase, aflate in bulbul rahidian.

BOLILE APARATULUI
RESPIRATOR, CLASIFICARE:

Boli ale cailor respiratorii (boli pulmonare obstructive) - pot provoca ingustarea sau blocarea cailor respiratorii.
Includ: astmul, emfizemul si bronsita cronica. Pacientii care sufera de boli ale cailor respiratorii prezinta
dificultati de respiratie.

Boli care afecteaza tesutul pulmonar - deterioreaza tesutul pulmonar. Pot cauza cicatrici sau inflamarea
tesutului pulmonar care aduce plamanii in imposibilitatea de a se dilata suficient ("boli pulomare restrictive").
De asemenea, plamanilor li se diminueaza functia de a inspira oxigen (oxigenarea) si de a expira dioxidul de
carbon. Fibroza pulmonara si sarcoidoza sunt astfel de boli ale tesutului pulmonar. Pacientii cu aceste
afectiuni au sentimentul ca nu au suficient aer, ca "poarta un pulover prea strans pe gat" care nu le permite sa
inspire adanc.

Boli ale circulatiei pulmonare - acestea afecteaza vasele de sange ale plamanilor. Sunt cauzate de coagulare,
cicatrici sau inflamarea vaselor de sange. Una dintre consecintele acestor afectiuni este reducerea capacitatii
plamanilor de la transporta oxigenul si de a elibera dioxidul de carbon. Deseori, aceste boli pot afecta si
functia cardiaca. Majoritatea bolilor pulmonare, implica de fapt o combinatie a acestori tipuri de afectiuni.

STIATI CA.

n medie, omul i poate ine respiraia timp de un minut. Recordul mondial la aceast prob este
de 7 minute i 30 secunde.

Cei doi plmni conin aproximativ 150 300 de milioane de alveole pulmonare. mpreun cu
capilarele pulmonare, acestea realizeaz o suprafa de schimb de circa 150-200 de metri ptrai.

Un om poate supravieui chiar i atunci cnd i-a fost extirpat un plmn.

Corzile vocale la femeie au o lungime de 12 mm, iar la brbat de 18 mm.

n timpul unui acces de tuse, plmnii imprim aerului expirat o vitez de 900 km/h, iar n timpul
unui strnut, viteza este de numai 170 km/h.

Dac inspirm heliu, vocea ni se subiaz. n acest caz, vocea unui brbat ar putea fi
confundat cu cea a unei soprane!

Pe parcursul a 24 de ore, un om respir de 21.000 de ori, iar plmnii si prelucreaz circa

2.000 l de aer, cantitate suficient pentru a umfla cu gura 40 de brci pneumatice. Adultul
consum circa 300 cm cubi de oxigen pe minut, ceea ce reprezint 442 l/24 de ore.

n 24 de ore, plmnii sunt traversai de 10.000 de l de aer i de 800 de l de snge.

La o temperatur normal de 20 C, un om adult inspir i expir cantiti diferite de aer, n funcie de

micrile pe care le face i de poziia sa: cantitatea de aer ventilat variaz de la 6 l cnd este culcat, la 7 l
cnd este aezat i la 8 l cnd este n picioare far a se mica, la 14 l cnd merge, 43 l cnd alearg i pn
la 100 l cnd depune un efort fizic intens.

Un om respir cam 174 milioane de litri de aer de-a lungul vieii.

Persoanele care lucreaz sau triesc n mediul urban respir zilnic o cantitate de substane toxice egal cu
cea coninut de un pachet de igri!

n momentul primei respiraii, un nou-nscut trebuie s inspire cam de 50 de ori mai puternic dect un adult.

La nivelul faringelui se ntretaie calea digestiv cu cea respiratorie.

Faringele conine trei perechi de amigdale.

Datorit prezenei aerului rezidual n plmni, un fragment de plmn pus n ap plutete.

Plmnii au o mare elasticitate i pot fi umplui cu aer de 100 de ori mai uor dect un balon. Cnd ne
odihnim, doar 10% din aerul inspirat i expirat este rennoit. Totui, atunci cnd tragem cu putere aer n piept
sau cnd facem exerciii fizice solicitante, aerul din plmni poate fi nlocuit chiar i n proporie de 80%.

De-a lungul vieii, un om inspir aproximativ 20 kg de praf! S-ar putea spune c nici nu mai e nevoie de
aspirator n cas!

REGULI DE IGIENA A
SISTEMULUI RESPIRATOR:

Sistemul respirator reprezinta poarta de intrare a numeroase substante chimice, biologice,

particule radioactive etc., care pot duce la imbolnavirea sistemului respirator siapoi prin
sange a intregului organism.Respiratia nazala conditioneaza respiratia normala. Respiratia pe
gura este incorectasi favorizeaza aparitia infectilor cailor respiratorii pentru ca aerul patrunde
neincalzit,neumezit si nefiltrate de praf sau microbiFumatul este daunator deoarece contine
substante cancerigene( oxid de carbon, acidcianhidric, gudron etc. ) si nicotina, o substanta
care da dependenta.Reguli de igiena a sistemului respirator:

curatirea nasului cu batiste curate, individuale; mai intai se sufla onara apoi cealalta.

tratarea bolilor organelor respiratorii.

evitarea fumatului si a altor noxe.

EFECTELE FUMATULUI ASUPRA

SISTEMUL RESPIRATOR:

- iritatia traheei si a laringelui;

- reduce functionarea plamanilor si cauzeaza

insuficienta respiratorie datorita umflarii si limitarii
areajului plamanilor;

- cauzeaza mucozitate excesiva in pasajele

plamanilor;

- incapacitatea plamanilor de a curata si elimina

substantele otravitoare se transforma in iritatii ale
plamanilor.

Film:

SFIRSIT