Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
*************************************
Profesor coordonator,
*************************
Student
********************
********************
********************
0
BUCURESTI 2007
CUPRINS
1. Introducere
2. Abordari conceptuale
3. Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri
4. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
4.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri
4.2 Analiza structurii cifrei de afaceri
5. Analiza factoriala a cifrei de afaceri
6. Consecintele modificarii cifrei de afaceri asupra performantelor economico
financiare ale intreprinderii
6.1 Modificarile cifrei de afaceri ca volum valoric
6.2 Modificarile cifrei de afaceri ca structura valorica
7. Aplicatii practice
1
ANALIZA CIFREI DE AFACERI
1. Introducere
2. Abordari conceptuale
Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca: cifra de afaceri totala, cifra de
afaceri neta, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica ¹.
2
_______________________________
¹ Maria Niculescu- Diagnostic global, Editura Economica , Bucuresti 1997
f) Cifra de afaceri critica (CAcr) reprezinta acel nivel al vanzarilor care permite
acoperirea integrala a cheltuielilor, pragul de la care activitatea devine profitabila.
Evidentiaza pragul de rentabilitate a intreprinderii si constituie acel nivel al veniturilor
din vanzari necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare. Relatia de calcul
a fost stabilita pornind de la ipoteza de baza, conform careia profitul este nul in
momentul atingerii pragului de rentabilitate, iar cheltuielile totale in raport cu volumul
de activitate se grupeaza in cheltieli fixe si cheltuieli variabile.
Cf
CAcr = 1 cv
unde:
CAcr reprezinta cifra de afaceri critica
Cf reprezinta suma cheltuielilor fixe
cv
cv reprezinta costul variabil mediu cv =
CA
3
Rd 100 100 100
CAcr = Ks 1
100 100 caf 100 ci Rc
in care:
Ks reprezinta capitalul social
Rd reprezinta rata medie a dobanzii
Caf reprezinta cota medie de autofinantare (75%)
ci reprezinta cota medie a impozitului pe profit (25%)
Rc reprezinta rata medie a rentabilitatii costurilor (resurselor consumate)
CAabs
CAreala
Ip
4
Exemplu:
Tabelul 1
Situatia in dinamica a cifrei de afaceri
-mil lei-
Nr
crt Indicatori Prioada analizata R(%)
N-4 N-3 N-2 N-1 N
1 Cifra de afaceri statistic(mil lei) 700 830 520 1050 1180 -
Ritmul de crestere al CA cu baza
2 in lant (%) - 118,57 110,84 114,4 112,38 -
Ritmul de crestere a CA cu
3 baza fixa(%) - 118,57 131,42 150 168,57 -
4 Cresterea anuala a CA (%) - 18,57 10,84 14,4 12,38 13,94
Cresterea anuala a
5 preturilor(%) - 22 9 17 19,6 -
Cifra de afaceri
6 corectata(reala )(mil lei) 700 680,32 691,8 674,84 634,14 -
Creserea anuala reala a
7 CA(%) - -2,81 1,68 - 2,45 -6,03 -2,44
5
urmatori , tinandu-se cont de conditiile interne si de factorii conjuncturali care pot
influenta activitatea economica a intreprinderii . Analiza evolutiei in timp a cifrei de
afaceri este mult mai sugestiva daca se realizeaza pe baza de comparatii cu indicatorii
de efort ai intreprinderii (numar mediu scriptic de personal, active fixe, stocuri, timp
de munca, cheltuieli,etc).
CAn CAn
ICA BF 100 sau ICA BL 100
CA0 CAn 1
CAn
R = n 1 1 100
CA0
6
Deflatarea presupune exprimarea datelor aferente perioadei de analiza in unitati
monetare constante, aferente primului an, considerat baza (actualizarea se realizeaza
in raport cu anul initial). Corectia se va efectua pe baza relatiei:
CACRTn m
CARn m
IPn m / 0
Unde :
CAR reprezinta cifra de afaceri reala sau comparabila
CACRT reprezinta cifra de afaceri curenta
Ipn m/0 reprezinta indicele preturilor, raportat la primul an al analizei
Analiza structurala a cifrei de afaceri trebuie realizata pe trei trepte: sectii, categorii
de clienti, tipuri de produse si servicii, astfel incat sa se indentifice cele mai bune
solutii pentru cresterea performantelor intreprinderii.
7
Metodologia de diagnosticare a activitatii intreprinderii in functie de structura
cifrei de afaceri este complexa si consta in:
n gi 2 1
G
n 1
In care:
n = numarul de termini ai seriei
gi = structura vanzarilor pe categorii de activitati, grupe de produse, unitati operative.
8
Importanta economica si interpretarile date rezultatelor celor doi coeficienti
sunt diferite in functie de contextul si conjunctura socio-economica. Astfel daca
inteprinderea analizata detine pozitie de monopol , atunci preferabila este situatia in
care gradul de concentrare a activitatii este mare, deoarece nomenclatorul de produse/
sau activitati si efortul investitional pot fi mai reduse intrucat societatea poate realiza
performante deosebite fara o diversificare importanta a activitatii.
Daca intreprinderea functioneaza intr-un mediu concurential extrem de agresiv,
nu se recomanda un grad mare de concentrare, deoarece reducerea cererii pentru
oferta asigurata semnifica pierderi foarte mari prin diminuarea vanzarilor. In acest caz,
se sugereaza desfasurarea activitatii cu o repartitie egalitara, deoarece diminuarrea
performantelor la anumite categorii si nu la intreg obiectul de activitate, inseamna
pierderi mai mici pentru unitatea economica.Mai mult, se stie ca orice produs are o
durata de viata. Deci structurarea activitatii trebuie sa se realizeze cu prudenta si in
corelatie cu fazele ciclului de viata: lansare, crestere, maturitate si declin. In caz
contrar, pot aparea dezechilibre care vor afecta cifra de afaceri si toti indicatorii de
performanta si rentabilitate. De mentionat ca analiza structurii trebuie sa se realizeze
impreuna cu studierea evolutiei in timp a cifrei de afaceri; astfel se poate deduce daca
modificarea structurii vanzarilor a avantajat sau nu intreprinderea din punct de vedere
economic.
Modificarea structurii in raport cu baza de comparatie se inregistreaza atunci
cand ritmurile de crestere ale categoriilor de elemente implicate in aceasta analiza sunt
diferite. O astfel de situatie poate fi generata de factori obiectivi si/sau subiectivi.
Aceasta este folosita atunci cand seriile sunt mari si este destinata in principal
pentru cercetarea volumului vanzarilor pe produse/sortimente, pentru studierea
stocurilor pe sortimente, a atitudinii intreprinderii in raport cu clientii si cu furnizorii.
Metoda se explica pentru cazul studierii puterii de negociere a intreprinderii in
raport cu clientii . Orice societate , pentru a-si desfasura activitatea in bune conditii,
intretine relatii economice cu partenerii sociali din amonte si din avalul procesului
productiv, respectiv clientii si furnizorii.
Clientii intreprinderii, in general, sunt numerosi si de marimi economice
diferite. In acest context, se recomanda ca analiza clientilor sa nu se realizeze
individual, deoarece acest studiu ar necesita foarte mult timp si ar fi irelevant pentru
definirea politicilor de cooperare ale intreprinderii cu acestia. Metoda ABC este
rezultatul studiului comportamentului intreprinderii in raport cu clientii efectuat pe un
numar important de societati . Empiric s-a constatat ca, in functie de importanta lor,
clientii pot fi impartiti in trei grupe de semnificatie(A,B,C):
Grupa A: 10% din clienti realizeaza 60% din cifra de afaceri – clienti
importanti
Grupa B: 30% din clienti realizeaza 30% din cifra de afaceri – clienti
medii
Grupa C: 60% din clienti realizeaza 10% din cifra de afaceri – clienti
mici
Aceasta repartitie a clientilor este relevanta numai atunci cand numarul lor este
relativ important si clientela nu este omogena.Pe baza gruparii precedente se pot face
9
caracterizari si se pot desprinde concluzii despre securitatea, strategia si rentabilitatea
intreprinderii.
Zona A: apartine clientilor foarte importanti care participa preponderent la
realizarea cifrei de afaceri:
In general, acestia sunt clienti fideli si deruleaza contracte de valori mari
cu societatea analizata
Desi rentabilitatea unitara in aceasta zona de multe ori este redusa
datorita conditiilor stricte impuse de catre clienti, grupa A realizeaza cea
mai mare rentabilitate prin volumul mare de activitate derulat
Din punctual de vedere al securitatii , aceasta zona este foarte riscanta ,
deoarece impunerea unor anumite conditii financiare de catre
intreprindere ar putea conduce la pierderea unor clienti foarte importanti
si, in consecinta, la reducerea semnificativa a cifrei de afaceri
Puterea de negociere a intreprinderii in raport cu clientii este redusa;
Zona B: din punctul de vedere al puterii de negociere, al cifrei de afaceri si al
rentabilitatii , reprezinta o zona de echilibru pentru societate;
Zona C: se caracterizeaza prin:
Existenta unui numar foarte mare de clienti
Valoarea redusa a comenzilor, fie datorita faptului ca puterea economica a
clientilor este redusa, fie pentru ca nu sunt in marea lor majoritate clienti
fideli si intretin relatii de afaceri cu mai multi parteneri
Cheltuieli de exploatare aferente facturarii si livrarii comenzilor mai mari
decat in zona A datorita numarului mare de operatiuni
Rentabilitate minima a intreprinderii datorita raportului dintre venituri si
cheltuieli, care nu avantajeaza societatea in aceasta zona
Putere de negociere foarte mare, risc minim, insa pe ansamblu activitatea
intreprinderii nu este satisfacatoare
Curba teoretica aferenta celor trei zone se prezinta astfel:
60% B’
50%
45% A’
Modelul a) CA = qv
i 1
i pvi
Acest model exprima corelatia dintre volumul productiei vandute si cifra de afaceri si
este un model universal ce poate fi utilizat pentru analiza cifrei de afceri atat in
industrie cat si in comert.
qv Ns
t
CA
11
Wa wh
pv gi
pvi
Unde:
Wa reprezinta productivitatea medie anuala determinata pe baza cifrei de afaceri
=
qv pv
Wa
Ns
wh reprezinta productivitatea medie orara determinata pe baza cifrei de afaceri
=
qv pv
wh
T
t reprezinta numarul mediu de ore lucrate pe slariat
=
gi pvi
pv reprezinta pretul mediu de vanzare pv
100
gi reprezinta structura produselor vandute pe produse
pvi reprezinta pretul mediu de vanzare unitar
g i1 pvi 0
100
Modelul b) CA= Ns Wa
12
unde :
Ns reprezinta numarul mediu scriptic de personal
Wa reprezinta productivitatea medie anuala
Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca atat din punct de
vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.
Ns
CA Nz
Wa Nh
Wz gi
Wh whi
Unde:
o Wa = Nz Wz
Nz reprezinta numarul mediu de zile lucrate de un salariat
Wz reprezinta productivitatea medie zilnica
o Wz = Nh Wh
Nh reprezinta numarul mediu de ore lucrate de un salariat
Wh reprezinta productivitatea medie orara
=
gi whi
o Wh
100
2. Wa = Ns ( Wa - Wa )
1 1 0
2.2. Wz = Ns Nz ( Wz - Wz )
1 1 1 0
2.2.2. Wh = Ns Nz Nh ( Wh - Wh )
1 1 1 1 0
13
T Ns
CA
t
cah gi
cahi
Unde:
100
gi reprezinta structura productiei vandute pe produse
cah reprezinta cifra de afaceri medie pe unitatea de timp pe produse
i
1.2. t = Ns ( t - t ) cah
1 1 0 0
Unde cah'
g i1 cahi 0
100
Modelul d)
Ns
T CA
CA= Ns sau CA= Ns t cah t gi
Ns T
cah
14
cahi
2. t = Ns ( t - t ) cah
1 1 0 0
Unde cah'
g i1 cahi 0
100
Qf CA
Modelul e) CA= Ns
Ns Qf
Unde :
Mf
Ns
Ns
Qf Mfa
CA Ns Mf
CA Qf
Qf Mfa
Unde :
15
Qf
reprezinta productivitatea medie anuala a muncii
Ns
Qf Mf Mfa Qf
Ns
= Ns Mf Mfa
Mf reprezinta valoarea medie a mijloacelor fixe
Mfa reprezinta valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive
Mf
reprezinta gradul de inzestrare tehnica a muncii
Ns
Mfa
Mf
reprezinta ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul
mijloacelor fixe (compozitia tehnologica a mijloacelor fixe)
Qf
reprezinta randamentul mijloacelor fixe direct productive
Mfa
CA
Qf
reprezinta gradul de valorificare a productiei obtinute destinate livrarii
Mf Mfa CA
Modelul f) CA= Ns
Ns Mf Mfa
Si acest model este utilizat pentru a exprima corelatia dintre potentialul tehnic al
intreprinerii si cifra de afaceri. El este asemanator cu modelul precedent, scris insa sub
o alta forma.
Ns
Mf
CA Ns
16
Mfa
Mf
CA
Qf
Mf Mfa Qf CA
Modelul g) CA = Ns
Ns Mf Mfa Qf
Ns
Mf
CA Ns
Mfa
Mf
Qf
Mfa
CA
Qf
Dupa cum se poate observa acest model este forma dezvoltata a modelului “e)”
CA
1
C CA Rc
1000
Rc
Unde:
17
Rc reprezinta rata medie de eficienta a cheltuielilor sau cheltuieli la 1000 lei
cifra de afaceri ( C 1000 )
C C 1 C 0
din care:
CCA
1
CA1 CA0 Rc0 Rc 0 C 01000
qv c 1000
unde
1000 qv pv
- cresterea sumei cheltuielilor reprezinta un aspect normal al oricarei activitati, in
sensul ca orice efort trebuie sa genereze un anumit efect (CA sau venit)
- de asemenea, cresterea cifrei de afaceri in calitate de efect al activitatii
desfasurate, presupune efectuarea prealabila a unei cheltuieli (aprovizionarea cu
mat prime si materiale, remunerarea fortei de munca ) , deci dinamica cifrei de
afaceri trebiuie sa devanseze dinamica cheltuielilor aferente (ICA> IC)
CA
1
Cs CA Cs 1000
1000
Cs 1000
Cs Cs1 Cs 0
Cf Ca Cd
Cf 1000 1000 Ca 1000 1000 Cd 1000 1000
CA CA CA
CA (factor cantitativ)
Cf
Cf 1000
1000 (influenteaza invers proportional)
CA
Cf (factor calitativ)
(este de aceeasi esenta cu factorul analizat)
Cf 1000 Cf 11000 Cf 01000
CA (factor cantitativ)
VA=CA va
va (factor calitativ) –valoarea adaugata medie la 1 leu CA
VA
Unde : va
CA
VA VA1 VA o
v v1 v 0
19
din care datorita:
S0 T 0 S0 T 0
vCA
CA1 CA0
Eliberare -
CA1 S1 T S 0 T CA1
= ( v )
T
sau CA1 CA0 T
Imobilizare +
Din care :
CA1
Efect
CA (vCA )
T
CA (factor cantitativ)
P= CA pr
pr (factor calitativ) – profit mediu la 1 leu CA
P
unde pr
CA
P P1 P 0
sensul cresterii masei profitului (atunci cand ICA> ICh aferente cifrei de
afaceri)
20
g) asupra indicatorilor de eficienta economica
VA
VA 1000 Mf 1000
Mf
P
P 1000 Mf 1000
Mf
(CA1 CA0) pr 0
din care : PCA/ Ns
Ns1
P
Rec 100
At
Rec Rec1 Rec 0
21
(CA1 CA0) pr 0
CA
Rec
100
At 1
CA
VA=CA va gi (structura productiei vandute pe produse)
va
vai (valoarea adaugata la 1 leu CA pe produse)
VA
Unde : va CA
VA VA1 VA o
CA
P= CA pr gi (structura productiei vandute pe produse)
pr pv (pretul mediu de vanzare unitar)
c (costul unitar)
pr
P
pr
qv pv qv c 1 qv c
unde sau
CA qv pv
qv pv
P P1 P 0
qv1 c0
unde : pr' 1
qv1 pvo
1000 Mf CA1(va'va 0)
din care : VA
CA
Mf 1
1000
Mf
P
P 1000 Mf 1000 CA
Mf
P gi
pr pv
c
Ae;K
P
P 1000lei _ Ae; K 1000 CA
Ae; K
P gi
pr pv
c
23
Eficienta muncii pe baza indicatorului ‘Profit mediu pe salariat’ ( P / Ns )
Ns
P
P / Ns CA
Ns
P gi
pr pv
c
CA1( pr ' pr 0 )
din care : PCA/ Ns
Ns1
7.Aplicatii practice
Modelul „a”
24
mijloacelor fixe
15 Active totale At 14440 17885 +3445 123.8
Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri
16 (lei) C 1000CA 800 770 -30 96.25
Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de 1000 CA
17 afaceri (lei) Cf 280 270 -10 96.4
Cheltuieli cu salariile la 1000 lei
18 cifra de afaceri (lei) Cs 1000CA 80 92 +12 115
Viteza medie de rotatie a activelor
13
19 circulante (zile) v( 360)
1 90 97 +7 107.7
10
Valoarea adaugata medie la 1 leu va( )
20 cifra de afaceri (lei) 1 0.8 0.81 +0,01 101.25
21 Profitul P(=1-9) 4620 5635 +1015 122
21
Profit mediu la 1 leu cifra de afaceri pr ( )
22 (lei) 1 0.2 0.23 +0,03 115
VA 1000 Mf =(10/14x100
Valoarea adaugata medie la 1000
23 lei mijloace fixe (lei) 0) 3189.7 3143 -46.7 98.5
Profit mediu la 1000 lei mijloace 21
P 1000 Mf ( 1000)
24 fixe (lei) 14 796.6 894.4 +97.8 112.2
Rata medie a rentabilitatii
25 economice (%) Re c (=21/15x100) 32 31.5 -0.5 98.4
CA = qv
i 1
i pvi
qv Ns
CA t
Wa
wh
pv gi
pvi
mil lei
3. influentei modificarii preturilor medii de vanzare unitare :
pv = qv pv - qv pv =24500-24100=+400 mil lei
1 1 1 0
Concluzii :
CA
1
C CA Rc
1000
Rc
1
din care: CCA CA1 CA0 Rc0 =1/1000 x 1400 x 800 = 1120 mil lei
1000
- cresterea sumei cheltuielilor cu 385 mil lei reprezinta un aspect normal al
activitatii, in sensul ca orice efort (C) trebuie sa genereze un anumit efect (CA)
- totodata cresterea cifrei de afaceri in calitate de efect al activitatii desfasurate,
presupune efectuarea in prealabil a unei cheltuieli (aprovizionarea cu materii
prime si materiale, remunerarea fortei de munca ) , determinand o crestere a
acestora cu 1120 mil lei , dar dinamica cifrei de afaceri trebiuie sa devanseze
dinamica cheltuielilor aferente (ICA> IC respectiv 106,1% > 102%)
CA
1
Cs CA Cs 1000
1000
Cs 1000
- Cresterea sumei cheltuielilor cu salariile cu 416 mil lei se explica prin cresterea in
conditiile date a CA (ce a determinat o crestere cu 112 mil lei a Cs), insa in acest caz
cheltuielile cu salariile efective la 1000 lei CA (92 lei) sunt mai mari decat cele
programate (80 lei).
Cf
Cf 1000 1000 Cf1¹ººº= 6603/24500 x 1000=270 lei
CA
Cf0¹ººº= 6468/23100 x 1000= 280 lei
27
CA
Cf
Cf 1000 1000
CA
Cf
CA
VA=CA va
va
CA
S T
v
CA
S
28
- atunci viteza de rotatie s-a incetinit, deoarece numarul mediu de zile necesar
efectuarii unei rotatii complete a activelor circulante a crescut cu 7 zile (se
apreciaza in mod nefavorabil)
CA1 S1 T S 0 T CA1
( v )
T
= = 7 zile x 68= 476 mil lei sau CA1 CA0 T
Din care :
CA1
Efect
CA (vCA ) = (-5) x 68= - 340 mil lei
T
- Incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 7 zile genereaza o
imobilizare de capitaluri in suma de 476 mil lei
- Cresterea cifrei de afaceri, respectiv, influenta favorabila exercitata de aceasta
asupra vitezei medii de rotatie a Ac in sensul accelerarii acesteia cu 5 zile a
condus la o eliberare de capitaluri in suma de 340 mil lei (influenta favorabila)
CA
P= CA pr
pr
din care: PCA (CA1 CA0) pr 0 = 1400 x 0.2 = +280 mil lei
- rentabilitatea unei firme se masoara in marime absoluta prin profit.Existenta sa
da credibilitate in solicitarea si acordarea de credite, investirii de capitaluri de
catre potentialii actionari, crearii surselor proprii necesare dezvoltarii
- cresterea cifrei de afaceri , in conditiile pr , influenteaza in mod favorabil, in
0
sensul cresterii masei profitului cu 280 mil lei (avnd in vedere ca ICA > ICh,
respectiv 106,1% > 102%)
VA
VA 1000 Mf 1000
Mf
29
VA1¹ººº=3143 mil lei
VA0¹ººº= 3189.7 mil lei
lei
P
P 1000 Mf 1000
Mf
P1¹ººº= 894.4 mil lei
P0¹ººº=796.6 mil lei
∆P= 894.4- 796.6 = +97.8 mil lei
1000 Mf (CA1 CA0) pr 0
din care : PCA
Mf 1
1000 =[(1400 x 0.2) / 6300] x 1000=+44.4 mil lei
P
P / Ns
Ns
P/Ns 1= 5635/292 = +19.3 mil lei
P/Ns 0= 4620/ 300= +15.4 mil lei
P P1 P0
= 19.3 – 15.4 = +3.9 mil lei/salariat
Ns Ns1 Ns 0
(CA1 CA0) pr 0
din care : PCA/ Ns = (1400 x 0.2) / 292 = 0.96 mil lei/salariat
Ns1
- Profitul mediu pe salariat este expresia eficientei utilizarii factorului uman
astfel incat cresterea sa cu 3,9 mil lei/salariat se apreciaza in mod favorabil, ea
datorandu-se in principal cresterii cifrei de afaceri
- In conditiile factoriale date, cresterea cifrei de afaceri a condus la o evolutie
favorabila a fenomenului analizat, respectiv o crestere cu 0,96 mil lei/salariat
P
Rec 100
At
Rec Rec1 Rec 0 = 31.5-32= -0.5%
30
- reducerea rentabilitatii economice cu 0,5% a fost determinata de o devansare a
dinamicii profitului de catre dinamica activelor totale (IAt > IP respectiv
123,8% > 122%) apreciindu-se in mod nefavorabil
- de asemenea, la aceasta evolutie a rentabilitatii economice a contribuit si
viteza de rotatie a activelor circulante, care prin incetinirea sa (cresterea
numarului de rotatii) a influentat in mod nefavorabil si, de asemenea, rata
medie a rentabilitatii veniturilor a carei scadere a determinat reducerea Rec .
- Cresterea cifrei de afaceri, in conditiile factoriale date, a condus la o crestere a
rentabilitatii cu 0,015%, influent ace se apreciaza in mod favorabil
Modelul „c”
CA= T cah
T Ns
CA t
cah gi
cahi
31
1.2. t = Ns ( t - t ) cah = 380x20x0,3136=+2383 mii lei
1 1 0 0
Concluzii :
Modelul „e”
Nr
crt Indicatori Simbol Programat Realizat Δ Indici(%)
Qf CA
CA= Ns
Ns Qf
33
Mf
Ns
Ns
Qf Mfa
CA Ns Mf
CA Qf
Qf Mfa
CA Qf 1 CA1 CA0
3. Ns1 =512 x 57560,546 x (-0,07)= - 2062,97 mil lei
Qf Ns1 Qf 1 Of 0
Concluzii si propuneri:
- Cifra de afaceri a depasit valoarea anului precedent cu 4545 mil lei. Aceasta crestere
se explica prin influenta factorilor astfel :
Factorul cantitativ, numarul mediu de personal, s-a redus cu 8 salariati si in
consecinta s-a diminuat si cifra de afaceri cu 347,4 mil lei, situatie justificata
din punct de vedere economic prin cresterea productivitatii muncii si a gradului
de inzestrare a muncii.
Productivitatea muncii pe un angajat a crescut cu 29,14%, iar in conditiile
mentinerii constante a celorlalti factori de influenta, cifra de afaceri a crescut cu
6983,09 mil lei, acesta fiind de altfel singurul factor cu actiune directa care a
influentat favorabil indicatorul analizat
Dezvoltand analiza pe factori de gradul doi se observa ca sprirea productivitatii
muncii a fost consecinta cresterii gradului de inzestrare tehnica a muncii,
imbunatatirii structurii mijloacelor fixe in sensul sporirii ponderii mijloacelor fixe
34
direct productive in total mijloace fixe si cresterii efciientei mijloacelor fixe
productive. Toti factorii de gradul doi au influentat favorabil cifra de afaceri.
Desi cifra de afaceri a inregistrat tendinte favorabile fata de anul precedent, se
constat totusi ca ritmul de crestere a productiei fabricate a fost superior
ritmului de crestere a cifrei de afaceri ( ICA 118,67% < IQf 127,15% ) fapt ce s-a
reflectat intr-o majorare a stocurilor de produse.
35
BIBLIOGRAFIE :
36