Universitatea “Lucian Blaga”

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane

Departamentul de Psihologie

Personalitatea și riscul de a
dezvolta cancer

Coordonator: Draghici Aurelia Student: Pojar Alexandru

An: 3

Grupa: 2
INTRODUCERE

De multă vreme se presupune că personalitatea reprezintă o cauză în dezvoltarea

cancerului. Galen a observat că femeile melancolice erau mai predispuse de a dezvolta cancer
decât femeile cu temperament sangvinic. În 1962, Kissen și Eysenck au unul dintre primele
studii moderne privind asocierea dintre personalitate și cancer. Aceștia au afirmat că pacienții
care suferă de cancer pulmonar erau în mare parte extrovertiți și nu erau nevrotici. Studiile
ulterioare care au examinat asocierea dintre cancer și personalitate au fost inconsecvente. Din
șase studii raportate până în 2003, patru au găsit asociații semnificative statistic între scorurile
ridicate ale extroversiunii, scoruri scăzute ale nevrotismului, scoruri mai scăzute pentru
anxietatea de trai și riscul de a dezvolta cancerul de sân sau la plămâni. În celelalte două
studii nu s-a găsit nici o legătură între tipul de personalitate și cancerul de sân sau de plămâni.
Majoritatea acestor studii au avut limite metodologice. Printre aceste limite se enumeră
utilizarea unui design retrospectiv, utilizarea unui număr mic de participanți (de la 29 la 249)
și incapacitatea de a controla anumite variabile care pot influența dezvoltarea cancerului
(fumatul, consumul de alcool).

Acest studiu a fost realizat pentru a examina în continuare asocierea dintre

personalitate și riscul de dezvoltare a cancerului bazat pe populația rurală din Japonia. Până
în momentul efectuării lui, studiul a folosit cel mai mare număr de participanți care sufereau
de cancer.

Metode

S-au administrat două chestionare tuturor celor 51291 de locuitori din zona rurală, cu
vârsta cuprinsă între 40 și 64 de ani, în toate cele 14 municipalități care țin de Prefectura
Miyagi. Primul chestionar cuprindea întrebări referitoare la diferite obiceiuri de sănătate, iar
al doilea a fost versiunea scurtă a chestionarului de personalitate dezvoltat de Eysenck (EPQ-
R). Chestionarele au fost livrate la domiciliul subiecților de către membrii comitetelor de
promovare a sănătății, desemnați de guvernele municipale. Rata de răspuns la primul
chestionar a fost de 91.7% (adică 47605 persoane), iar pentru cel de-al doilea chestionar a
fost de 79.8% (adică 41442). Întoarcerea chestionarelor includea semnătura subiecților prin
care își dădeau consimțământul de a participa la studiu.

Primul chestionar cuprindea întrebări referitoare la variabilele demografice, istoriile

personale și familiale ale cancerului și alte boli și obiceiuri de sănătate, precum fumatul,
consumul de alcool, dieta, utilizarea serviciilor de sănătate, înălțime și greutate. Cel de-al
doilea chestionar a fost traducerea în limba japoneză a versiunii originale din limba engleză a
formei scurte EPQ-R. EPQ-R cuprinde 48 de itemi cu răspunsuri dihotomice ( da sau nu ).
Există 12 întrebări pentru fiecare dintre cele patru subscale ale personalității (extroversie,
nevrotism, psihotism și minciună). Scorurile pentru fiecare subscală erau cuprinse între 0 și
12, scorurile mai mari indicând o tendință mai mare de a poseda trăsături de personalitate
caracteristice subscalei. Extroversia se manifestă prin sociabilitate, nevrotismul reprezintă
instabilitate emoțională și anxietate, psihotismul reprezintă durere și agresivitate și minciuna
reprezintă disimulare. Mai multe chestionare de personalitate ale lui Eysenck au fost traduse
în limba japoneză și au fost aplicate în diverse medii de cercetare și clinice. Acest lucru
indică că teoria personalității a lui Eysenck este la fel de aplicabilă indivizilor japonezi,
precum este indivizilor occidentali. În momentul în care s-a dezvoltat versiunea japoneză a
EPQ-R, s-a examinat fidelitate și validitatea acestuia.

S-au folosit registrele populației pentru a se identifica cazuri de cancer. Dintre cei
41442 de subiecți care au răspuns la cele două chestionare, au fost excluși 8618 subiecți
cărora le lipsesc răspunsuri la oricare din itemi sau care au răspuns cu “da” sau “nu” la toți
itemii. De asemenea, au mai fost excluși încă 2493 de subiecți care au precizat că
chestionarele au fost completate cu ajutorul unor membrii a familiei. De asemenea au mai
fost excluse încă 671 de persoane predispuse la cancer. În final au rămas 29606 de subiecți,
dintre care 14473 erau bărbați și 15133 erau femei.

Persoanele au fost observate de la 1 iunie 1990 până la data diagnosticării cancerului,

data emigrării în afara districtelor de studiu, data morții sau sfârșitul studiului (31 decembrie
1997).

REZULTATE

În prima fază, s-au comparat caracteristicile indivizilor (Tabelul1). Atât bărbații, cât și
femeile care sunt extroverți sunt predispuși fumatului, consumului de băuturi alcoolice și
supraponderalității. Subiecții cu scoruri ridicate la nevrotism au șanse mai mici să fie
supraponderali decât subiecții cu scoruri scăzute la nevrotism, iar cei cu scoruri ridicate la
psihotism au șanse mai mari să fie fumători decât cei cu scoruri scăzute la psihotism.
Subiecții care au obținut scoruri ridicate la categoria minciună, au fost persoane mai în vârstă
și aveau șanse mai mici de a fi fumători, băutori, supraponderali (în cazul bărbaților) și au
frecventat școala cel puțin până la vârsta de 19 ani (în cazul femeilor).

Tabelul1 : Caracteristicile subiecților

Nu s-a găsit nicio asociere semnificativă statistic între dezvoltarea cancerului și una
dintre cele patru subscale de personalitate. S-au efectuat analize statistice în funcție de sex, de
vârstă, de fumat, de consumul de alcool, indicele de masă corporală, educație și istoricul
familiei, însă asocierea dintre subscalele de personalitate și riscul de a dezvolta cancer, nu a
fost semnificativ modificată de aceste variabile. De asemenea, nu s-a găsit nicio asociere
semnificativă statistic între tipurile de personalitate și niciunul din tipurile de cancer studiate
(stomac, colon, plămân și sân).

CONCLUZII

În acest studiu nu s-a găsit nicio asociere între niciunul din tipurile de cancer și cele
patru tipuri de personalitate măsurate cu chestionarul EPQ-R. Studiul efectuat a avut mai
multe avantaje decât alte studii efectuate în trecut, fiind un studiu prospectiv, recrutarea
subiecților din populația făcându-se din populația generală și controlarea posibilelor variabile
confundate (fumatul, consumul de alcool, indicele de masă corporală, educația). Au existat
studii care au arătat că fumatul este asociat cu extroversiunea, iar din această cauză unele
persoane au asociat cancerul pulmonar cu extroversiunea. De asemenea, și în acest studiu s-a
observat că fumătorii au obținut scoruri ridicate la extroversiune. S-au mai observat asocieri
între mortalitate și consumul excesiv de alcool, între fumat și cancer pulmonar, între istoricul
familial și riscul de a face cancer.
 Acest studiu a implicat cel mai mare număr de cazuri de cancer până în momentul
efectuării lui, însă testul nu a avut suficientă putere statistică pentru a putea asocia tipurile de
personalitate cu scăderea sau creșterea riscului de a face cancer. Cu toate acestea, concluzia
studiului susține ipoteza conform căreia personalitatea nu joacă un rol important în cauzarea
cancerului.