AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare

pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

ANTREPRENORIATUL SOCIAL ‒ SURSA DE SOLUŢII INOVATOARE

PENTRU PROVOCĂRILE ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE:
CAZUL PENSIONARILOR ROMÂNI
Mariana Dragusin1*, Dianne Welsh2, Raluca Mariana Grosu3,
Alina Elena Iosif4 şi Ion Daniel Zgura5
1)3)4)5)
Academia de Studii Economice din Bucureşti, România
2)
Bryan School of Business & Economics, The University of North Carolina
at Greensboro, Statele Unite ale Americii

Vă rugăm să citaţi acest articol astfel:

Dragusin, M., Welsh, D., Grosu, R.M., Iosif, A.E. and Zgura, I.D., 2015. Social
entrepreneurship - innovative solutions' provider to the challenges of an ageing population:
the case of Romanian retirees. Amfiteatru Economic, 17 (Special No. 9), pp. 826-840

Rezumat
Domeniu de cercetare şi practică în plină afirmare, Antreprenoriatul Social (AS)
oferă numeroase oportunităţi dar şi provocări. Prezenta lucrare explorează elemente
specifice conceptului de AS, inclusiv graniţele sale destul de fine cu alţi doi termeni
relaţionaţi: economia socială şi întreprinderea socială. De asemenea, lucrarea evidenţiază o
serie de demersuri în vederea dezvoltării şi promovării AS la nivel naţional şi al U.E., cu
scopul de a furniza soluţii inovative şi transformaţionale pentru probleme complexe,
precum cea a accelerării fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, cu implicaţii sociale,
economice şi politice puternice.
Grup social extrem de vulnerabil, seniorii/ pensionarii români sunt în atenţia
autorilor acestei lucrări, care propun un model pilot experimental pentru inovare şi
schimbare socială - Platforma Senior Active (S.A.P.) - care poate conduce la îmbunătăţirea
incluziunii sociale şi economice a acestora. Pe baza unei cercetări de birou complexe şi a
unui studiu exploratoriu, au fost stabilite principalele coordonate ale S.A.P. (misiune,
obiective, beneficiile principalelor părţi interesate, modelul de business etc.). Totodată, sunt
evidenţiate direcţii de cercetare viitoare, cu scopul de a perfecţiona modelul şi de a-l
transforma într-unul ce poate fi replicat în ţări cu un trecut similar.

Cuvinte-cheie: antreprenoriat social, economie socială, întreprindere socială, economie de

argint, pensionari, incluziune socială

Clasificare JEL: M10

*
Autor de contact, Mariana Dragusin - mariana.dragusin@com.ase.ro

826 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Introducere
Fenomen complex, antreprenoriatul social (AS) captează atenţia unui număr tot
mai mare de reprezentanţi ai unor entităţi academice, private şi publice. În general, AS este
abordat în contextul economiei sociale, în special în relaţie cu concepte precum
"întreprinzător social" şi "întreprindere socială".
Actorii sectoarelor public, privat şi ai societăţii civile sunt din ce în ce mai
interconectaţi, iar activitatea acestora conduce la dezvoltarea unor componente economice
variate, care urmăresc diverse scopuri sociale. Principalele categorii tradiţionale care
evidenţiază organizaţii ale economiei sociale sunt cooperativele, societăţile mutuale,
fundaţiile şi asociaţiile (European Commission, 2013).
În prezent, se observă o tendinţă de interconectare între organizaţiile active în
mediul public, cel privat şi/sau societatea civilă, în ceea ce priveşte principiile şi obiectivele
acestora. Linia de demarcaţie dintre ele, destul de fină, devine din ce în ce mai greu de
trasat. Ariile comune care se stabilesc între aceste sectoare evidenţiază legătura dintre
scopul social şi activitatea antreprenorială. În acest context, comportamentul antreprenorial
combinat cu urmărirea unui scop social în cadrul unei întreprinderi antreprenoriale conduce
la dezvoltarea cadrului specific AS. Atitudinea pozitivă faţă de AS acţionează ca un stimul
relevant pentru dezvoltarea sectorului de întreprinderi sociale.
Manifestat în diferite forme şi asociat cu diferite practici, experienţe, activităţi etc.,
AS este un fenomen prezent şi vizibil - în grade diferite - în toate ţările Uniunii Europene
(U.E.). Expansiunea sa a stârnit interesul guvernanţilor pentru dezvoltarea unui cadru
comun. Eforturi deosebite s-au făcut îndeosebi în direcţia asigurării unui cadru de lucru
adecvat pentru elaborarea de politici specifice economiei sociale. Principala acţiune
întreprinsă de Comisia Europeană (C.E.), în scopul dezvoltării unui cadru legislativ
favorabil întreprinderii sociale este reprezentată de “Social Business Initiative”, document
emis în 2011 (European Commsision, 2011).
Chiar dacă fenomenul AS este prezent în practica românească, in conditiile unui
mediu relativ propice pentru dezvoltarea sa - mai ales luând în considerare problemele
sociale precum sărăcia din zonele rurale, îmbătrânirea demografică etc. - cadrul legal este
insuficient dezvoltat. Cu toate acestea, ca membră a U.E., România are oportunitatea de a
sprijini diferite soluţii pentru aceste probleme, prin accesarea de fonduri europene dedicate
incluziunii sociale şi reducerii sărăciei în perioada de programare 2014-2020.
Această lucrare prezintă o analiză complexă privind abordările specifice AS,
întreprinderii sociale şi economiei sociale şi explorează modalităţi inovative pentru a
gestiona probleme ample, precum cea a îmbătrânirii demografice. De asemenea, propune
un model viabil al unei iniţiative potenţiale din aria AS, vizând un grup social vulnerabil,
respectiv cel al pensionarilor români. Pe baza unei cercetări de birou complexe, a
rezultatelor unei cercetări exploratorii şi a unor soluţii creative şi originale, modelul
dezvoltat de autori are un potenţialul de a putea fi replicat şi în alte ţări cu un trecut similar.

1. Recenzarea literaturii de specialitate

1.1 Evoluţii ale conceptului de AS

Apărut în anii '90 în ţări Anglo-Saxone, conceptul de AS face referire la o vastă

tipologie de activităţi din sfera socială dezvoltate de diferiţi actori, de la persoane fizice la

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 827

AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare
pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

organizaţii non-profit, agenţii publice, sau organizaţii non-profit, adesea în parteneriat cu

întreprinderi orientate spre profit (European Commission, 2013).
Literatura de specialitate nu oferă o definiţie unanim acceptată asupra conceptului
complex şi multidimensional al AS, reprezentanţii mediului ştiinţific promovând diferite
opinii asupra subiectului. Cu toate acestea, se pot identifica o serie de elemente comune
definiţiilor oferite de literatura de specialitate. În general, acestea fac referire la
sustenabilitate; responsabilitate socială; misiune socială; crearea de valoare socială;
rezolvarea de probleme; identificarea, evaluarea şi exploatarea oportunităţilor cu tentă
socială; entităţi creative ce pot îmbrăca forma unor organizaţii noi, sau a unora deja
existente (profit sau non-profit), guverne; procese; etc. (Seelos şi Mair, 2005; Austin,
Stevenson şi Wei-Skillern, 2006; Mair şi Marti, 2006; Peredo şi McLean, 2006; Shaw şi
Carter, 2007; Certo şi Miller, 2008; Wiguna şi Manzilati, 2014).
Un aspect deosebit de important în definirea şi înţelegerea AS este chiar termenul
de "social". Acesta prezintă diferite abordări în literatura de specialitate. În plus, conform
autorilor Reynolds et al. (2002) citaţi în Seelos şi Mair (2005) antreprenoriatul are, implicit,
o latură socială. De exemplu, antreprenoriatul generează noi locuri de muncă, proces care
înglobează un aspect social major. În acelaşi context, autorii menţionaţi anterior susţin că
practic nu există un concept de antreprenoriat "non-social". În opinia acestora toate formele
de antreprenoriat au o componentă socială. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor în
domeniu promovează ideea conform căreia există diferenţe semnificative între AS şi alte
forme de antreprenoriat. De exemplu, din punct de vedere al scopului, în timp ce AS se
concentrează îndeosebi asupra creării de valoare socială, antreprenoriatul comercial este
axat pe obţinerea de valoare economică.
Fenomenul complex al AS este în atenţia cercetătorilor de ceva vreme, studiile din
domeniu fiind destul de numeroase si concentrate pe diferite teme. De exemplu, în ultimii
10 ani, principalele direcţii de cercetare au vizat: conceptualizarea AS, probleme specifice,
definiţii şi delimitări asupra termenului de "întreprinzător social", caracteristicile şi
motivaţiile acestora, impactul AS asupra comunităţii, implicaţii asupra politicilor, analiza
întreprinderilor sociale, obstacole de depăsit etc. (Seelos şi Mair, 2005; Shaw şi Carter,
2007; Weerawardena şi Mort, 2006; Certo şi Miller, 2008; Martin şi Novicevic,
2010;Santos, 2012; Braga, Proenca şi Ferreira, 2014; Wiguna şi Manzilati, 2014). Se
remarcă totodată, dezvoltarea unei literaturi de specialitate orientate către analiza şi
promovarea bunelor practici referitoare la AS, precum şi a studiilor de caz. Cu toate
acestea, specialiştii în domeniu evidenţiază nevoia intensificării cercetărilor în vederea unei
mai bune înţelegeri a fenomenului complex specific AS şi a legăturilor sale cu economia
socială şi cu întreprinderile sociale.

1.2 Antreprenoriat social, întreprindere socială și economie socială: diferențe și

similitudini

Această componentă a lucrării oferă o comparație succintă între AS și cele două

concepte înrudite, și anume întreprinderea socială și economia socială, cu evidențierea celor
mai importante diferențe și similitudini existente între acestea.
AS este definit ca o paradigmă teoretică și practică ce generează schimbări sociale
cu potențiale efecte pozitive la nivelul întregii societăți. Acesta poate lua forma unei
organizații aflate sub „umbrela întreprinderii sociale”. (European Commission, 2013;
Popoviciu and Popoviciu, 2011). Conceptul de întreprindere socială este similar celui de

828 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
business social, însă nu există încă o definiție larg acceptată a acestui concept. Motivul ține
de numeroasele sale sensuri și de diversitatea de forme organizaționale pe care le pot
îmbrăca întreprinderile sociale, în întreaga lume.
Întreprinderea socială este un tip autonom de organizație, condusă conform
principiilor antreprenoriale și care îndeplinește o misiune socială. De cele mai multe ori,
principalul obiectiv al unei întreprinderi sociale este acela de a genera modificări robuste la
nivelul comunităților locale, regionale ori naționale, prin utilizarea mecanismelor
economiei de piață, puse în slujba misiunii sale sociale.
În cadrul Comunicării Comisiei Europene (2011/682 final, p. 2), întreprinderea
socială este definită astfel: „operator în cadrul economiei sociale al cărui principal
obiectiv este acela de a avea un impact social, mai degrabă decât de a obține profit pentru
proprietari și acționari. Funcționează oferind pe piață bunuri și servicii într-o manieră
antreprenorială și inovatoare și utilizează profiturile în primul rând pentru a îndeplini
obiective sociale”.
Întreprinzătorul care pune bazele unei întreprinderi sociale trebuie să facă față
provocărilor obișnuite pe care și le asumă orice alt întreprinzător, dar și acelora pe care le
presupune dimensiunea socială a proiectului respectiv. În același timp, demersul
antreprenorial este întâlnit și în numeroase întreprinderi sociale care vizează o misiune
socială, deși în mod obișnuit există diferențe importante privind stilul de leadership,
valorile-cheie, implicarea acționarilor în procesele de luare a deciziilor etc. Cât privește
raportarea la profit, întreprinderile sociale au un interes limitat în obținerea de profit sau își
desfășoară activitatea fără a urmări obținerea de profit.
Tipul social de întreprindere se poziționează între organizațiile non-profit
tradiționale, caracterizate prin exclusivitatea misiunii sociale, și întreprinderile comerciale
tradiționale, cu țintă exclusiv de natură economică. Pentru a-și urma viziunea socio-
economică, întreprinderea socială oferă soluții sociale inovatoare și sustenabile concomitent
cu desfășurarea activităților comerciale, în vederea obținerii autonomiei financiare
(Popoviciu and Popoviciu, 2011). Rezultatele economice sunt de obicei reinvestite în
scopul rezolvării altor probleme sociale. La baza obținerii autonomiei stă atitudinea
antreprenorială adoptată de către managerii întreprinderilor sociale.
Rezumând aspectele comune ale definițiilor propuse de diferite instituții și autori
(European Commission, 2013; Aruştei et al., 2014), conceptul de întreprindere socială se
referă la procesul de creare de valoare socială prin utilizarea resurselor în cadrul unor
activități comerciale și necomerciale.
Principiile și valorile care au în centru „solidaritatea, întâietatea oamenilor asupra
capitalului, guvernanța democratică și participativă” (European Commission and OECD,
2013, p. 3) constituie pilonii economiei sociale. O definiție mai cuprinzătoare a conceptului
de economie socială (Constantinescu, 2012, p.3 cited in Aruştei et al., 2014, p. 4) este
următoarea: „numeroase inițiative colective care au un obiectiv social, care se întâlnesc la
granița dintre sectorul public și cel privat”. Din punct de vedere operațional, economia
socială vizează obținerea de profit care să fie pus la dispoziția cauzelor sociale ale
membrilor comunității (Aruştei et al., 2014; European Commission, 2013). Cooperativele,
asociațiile, fondurile mutuale și fundațiile se numără printre cele mai importante tipuri de
organizații care funcționează în cadrul economiei sociale (European Commission, 2013).
Ținând seama de toate aspectele susmenționate, cadrul conceptual căruia îi poate fi
subsumată această lucrare scoate în evidență AS - demers important în cadrul economiei
sociale - ca fiind demersul antreprenorial orientat spre satisfacerea unei nevoi sociale. În
termeni juridici, acesta poate îmbrăca forma întreprinderii sociale, entitate condusă de către

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 829

AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare
pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

un întreprinzător social sau un grup de întreprinzători. După Etchart et al. (2014, p. 1),
„antreprenorul social este acea persoană care dezvoltă o întreprindere socială pe baza unui
model viabil de business, cu scopul unic de a rezolva o problemă socială față de care
persoana respectivă se simte apropiată și cu care rezonează din punct de vedere afectiv.
Persoana în cauză are o mentalitate de tip antreprenorial, asemenea oricărui alt
întreprinzător, mai precis dispune de un nivel constant de vigilență și de promptitudine
care îi permite să folosească noi oportunități, să dezvolte afacerea, și are viziune pe termen
lung”. Întreprinzătorul social este un „inovator și un factor determinant al schimbărilor
sociale” (European Commission, 2013, p. 89)
Existența unor reglementări neuniforme de la țară la țară reprezintă o barieră în
calea dezvoltării întreprinderilor sociale în U.E. Pentru a stimula apariția și dezvoltarea
acestor întreprinderi, C.E. a introdus „Inițiativa privind Antreprenoriatul Social” (European
Commission, 2011), unul dintre cei mai importanți piloni în arhitectura politicilor U.E.
Documentul respectiv contribuie la consolidarea mediului de reglementare european
privind întreprinderile sociale. Inițiativa este menită să sprijine edificarea unui ecosistem
propice antreprenoriatului social și să faciliteze accesul întreprinderilor sociale la resursele
necesare. (Communication from the European Commission(2011/682 final). Conform
acestui document (European Commission, 2011), economia socială reprezintă 10% din
PIB-ul U.E. și în cadrul ei sunt angajate peste 11 milioane de persoane, adică 4,5% din
populația activă a U.E. Și AS este, la rândul său, un fenomen în expansiune, una din 4
entități economice noi din U.E. fiind înființată ca urmare a inițiativei unui întreprinzător
social.
Pentru a asigura evoluția adecvată a economiei sociale și implicit a întreprinderilor
sociale, autoritățile din fiecare stat membru trebuie să preia și să continue inițiativele U.E.
În plus, în state precum Belgia, Finlanda, Franța, Italia, Polonia, Portugalia și Regatul Unit
au fost adoptate legi interne ce reglementează întreprinderile sociale (European
Commissionand OECD, 2013). Așa cum a recomandat C.E., legislația cu privire la
economia socială și întreprinderile sociale din fiecare stat membru trebuie să fie adaptată
condițiilor specifice țării respective și contextului său cultural.
În România, economia socială constituie un segment economic în dezvoltare. În
anul 2012 existau 39.347 de astfel de organizații active, pentru care lucrau 131 de mii de
angajați, reprezentând 1,9% din numărul total al persoanelor angajate, față de 1,7% în anul
2011 (Barna, 2014). Au fost recomandate diverse măsuri a căror aplicare este menită să
stimuleze evoluția acestui sector. De exemplu, îmbunătățirea cadrului legislativ și a
politicilor fiscale, stimularea implicării active a actorilor din mediul privat și a societății
civile, precum și dezvoltarea de proiecte cu impact social semnificativ sunt măsuri care se
cer a fi implementate. Elaborarea unei propuneri legislative care să reglementeze
întreprinderile sociale în România reprezintă un pas în direcția bună. Chiar dacă legea
privind AS se află încă în dezbatere, din cauza numeroaselor amendamente propuse de
către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și opoziției
exprimate de Coaliția pentru Economie Socială (Florea, 2015), există totuși semnale
pozitive că legea va fixa principiile aplicabile în domeniu și mecanismele de susținere a
dezvoltării întreprinderilor sociale și va prevede înființarea unui Registru național al
întreprinderilor sociale (Etchart et al, 2014). Un alt fapt demn de semnalat este că în
Clasificarea Activităților din Economia Națională există poziția de „antreprenor în
economia socială” (cod CAEN 112032) (Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si
Persoanelor Varstnice, 2015).

830 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Societățile comerciale sau cooperativele, ca forme juridice de întreprinderi sociale,
pot să acceseze stimulente și granturi pentru a efectua investiții în active, în scopul creșterii
cifrei de afaceri din vânzarea produselor și serviciilor lor. Între opțiunile financiare
destinate întreprinderilor sociale orientate spre profit pot fi menționate Ajutorul de
Minimis, Programul Național pentru Tinerii Antreprenori, Programul START (Dobre and
Mantea, 2013).
În cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
2013, cofinanțat din Fondul Social European, Axa 6.1 a fost dedicată economiei sociale.
Proiectele circumscrise acestei axe au încurajat crearea de întreprinderi sociale și creșterea
corespunzătoare a ocupării forței de muncă. În contextul Strategiei Europa 2020 - o
strategie pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, incluziunea
socială și reducerea sărăciei se clasează între primele cinci obiective, și întreprinzătorii
sociali din România vor avea oportunități mai mari pentru a finanța inițiative sociale noi,
inovatoare și sustenabile în perioada de programare 2014-2020.

2. Îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial/ antreprenoriatului social în contextul

îmbătrânirii demografice

Îmbătrânirea populației este un fenomen care se manifestă pe scară largă. Conform

unui studiu realizat de Bank of America Merrill-Lynch (2014), până în anul 2050 populația
în vârstă de peste 60 de ani se va cifra la peste 2 miliarde de persoane la nivel global.
Previziunile demografice pe termen mediu și lung arată, fără îndoială, că Europa se
confruntă cu un proces accelerat în această privință. Conform Raportului din 2015 privind
îmbătrânirea populației, Europa „devine din ce în ce mai "gri" în deceniile următoare”
(European Commission, 2015a, p.21), tendință care, combinată cu o speranță de viață în
creștere și cu o fertilitate descrescătoare, va avea puternice implicații sociale, economice și
politice. În termeni concreți, rata de dependență demografică a vârstnicilor aproape se va
dubla până în 2060 (50,1%), comparativ cu 2013 (27,8%), în condițiile în care se așteaptă
ca speranța de viață să ajungă în 2060 la 84,8 ani pentru bărbați și 89,1 ani pentru femei.
(European Commission, 2015a, p.35), exercitând presiune asupra cheltuielilor publice.
Concepte emergente precum „economia longevității” și „economia de argint”
vizează totalitatea activităților economice adresate persoanelor cu vârste de peste 50 de ani.
Cu o valoarea anuală estimată de 7 trilioane de $, „economia longevității” este considerată
al treilea cel mai important segment economic la nivel mondial - după cum estimează
Merrill Lynch în European Commission (2015b, p.4). Un document recent (European
Commission, 2015b, p.4) definește "economia de argint" ca reflectând „oportunitățile
economice generate de cheltuielile publice și de consum legate de populația vârstnică și de
nevoile specifice celor cu vârsta de peste 50 de ani”. În UE, aceste cheltuieli reprezintă
25% din PIB, adică aproximativ jumătate din cheltuielile publice generale, și se estimează
că vor crește cu mai mult de 4% din PIB până în anul 2060. În acest context, participarea
crescută a seniorilor pe piața muncii din U.E. este elementul central al unui demers
cuprinzător și sustenabil - se folosește sintagma „îmbătrânire activă” - care transpune una
dintre cele trei arii prioritare ale Agendei Lisabona (European Commission, 2007). Ca
urmare a implementării unor politici adecvate, se preconizează că rata de participare a
seniorilor (55-74 de ani) va crește cu aproximativ 4% până în 2020 și cu până la 10% până
în 2040 (European Commission, 2007p.51).

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 831

AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare
pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

De asemenea, „encore career” este un termen nou care desemnează o mișcare

aflată în plină expansiune, cu o dimensiune socială robustă, menită să „valorifice
deprinderile și experiența celor de vârstă mijlocie și a celor vârstnici în scopul îmbunătățirii
comunităților și a lumii în general” (Encore.org, 2014).
Eforturile menite să facă uz de potențialul grupului tot mai numeros de seniori/
pensionari poate fi împărțit în două categorii, uneori cu zone de suprapunere:
 eforturile de reintegrare a pensionarilor în viața activă, pentru a menține aceste
persoane ocupate din punct de vedere social și economic, prin:
- stimularea comportamentului antreprenorial al seniorilor, prin desfășurarea de
activități independente; conform Comisiei Europene „antreprenoriatul seniorilor ar trebui
promovat prin: conștientizarea beneficiilor sale, atât în rândurile lor cât și ale societății;
oferirea de asistență pentru înființarea de firme și sprijin în formarea rețelelor de seniori;
asigurarea accesului la scheme de finanțare; evidențierea avantajelor de a achiziționa o
firmă în activitate; implicarea seniorilor/ pensionarilor în activități de mentorat destinate
tinerilor întreprinzători etc. (European Commission and OECD, 2013, p.3); nevoia
seniorilor de a-și aduce contribuția în mod semnificativ și cu rezultate în comunitate poate
reprezenta un teren fertil pentru inițiativele de antreprenoriat social, ceea ce poate face
diferența în comunitățile respective;
- angajarea pensionarilor în diverse companii, în special pe posturi cu durată
determinată (jumătate de normă/ sezonier), cu avantaje reciproce; de prea multe ori „în
general aspectele pozitive ale salariaților vârstnici, precum cunoștințele ori experiența lor,
sunt trecute cu vederea, chiar dacă sunt indispensabile oricărei companii” (Kurek and
Rachwaa, 2011, p.397); angajarea pensionarilor poate să compenseze, uneori, nevoia de
personal calificat; datele demonstrează tendința ascendentă de participare a seniorilor (55-
69) pe piața muncii (European Commission and OECD, 2013, p.11)
- implicarea lor în activități de voluntariat organizate, în scopul oferirii de servicii de
valoare în comunitate și, în general, în societate;
 eforturile de sprijinire a inițiativelor inovatoare și sustenabile care răspund nevoilor
specifice seniorilor; asemenea eforturi au stimulat deja numeroase activități noi (de
exemplu: telemedicina; domotica; iluminarea cu senzor de mișcare; serviciile de îngrijire
integrate; asistența medicală la distanță, aplicațiile Internet of Things (IoT) etc.), inclusiv pe
cele de antreprenoriat social, care se adresează unor așteptări diferențiate după vârstă; de
exemplu, Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții
bune de sănătate (EIPonAHA) a fost lansat ca o entitate ce permite colaborarea
interinstituțională (industrie, institute de cercetare și profesioniști în domeniul medical), cu
scopul de a îmbunătăți calitatea vieții seniorilor (European Commission, 2015c).
Și în România sunt necesare eforturi specifice care să răspundă provocărilor
asociate fenomenului de îmbătrânire demografică. Astfel, o categorie socială vulnerabilă
este cea a pensionarilor, al cărei potențial notabil poate fi captat în multe moduri creative,
care să genereze impact economic și social. Autorii prezentei lucrări își propun să exploreze
o asemenea inițiativă potențială, din perspectiva AS, și să o folosească ca punct de plecare
în articularea unui model agregat viabil.

3. „Captarea” potențialului pensionarilor români prin antreprenoriat social inovativ:

modelul Platformei Senior Active (S.A.P.)

3.1 Pensionarii - un grup social puternic vulnerabil în România

Incapacitatea societății de a gestiona o serie de situații negative generează grupuri

sociale vulnerabile, precum cel al pensionarilor. Capacitatea lor de a face față multiplilor

832 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
factori de stres este afectată în mod negativ de: condiția lor economică, interacțiunea
socială și setul de valori și percepții pe care pensionarii și societatea le împărtășesc.
În timp ce țări dezvoltate precum Danemarca, Canada, Statele Unite etc. au
articulat și asigurat fonduri de pensii publice și private puternice, sistemul de pensii din
România, (bazându-se doar pe fondul public, pentru încă 20 de ani) tinde să devină o
problemă economică și socială majoră. Sistemul de pensii de stat din România se confruntă
cu presiuni mari și provocări fără precedent, amenințând capacitatea statului de a asigura
venituri adecvate pentru pensii și transformând pensionarii într-o categorie socială puternic
vulnerabilă. Dintre principalii factori responsabili de această situație, menționăm:
 schimbările demografice structurale (Institutul National de Statistică, 2015); în
ultimii 25 de ani, România a fost martora unor tendințe negative semnificative, precum:
scăderea populației (de la peste 23 mil/ 1990, la mai puțin de 20 mil. de locuitori/2014)
datorită micșorării ratelor de natalitate și migrației externe intense (în jurul a 3 mil.);
îmbătrânirea populației, care implică și un număr ridicat de pensionari (de la 3,5 mil/1990,
la 5,2 mil. (cu includerea fermierilor pensionari)/2014, combinat cu o forță de muncă activă
în scădere (de la 8,1 mil./1990, la 4,5 mil. angajați/ 2014) care poate crea probleme
economice și sociale semnificative; riscul asociat longevității susținut de speranța de viață
în creștere și ratele de mortalitate în scădere, conduc la un număr crescut de ani pe care
oamenii îi petrec la pensie, adăugând presiune asupra fondurilor de pensii;
 dezindustralizarea a generat un proces complex de redimensionare și/ sau lichidare a
numeroase întreprinderi, contribuind la reducerea la jumătate a numărului de angajați din
economia țării; de asemenea, a creat un val uriaș de pensionare anticipată, conducând,
alături de factori demografici, la o inversare a raportului normal angajați/pensionari;
 anumite efecte persistente ale crizei economice au înrăutățit situația în ultimii ani, în
contextul unor venituri diminuate în alimentarea fondurilor de pensii publice și private,
bazate pe principiul "pay-as-you-go";
 un mediu economic cu numeroase provocari, caracterizat de volatilitatea ridicată a
capitalului, randament relativ scăzut al investițiilor, ratele scăzute ale dobânzilor, amenință
la rândul lor capacitatea de plată la timp a pensiilor.
Chiar în cazul ajustării vârstei de pensionare (la 62 de ani pentru femei și la 65 de
ani pentru bărbați), deja realizată, pentru mulți dintre seniori suma pensiei medii este
neadecvată pentru un trai decent. Nivelurile pensiilor publice existente sunt în general scăzute
și reprezintă, în medie, aproximativ 37% din salariul mediu net, fiind previzionate să scadă
sub 25% până în 2030 (Institutul National de Statistica, 2015). În 2014, 97,9% din 5,2 mil.
persoane pensionate, au primit mai puțin de 455 Euro (Institutul National de Statistica, 2015).
Merită subliniat faptul că o mare parte din populația pensionată este încă aptă să muncească.
De exemplu, peste 1,1 mil. pensionari (cu contribuție completă sau incompletă) și 0,77 mil.
persoane din categoria pensionarilor pe caz de boală, au sub 65 de ani. Aceștia constituie un
grup încă nevalorificat de persoane calificate și, în general, disciplinate.
Interacțiunile sociale, de regulă se diminuează odată cu pensionarea, contribuind la
vulnerabilitatea grupului. Din păcate, percepția dominantă, atât a pensionarilor cât și a
multor membrii ai societății tinde să fie: decuplarea de viața activă, lipsa de utilitate,
decrepitudinea. Nu este de mirare că pensionarea este de obicei asociată cu una dintre cele
mai “întunecate” perioade ale vieții unui om, fiind marcată de numeroase dezavantaje.
Mass media din țară evidențiază, în mod constant, aspecte ale vieții dificile a majorității
pensionarilor, caracterizată prea des de sărăcie, singurătate și marginalizare. Pensionarii în
România au, în general, așteptări scăzute, de cele mai multe ori o sănătate precară și un
sentiment apăsător de nesiguranță economică.

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 833

AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare
pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

Un studiu exploratoriu (administrat în format online și tipărit), utilizând

chestionarul ca instrument de culegere a informațiilor (15 întrebări), cu privire la
pensionarii români și propensiunea acestora de a-și prelungi viața activă, respectiv
motivațiile asociate a fost realizat de către autorii prezentei lucrări, pe parcursul lunilor
iunie și iulie 2015, pe un eșantion aleatoriu de 112 pensionari (75% din mediul urban și
92,8% sub vârsta de 75 ani). Rezultatele arată că mulți dintre ei sunt bucuroși că s-au
pensionat (63,3%), însă peste 87% dintre ei, după cum era de așteptat, sunt nesatisfăcuți sau
foarte nesatisfăcuți de nivelul pensiei. O parte - 20,5% (23 persoane), dintre respondenți nu
sunt interesați să înceapă un nou serviciu (cu normă întreagă sau parțială) sau să devină
întreprinzători. Principalele motive invocate de către aceștia au fost: sănătatea precară
(aproape jumătate dintre ei), implicarea sporită în activitățile gospodărești (inclusiv
creșterea nepoților); convingerea puternică a faptului că le lipsesc abilitățile necesare pentru
reintegrarea în muncă. Ceilalți respondenți (89 persoane) sunt dornici să muncească din
nou, iar cei mai mulți dintre ei (63%) doresc să facă acest lucru pentru a-și suplimenta
veniturile scăzute, obținute în calitate de pensionari. Motivații precum dorința de a fi utili
(15,7%), sau de socializare (13,4%) par să aibă o importanță scăzută, cel puțin în cazul
prezentului eșantion. Cei mai mulți dintre respondenți (80,8%) ar prefera același domeniu
ca cel de dinainte de pensionare. Chestionarul a dezvăluit un interes modest pentru
implicarea în activități de voluntariat – mai puțin de jumătate din eșantion. Cercetări
viitoare sunt necesare atât pentru a consolida un profil credibil al pensionarilor români, cât
și pentru o înțelegere mai bună a motivațiilor și convingerilor privind îmbătrânirea activă.
În opinia noastră grupul puternic vulnerabil al pensionarilor este și poate fi punctul
central al multor inițiative de antreprenoriat social, modalitate prin care nevoile specifice
acestora pot fi explorate și potențialul lor valorificat, în vederea unei incluziuni sociale
superioare, benefică deopotrivă lor și societății în ansamblul său. Acesta este scopul unui
model pilot experimental pentru inovare socială și schimbare – platforma "Senior Active",
pe care autorii acestei lucrări îl propun în următoarea secțiune a articolului.

3.2 Inițiativă potențială de AS de tip colaborativ - Modelul pilot al Platformei Senior

Active (S.A.P.)

Platforma Senior Active (S.A.P.) poate fi considerată un tip de inițiativă socială,

care poate să devină o întreprindere socială bazată pe servicii, al cărei principal scop ar fi
crearea de valoare socială și economică, utilizând o abordare antreprenorială. În opinia
noastră, platforma S.A.P. poate deveni o platformă online cu misiunea socială de a furniza
servicii online gratuite, ce pot satisface cel mai bine nevoile seniorilor români (persoane
mai mari de 50 de ani, care se apropie de pensionare)/comunitatea de pensionari și care
contribuie la promovarea demnității, sănătății, independenței și securității economice a
acestora.
Propunerea modelului experimental pilot a unei platforme online integrate –
S.A.P. are drept scop furnizarea unui instrument viabil pentru inovare socială și schimbare
care ar putea fi replicat în viitor și în alte țări din centrul și estul Europei, cu un istoric
similar (figura nr. 1).

834 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE

Cererea și oferta de
locuri de muncă
part-time/sezoniere Efecte sociale
potențiale (A)

Resurse informaționale
multi-disciplinare
S.A.P. Cercetare (C)

Conținut co-generat

Efecte economice
potențiale (B)
Mesaje
promotionale
FEED-BACK

Figura nr.1: Model agregat al platformei Senior Active (S.A.P.)

Principalele obiective ale platformei sunt:

 să faciliteze reintegrarea pensionarilor în viața activă (plătită sau neplătită); în acest
sens, platforma poate să furnizeze oportunități de angajare, prin găzduirea atât a cererii, cât
și a ofertei de locuri de muncă temporare, flexibile (cu normă parțială sau sezoniere, fără a
fi în competiție cele cu normă întreagă), cele mai potrivite pentru pensionari; angajarea
pensionarilor pe locuri de muncă cu normă parțială poate conduce la întărirea independenței
lor economice și, indirect, poate fi utilă în diminuarea stereotipului de vârstă și în
promovarea unei incluziuni sociale sporite; promovarea implicării seniorilor/ pensionarilor
activi în activități de voluntariat poate servi acelorași obiective;
 să furnizeze informații actualizate, resurse de învățare și îndrumare pentru seniori
(inclusiv pensionari); unul dintre rolurile platformei S.A.P. ar fi să ofere un conținut online
bogat și valoros (inclusiv conținut co-generat), cu informații și cunoștințe de actualitate
care să îi ajute pe seniori să ia decizii mai bune pentru ei și familiile lor (în privința
asigurării sănătății, a unor aspecte legale, managementului stress-ului etc.); ar sprijini o mai
bună conștientizăre a propriului potențial, ar contribui la educarea seniorilor cu privire, dar
nu limitativ, la pensionare, etape și tranziții etc.;
 să încurajeze interacțiunile sociale între seniori/ pensionari și alte comunități;
platforma S.A.P. poate deveni un spațiu virtual de întâlnire, ce facilitează discuțiile
eficiente și schimbul de opinii și detectează potențiale sinergii și oportunități de cooperare,
ca puncte de pornire în rezolvarea anumitor probleme ale seniorilor/ pensionarilor. După
cum reiese din model, printr-o dezvoltare și promovare corespunzătoare, platforma poate
genera schimbări semnificative, atât la nivel social, cât și economic.
Dintre principalele efecte sociale potențiale, care pot deveni vizibile la nivel
individual, de comunitate și general, merită menționate:
 la nivel individual, platforma S.A.P. poate fi o oportunitate pentru:
- conexiune socială, ca o modalitate de a combate atitudinile negative/ stereotipurile,
singurătatea și preocupările privind finalul vieții;

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 835

AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare
pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

- învățarea și descoperirea de informații interesante și actuale cu privire la diverse

teme (legale, asigurări, sănătate, evenimente etc.) prezentate într-o formă dinamică și
plăcută;
- implicarea activă în activități plătite și/sau neplătite, menite să întărească stima și
încrederea de sine, independența, să sprijine percepția pozitivă asupra sinelui și să ajute la
prelungirea vitalității și la îmbunătățirea generală a sănătății; este cunoscut faptul că
persoanele care lucrează după pensionare tind să devină mai implinite și să trăiască mai
mult, după cum a fost recent demonstrat într-un studiu științific (American Psychological
Association, 2014); implicarea seniorilor ar sprijini și țelului unei mai bune incluziuni
sociale;
- exprimarea opiniilor, furnizarea de sfaturi, schimbul de experiențe prin co-
generarea de conținut pe platformă;
- o mai bună conștientizare a propriului potențial și a posibilei contribuții, ca o
dovadă suplimentară a faptului că experiența poate compensa schimbările cognitive legate
de vârstă;
 pentru comunitate și societate ca un tot, amândouă pot deveni beneficiare ale unei
componente mai active – grupul de seniori/ pensionari; S.A.P. poate contribui la articularea
de noi mecanisme de dezvoltare participativă și de revigorare a unei infrastructuri sociale
puternice; prin consolidarea creării de noi rețele sociale, inclusiv locale, furnizarea de
servicii pe bază de voluntariat poate crește considerabil și incluziunea socială.
La nivel economic, pot fi generate efecte semnificative:
 pentru domeniul afacerilor, pe două căi specifice:
- munca pensionarilor poate acoperi locuri de muncă cu normă parțială sau
sezonieră, care solicită experiență, disciplină, etică puternică în muncă, activități repetitive,
toate la costuri mai scăzute; poate deveni o componentă flexibilă a forței de muncă a
companiei;
- prin afișarea, pe platformă, de anunțuri ce vizează seniorii, companiile devin mai
vizibile și au o șansă crescută să își dezvolte și să își vândă produsele/ serviciile lor,
contribuind în același timp la dezvoltarea “economiei de argint”;
 pentru afaceri mici administrate de seniori, generate din necesitate și/sau
oportunitate, ca o opțiune de auto-angajare și o formă de antreprenoriat al seniorilor;
 încurajarea formării de clustere de pensionari, pentru proiecte mici; fiecare proiect
poate apoi consolida viitoare parteneriate atât cu entități publice, cât și private printr-o
abordare interdisciplinară și deschisă către experimentare;
 prin continuarea unei forme de muncă plătită, pensionarii vor continua să plătească
contribuții sociale și taxe, cu toate consecințele pozitive aferente, contribuind la reducerea
presiunii asupra fondului pensiilor de stat.
Platforma S.A.P. ar trebui să antreneze și să schimbe idei între toate părțile
potențial interesate: asociații, comunități de pensionari; instituții publice, fonduri de pensii,
fundații, ONG-uri, afacerile relevante, mediul academic, studenții etc.
Merită subliniat faptul că, pe fondul îmbătrânirii populației, S.A.P. poate deveni
un domeniu de cercetare de mare interes în viitor, apt să conducă la:
 subiecte de studiu transversale, cu potențialul de a furniza o mai bună înțelegere a
economiei de argint/a longevității, a caracteristicilor pensionarilor, a nevoilor, a diferențelor
în prioritățile de cheltuire a banilor, a așteptărilor lor, a potențialului lor economic și social;
 dezvoltarea de instrumente îmbunătățite de monitorizare a dinamicii grupului de
seniori/ pensionari și a subgrupurilor (de exemplu, prin împărțirea lor pe generatii) și

836 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
generarea de noi informații și cunoștințe în privința acestui segment în creștere al
populației.
În opinia autorilor, modelul de afaceri al unei inițiative antreprenoriale de tip
S.A.P. ar trebui să urmeze cadrul unei platforme multi-dimensionale. Adaptarea acestuia la
Modelul de Afaceri Canvas, un bine cunoscut instrument de management strategic și
antreprenorial, este furnizat de către autori în tabelul 1 de mai jos.

Tabel nr. 1: Platforma Senior Active (S.A.P.) – Modelul de Afaceri Canvas

PARTENERI ACTIVITĂȚI VALOARE RELAȚIILE CU SEGMENTE DE
CHEIE CHEIE PROPUSĂ CLIENȚII CONSUMA-TORI
Organizații de Colectarea, 1. Conectare, (1 + 2) Efecte de 1. Seniori
Seniori prelucrarea si descoperire, rețea pozitive "de 2. Angajați
(asociații, stocarea de date șiînvățare, exprimare aceeași parte"; 3.Firme
ONG-uri, informații; și reinventare; 3. Efecte de rețea interesate de
fonduri de Cercetare; implicare activă; pozitive prin promovare catre
pensii, fundații Dezvoltarea 2. Acces gratuit, și intersecția părților. seniori
etc.); Furnizori platformei; Creareafacil la un
de locuri de și co-generarea de "rezervor" de se-
muncă cu normă conținut; niori, pentru locuri
parțială; Vânzarea de spațiu de muncă part-
companii; publicitar. time/ sezoniere
Mediul RESURSE CHEIE 3. Atingerea CANALE
academic Infrastructură relevanței și Site web al S.A.P.
tehnică; Echipe eficacității cu Aplicații mobile
mixte (IT; anunțuri dedicate Anunțuri pe S.A.P.
promotori, etc.); seniorilor.
Fonduri de afaceri
debutante.
STRUCTURA COSTURILOR FLUXURI DE VENITURI
Costuri ale Centrului de Date (1 +2) Gratuite
Marketing și Vânzări 3. Venituri din publicitate
Cercetare și Dezvoltare
Costuri generale și administrative

S.A.P. poate lua forma legală a unei întreprinderi sociale care ar combina angajați
plătiți, cu muncă pe bază de voluntariat. De exemplu, procesul complex de dezvoltare
inițială a platformei poate fi divizat în proiecte mai mici (IT, marketing, design, cercetare
etc.) realizate de către studenți și profesori, pe parcursul activitătilor didactice, sau pe bază
de voluntariat.
Întreprinderea socială ar trebui să se bazeze pe o autonomie ridicată și pe procese
democratice de luare a deciziei, pe principiul “fiecare om, un vot”.
Întreprinderea socială ar urma să-si gestioneze riscurile asemeni actorilor
tradiționali de pe piață. Cercetarea noastră de birou a arătat absența unei competiții directe
pentru S.A.P. Există diverse tipuri de organizații ce vizează pensionarii (Uniunea Generală
a Pensionarilor Români (PR); Federația Națională a PR; Asociația Națională a PR etc.), dar,
în general, fie cu prezență online discontinuă, fie absente, cel puțin deocamdată, în mediul
virtual. S.A.P. poate deveni un posibil spațiu de întâlnire virtuală dedicat în întregime
seniorilor/ pensionarilor și capabil să furnizeze un conținut actual, complex, util și plăcut.

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 837

AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare
pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

Pentru finanțarea start-up-ului pot fi atrase fonduri grant UE și pot fi colectate

donații și contribuții de la principalele părți interesate. S.A.P. ar putea să devină o
întreprindere colaborativă finanțată din mai multe surse.
Cu toate acestea, vor trebui să fie depășite numeroase provocări, care reclamă
soluții inovatoare. De exemplu, alfabetizarea digitală redusă a seniorilor/ pensionarilor, sau
percepțiile negative (pensionarea ca perioadă de încetare a muncii; lipsa de abilități
potrivite pentru reintegrarea în muncă, precum a reieșit și din studiul pilot, etc.), care sunt
înrădăcinate cultural vor trebui să fie explorate în etapa următoare, ca fundament al
soluțiilor și strategiilor necesare dezvoltării corespunzătoare a platformei.
Studii viitoare, vizând atât pensionarii (propensiunea lor de a munci, preferințele,
motivațiile, barierele culturale, subiecte de interes etc.), cât și companiile (ca potențiali
furnizori de locuri de muncă cu normă parțială sau sezoniere) sunt necesare pentu o
articulare adecvată a platformei online Senior Active, ca un pas înainte în redefinirea
statutului de pensionar în România.

Concluzii

Antreprenoriatul social, întreprinderea socială și economia socială sunt concepte și

realități complexe aflate în plină afirmare, în contextul unei societăți dinamice care eșuează,
adesea, în a răspunde adecvat provocărilor sociale, de mediu și culturale actuale. Retele
emergente de entităti legale și instituționale apar continuu pentru a sprijini inițiative de
antreprenoriat social, care se dovedesc a fi soluții tot mai inovative și sustenabile, ca
răspuns la numeroase probleme complexe. În contextul îmbătrânirii demografice, grupuri
sociale vulnerabile, precum cel al seniorilor/ pensionarilor, reclamă abordări noi, creative,
capabile să pună în valoare cât mai bine potențialul lor economic și social.
Reprezentând mai mult de un sfert din populația țării, pensionarii români
constituie subiectul central al unui model experimental pilot, pentru inovarea și schimbare
socială – Platforma Senior Active (S.A.P.). Ca ecosistem digital nou, platforma are
potențialul de a contribui la creșterea incluziunii sociale a seniorilor și de a le oferi o nouă
perspectivă asupra perioadei de pensionare, prin crearea unui mediu virtual prietenos și
plăcut. Cu misiunea socială de a furniza servicii online gratuite, care pot îndeplini cel mai
bine principalele nevoi ale comunității de seniori/ pensionari români, modelul, bazat pe o
platformă online, poate fi conceput să le ofere acestora: perspectiva unei vieți de lucru
prelungite, informații utile, resurse de învățare și îndrumare; sprijin pentru interacțiuni
sociale fructuoase. Având perspectiva de a atrage diverse părți interesate, S.A.P. urmăreste
să contribuie semnificativ la sprijinirea seniorilor din Romania și la extinderea rolului lor,
cu beneficii sociale și economice reale.
Pentru îmbunătățirea modelului și pentru proiectarea unei platforme online
eficace, noi cercetări cantitative și calitative trebuie derulate în viitorul apropiat.

Bibliografie
American Psychological Association, 2014. Survey finds Americans have redefined
retirement. [online] Available at: <http://www.apa.org/monitor/2014/01/survey-
retirement.aspx> [Accessed 12 August 2015].
Aruştei, C., Manolescu, I.T. and Neculăesei, A.N., 2014. Rolul organizaţiilor şi bune
practici în cadrul economiei sociale. Revista de Economie Socială, IV(2), pp. 3-29.

838 Amfiteatru Economic

Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Austin, J., Stevenson, H. and Wei-Skillern, J., 2006. Social and commercial
entrepreneurship: Same, different, or both?.Entrepreneurship Theory and Practice,
30(1), pp. 1-22.
Bank of America Merrill-Lynch, 2014. The Silver Dollar - Longevity Revolution. Growing the
Silver Economy in Europe. [online] Available at: <http://www.aging2.com/wp-
content/uploads/2014/10/SilverEconomy-Merrill-Lynch1.pdf> [Accessed 12 August 2015].
Barna, C., 2014, Atlasul Economiei Sociale din Romania 2014, Fundatia pentru
Dezvoltarea Societatii Civile. [online] Available at: <http://www.fdsc.ro/library/files/
atlas_economie_sociala.pdf> [Accessed 2 May 2015].
Braga, J.C., Proenca, T. and Ferreira, M.R., 2014. Motivations for social entrepreneurship -
Evidences from Portugal. TÉKHNE, 12(1), pp.11-21.
Camarinha-Matos, L. and Afsarmanesh, H., 2009. The need for a strategic R&D roadmap
for active ageing. In: L.M. Camarinha-Matos, I. Paraskakis and H. Afsarmanesh, eds.
2009. Leveraging knowledge for innovation in Collaborative Networks. Berlin
Heidelberg: Springer, pp. 669-681.
Certo, S.T. and Miller, T., 2008. Social entrepreneurship: Key issues and concepts.
Business Horizons, 51(4), pp. 267-271.
Communication from the European Commission (2011/682 final). Social Business Initiative
– Creating a favourable climate for social enterprises, key stakeholders in the social
economy and innovation. [online] Available at: <http://ec.europa.eu/internal_
market/social_business/docs/COM2011_682_en.pdf> [Accessed 3 March 2015].
Dobre, E., and Mantea. S., 2013. Social entrepreneurship and other models to secure
employment for those most in need. [online] Available at: <http://www.google.ro/
url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CB8QFjAA&url=http%3A%2
F%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D11145%26langId%3Den&
ei=pzMlVeCzGKqaygOkh4DYDg&usg=AFQjCNE7J65_8QwYrsLDtXhJ9c9KCo5__
A&sig2=KJIHB0matmbIaheOSNf1Yg> [Accessed 15 March 2015].
Encore.org, 2014. Encore.org and the Encore vision. [online] Available at:
<http://encore.org/who-we-are/encore-org-encore-vision/> [Accessed 12 August 2015].
Etchart, N., Iancu, D., Rosandić, A., Mocanu, V. and Paclea, I., 2014. The state of social
entrepreneurship in Romania - SEFORIS Country Report. [online] Available at:
<http://www.seforis.eu/upload/reports/Country_Report_Romania.pdf> [Accessed 18
March 2015].
European Commission, 2007. Healthy aging: keystone for a sustainable Europe. [online]
Available at: <http://ec.europa.eu/health/ph_information/indicators/docs/healthy_
ageing_en.pdf> [Accessed 12 August 2015].
European Commission, 2011. The social business initiative of the European Commission.
[online] Available at: <http://ec.europa.eu/internal_market/publications/docs/sbi-
brochure/sbi-brochure-web_en.pdf> [Accessed 3 March 2015].
European Commission, 2013. Social economy and social entrepreneurship – Social Europe
guide. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
European Commission, 2015a. The 2015 Ageing Report - Economic and budgetary
projections for the 28EU Member States (2013-2060). [online] Available at:
<http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2015/pdf/ee3_e
n.pdf > [Accessed 10 July 2015].

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 839

AE Antreprenoriatul social ‒ sursa de soluţii inovatoare
pentru provocările îmbătrânirii demografice: cazul pensionarilor români

European Commission, 2015b. Growing the silver economy. [online]Available at:

<http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/active-healthy-ageing/silvereco.pdf>
[Accessed 15 July 2015].
European Commission, 2015c. European Innovation Partnership on Active and Healthy
Ageing (EIP on AHA). [online] Available at: <http://ec.europa.eu/health/ageing/
innovation/index_en.htm> [Accessed 12 August 2015].
European Commission and OECD, 2013. Policy Brief on Social Entrepreneurship –
Entrepreneurial Activities in Europe. Luxembourg: Publications Office of the European
Union.
Florea, L., 2015. Amendamentele sufocă legea economiei sociale.[online]. Available at:
<http://www.altreileasector.ro/amendamentele-sufoca-legea-economiei-sociale/>
[Accessed 3 March 2015].
Institutul National de Statistica, 2015. Numarul de pensionari si pensia medie lunara.
[online]. Available at: <http://www.insse.ro/cms/ro/content/numarul-de-pensionari-si-
pensia-medie-lunara> [Accessed 5July 2015].
Kurek, S. andRachwaá, T., 2011. Development of entrepreneurship in ageing populations,
The European Union.Procedia-Social and Behavioral Sciences, 19, pp. 397-405.
Mair, J. and Marti, I., 2006. Social entrepreneurship research: A source of explanation,
prediction, and delight. Journal of World Business,41(1), pp. 36-44.
Martin, J.S. and Novicevic, M., 2010. Social entrepreneurship among Kenyan farmers: A
case example of acculturation challenges and program successes. International Journal
of Intercultural Relations, 34(5), pp. 482–492.
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, 2015. Lista
ocupatiilor din COR in ordine alfabetica. [online] Available at: <www.mmuncii.ro/j33/
images/Documente/Munca/COR/2015-03-26_ISCO_08_COR_lista_alfabetica.pdf>
[Accessed 13 June 2015].
Peredo, A.M. and McLean, M., 2006. Social entrepreneurship: A critical review of the
concept. Journal of World Business,41(1), pp. 56-65.
Popoviciu, I. and Popoviciu, S.A., 2011. Social entrepreneurship, social enterprise and the
principles of a community of practice. Revista de cercetare şi intervenţie socială, 33,
pp. 44-55.
Santos, F.M., 2012. A Positive Theory of Social Entrepreneurship. Journal of Business
Ethics, 111(3), pp. 335-351.
Seelos, C. and Mair, J., 2005. Social entrepreneurship: Creating new business models to
serve the poor. Business Horizons, 48(3), pp. 241-246.
Shaw, E. and Carter, S., 2007. Social entrepreneurship: Theoretical antecedents and
empirical analysis of entrepreneurial processes and outcomes. Journal of Small Business
and Enterprise Development, 14(3), pp. 418-434.
Weerawardena, J. and Mort, G.S., 2006. Investigating social entrepreneurship:
A multidimensional model. Journal of World Business, 41(1), pp. 21-35.
Wiguna, A.B. and Manzilati, A., 2014. Social Entrepreneurship and Socio-
entrepreneurship: A Studywith Economic and Social Perspective. Procedia - Social and
Behavioral Sciences, 115, pp. 12-18.

840 Amfiteatru Economic