PROGRAM TERAPEUTIC – DISLALIE (BETACISM/ PARABETACISM – SUNETUL B)

Etapa Obiective generale Metode folosite Demers terapeutic Tehnici de terapie recuperatorie
terapeutică
 Demonstrația  Exerciții de analiză fonetică cu indicarea
1. Obținerea sunetului deficitar  Exercițiul primului sau ultimului cuvânt dintr-o
și exersarea lui (impostarea  Jocul propoziție;
sunetului). didactic/terapeutic  Completarea cuvintelor cu prima silabă
 Convorbirea pronunțată de logoped
 Dialogul  Indicarea unui sunet omis de logoped
 Exerciții de pronunțare ritmică, proverbe,
ghicitori, poezii:
Terapia
recuperatorie “Baba, baba, oarba
specifică  Pregătirea impostării Unde-ți este roaba?
Roaba-i ici, colea,
Ia-te după ea.”

 Jocuri hazlii în care sunetul B este repetat

de mai multe ori, solicitând în același
timp și atenția auditivă:

“Bunicul taie lemne

Cu bărdița pe buturugă,
Iar Barbu adună
Lemenele la braț.”
 Demonstrarea articulării sunetului:
 Emiterea sunetului
Explică, în fața oglinzii, poziția buzelor și a
limbii pentru obținerea articulării
sunetului „b”.
  Pronunțarea sunetului prin procedee
speciale (mecanice, prin derivare)

Procedee mecanice:
Modul de formare se realizează prin
închiderea buzelor și lipirea lor de dinți, în
așa fel încât să nu se obțină spațiu gol între
buze și dantură. Limba este în poziție de
repaus a sunetului izolat, însă împreună cu o
vocală ia poziția vocalei ce precede sau
succede sunetul B. Spre deosebire de sunetul
P, buzele sunt atât de strânse, presiunea
aerului este mai slabă, iar coardele vocale
vibrează, dând naștere unui sunet sonor.
Învățarea se face prin controlul laringelui;
copilul poate simți cu palma laringele
logopedului și al lui, la vibrație.


Prin derivare:
Obținerea lui B derivat din M se
realizează prin strângerea maxilarelor cu
degetele în timpul emisiei sunetului.

 Exersarea pronunțării sunetului

Se pronunță sunetul B conform algoritmului
prezentat
 În silabe  Pronunțare de silabe directe cu
2. Consolidarea sunetului  Comparație prelungirea sunetului
 Pronunțarea de silabe directe:

Ba, be, bi, bo, bu, bă, bî

  Pronunțarea de silabe cu consoană în
poziție intervocalică, cu vocale similare

Aba, ebe, ibi, obo, ubu, ăbă, îbî

 Pronunțarea de silabe cu B în poziție

intervocalică, cu vocale diferite

Abe, abi, abo, abu, abă, abî

Eba, ebo, ebi, ebu, ebă, ebî
Iba, ibe, ibo, ibu, ibi, ibî

 Pronunțarea de silabe inverse, cu

prejungirea sunetului

 Pronunțarea de silabe inverse,
neprelungite

Ab, eb, ib, ob, ub, ăb, îb

 Pronunțarea consoanei B în logatomi, cu

consoane cu loc de articulare apropiat

Bipo, bume, bifu, bifo, bife, bufe, biva, bivu.

 Pronunțarea consoanei B în silabe

închise cu alte consoane

Bab, beb, bib, bob, bub, băb, bâb,

Bid, bud, buf, bag, beg, big, bog
Biv, bov, box, bâx, baz, bez, biz
  Pronunțarea consoanei B în silabe cu
combinații consonantice

Bra, bre, bri, bro, bru, bră, brâ

 Pronunțarea consoanei B în silabe cu

combinații consonantice dificile

Zba, zbe, zbi, zbo, zbu, zbă, zbî

 Pronunțarea consoanei B în silabe cu

combinații consonantice în final

Arb, ebr, ibr, ubr, obr, ăbr, îbr

Alb, elb, ilb, olb, ulb, ălb
Abd, ăbd, abr, obr
 Pronunțarea consoanei în cuvinte
 În cuvinte mono-, bi-, poli-silabice:
 Cuvinte monosilabice:

Bac, bag, ban, bal, bar, bas, bob, bun.

 Cuvinte bisilabice cu fonem în pozitia

inițială:

Bere, băiat, bice, boală, baie, butaș, bunic,

baston, barcă.

 Cuvinte bisilabice cu fonem în pozitia

intermediară:

Ibric, abil, abia, cobai, zbiară, abut, abac,

chibrit.
  Cuvinte bisilabice cu fonem în pozitia
finală:

Șurub, întreb, arab, porumb.

 Cuvinte polisilabice cu fonem în poziție

inițială:

Bicicletă, banană, bucurie, biserică, blajină,

bronzată, barieră, bolovan.

 Cuvinte polisilabice cu fonem în pozitia

intermediară:

Abonat, abator, lebede, obosit, autobuz,

cabană, îmbrăcat.

 Cuvinte polisilabice cu fonem în pozitia

finală:

Basarab.

 Structuri verbale progresive prin adiție:

B – ba – bar – bară
B – ba – bal – balot

 Diferențierea sunetelor  Diferențierea sunetelor cu punct de

articulare apropiat:

Pa – ba, pe – be, pi – bi
Da – ba, de – be, di – bi
Sa – ba, se – be, si – bi
  Exerciții cu paronime:
p–b
pun – bun, parcă – barcă
papa – baba, pile – bile
pată – bată, pupă – bubă
pară – bară, pombă – bombă

 Transformarea cuvintelor prin înlocuirea

de sunete sau silabe:
Ba- niță
Ba- ră
Ba- ie
Be- re
Be- lea
Be- beluș

 Compunere  Exersarea sunetului în  Propoziție cu cuvinte având consoană în

2. Automatizarea sunetului  Conversație propoziție poziție inițială:
 Discuție liberă
Barbu se bucură.
Bunicul are bocanci.
Bran bea borșul.
Bunica lui Bucur este bună.

 Propoziție cu cuvinte având consoană în

poziție mediană:

Baba are o salbă albă.

Lebăda stă la umbră.
Albinele zboară.
Gabi schimbă toba cu roaba.
  Propoziție cu cuvinte având consoană în
poziție finală:

Întreb un arab.
Să fierb un porumb?
Bag un șurub în tub.
Un cub a căzut sub cuib și e zob.
 Povestiri și repovestiri după imagini,
seturi de imagini, urmărind, succesiunea
secvențelor povestirii – planșe și
 Introducerea sunetului în diafilme.
texte scurte (cântece,  Memorarea unor scurte poezii care conțin
poezii, ghicitori) sunetul B:
„La birt motanul încălțat
Ca bucătar s-a angajat
Cuțit are pentru fripturi
Și bardă pentru tocături.”
 Rostirea și memorarea unor scurte
ghicitori și proverbe:

„Cutii lungi cu scăunele

Stau școlarii-n rând în ele.” (băncile)
 Memorarea unor texte cu dificultăți
variabile
 Povestiri și repovestiri  Convorbiri libere cu temă sau teme
propuse de copil
după imagini  Compuneri cu teme libere sau teme date.
 Elaborarea unui plan verbal susținut de
imagini în vederea povestirii și
repovestirii; la început în episoade, iar
apoi în întregime.
Barza și broasca.