Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biologia Curiiculum Gimnazial PDF
Biologia Curiiculum Gimnazial PDF
CURRICULUMUL NAŢIONAL
BIOLOGIA
Curriculum
pentru învăţămîntul gimnazial
(clasele VI - IX)
Chişinău, 2010
Aprobat:
- la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.10 din 21 aprilie 2010;
- prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 245 din 27 aprilie 2010
Echipele de lucru
Curriculumul modernizat (2010):
Bîrnaz Nina, doctor în pedagogie, USM, coordonator;
Gînju Stela, dr. , conf. univ. , USP;
Subotin Constantin, grad didactic întîi, specialist principal-metodist biologie şi chimie,
DGETS;
Rotaru Maria, profesor, grad didactic superior, LT „V. Alecsandri”;
Cotruţă Maria, profesor, grad didactic superior, LT „M. Eliade”;
Brumă Eugenia, profesor, grad didactic superior, LT „M. Eminescu”;
Călugăru Ana, profesor, grad didactic superior, LT „Gh. Asachi”;
Chiriac Agnesa, profesor, grad didactic I, LT „S. Haret”.
Ediţia I (2000):
2
Preliminarii
Administrarea disciplinei:
Nr. de unităţi de Nr.
Statutul Aria
Clasa conţinut de ore
disciplinei curriculară
pe clase pe an
VI 20 34
Matematică
Disciplină VII 42 68
şi ştiinţe
obligatorie VIII 48 68
IX 30 68
II. Competenţe-cheie/transversale
Sistemul de competenţe-cheie/transversale stabilit pentru sistemul de învăţămînt din
Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie determinate de Comisia
Europeană şi a profilului absolventului, după cum urmează:
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
4. Competenţe acţional-strategice.
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
6. Competenţe interpersonale, civice, morale.
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC).
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).
10. Competenţe antreprenoriale.
Nr.
Clasa Unităţi de conţinut de
ore
I. Diversitatea în lumea vie
Organisme monocelulare şi organisme pluricelulare.
7 ore
Diversitatea plantelor şi animalelor din R. Moldova.
Efectele acţiunii omului asupra diversităţii mediului.
II. Bioritmuri
Organisme diurne. 2 ore
Organisme nocturne.
V. Bioritmuri
Aspecte sezoniere ale ciclurilor de dezvoltare la plante.
6 ore
Migraţii.
Hibernări.
V. Sisteme de susţinere
Sistemul osos la om. Scheletul. Caracteristica oaselor.
Sistemul muscular la om. Grupele principale de muşchi. Structura,
compoziţia şi proprietăţile muşchilor.
12 ore
Fiziologia sistemului locomotor.
Afecţiuni ale sistemului locomotor şi acordarea prim ajutor în caz de
afecţiuni.
Igiena sistemului locomotor.
VII. Bioritmuri
Bioritmuri fiziologice de lungă durată la om: ciclul ovarian, ciclul uterin.
Bioritmuri fiziologice de scurtă durată la om: ciclul cardiac, bioritmul 5 ore
temperaturii corpului etc.
Bioritmurile şi sănătatea.
Clasa a VI-a
Activităţi
Subcompetenţe Conţinuturi de învăţare şi evaluare
(recomandate)
I. Diversitatea în lumea vie
10
III. Sisteme vitale
Clasa a VII-a
Activităţi
Subcompetenţe Conţinuturi de învăţare şi evaluare
(recomandate)
I . Diversitatea în lumea vie
Diferenţierea diversităţii Diversitatea formelor de Observarea în natură, pe film
formelor de mişcare la mişcare în lumea vie: didactic şi la microscop a
animale. - Mişcarea la plante. diverselor modalităţi de
- Modalităţi de locomoţie la deplasare la unele animale (ex.
Analiza mişcării la plante. animale în mediul terestru – la broască, cal, iepure, şarpe,
aerian şi acvatic. porumbel, liliac, şopîrlă, melc,
Interpretarea importanţei peşte, rac, rîmă, maimuţă,
locomoţiei omului în Locomoţia omului în parameciu, etc. ).
diverse condiţii de mediu. diverse condiţii de mediu. Observarea în natură, pe filme
didactice, la microscop a
Argumentarea rolului mişcării la plante (ex. la alge,
floarea-soarelui, păpădie etc. ).
13
diversităţii formelor de Realizarea experimentelor
mişcare în lumea vie. pentru evidenţierea mişcării la
plante.
Elaborarea unor comunicări/
prezentări referitoare la
locomoţia omului în diverse
condiţii de mediu şi importanţa
acestora pentru om.
IV. Reproducerea în
lumea vie
Clasa a VIII-a
Activităţi
Subcompetenţe Conţinuturi de învăţare şi evaluare
(recomandate)
I. Diversitatea în lumea vie
Definirea noţiunilor: Sistematica organismelor. Reprezentarea schematică
sistematică, taxonomie, Regnul Protiste. ierarhică referitoare la
unităţi taxonomice. Diversitatea algelor. sistematica organismelor.
Regnul Ciuperci. Redactarea şi prezentarea
Identificarea unităţilor Diversitatea ciupercilor. unor fişe instructive
taxonomice. Regnul Plante. Filumuri: referitoare la
Muşchi; Ferigi; particularităţile
Descrierea Gimnosperme; organismelor la nivel de
particularităţilor Angiosperme. Clase: regn, încrengătură,
regnurilor de organisme. Monocotiledonate, reprezentant.
Dicotiledonate. Observarea în natură, pe
Diferenţierea trăsăturilor Licheni. planşe, material
distinctive ale filumurilor Regnul Animale. Animale naturalizat a unor plante
de plante şi nevertebrate. Încrengături: cu flori ( ex. măr, măceş,
încrengăturilor de Celenterate; Viermi laţi; fasole, grîu, lalea, mac,
animale. Viermi cilindrici; Viermi molid etc. ) şi a unor
inelaţi; Moluşte: plante fără flori (ferigi,
Compararea lamelibranchiate, muşchi).
particularităţilor gasteropode, cefalopode; Observarea în natură, pe
17
structurale ale plantelor Artropode: insecte, planşe, mulaj a unor
monocotiledonate şi arahnide, crustacee. animale vertebrate
dicotiledonate. Animale vertebrate: Peşti (mamifere, păsări, reptile,
osoşi şi cartilaginoşi, amfibieni, peşti) şi
Determinarea Amfibieni, Reptile, Păsări, nevertebrate (artropode,
caracterelor generale ale Mamifere. moluşte, viermi,
claselor de animale celenterate).
vertebrate. Aplicarea fişelor de
observaţie pentru
Clasificarea plantelor şi a recunoaşterea
animalelor din localitate. organismelor ce aparţin
diferitor regnuri,
Argumentarea rolului filumuri, încrengături.
plantelor şi animalelor în Ierarhizarea unei plante
natură şi în viaţa omului. cu flori (ex. vişin) şi a
unui mamifer carnivor
(ex. cîine) pe unităţi
taxonomice.
Creşterea şi îngrijirea
unor plante, a unor
animale.
Elaborarea afişelor
publicitare referitoare la
importanţa organismelor
în natură şi în viaţa
omului.
Proiectarea şi realizarea
unor acţiuni de protecţie a
organismelor.
18
organismelor. seminţe etc. ).
Reprezentarea
Propunerea unor regimuri schematică a nivelurilor
alimentare pentru structurale ale
creşterea şi dezvoltarea organismelor (celulă-
normală a omului. ţesut-organ-organism).
Alcătuirea unor raţii
alimentare care să includă
norma zilnică de
substanţe nutritive
necesare pentru creşterea
şi dezvoltarea normală a
unui adolescent.
V. Sisteme de susţinere
Recunoaşterea Recunoaşterea pe mulaje,
elementelor componente Sistemul osos la om. planşe a elementelor
ale sistemului locomotor Scheletul. constitutive ale
la om. Caracteristica oaselor. sistemului
locomotor la om.
Descrierea fiziologíei Sistemul muscular la om. Realizarea unor
sistemului locomotor la Grupele principale de experimente pentru
om. muşchi. evidenţierea compoziţiei
Structura, compoziţia osului.
Analiza unor afecţiuni ale şi proprietăţile Alcătuirea unui set de
sistemului locomotor. muşchilor. exerciţii fizice pentru
dezvoltarea normală a
Aplicarea acţiunilor de Fiziologia sistemului sistemului locomotor la
acordare a prim ajutor în locomotor. adolescenţi.
caz de entorse, fracturi, Redactarea unor fişe
luxaţii etc. Afecţiuni ale sistemului instructive care să includă
locomotor şi acordarea prim condiţii favorabile pentru
ajutor în caz de afecţiuni. creşterea şi dezvoltarea
normală a scheletului şi
Igiena sistemului muşchilor la adolescenţi.
locomotor. Demonstrarea unor
acţiuni de acordare a
primului ajutor în caz de
entorse, fracturi, luxaţii
etc.
20
VI. Reproducerea în lumea vie
Recunoaşterea organelor Observarea pe planşe a
de reproducere la om. organelor de reproducere
Reproducerea la om la om.
Descrierea procesului de Organe de reproducere la Întocmirea de grafice
fecundaţie, gestaţie şi om. privind dezvoltarea fizică
naştere la om. şi psihică la om.
Fecundaţia, gestaţia şi Măsurări ale înălţimii,
Stabilirea corelaţiei între naşterea la om. perimetrului toracic,
creşterea şi dezvoltarea greutăţii etc. la elevi
fizică la om cu aspecte Creşterea şi dezvoltarea la într-un interval de 1-6
ale dezvoltării psihice. om. Perioada de sugar, luni.
copilărie, adolescenţă, adult Dezbateri referitoare la
Determinarea pe baza şi senescenţă. maturizarea sexuală şi
măsurării unor parametri psihică la adolescenţi, la
a creşterii şi dezvoltării Educaţie sexuală. manifestarea
propriului organism. comportamentală în
perioada pubertăţii.
Formularea Dezbateri referitoare la
recomandărilor pentru concepţie şi contracepţie,
profilaxia maladiilor planificarea familiei.
sexual transmisibile. Redactarea unei liste de
recomandări care ar
Argumentarea contribui la menţinerea
importanţei planificării stării de sănătate a
familiei. sistemului reproducător.
VII. Bioritmuri
Identificarea bioritmurilor Întocmirea unui grafic al
fiziologice de lungă şi de Bioritmuri fiziologice de ovulaţiei pentru un ciclu
scurtă durată la om. lungă durată la om: ciclul menstrual normal.
ovarian, ciclul uterin. Dezbateri referitoare la
Argumentarea modificările fiziologice şi
importanţei bioritmurilor Bioritmuri fiziologice de a simptomelor care
în activitatea scurtă durată la om: ciclul însoţesc ovulaţia şi ciclul
organismului uman. cardiac, bioritmul menstrual.
temperaturii corpului etc. Măsurarea pulsului,
ritmului respirator în
Bioritmurile şi sănătatea. condiţii de repaus şi de
activitate fizică.
Studiu de caz pe tema
“Ore de somn şi de
activitate”.
Întocmirea unor grafice
pentru bioritmul cardiac,
respirator şi al
temperaturii
corpului în diverse
condiţii de activitate a
organismului.
21
Clasa a IX-a
Activităţi
Subcompetenţe Conţinuturi de învăţare şi evaluare
(recomandate)
I. Diversitatea în lumea vie
Definirea noţiunii de Crearea unui album cu
ecosistem. Diversitatea ecosistemelor. fotografii, imagini cu
Ecosistemele şi diverse ecosisteme.
Determinarea componentele lor. Observarea şi înregistrarea
particularităţilor în fişele de observaţie a
ecosistemelor. Relaţii trofice în ecosistem. factorilor biotici, abiotici
şi antropogeni din cel mai
Clasificarea Ecosisteme: terestru, apropiat ecosistem din
ecosistemelor. acvatic, subteran şi zona şcolii.
organisme caracteristice. Realizarea unor activităţi
Reprezentarea schematică practice de calculare a
a relaţiilor trofice în frecvenţei plantelor şi
ecosistem. animalelor pe m2 dintr-un
ecosistem (ex. parc, lac,
Argumentarea pădure etc. ).
importanţei relaţiilor Analiza categoriilor
trofice în ecosistem. trofice dintr-un ecosistem
local (ex. parc, rîu, grădină
Diferenţierea etc. ).
biodiversităţii în diferite Reprezentarea grafică a
tipuri de ecosisteme: lanţurilor trofice,
terestru, acvatic, piramidelor ecologice,
subteran. relaţiilor trofice din
diverse ecosisteme (ex.
Stabilirea relaţiilor între pădure, lac, cîmpie, lan de
condiţiile de mediu şi grîu etc. ).
biodiversitate. Redactarea unor eseuri cu
genericul ecosistemula din
Proiectarea acţiunilor de localitate.
ameliorare a stării Proiectarea unor acţiuni de
ecosistemelor din ameliorare a stării unui
localitate. ecosistem din localitate.
II. Bioritmuri
Identificarea aspectelor Observarea fenofazelor
sezoniere ale unor Aspecte sezoniere ale la unele plante şi a
ecosisteme. ecosistemelor. bioritmului sezonier la
unele animale din
Stabilirea relaţiilor între diverse ecosisteme din
condiţiile de mediu şi localitate.
bioritmurile sezoniere Desfăşurarea unor
ale organismelor. activităţi practice de
22
determinare a
cantităţii de amidon în
frunzele plantelor în
perioada
de vară şi toamnă.
Formularea concluziilor.
24
Analiza acţiunii factorilor
de mediu în apariţia
maladiilor ereditare la
om.
Propunerea modalităţilor
de profilaxie a maladiilor
ereditare la om.
“Savoir”
“Savoir être”
“Savoir vivre”
“Savoir faire”
25
Prezentarea schematică a modelului formării competenţei demonstrează că ea nu este o sumă
adiativă a trei componente, ci reprezintă rezultanta acestora. În procesul de învăţămînt
componentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare şi prin adaptarea unei
game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică, formativă, motivantă, reflexivă,
continuă.
26
judece calitatea lucrului său în raport cu obiectivele definite şi cu criteriile de
apreciere propuse);
- prin formarea deprinderilor de evaluare reciprocă (evaluarea reciprocă
constituie un proces de interacţiune evaluativă orientat spre emiterea unor
judecăţi de valoare în baza unor criterii prestabilite);
- prin evidenţierea succesului, realizînd astfel principiul centrării pe
personalitatea celui evaluat (educat).
Referinţe bibliografice
1. Bîrnaz N. Formarea competenţelor la elevi – imperativul învăţămîntului de calitate. În:
Calitatea educaţiei: teorii, principii, realizări. Materialele Conferinţei Ştiinţifice
Internaţionale, 30-31 octombrie 2008, Partea I. Chişinău: IŞE, (CEP USM).
2. Bîrnaz N. Formarea de competenţe la lecţiile de biologie: de la cadrul general la cel
3. particular. În: Didactica Pro. . . , 2008, nr. 4-5 (50-51).
4. Bîrnaz N. , Dandara O. Posibilităţi de diferenţiere şi individualizare a învăţămîntului.
Sarcini didactice. Supliment al revistei Didactica Pro. . . , 2002, nr. 6.
5. Cartaleanu T. , Cosovan O. , Goras-Postică V. şi alţii. Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive. Chişinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2008.
6. Crişan A. , Guţu V. Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1997.
7. Curriculum de bază – documente reglatoare. Chişinău, 1996.
8. Guţu V. , Chicu V. , Dandara O. şi alţii. Psihopedagogia centrată pe copil. Chişinău: CEP
USM, 2008.
27
9. Minder M. Didactica funcţională. Chişinău: Editura Cartier, 2003.
10. Piajet J. Psihologia inteligenţei (trad. ). Chişinău: Editura Ştiinţa, 1985.
28