Sunteți pe pagina 1din 9

Colegiul Tehnic Laţcu-Vodă Siret

Profesor: Lavinia Cristina Serdenciuc-Nimerschi

Proiect de lecţie

Data 21.01.2018
Clasa IX B1
Disciplina Limba şi literatura română
Subiectul La hanul lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale-motive şi simboluri
Tipul lecţiei mixtă
Competenţe generale
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea
mesajelor în diferite situaţii de comunicare.
 Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în
receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare.
 Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare.
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii.
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate.
Competenţe specifice
 Definirea fantasticului în artă şi în literatură.
 Identificarea motivelor şi simbolurilor în povestirea fantastică La hanul
lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale.
 Recunoaştera fantasticului în alte povestiri fantastice studiate.
 Comentarea motivelor şi simbolurilor identificate în povestirea fantastică
La hanul lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale.

Resurse
- capacităţile de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare;
- timp la dispoziţie: o oră ( 50 de minute )

Metode şi procedee didactice brainstormingul, eseul de cinci minute, ştiu/ vreau să


ştiu/ am învăţat, conversaţia, explicaţia, expunerea.

Material bibliografic

 Alexandrescu, Sorin – Dialectica fantasticului,


 Chevalier, Jean – Gheerbrand, Alain – Dicţionar de simboluri (vol. II),
Ed. Atremis, Bucureşti, 1995;
 Moţ, Mircea – Dicţionar cu termeni literari şi aplicaţii, Ed. Orator,
1999;
 Eliade, Mircea – Lecturile de taină, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996;
 Marino, Adrian – Hermeneutica lui Mircea Eliade, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 1980;
 Eliade, Mircea, Culianu, P. Ioan – Dicţionar al religiilor, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 1996;
 Handoca, Mircea – Mircea Eliade, Ed. Recif, Bucureşti, 1991;
 Simion Eugen – Scriitori români de azi (vol. II), Ed. Cartea
românească, Bucureşti, 1976;
 Lăzărescu, Gh. – Dicţionar de mitologie, Casa Editorială Odeon,
Bucureşti, 1992.
Etapele lecţiei Durata Competenţe Conţinutul ştiinţific adecvat Strategii Evaluare
specifice didactice
1.Moment 2’ Se stabileşte ordinea în clasă;
organizatoric Asigurarea celor necesare desfăşurării lecţiei;
Notarea absenţelor;

2. Verificarea 5’ Profesorul verifică tema din punct de vedere cantitativ Evaluarea


temei pentru şi calitativ. temei pentru
acasă acasă prin
aprecieri
verbale

3 Moment 3’ Scrierea grupurilor de cuvinte. expunerea


ortografic
4 Captarea 5’ Profesorul le cere elevilor sa scrie fiecare pe un bileţel brainstorming
atenţiei ceea ce inţeleg ei prin fantastic.Aceste bileţele se
strâng şi se afişează pe tabla( ireal, fabulos,
fantasmagoric, extraordinar, grozav, de necrezut, bizar,
fantezist).
5. Anunţarea 2’ Astazi vom învăţa despre povestirea fantastică La
temei hanul lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale şi vom
identifica motivele şi simbolurile.
6. Dirijarea 21’ O1 Profesorul le explica elevilor ce se inţelege prin Explicaţia
învăţării fantastic-categorie estetică, referitoare la ceea ce este
propriu închipuirii, ceea ce nu poate exista în realitate.
Este înrudit cu miraculosul şi cu fabulosul( prezent în
legende, basme, poveţi mituri, epopei etc.) de care îl
diferenţiază o anume incertitudine între real şi
imaginar, ca ezitarea cuiva care nu cunoaşte decât
legile naturale pus în faţă cu un eveniment
supranatural (Tzvetan Todorov). Deşi fantasticul este
prezent în arta şi în cultură din cele mai vechi timpuri,
literatura fantastică este o specie literară modernă,
recunoscută abia din secolul al XIX-lea.Acesta se Întărirea
caracterizează prin apariţia bruscă a unui element răspunsurilor
misterios, inexplicabil, care perturbă ordinea firească prin aprecieri
a realităţii, stârnind neliniştea sau chiar groaza verbale.
personajelor, care încearcă să înţeleagă ce se
întâmplă. De regulă nicio explicaţie nu se dovedeşte
până la urmă pe deplin satisfăcătoare.
Profesorul schiţează la tablă un tabel având rubricile Ştiu/ vreau să
Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat ştiu/ am
Acelaşi tabel il fac şi elevii pe caiete . În prima rubrică învăţat
ei îşi vor nota datele pe care le cunosc din lectura
povestirii fantastice La hanul lui Mânjoală. În a doua
rubrică elevii îşi notează ceea ce vor să afle în cadrul
acestei lecţii despre motivele şi simbolurile acestei
povestiri. Profesorul le prezinta motivele şi simbolurile
acestei povestiri.

1. Focul – este un element primordial(de la


început, de la origine, iniţial, originar; de primă
O2 importanţă, principal, esenţial). Este un element
complex, având trei ipostaze complet diferite:

a) Focul sacru sau focul purificator; această


flacără are origine celestă, fiind un simbol al
puterii zeilor, o manifestare a acestora. În
multe temple existau torţe cu ajutorul cărora se
celebra cultul zeilor. Flacăra olimpică avea o
semnificaţie importantă. Se spunea că nu se
stinge niciodată. Conversaţia
b) Focul uman sau al meşteşugurilor este focul
prieten omului pe care acesta îl cunoaşte şi îl
foloseşte în meşteşugurile sale. Multor zei care
guvernează asupra metalurgiei sau a
fecundităţii li s-a atribuit şi acest foc. Mai
târziu, chiar câţiva zei ai războiului au primit
aceleaşi atribuţii, ca nişte zei ai focului. În
multe mitologii, focul uman este de fapt foc
sacru adus pe pământ şi adaptat de Titanul
Prometeu, cel ce fură focul din ceruri şi îl
aduce oamenilor, faptă pentru care este crunt
pedepsit.
c) Focul demonic sau focul mistuitor pune în
evidenţă proprietatea focului de a arde, de a
distruge. Este un element malefic al naturii. De
multe ori infernul sau lumea morţilor sunt
văzute ca spaţii ale acestui foc.
d) Labirintul – Labirinturile preistorice au fost
utilizate pentru a închide în ele spiritele rele sau
pentru a fi ruta dansurilor ritualice. În mitologia
greacă labirintul era o structură elaborată de
regale Minos al Cretei şi construită de meşterul
Dedal pentru a-l închide pe Minotaur. În Evul
Mediu acesta reprezenta drumul greu pe care
omul trebuia să îl parcurgă pentru a ajunge la Explicaţia
Dumnezeu. Această încărcătură religioasă
O3 dispare cu timpul şi va fi folosit pentru
distracţii. Din puct de vedere istoric, labirintul a
fost utilizat pentru diferite ritualuri sau pentru
meditaţii. Cert este că a devenit un simbol în
toate artele, încă din antichitate. În timpurile
moderne imaginea labirintului sugerează
confuzia, ceva în care omul se pierde.
Drumul lui Fănică după ce pleacă de la han.
2. icoanele – Bisericii Ortodoxe sunt expresii în expunerea
imagini ale credinţei în Dumnezeu şi ale
libertăţii religioase. Pentru creştinii ortodocşi,
icoana este efectul întâlnirii omului cu
Dumnezeu. Instrument prin care se realizează
legătura omului cu Dumnezeu, ca un obiect prin
care se răsfrânge harul lui Dumnezeu în lume,
asemenea unei ferestre prin care pătrunde în
casă lumina soarelui.

Lipsa acestora în han!

3. cotoiul şi iedul(capra, ţapul) – animale


identificate cu Necuratul. Pisicile apar adesea
alături de vrăjitoare, iar Satana este reprezentat în
foarte multe culturi jumătate om, jumătate ţap.
simbolul cromatic al negrului este în contrast cu
albul pereţilor. Pisica ilustrează o superstiţie
veche, legată de răul care poate tăia calea omului
şi-1 poate întoarce şi abate din drum, ceea ce se şi
întâmplă aici;
4. numele – personajului feminin este o ilustrare
inversă, prin conotaţie nega
tivă, a bine cunoscutului Măria, cu semnificaţii
creştine. Se creează în felul
acesta o opoziţie între Măria şi Marghioala,
personajul de faţă sugerând
demonicul şi prin vârsta nearătată, precum şi prin
ispitirea lui Fănică;
5. ochii – femeii apar permanent în replica lui Fănică:
„Straşnici ochi ai, coană Marghioalo!" Privirea hangiţei
este, de fapt, o manieră de a stăpâni a personajului, o
primă formă a ispitirii şi a vrăjirii;

În cea de a treia rubrică elevii îşi notează cu


ajutorul profesorului ceea ce au învăţat in această
oră.

7 Asigurarea 5’ O4 Profesorul le cere elevilor să identifice fantasticul în Evaluarea


Feedback-ului alte opere studiate în această unitate de învăţare. formativă

8 Asigurarea 5’ Acesta îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de Eseul de cinci
retenţiei şi a tema leţiei si pentru a-i da profesorului o idee mai clară minute
transferului despre ceea ce s-a întâmplat,în plan intelectual în acea
oră.Acest eseu le cere elevilor doua lucruri :să scrie un
lucru pe care l-au invăţat din leţie şi să formuleze o
întrebare pe care o mai reţin in legătură cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au
terminat de scris si le foloseşte pentru a-şi planifica la
aceeaşi clasă lecţia următoare.

9 Continuarea 2’ Profesorul le cere elevilor să citească una din explicaţia


învăţării acasă povestirile fantastice ale unor autori celebri din
literatura universală E.T.A. Hoffman, E.A.Poe sau din
literatura română Mihai Eminescu, Gala Galaction,
Mircea Eliade, Vasile Voiculescu. Alcătuiţi fişe de
lectură cu însemnări despre textele care v-au
impresionat în mod deosebit.