Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

LUCRU INDIVIDUAL
La disciplina „Teoria Economica II”
“Economia nationala:caracteristica generala si probleme
actuale de dezvoltare.”

Elaborat:
Postica Alina,
CON1603.

Coordonat:
Ungureanu Dragos

Chisinau 2017
1.Introducere
- INFORMAŢIE OPERATIVĂ
cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

2. Contextul macroeconomic

3. Inflaţia

4. Cursul de schimb şi piaţa valutară

5. Finanţe publice

6. Sectorul Real

7.Bibliografie
 INFORMAŢIE OPERATIVĂ
cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova
(conform datelor disponibile la 31.03.2017)

Conform celor mai recente date, economia Republicii Moldova începe să dea primele semne de
înviorare: producția industrială și comerțul exterior revin pe un trend ascendent, transferurile de
peste hotare au înregistrat o creștere pronunțată, veniturile și cheltuielile bugetare – de asemenea,
salariul în termeni reali a crescut etc. Politica monetară rigidă a Băncii Naționale a Moldovei
(BNM) a condus la menținerea ratei inflației sub ținta stabilită și deprecierea neînsemnată a valutei
naționale. Cu toate acestea, vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne actuală.

Produsul intern brut (PIB) a crescut. PIB în anul 2016 a însumat 134,5 mild. lei, majorîndu-se
faţă de perioada respectivă a anului 2015 cu 4,1% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă
influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în agricultură – cu 2,2 puncte
procentuale (p.p.); comerț cu ridicata și cu amănuntul – cu 0,9 p.p.; transport și depozitare;
informații și comunicații; industria extractivă și prelucrătoare; activități profesionale, științifice și
tehnice – cîte 0,3 p.p.

Preţurile de consum au crescut moderat. În luna februarie 2017 rata inflației a constituit 2,4%
față de decembrie 2016, înregistrînd o majorare de 2,3 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași
perioadă a anului 2016. Rata inflaţiei anuală a constituit 4,7%, fiind încadrată în limita ţintei
inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).
Leul moldovenesc s-a depreciat ușor faţă de dolar, dar mai pronunțat - față de Euro. De la
începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o depreciere de 0,1% faţă de dolarul SUA în
termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 20,00 lei la
28.02.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,3%. Stocul activelor valutare de
rezervă ale BNM la 28.02.2017 a atins o valoare de 2235,5 mil. dolari, majorîndu-se cu 1,3%
comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2015 şi cu 30,2% faţă de situația la 26.02.2016.

Activitatea de creditare a economiei este pasivă. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii februarie
2017 a constituit circa 70,8 mild. lei şi s-a majorat cu 10,9% comparativ cu sfîrșitul lunii februarie
a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 24,6% a
volumului depozitelor în monedă naţională. Soldul depozitelor în valută străină (calculat în lei) s-
a diminuat cu 2,3%. Soldul creditelor acordate economiei au fost sub nivelul perioadei similare a
anului trecut (-7,2%).

Veniturile și cheltuielile bugetului public naţional (BPN) au crescut esențial. În ianuarie-

februarie 2017 la BPN au fost acumulate venituri în sumă de circa 6,9 mild. lei, cu 23,5% mai
mult faţă de ianuarie-februarie 2016. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de circa 7,7 mild. lei
- cu 27,3% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit de 812,4 mil. lei,
comparativ cu deficitul de 475,1 mil.lei în ianuarie-februarie 2016.

Se înregistrează o creștere pronunțată a datoriei de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă
şi externă) administrată de Guvern la 28 februarie 2017 a constituit circa 51,9 mild. lei, în creștere
cu 49,8% față dedata similară a anului 2016. Datoria de stat internă s-a majorat de circa 2,7 ori
(din contul emisiei hîrtiilor de valoare de stat pentru executarea garanției de stat), iar datoria de
stat externă - cu 14,3%.

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior este înalt. Conform datelor

preliminare ale Balanţei de plăţi pentru anul 2016, deficitul contului curent a constituit 4,1% în
raport cu PIB (în anul 2015 – 6,4%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă
şi transferurile personale) – 21,7% (23,7%), acumularea netă de pasive la investițiile străine
directe – 1,8% (3,6%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 27,3% (30,1%).

Apar semne de ameliorare a indicatorilor comerțului exterior. În ianuarie 2017 exporturile s-au
majorat cu 19,5%, iar importurile - cu 28,7%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit
-127,2 mil. dolari SUA, faţă de -90,5 mil. dolari în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor
cu exporturi a constituit 52,3%, mai puțin cu 4 p.p. decît cel înregistrat în ianuarie 2016.

Sectorul industrial începe să dea rezultate pozitive. Volumul producţiei industriale în luna
ianuarie 2017 (în preţuri comparabile) a fost mai mare (cu 5,7%) decît în ianuarie 2016. Volumul
producţiei industriei prelucrătoare s-a majorat cu 8,5%, iar a producţiei industriei extractive – cu
15,5%. Volumul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat s-a diminuat cu 0,6%.

Volumul producţiei agricole a crescut semnificativ. Producţia agricolă în anul 2016 a înregistrat
o creştere de 18,6% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2015. Majorarea
producţieiagricole a fost determinată de creșterea atît a producţiei vegetale cu 26%, cît și a
producției animaliere cu 3,1%.

Investiţiile s-au diminuat esențial. În anul 2016 volumul investiţiilor în active materiale pe
termen lung a însumat circa 19,4 mild. lei, cu o descreştere de 13,9% (în preţuri comparabile)
faţă de anul 2015. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 9,9 mild. lei şi s-
au diminuat cu 10%, respectiv.

Volumul serviciilor de transport s-a majorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial
şi aerian au transportat circa 1,4 mil. tone de mărfuri în ianuarie-februarie 2017 sau cu 13,4% mai
mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2016.

Volumul comerţului cu amănuntul, precum și serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au

majorat comparativ cu anul precedent. În anul 2016 volumul cifrei de afaceri în comerţul cu
amănuntul s-a majorat cu 1,1% față de anul 2015, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă
prestate populaţiei - cu 0,6% (în preţuri comparabile).

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial nominal mediu lunar al
unui salariat din economia naţională pentru luna decembrie 2016 a constituit 6003,7 lei şi s-a
majorat cu 14,8% faţă de luna decembrie 2015. În termeni reali salariul s-a majorat cu 12,1%.
Veniturile disponibile lunare ale populației pentru anul 2016 au constituit în medie pe o persoană
2060,2 lei, în creștere față de anul 2015 cu 5,3% în termeni nominali, iar în termeni reali – în
descreștere cu 1%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru anul 2016 au
constituit în medie pe o persoană 2116,8 lei, fiind în creșterefață de anul 2015 cu 3,3% în termeni
nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 2,9%. Rata șomajului (proporția șomerilor (conform
BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul IV 2016 a înregistrat 3,8%, fiind cu 0,4
p.p. mai mică față de trimestrul IV 2015.

I.Contextul macroeconomic
PIB în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (în
preţuri comparabile)
În anul 2016 Produsul intern brut a însumat 134476,6 mil. lei, majorîndu-se faţă de perioada
similară a anului trecut cu 4,1% (în preţuri comparabile).
15 13.5
11.9

10 8.8
8
6.4 6.5 6.3 6.5
8.4 5.8 6.0
4.7 6.8 4.8
5 3.8
5.3 3.8 4.4 4.4 2.5 0.8 1.8
1.0 0.7
0
-1.6 -3.7
-2.4
-3.3
-5
trim. IV 2010

trim. IV 2011

trim. IV 2012

trim. IV 2013

trim. IV 2014

trim. IV 2015

trim. IV 2016
trim. II 2010

trim. II 2011
trim. III 2010

trim. III 2011

trim. III 2012

trim. III 2014

trim. III 2015

trim. III 2016

trim. I 2010

trim. II 2012

trim. II 2013

trim. II 2014

trim. II 2015

trim. II 2016
trim. III 2013
trim. I 2011

trim. I 2012

trim. I 2013

trim. I 2014

trim. I 2015

trim. I 2016
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Calculele Ministerului Economiei

La creșterea PIB-ului a contribuit creșterea înregistrată în majoritatea activităților economice,

precum: agricultura, industria prelucrătoare, comerț cu ridicata și cu amănuntul etc. Totodată,
activitatea construcții a avut o contribuție negativă la evoluția PIB. De asemenea, se mențin
riscurile legate de situația dificilă din Ucraina și recesiunea economiei Federației Ruse, care are
influență asupra exportului produselormoldovenești, remitențe și investiții. Ca rezultat, cererea
internă rămîne slabă, ritmurile de creștere a activităților economice – lente, investițiile continuînd
să scadă.

Evoluţia PIB* în anii 2015 și 2016

În % faţă de
În preţuri curente, mil. perioada Gradul de
PIB pe categorii de resurse şi lei
Structura, %
respectivă a influenţă, +/-
de utilizări anului precedent
2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
RESURSE
Valoarea adăugată brută 103160,8 114531,6 84,7 85,2 99,6 104,8 -0,4 4,1
Impozitele nete pe produse 18690,1 19945,0 15,3 14,8 99,2 100,6 -0,1 0,1
PIB 121850,9 134476,6 100,0 100,0 99,5 104,1 -0,5 4,1
UTILIZĂRI
Consumul final 131230,0 142112,0 107,7 105,7 98,1 103,0 -2,1 3,2
Formarea brută de capital 27540,1 30194,1 22,6 22,5 x x -2,7 1,5
formarea brută de capital fix 29492,3 30021,5 24,2 22,3 98,8 97,0 -0,3 -0,7
Exportul net -36919,2 -37829,5 -30,3 -28,1 x x 4,3 -0,5
Calculele preliminare

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Un factor pozitiv care şi-a adus contribuţia respectivă la modificarea PIB-ului pe categorii de
resurse a fost creşterea cu 18,2% a valorii adăugate brute (VAB) create în agricultură, gradul de
influenţă al activităţii asupra modificării PIB fiind de 2,2 p.p. Majorarea volumului producţiei în
sectorul agricol a fost determinată de creşterea producţiei vegetale și animale.
Restabilirea cererii externe la unele mărfuri din sectorul industrial (industria extractivă și
prelucrătoare), cum ar fi îmbrăcăminte, textile, mobilă, a condus la majorarea VAB cu 2,3%
comparativ cu anul 2015, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de 0,3 p.p. Un impediment
important rămîne diversificarea slabă a producţiei industriale şi capacităţile reduse de satisfacere
a cererii interne.

O contribuție semnificativă la creșterea PIB – 0,9 p.p. a avut-o activitatea comerţul cu ridicata şi
cu amănuntul, care a crescut cu 6,4% față de anul 2015.

VAB creată în construcţii a înregistrat o micșorare de 6,7%, ceea ce a contribuit negativ la evoluția
PIB cu 0,2 p.p.

VAB creată în activități profesionale, științifice și tehnice a înregistrat o creştere de 13,4%, în

informații și comunicații – cu 4,6%, în transport şi depozitare – cu 5,2%. Aportul acestor activităţi
la majorarea PIB a fost de 0,9 p.p.

Cererea internă a contribuit la creşterea impozitelor nete pe produse cu 0,6%. Ca rezultat,

contribuţia impozitelor nete pe produse la majorarea PIB a fost de 0,1 p.p., iar ponderea în PIB a
acestora a constituit 14,8%.

Din punct de vedere al utilizării PIB, cererea internă (consumul final și formarea brută de capital)
a depășit cu 28,1% valoarea PIB. Acest fapt relevă că necesitățile economiei sînt mult mai mari
decît capacitatea ei de producere, diferența fiind acoperită din surse externe. Referitor la
structura cereriiinterne, se remarcă o creștere neesențială a ponderii investițiilor (formării brute
de capital) de la 17,3% în anul 2015 pînă lă 17,5% în perioada de raport, datorită variației
stocurilor. Astfel, ponderea consumului s-a micșorat.

Consumul final s-a caracterizat prin majorarea cu 3% faţă de anul 2015, condiţionată de consumul
final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 3,6%, respectiv. Această creştere
a fost determinată, în special, de majorarea fondului de remunerare a muncii. Astfel, în anul 2016
fondul de remunerare a muncii s-a majorat cu 8,1% (în preţuri curente), însumînd 34,2 mild. lei
sau 25,4% din PIB (în anul 2015 – 31,7 mild. lei şi 26% din PIB). Concomitent, conform datelor din
Balanţa de plăţi, transferurile valutare ale persoanelor fizice din străinătate s-au micșorat cu
7,3%, însumînd 1464,9 mil. dolari SUA sau 21,7% în raport cu PIB (în anul 2015 – 1540,1 mil. dolari
şi 23,7% în raport cu PIB). Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele
ţări ale zonei Euro, recesiunea în Federația Rusă și criza în Ucraina, populaţia îşi face economii,
consumînd mai puţin. Aportul consumului final la creşterea PIB a constituit 3,2 p.p.

Formarea brută de capital fix a înregistrat o diminuare de 3% comparativ cu anul 2015, ceea ce a
contribuit negativ la evoluția PIB cu 0,7 p.p. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a
constituit 22,3%.
 Cererea internă, relativ slabă, a contribuit la creșterea neesențială a importurilor cu 5,9%
comparativ cu anul 2015, în timp ce exporturile au fost în creștere cu 8,8%. Prin urmare,
contribuția exportului net la modificarea PIB a fost negativă (-0,5 p.p.).

Inflaţia
Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat politica monetară condusă de Banca
Națională a Moldovei, stabilitatea cursului de schimb, precum și diminuarea prețurilor
mondiale la resursele energetice și produsele agricole.

13.2 13.5 13.6 13.4

14 12.2 12.6
12 10.3
9.4
8.6
10 7.6 8.1 8.3 8.3 7.9
7.4 7.0
8 6.5 7.1
6 3.6 4.7
2.9 2.5 2.6 3.0 3.0
4 2.2 2.4
1.2 1.8 1.3 1.2
2 0.9 1.0 0.5 0.1 1.1 0.8 0.7 0.2 -0.3 0.6 1.2 1.2
-0.5 -0.5 0.0 0.0 -0.9 -0.4
0 0.5
-2
07.2015
02.2015

03.2015

10.2015

11.2015

12.2015

02.2016

03.2016

04.2016

05.2016

06.2016

07.2016

08. 2016

12.2016

01.2017

02.2017
04. 2015

05. 2015

06. 2015

08. 2015

09. 2015

01. 2016

09. 2016

10. 2016

11. 2016
Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Rata inflației, în luna februarie 2017, a constituit 2,4% față de decembrie 2016, înregistrînd o
majorare de 2,3 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflației
anuală (februarie2017 față de februarie 2016) a constituit 4,7%, fiind încadrată în limita ţintei
inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%).

Prețurile la produsele alimentare în luna februarie 2017 au înregistrat o creștere de 2,7% față de
decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la cartofi cu 23%, legume proaspete -
cu 16,2%, fructe proaspete – cu 10,2% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la
ouă cu 6,7%. În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este
determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere
esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile
de iarnă.

Prețurile la mărfurile nealimentare în februarie 2017 s-au majorat cu 1,6% faţă de decembrie
2016, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la combustibil cu 5,1%. Totodată, s-au redus
prețurile la medicamente cu 0,3%. Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare a fost
determinată, în general, de deprecierea monedei naționale și diminuarea prețurilor mondiale la
resursele energetice.
Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 3% faţă de decembrie 2016,
fiind determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate cu 48,2%,
alimentație publică cu 1,1% etc.

Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o depreciere de 0,1% faţă de dolarul SUA
în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 20,00 lei la
28.02.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,3%. Principalii factori care au
determinat fluctuațiile monedei naționale au fost oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare
internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

23 22,63 22,57
22,40 22,40 22,34 22,44 22,33
22,19 22,29 22,23 22,20 22,16
22,05 22,13 21,99 21,98 22,04 21,98
21,80 21,84
21,48 21,55 21,58 21,49 21,51
21,40 21,28 21,18
20,89
21

20,70
20,52
20,27 20,18
20,03 20,01 20,07 19,98 20,10 20,01 20,02 19,98
19,98
19,86 19,85 19,78 19,81 19,81 19,86 19,80 19,78 19,76 19,78 19,78 19,76 19,83
19,66 19,63 19,71
19
1

3
16

17
.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.1

.1

.1

.1

.1

.1

.0

.0

.0

.0
20

20
15

01

15

01

15

01

15

01

15

01

15

01

15

01

15

01

15

01

15

01

15

01

15

15

01

15

01
1.

1.
.0

.0
01

01

Lei/USD Lei/EUR
În ianuarie-februarie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit
echivalentul a 748,9 mil. dolari, cu 17,9% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016.
Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament s-a caracterizat prin majorarea
ponderii tranzacţiilor în Euro cu 0,7 p.p. (pînă la 38,7% din volumul total), precum şi rubla
rusească - cu 0,5 p.p. şi diminuarea volumului tranzacţiilor în dolari SUA – cu 1,6 p.p.

În ianuarie-februarie 2017 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină
echivalentul a 268,3 mil. dolari, cu 28,8% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016 şi a
fost vîndută echivalentul a 480,6 mil. dolari, cu 12,6% mai mult, respectiv. Astfel, vînzările nete
s-au micșorat cu 2,9%, constituind echivalentul a 105,6 mil. dolari.

Rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 456,8 mil.
dolari în ianuarie-februarie 2017, cu 7,5% mai mult faţă de perioada similară a anului 2016.
Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar s-a caracterizat prin diminuarea ponderii
tranzacţiilor în Euro cu 0,7 p.p. (pînă la 60,7% din volumul total) și în dolari SUA – cu 1,3 p.p.
(pînă la 25% din volumul total) şi majorarea volumului tranzacţiilor în rubla rusească cu 1,6 p.p.

În ianuarie-februarie 2017 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a

344,7 mil. dolari, cu 4% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi au vîndut
echivalentul a 112,1 mil. dolari, cu 20,3% mai mult, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au
micșorat cu 2,4% comparativ cu ianuarie-februarie 2016.
În luna februarie 2017 BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare
de 46,3 mii dolari. De la începutul anului Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat
cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 94,1 mil. dolari.

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 28.02.2017 a atins o valoare de 2235,5 mil. dolari,
majorîndu-se cu 1,3% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 30,2% faţă de
situația la 26.02.2016. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent,
intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută.

Finanţe publice
În lunile ianuarie-februarie ale anului curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate
venituri în sumă de 6878 mil. lei, cu 23,5% mai mult faţă de ianuarie-februarie anul trecut. S-au
efectuat cheltuieli în sumă totală de 7690,4 mil. lei, cu 27,3% mai mult, respectiv. În ansamblu,
BPN a înregistrat un deficit în sumă de 812,4 mil. lei.
Evoluţia bugetului public naţional
în ianuarie-februarie 2016-2017, mil. lei

2016 2017 2017/2016%

februarie 2 luni februarie 2 luni februarie 2 luni
Bugetul public naţional
Venituri 2985,4 5567,4 3549,4 6878,0 118,9 123,5
Cheltuieli 3557,4 6042,5 4145,1 7690,4 116,5 127,3
Deficit (-), excedent (+) -572 -475,1 -595,7 -812,4 x x
Bugetul de stat
Venituri 1730,1 3313,0 2166,2 4204,6 125,2 126,9
Cheltuieli 2233 4295,6 2578,5 5486,7 115,5 127,7
Deficit (-), excedent (+) -502,9 -982,6 -412,3 -1282,1 x x
Bugetele locale
 Venituri 869,4 1473,0 812,5 1789,4 93,5 121,5
Cheltuieli 915,8 1290,5 930,0 1631,8 101,6 126,4
Deficit (-), excedent (+) -46,4 182,5 -117,5 157,6 x x
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Venituri 1104,0 2670,3 1308,6 2976,8 118,5 111,5
Cheltuieli 1193,5 2378,8 1393,0 2783,7 116,7 117,0
Deficit (-), excedent (+) -89,5 291,5 -84,4 193,1 x x
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Venituri 457,1 705,2 506,6 975,4 110,8 138,3
Cheltuieli 390,3 671,7 488,1 856,4 125,1 127,5
Deficit (-), excedent (+) 66,8 33,5 18,5 119,0 x x
Sursă: Ministerul Finanţelor

Veniturile BPN au însumat 6878 mil. lei. Din acestea, 63,5% (4368,9 mil. lei) revin impozitelor
și taxelor, 31,8% (2187,9 mil. lei) - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,5% (307,2
mil. lei) - altor venituri și 0,2% (14 mil. lei) - granturilor primite (de la guvernele altor state și din
partea organizațiilor internaționale). Cea mai mare pondere (75,4%) în volumul total al impozitelor
și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au
constituit 69,4%), apoi impozitelor pe venit (19,3%) și impozitelor pe bunurile imobiliare (0,6%).

Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială
– 38,5% (2958,9 mil.lei), urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 16,3% (1255,8 mil. lei),
ocrotirea sănătății – 12,6% (971,6 mil. lei), servicii în domeniul economiei – 11% (845,7 mil. lei),
servicii de stat cu destinație generală – 10,4% (801,7 mil. lei) etc.

Se accentuează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă)

administrată de Guvern a înregistrat nivelul de 51853,9 mil. lei la sfîrşitul lunii februarie
2017, fiind în creştere cu 51,9% faţă de aceeaşi dată a anului 2016.
Datoria de stat administrată de Guvern
la data de 28 februarie 2013-2017, mil. lei

55000

44000
21382.2

33000
7884.9
6988.5

22000 7028.7
6275
30471.7
26741.3
11000 24180.1
17672.2
14937.5

0
2013 2014 2015 2016 2017

Datoria de stat externă Datoria de stat internă

Sursă: Ministerul Finanţelor

Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul
cărora a constituit circa 21382,2 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa
primară – 5977,7 mil. lei (în creștere cu 2,7% față de situația din 28.02.2016), VMS convertite
(datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 la nivelul

perioadei similare a anului2016) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13341,2
mil.lei. Datoria de stat internă s-a majorat esențial – de 2,7 ori.

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1523,7 mil. dolari (30471,7 mil.
lei), comparativ cu 1333,5 mil. dolari (26741,3 mil. lei) la data de 28 februarie 2016. Astfel, s-a
înregistrat o creștere de 14,3%. Pe parcursul lunilor ianuarie-februarie 2017 finanțarea externă
netă a atins o valoare pozitivă - circa 44,1 mil. dolari. Aceasta înseamnă că intrările de surse
externe de finanțare au depășit rambursările datoriei de stat externe. Totodată, fluctuația ratei
de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins valori pozitive, contribuind la majorarea
datoriei de stat externe cu 14,9 mil.dolari.

II.Sectorul Real

Transportul

Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian în

ianuarie-februarie 2017 a constituit 1371,3 mii tone sau cu 13,4% mai mult faţă de ianuarie-
februarie 2016, inclusiv transportul feroviar - cu 28% și transportul rutier – cu 4,1%, iar
transportul fluvial - a înregistrat o diminuare cu 78,2% și transportul aerian – cu 7,3%.

Mărfuri transportate în ianuarie-februarie 2008-2017, mii tone

 2000,0 1813,5

1500,0

1000,0 818,5
725,4 706,6 735,7
637,0 693,8 629,0
628,0
479,5
438,3
500,0 592,6 638,7 633,8
436,9 472,5 495,0
360,7 428,5
5,1 9,3 263,8 8,1 4,7 0,2 0,1 8,5 7,9 1,8
0,1
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

feroviar rutier altele

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În luna februarie s-a majorat volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar – cu 13,7%
faţă de februarie 2016, iar volumul mărfurilor transportate cu transportul rutier – s-a diminuat
cu 8,2%.
Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-februarie 2017 au fost transportate 633,8 mii
tone de mărfuri sau mai mult cu 28% faţă de ianuarie-februarie 2016. Ponderea mărfurilor
transportate prin intermediul căii ferate a constituit 46,2% din întregul volum de mărfuri
transportate cu toate tipurile de transport, comparativ cu 40,9% în perioada respectivă a anului
2016.

Este de menţionat că la transportarea mărfurilor un loc tot mai important îl ocupă transportul
rutier, căruia îi revin 53,6% din volumul mărfurilor transportate. Volumul mărfurilor transportate
cu mijloacele de transport rutier în ianuarie-februarie 2017 a constituit 735,7 mii tone, mai mult
cu 4,1% faţă de perioada respectivă a anului 2016.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-februarie 2017 a constituit 545,2 mil. tone-km şi a înregistrat o

creștere de 21,3% față de aceeași perioadă a anului 2016, inclusiv la transportul feroviar - cu 30%
și la transportul rutier - cu 18,2%, și respectiv, descreșteri la transportul fluvial - cu 78,2% și la
cel aerian - cu 14,8%.

În ce priveşte transportul de pasageri, putem menţiona că numărul pasagerilor care s-au folosit
de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 15,6 mil. pasageri, cu 2,1% mai
puţin faţă de perioada similară din 2016 şi, de asemenea, o descreştere cu 1% a parcursului
pasagerilor.

Numărul persoanelor care au apelat la transportul aerian în ianuarie-februarie 2017 a constituit

171,2 mii pasageri, fiind cu 37,5% mai mult comparativ cu ianuarie-februarie 2016.
 2016
2015
preliminar

CONTUL CURENT -414,8 -276,6

Bunuri şi servicii -1 957,0 -1 844,7

Cu
Bunuri -2 087,9 -2 056,6

mijloacele de transport feroviar în ianuarie 2017 au fost transportaţi 155,6 mii pasageri, cu 23,7%
mai puţin faţă de luna corespunzătoare a anului 2016.

I. Relaţii externe
Balanţa de plăţi

Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi, care, conform datelor Băncii
Naţionale a Moldovei (versiunea 6), în anul 2016 accentuează gradul înalt al deschiderii
economiei naţionale şi vulnerabilităţii ei faţă de mediul exterior. Sectorul extern al Republicii
Moldova a fost influențat de recesiunea economică înregistrată în Federația Rusă și Ucraina,
avînd un impact negativ substanțial asupra exportului, precum și remiterilor personale.
Suspendarea asistenței externe din partea organizațiilor internaționale, de asemenea, a avut un
impact negativ asupra economiei. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de
creșterea exporturilor cu 2,7%, importurilor - cu 0,3%, veniturilor nete secundare - cu 3,2% față
de anul 2015. Concomitent, acumularea netă de angajamente la investiţiile străine directe a
înregistrat o diminuare cu 46,9%.

Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi

în anii 2015-2016, mil. dolari SUA

export (FOB) 1 506,9 1 547,4

import (FOB) 3 594,8 3 604,0

Servicii 130,8 211,9

Venituri primare 457,9 449,2

compensarea rezidenţilor din muncă (intrări) 783,2 714,5

Venituri secundare 1 084,3 1 119,0

transferuri personale (intrări) 757,0 750,4

CONTUL DE CAPITAL 22,9 -46,7

Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare

-392,0 -323,3
(soldul conturilor curent şi de capital)
 Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare
-443,7 -290,0
(soldul contului financiar)

CONTUL FINANCIAR
Sursă:
Investiţii directe -227,9 -109,6 Banca

achiziționarea netă de active financiare 6,5 14,8

acumularea netă de pasive 234,4 124,4

Investiţii de portofoliu -2,3 -0,8

Derivate financiare - bancare, valoare netă -0,7 0,5

Alte investiţii 93,7 -711,2

achiziționarea netă de active financiare 41,5 -392,9

acumularea netă de pasive -52,2 318,3

Activele de rezervă ale statului, (-) micșorare, (+)

-306,5 531,1
majorare

Erori şi omisiuni -51,8 33,3

Naţională a Moldovei

În anul 2016 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 276,6 mil. dolari, micșorîndu-se cu
33,3% comparativ cu anul 2015. Această situație a fost determinată, în mare parte, de reducerea
soldului negativ al bunurilor, precum și creșterii soldurilor pozitive înregistrate la servicii și
venituri secundare. În raport cu PIB, deficitul contului curent a constituit 4,1%, comparativ cu
6,4% în anul 2015.

În anul 2016 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1844,7 mil. dolari,
micşorîndu-se cu 5,7% faţă de anul 2015. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele
înregistrate la veniturile primare și secundare în proporţie de 85% (în anul 2015 – 78,8%). În
raport cu PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 27,3% (în anul 2015 – 30,1%).

Exporturile de bunuri în anul 2016 au totalizat 1547,4 mil. dolari şi s-au majorat cu 2,7%
comparativ cu anul 2015, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o micșorare cu 0,3 p.p.,
constituind 22,9%.

Micșorarea veniturilor obținute de rezidenți a contribuit la contractarea cererii interne și,

respectiv, a importurilor de bunuri, care, la rîndul lor, au fost afectate și de reducerea prețurilor
mondiale la petrol și produse agroalimentare. Ca rezultat, volumul total al acestora a însumat
3604 mil. dolari, fiind cu 0,3% mai mare faţă de anul 2015. Astfel, importul a constituit 53,4% în
raport cu PIB, micşorîndu-se cu 2 p.p. faţă anul 2015.
Importul de resurse energetice și electricitate s-a micşorat cu 14,3%, constituind 604,4 mil. dolari
ca urmare a scăderii prețurilor mondiale la petrol. Cea mai mare contribuție la deficitul balanței
energetice au avut importurile de combustibili diesel și gaz natural, care dețin 41% și respectiv
33,2 % din totalul importurilor de produse energetice. Balanţa serviciilor a înregistrat un sold
pozitiv de 211,9 mil. dolari, comparativ cu 130,8 mil. dolari în anul 2015. Exportul serviciilor s-a
majorat cu 8,1%, iar importul s-a diminuat cu 0,3%. Această situaţie a fost determinată, în
general, de creșterea înregistrată la majoritatea seviciilor exportate, inclusiv servicii de transport
și călătorii.

Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 449,2 mil. dolari, micșorîndu-se cu 1,9%
comparativ cu anul 2015, datorită diminuării cu 8,8% a intrărilor veniturilor din muncă peste
hotare. Raportul dintre soldul veniturilor primare și PIB a constituit 6,7%, cu 0,4 p.p. mai puțin
comparativ cu anul 2015. Intrările totale de venituri s-au diminuat cu 8,7%, pînă la 745,4 mil.
dolari, iar ieșirile - cu 17,5%, pînă la 296,2 mil. dolari.

Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 714,5 mil. dolari, sau 10,6% în
raport cu PIB, micșorîndu-se față de anul 2015 cu 8,8%.

Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 1119 mil. dolari, majorîndu-se
cu 3,2% comparativ cu anul 2015. Intrările au însumat 1248,2 mil. dolari, cu 1,7% mai mult decît
în anul 2015, iar ieșirile - cu 9,8% mai puțin, însumînd 129,2 mil. dolari. Raportul dintre soldul
veniturilor secundare și PIB a fost de 16,6%, și s-a micșorat cu 0,12 p.p. comparativ cu anul 2015.

Transferurile personale au înregistrat intrări de 750,4 mil. dolari, diminuîndu-se cu 0,9%

comparativ cu anul 2015 și ieșiri de 65,2 mil. dolari, care s-au micșorat cu 7,9%. Astfel, soldul
transferurilor personale s-a diminuat cu 0,1%, constituind 685,2 mil. dolari.
Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor personale primite de
peste hotare a fost evaluată la 1464,9 mil. dolari și s-a micșorat cu 4,9% comparativ cu anul 2015.
Raportate la PIB compensarea pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au
constituit 21,7%, în diminuare cu 2 p.p. față de anul 2015.

Contul de capital în anul 2016 a înregistrat un sold negativ de 46,7 mil. dolari, comparativ cu
soldul pozitiv în valoare de 22,9 mil. dolari în anul 2015. Deficitul contului de capital a fost
determinat de diminuarea intrărilor de asistență din exterior, primită de administrația publică
pentru finanțarea proiectelor investiționale, precum și majorării ieșirilor aferente altor sectoare.

În anul 2016 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 323,3
mil. dolari, comparativ cu 392 mil. dolari în anul 2015.
Contul financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în anul 2016 cu o valoare negativă de 290 mil.
dolari. Această situație a fost determinată de majorarea netă a pasivelor financiare cu 442,6 mil.
dolari și a activelor - cu 152,6 mil. dolari.

Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 109,6 mil. dolari, ca urmare a creşterii
nete de angajamente cu 124,4 mil. dolari superioară acumulării nete de active. Cu toate acestea,
intrările nete de investiții străine directe au fost cu mult mai mici comparativ cu anul 2015 (-
46,9%), înregistrînd cea mai
mică valoare din ultimii 10 ani. Această diminuare a fost condiționată atît de factori externi
(conjunctura regională nefavorabilă), cît și factori interni (accesul la creditare, protejarea
acționarilor minoritari etc.).

Investiţiile de portofoliu pe parcursul anului 2016 au înregistrat intrări nete de 0,8 mil. dolari.

În anul 2016 alte investiţii au înregistrat intrări nete de mijloace financiare în valoare de 711,2 mil.
dolari, ca urmare a diminuării nete a activelor cu 392,9 mil. dolari, în timp ce pasivele s-au majorat
cu 318,3 mil. dolari.
Bibliografie:
www.gov.md
www.mf.gov.md