UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” din IAȘI

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ „G.M. CANTACUZINO”

An Universitar 2018-2019 sem II

An V

PEISAGISTICĂ
Amenajări peisagistice –Institutii de Invatamant preuniversitar din Municipiul
Iași - Analiza, factori de calitate și evidențierea direcțiilor de intervenție pentru
creșterea calității acestor amenajări în perspectivă temporală

Peisajul este un instrument al proiectării şi dezvoltării urbane şi teritoriale, având ca elemente

definitorii forma şi evoluţia istorică, dar şi percepţia individuală şi a socio-grupurilor care-l locuiesc
şi care-l parcurg, suprapuse peste modelul cultural al societăţii.
Peisajele se constituie ca unităţi peisagistice, ca zone percepute având un caracter
semnificativ diferit de următorul peisaj.
Astfel apare o interacţiune om-peisaj, în sensul percepţiei subiective a obiectivului existent,
dar şi o obiectivare prin intervenţie şi modelare a peisajului realizată subiectiv de om sau de socio-
grupuri. Din această perspectivă, pentru arhitecţi peisajul devine important şi ca proces într-o logică a
conectării care permite comunicarea, interacţiunea şi adaptarea individului la peisaj, dar şi a
peisajului la identitatea subiectului.
Dar peisajul nu se reduce la lumea fizică, vizuală care ne înconjoară el este şi un produs
socio-cultural. Fenomenul de percepţie a spaţiului şi în cele din urmă a peisajului este o
sinestezie. Peisajul poate fi vizibil, cultural sau simbolic, şi din această perspectivă poate fi perceput,
interpretat şi comunicat.
Ceea ce ar trebui subliniat referitor la peisaj este însă şi dimensiunea sa temporală, intervenţia
din perspectiva observatorului care evoluează, se modifică, are o dinamică specifică, dar şi a
peisajului în dimensiunile sale abiotice, biotice şi antropice care de asemenea este supus unei evoluţii
temporale.
Tocmai această evoluţie temporală a peisajului reprezintă tema studiului referitor la
amenajări peisagistice în incintele institutiilor de invatamant preuniversitar (scoli si licee). Au fost
alese pentru studiu aceste amenajări peisagistice din următoarele considerente:
- prezinta o mare importanta in formarea copiilor si adolescentilor;
- în general au o structură închegată constituită in corelare cu obiectul (obiectele) de arhitectură dar
sunt supuse diverselor procese de degradare;
- se bucură de o intervenţie continuă în timp;
- conţin elemente vegetale şi minerale diverse, etc.
A. Etapa I: Documentare
B. Etapa II: Analiza consistentă a amplasamentului ales, urmărindu-se următoarele elemente:
B1. Analiza amplasament
- poziția în oraș-amplasament
- poziția în zonă: - străzi adiacente/acces (porți, portice, arce, bariere, etc.)/relații (vizuale,
funcționale, perspective, etc)
- plan, Situația în Planurile de Urbanism (PUG, PUZ, PUD)
- compoziția
- suprafața
- stil, marcaje
- autor - arhitect, peisagist, inițiator, etc.
- istoriografie – legende, mărturii

1
 - evoluție istorică
- perspective – defavorabile/favorabile
- analiză mineral: împrejmuiri – interne/externe (gard,, mineral etc)
- îmbrăcăminte și tipologii: (pavimente, alei, scări, ziduri, copertine, pergole, etc)
- mobilier urban
- construcții: principale, anexe,etc
- elemente de artă: statui, busturi, monumente, etc
- analiza vegetal – vegetație - înaltă
- medie
- joasă (tipologii)
- floricolă
- gazon
- specii (specii rare, specifice)
- funcțiuni - permanente
- accidentale
- analiza - aspecte pozitive, negative (SWOT)
- acțiuni ce se desfasoară – sărbători religioase, întruniri, comemeorări, etc.
- trasee de circulație predilecte
- prezența apei: fântană, bazin, canal, etc.
- sistem de iluminare
- diferențe de iluminare: umbră, penumbră
- relații cu zonele adiacente – iluminate sau nu, etc.
- siguranța spațiului
- program de funcționare
- surse ale informațiilor și fotografiilor

B2. Determinarea factorilor/criteriilor de calitate ai amenajărilor peisagistice

Identificarea acestor factori pe baza analizei zonelor amenajărilor peisagistice ale incintelor
istitutiilor de invatamant alese.
Se vor lista criteriile de calitate:
I. urban
C1.Poziția în oraș – amplasamentul în cadrul orașului - poziția fata de principalele căi de
circulație, față de zona istorică a orașului, față de zona centrală a orașului, vecinătăți
existente, etc.
C2.Raportul cu funcțiunile urbane alate în proximitate –
dominant/subdominant/complementar
C3.Textura urbană – raportul dintre spațiul construit și spațiul verde
C4.Imaginea urbană – impactul vizual, imaginea de ansamblu
C5.Utilizatori – categorii de vârstă/sociale/ocupație
C6.Versatilitatea funcțiunilor – posibilitatea utilizării zonei în funcție de actorii urbani

II. vegetal
C1.Maleabilitate – adaptabilitate în funcție de anotimp/ adaptarea la condițiile locale de
mediu
C2.Diversitatea speciilor; compoziția vegetală
C3.Coloristica vegetală – dinamica peisajului în funcție de anotimp
C4.Talie – structurarea pe registre de înălțime
C5.Perenitate – durata de viață a plantelor

2
 III. structurant
C1.Compoziție - trasee directoare, delimitări prin elemente vegetale, elemente minerale
C2.Dimensiunea sitului studiat
C3.Parcelare/Fragmentare
C4.Accesibilitate
C5.Axe – reale, virtuale, trasee directoare
C6.Parcurs – existența unui parcurs logic, ergonomic
C7.Relația cu alte spații verzi

IV. morfologic
C1.Morfologia ansamblului – raportul între elementele morfologice componentele sale
(mineral, vegetal, acvatic)
C2.Morfologia părților care alcătuiesc ansamblul
C3.Relațiile dintre părți – contrast, similitudine, subordonare, egalitate, unitate,
complementaritate, armonie
C4.Raport verde/apa/mineral – dominante/subdominante

V. identitar
C1.Specificul activităților care oferă spațiului identitate proprie
C2.Icon/simbol/index care individualizează spațiul
C3.Prezența unor elemente urbane/tehnologice care facilitează anumite activități

VI. acvatic
C1.Prezența apei – în forma dinamică sau statică
C2.Modificarea imaginii spațiului prin modul de intervenție a apei în funcție de zi/noapte,
anotimp
C3.Natura apei – natural/artificială

VII. mineral
C1.Relieful terenului – panta, denivelări
C2.Tipuri de sol – posibilitatea de valorificare
C3.Intervenții artificiale

VIII. raport diurn-nocturn

C1.Elemente specifice care definesc diferit spațiul în funcție de momentul zilei
C2.Iluminatul public – corpuri de iluminat, efecte speciale

IX. alte criterii idem C1...Cn;

În urma identificării criteriilor de calitate pentru amenajările peisagistice se va realiza o analiză

referitoare la impactul acestor criterii asupra calităţii spaţiului şi asupra peisajului urban. Criteriile
enumerate mai sus sunt orientative; noi criterii pentru fiecare categorie enumerată anterior pot fi
introduse în analiză ca urmare a studiului analitic desfășurat.
În analiză pot fi utilizate tabele și grafice cu referința la criteriile asupra spațiului public sau
asupra peisajului urban, care să ilustreze sinteza analizei desfășurate.

Ex. amplasament studiat

Grup de criterii C1 C2.............Cn
Grup criterii 1 (urbanistice)

3
 Grup criterii 2 (structurante)
.
.
.
Grup criteriu n (alte criterii)

Tabelele se vor completa prin introducerea semnelor grafice care să identifice impactul
criteriului mare, mediu, redus. Se vor utiliza aceleaşi semne grafice cu aceeaşi semnificaţie.
În urma acestor analize se vor identifica şi ierarhiza capacitatea de impact a acestor aspecte
referitoare la calitatea amenajărilor peisagistice în structurarea spaţiului sacru, public şi a peisajului
urban.

B3. După realizarea acestui tip de analiză se vor avea în vedere tipuri de analiză ce privesc
evoluţia temporală a amenajărilor peisagistice.
Se vor analiza:
- evoluţia siturilor pe parcursul celor 4 anotimpuri şi implicaţiile acestei evoluţii în structura
spaţială, volumetrică, simbolică, emoţională, comportamentală etc.;
- evoluţia pe parcursul diferitelor etape ale zilei (dimineaţă, prânz, seară și noaptea) şi
implicaţiile acesteia în raportul amenajării peisagistice, receptor, utilizator (obişnuiţi ai
locului sau simpli trecători sau vizitatori).
- schimbările intervenite în cadrul amenajărilor peisagistice datorate evenimentelor pe care le
găzduiesc (serbari scolare,evenimente specifice, etc.);
- analiza raporturilor stabilite între aceste amenajări şi sistemul urban din vecinătate (funcțiuni,
străzi, trotuare, fronturi construite);
Analiza și evidențierea evoluției temporale a peisajului se va face prin agregarea celor două
paliere temporal (diurn și anual) relevându-se o serie de aspecte legate de:
- elemente favorabile și defavorabile (pozitive și negative)
- elemente și factori determinanți, structuranți
- raport vegetal-mineral
- atmosfera, eclerajul, lumini și umbre, texturi, etc.
- apa
- prezența umană în peisaj
- siluete vegetale, ansambluri, structuri, etc.
- evoluție coloristică, valori, tonuri, armonie cromatică
- relații spațiale, relații volumetrice, relații de masă
- vederi, ecrane, perspective
- simbolistica, scara, proporții, dinamica spațială, unitate, ritm, etc.
- puncte de interes
- alte elemente relevante.
De asemenea se va realiza o analiza a peisajului caracteristic, decupat prin fotografiere,
Aceasta analiză se va realiza pentru peisajele specifice celor 4 anotimpuri

C. Etapa finala
În cadrul acestei etape se vor reuni toate etapele anterioare și pe baza acestora se va face o
propunere de intervenție și amenajare în vederea creșterii calității amenajărilor peisagistice analizate.

Conținut predare intermediara etapa I Documentare - Termen predare: 03.04.2019 ora 10

Fiecare echipă va prezenta o mapă format A3 cu minim 3 exemple de amenajări peisagere similare
temei de proiectare, fiecare exemplu va fi însoțit și de o scurtă motivare a alegerii exemplului
respectiv.

4
Fiecare echipă va prezenta la panou unul dintre exemplele alese (power-point, pdf, poster, etc.).

Conținut predare intermediara etapa II -

Faza de cercetare și de culegere de informații utile proiectării va consta în predarea unei mape care să
includă analiza amplasamentului studiat (memoriu și scheme, grafice, schițe, fotografii, colaje, etc.).
Metoda grafică și formatul va fi la alegerea fiecărei echipe.
Piese scrise:
- analize conform punct B1. care vor cuprinde analiza și detalierea pentru toate subcapitolele
precizate;
- bibliografie.
Piese desenate:
- harti, planuri cu evolutia istorica, încadrarea în oraş şi zonă
- planul de situație – scara 1:500 – cuprinde limitele terenului, vecinătățile, relieful (dacă este
cazul), elementele existente în teren (construcții, drumuri, vegetație). Pe plan se va indica grafic
direcția nord
- secţiuni
- perspective
- detalii analize sectoriale
- concept, relatii spatiale, schite, detalii, etc.
- fotografii cu evolutia istorica si starea actuala.

Conținut predare intermediara III - Piese scrise:

- determinarea factorilor de calitate a amenajărilor peisagistice conform punct B2 si B3 din tema.
- ilustrarea analizei cu schițe, fotografii, etc.
- evoluția în timp a peisajului și a calității acestuia
Piese scrise:
Analiza peisajelor conform punctelor C1 și C2 (toate elementele enumerate la aceste puncte) precum
și o analiză a peisajelor selectate, pe suport fotografic,conform metodologiei prezentate, pentru toate
cele 4 anotimpuri.

Conținut predare finală – Termen de predare: 22.05.2019 ora 10-12

În cadrul acestei etape se vor reuni toate etapele anterioare (fara etapa de documentare) și pe baza
acestora se va face o propunere de intervenție și amenajare în vederea creșterii calității amenajărilor
peisagistice analizate. Proiectul va include sub formă de argumentație scrisă prezentarea și
justificarea soluției generale de amenajare.
Aceasta etapa va cuprinde
Piese scrise:
- necesități de intervenție
- concept de intervenție și amenajare peisagistică sau reamenajare, tinându-se cont de facture
ecleziastă a acestor incinte
- direcții de intervenție și amenajare (mineral, vegetal, trasee, puncte de interes, relații spațial-
volumetrice, relații vegetal mineral și construit, iluminat, mobilier urban, etc.)
- ilustrare cu material foto
- bibliografie și sursa ilustrațiilor

Piese desenate
- plan încadrare în zonă
- plan de situație existent
- concept

5
 - plan general de amenajare peisagistică cu indicarea tuturor elementelor propuse: scara 1:500.
Planul general se elaborează pornind de la analiza cerințelor temei și corelarea cu posibilitățile
oferite de teren și conține:
- construcții existente și propuse
- alei, poteci, drumuri, parcaje și alte elemente de circulație
- terenuri de joacă și sport
- elemente de sistematizare verticală a terenului (ziduri de sprijin, taluzuri, scări, etc.) – dacă
este cazul
- construcții decorative (bazine, fântâni, pergole, umbrare, etc.)
- plantații: - mase de arbori și arbuști, grupuri, exemplare izolate, aliniamente, garduri vii,
decorațiuni florale (se conturează forma rabatelor, petelor și se indică grafic tipul de plante:
anuale, perene, trandafiri) etc.
- plan de plantare - plan de amplasare material vegetal și evidențierea tipologiei acestora prin
vignete sau legende specifice, la scara 1:200 sau 1:500 – redă vegetația doar prin mărimea,
amplasamentul și tipul plantațiilor. Planul de plantare precizează compoziția plantațiilor (mase
arbori, mase de arbuști, grupuri, exemplare izolate, garduri vii, borduri, rabate, pete, etc.) și indică
numărul de exemplare necesar.
- desfășurări – minim 3
- perspective
- detalii de plantare – se întocmesc pentru sectoarele ce necesită o prezentare la scară mărită
(1:200, 1:100, 1:50): aranjamente florale bazate pe combinații de specii, compoziții cu arbuști de
diferite talii și forme de creștere, ș.a. Se va prezenta minim 2 detalii de plantare (detaliu pentru un
aranjament floral, detaliu pentru compoziție cu arbori și arbuști)
- detalii de mobilier urban – minim 3 detalii

Predarea se va face astfel :

- piese scrise într-un volum - dosar format A4
- piese desenate pe suport hârtie formate A3
Întreaga lucrare va fi predate și pe suport electronic.
Lucrarea va fi realizată în colective de câte 3 studenţi.

Sem II 2019

Întocmit.
conf.dr. arh. Mircea Grigorovschi
asist. drd. arh. Carmina Gheorghita

nota:
Anexat temei sunt prezetate siturile propuse.
La curs va fi prezentata o bibliografie recomandata, se vor clarifica eventualele nelemuriri si se vor
constitui grupele de lucru.