TENOLOGIA CREŞTERII TAURINELOR

PARTICULARITĂŢI MORFOFIZIOLOGICE ŞI
ECONOMICE

Caracterele morfologice ( de exterior) se referă la exteriorul unui

animal : culoarea pielii, greutatea corporală, dezvoltarea corporală, talia,
etc.

Caracterele fiziologice ( productive ) sunt reprezentate prin :

producţia de carne, lapte, prolificitate, etc.
La taurine sunt 3 tipuri morfoproductive : - lapte
- carne
- mixt

Constituţia animalelor se referă în special la raportul dintre

dezvoltarea osaturii şi a musculaturii şi este în strânsă legătură cu
temperamentul ( comportamentul ) animalelor. Animalele se încadrează
în 4 tipuri de constituţie şi fiecărui tip de constituţie îi corespunde un
anumit temperament :

Constituţia : Temperamentul :

1. fină 1. vioi

2. robustă 2. liniştit

3. debilă 3. foarte vioi

4. grosolană 4. foarte liniştit

RASELE DE TAURINE DIN ROMÂNIA

1. Rase locale neameliorate :

Sura de stepă;
Mocăniţa ( Rasa de munte )

2. Rase locale ameliorate :

Bălţată românească;
Brună de Maramureş;
Pinzgau de Transilvania;
Pinzgau negru (Vaca de Dorna );
Taurinele roşii dobrogene;
Jersey;
Bălţată cu negru românească

3. Rase importate :

Holstein – Friză;
Simmental;
Schwyz;
Pinzgau

4. Rase specializate pentru carne :

Charolaise;
Alb Albastru Belgian;
Piemontese;
Limousin;
Hereford;
Aberdeen – Angus;
Santa – Gertruda;
Red - Poll
 REPRODUCŢIA TAURINELOR

Maturitatea sexuală la bovine apare la vârsta de 12 – 18 luni. Taurii

produc celule sexuale apte de fecundaţie pe tot parcursul anului, iar
femelele în timpul ciclului sexual, care se repetă periodic pe tot
parcursul anului.

Durata ciclului sexual ( formarea ovulelor ) la vacă este în medie de 21

zile ( 18 – 25 zile ), iar căldurile durează în medie 24 ore ( 12 – 36 ore ).
Ovulaţia ( eliminarea ovulelor ) se produce la 10 – 12 ore de la sfârşitul
căldurilor.

În practică, efectuarea însămânţării se recomandă :

 femelele depistate în călduri seara să fie însămânţate în dimineaţa
zilei următoare;
 repetarea însămânţării, la interval de 10 – 12 ore una de alta

Vârsta maximă de folosire la reproducţie este :

 la masculi : 8 – 9 ani
 la femele : 12 – 15 ani

Identificarea vacilor şi viţelelor în călduri :

 stare de agitaţie;
 apetitul, rumegarea şi producţia de lapte sunt în general scăzute
 mucus filant şi transparent la comisura inferioară a vulvei

Termenul optim de însămânţare :

 la viţele : la maturitate corporală, când realizează aproximativ 70%
din greutatea animalului adult;
 la vaci : al 2-lea – al 3-lea ciclu de călduri
Primul ciclu de călduri după fătare apare :
 în condiţii normale la 21 zile;
 în condiţii anormale la 2 – 4 luni;
 după avort în fază timpurie ( până la 2 luni ) la 21 zile;
 după avorturile tardive ( în faza de făt ) după trecerea duratei
normale de gestaţie;
 după tratament : la 3 – 7 zile de la încetarea tratamentului

Importanţa însămânţărilor artificiale :

 creşte valoarea de ameliorare;
 reproducătorii de mare valoare zootehnică se pot utiliza la maxim;
 materialul seminal poate fi transportat de la mari distanţe;
 se previne transmirea unor boli;
 din punc de vedere economic se păstrează un număr mai mic de
reproducători

Factorii de care depinde eficienţa reproducţiei ( reuşita

însămânţărilor artificiale ) :

A. Detectarea corectă a căldurilor la vaci :

 intervalul de timp de la fătare la momentul descoperirii căldurilor;
 nutriţia vacilor înainte şi după fătare

B. Priceperea şi eficienţa însămânţătorului

C. Nivelul de fertilitate a vacilor :

 condiţiile de întreţinere şi furajare a vacilor;

 lipsa bolilor

D. Puterea fecundantă a spermatozoizilor :

 capacitatea taurului de a produce spermă de calitate;
 diluarea, congelarea, decongelarea şi manipularea materialului
seminal
Gestaţia durează în medie 9,5 luni ( 283 – 285 zile )

Repausul mamar reprezintă durata de repaus funcţional al ugerului

necesară pentru :
 dezvoltarea corespunzătore a fătului ;
 refacerea organismului ;
 acumularea de rezerve în organism;
 desfăşurarea normală a fătării şi a intrării vacilor în călduri
Durata repausului mamar este în medie 60 zile, iar a unei lactaţii
normale 305 zile.

Înţărcarea reprezintă perioada de timp în care se face întreruperea

mulsului ( 10 -14 zile )
Se face prin :
 eliminarea din raţie a furajelor cu acţiune lactogenă puternică :
nutreţul verde, nutreţurile suculente, concentratele;
 reducerea cantităţii de apă;
 furajarea cu fibroase sau chiar cu grosiere;
 reducerea treptată a numărului de mulsori

Hrănirea vacilor gestante se face cu :

 raţii bogate în energie, proteine şi săruri minerale ;
 furaje de cea mai bună calitate ;

Fătarea durează în mod normal 30 – 35 minute, dar se poate prelungi

până la 1 – 1, 5 ore.

Îngrijirea viţelului după fătare :

 îndepărtarea mucozităţilor din cavitatea bucală şi nazală<
 efectuarea respiraţiei artificiale dacă este cazul;
 buşumarea corpului;
tăierea cordonului ombilical;
administrarea colostrului
Îngrijirea vacii după fătare :
 administrarea unei găleţi cu apă la temperatura de 37 – 39 grade C;

urmărirea eliminării învelitorilor fetale (normal la 3–6 ore de la

fătare)
 Tehnologia de creştere a tineretului taurin

Obţinerea unui tineret valoros se realizează prin :

 selecţia reproducătorilor;

 potrivirea perechilor;

 crearea condiţiilor optime de dezvoltare intrauterină;

 crearea de condiţii optime în perioada postnatală

Factorii care influenţează dezvoltarea tineretului taurin :

 factori genetici

 factori de mediu

Procesul de creştere a tineretului taurin poate fi dirijat în funcţie de

destinaţia acestuia, un rol deosebit având furajarea :

 dezvoltarea aptitudinilor pentru producţia de lapte se bazează pe

furaje de volum de foarte bună calitate;

 la tăuraşii de reproducţie : volumul raţiei trebuie să fie redus, dar

cu valoare nutritivă ridicată;

 la tineretul destinat îngrăşării baza raţiei sunt concentratele şi

nutreţurile de volum ( fân, masă verde ) .

Tehnologia hrănirii tineretului taurin în perioada alăptării

Calitatea colostrului :
 proprietăţi antimicrobiene;
 proprietăţi laxative:
 coeficient de digestibilitate superior:
 conţinut ridicat în proteine, grăsimi şi săruri mineral
Sisteme de hrănire a viţeilor

1. Sistemul intensiv : colostru – lapte praf – nutreţuri concentrate –

fân

2. Sistemul semiintensiv : colostru – lapte ( integral, integral +

degresat, integral+ normalizat 2% grăsime) – nutreţuri vegetale
( fân de lucernă, trifoi, otavă; nutreţ verde, morcov furajer, sfeclă
furajeră; nutreţuri concentrate + P.V.M.-uri ).

Produse naturiste pentru tratarea diareei la viţei :

 apă fiartă şi răcită la temperatura de 35 – 36 grade C;

 ceaiuri dietetice;
 infuzie de fân;
 ceai din frunze de gutui, mentă şi mur

Înţărcarea viţeilor :

 la vârsta de 2 luni viţeii destinaţi îngrăşării

 la vârsta de 3 luni viţeii destinaţi reproducţiei

Câteva recomandări pentru creşterea unui viţel sănătos :

 furajarea cu raţii echilibrate, pe întreaga perioadă de gestaţie a

vacii;

 spaţiu de fătare curat;

 administrarea cât mai devreme a colostrului ( la cel mult 1 oră după

fătare );
  curăţenia echipamentelor şi a ustensilelor în care se mulge,
păstrează şi administrează laptele;

 asigurarea apei prospete şi curate ( de la sfâşitul peroadei

colostrale, de preferat fiartă şi răcită la 30 grade C, între tainurile
de lapte, până la 6 litri/zi );

 administrarea unui fân şi furaj concentrat de bună calitate;

 înţărcarea la momentul potrivit, în funcţie de destinaţie;

 asigurarea unui adăpost curat, bine aerisit şi ventilat, lipsit de

curenţi de aer;

 urmărirea continuă a creşterii;

 control periodic asupra sănătăţii

Alimentaţia tineretului taurin după înţărcare se face în funcţie de

destinaţie :

 viţelele de reproducţie : nutreţuri de volum de foarte bună calitate

( fân, nutreţuri murate, sfeclă furajeră, morcov furajer, nutreţ verde
) + nutreţuri concentrate;

 tăuraşii de reproducţie : concentrate + făn de foarte bună calitate,

înlocuit vara cu nutreţ verde;

 tineret taurin destinat îngrăşării : nutreţuri de volum + concentrate

Rol foarte important în creştera şi dezvoltarea tineretului taurin îl are
mişcarea în aer liber :
influenţează favorabil sănătatea, rezistenţa la factorii de mediu, funcţia
de reproducţie, întărirea scheletului, stimulează apetitul
 TEHNOLOGIA EXPLOATĂRII PENTRU PRODUCŢIA DE
CARNE

Factorii care influenţează producţia de carne :

A. Factori interni :
 Rasa;
 Individualitatea;
 Vârsta;
 Sexul;
 Conformaţia corporală;
 Starea de sănătate

A. Factori externi :
 Alimentaţia;
 Starea de îngrăşare;
 Caloul;
 Apa;
 Randamentul la tăiere;
 Microclimatul din adăpost
 Sistemul de îngrăşare;
 Anotimpul;
 Odihna, programul de lucru, mişcarea
Sisteme de îngrăşare a taurinelor

Sistemul intensiv ( ,, baby-beef ″ ) :

 Spor mediu zilnic în greutate 1 – 1,3 kg.;

 Consum specific ( consum unităţi nutritive U.N./ kg. spor greutate
) 2,3 – 7 U.N./kg.spor
 Furajare : concentrate 60 – 70%, fibroase 30 – 40%

Variante :

 Îngrăşare ultra ,,baby - beef″ ( pentru carne albă ) :

─ Spor mediu zilnic în greutate 1 – 1,3 kg.
─ Consum specific 2,3 – 2,5 U.N./kg.spor
─ Furajare în exclusivitate cu lapte
─ Valorificare la : 3 luni. şi greutat mediede 150 kg.

 Îngrăşare ,, baby – beef ” foarte precoce :

─ Spor mediu zilnic în greutate 1 – 1,1 kg.
─ Consum specific 4 – 5 U.N./kg.spor
─ Valorificare la 7 – 8 luni şi greutate medie de 250 kg.

 Îngrăşare ,, baby – beef ” precoce :

─ Spor mediu zilnic 1 kg.
─ Consum specific 5,5 – 5,8 U.N./kg.
─ Valorificare la 10 – 12 luni şi greutate medie de 350 kg.

 Îngrăşare ,, baby – beef ” normal ( clasic ) :

─ Spor mediu zilnic în greutate 0,9 kg.
─ Consum specific 5,9 – 6,7 U.N./kg.
─ Valorificare la 15 – 17 luni şi 420 – 480 kg.
Sistemul semiintensiv de îngrăşare :
 Spor mediu zilnic în greutate 0,7 – 0,8 kg.
 Consum specific 7 – 8 U.N./kg. spor
 Furajare : nutreţuri de volum ( suculente, fibroase, grosiere ) 70 –
80 %, concentrate 20 – 30 %

Variante :
 Îngrăşare pe bază de masă verde cu adaos de concentrate

 Îngrăşare pe bază de nutreţuri suculente de iarnă cu adaos de

concentate :

─ Porumb siloz 50 – 55% + nutreţuri fibrose 25 – 30% +

concentrate 20%
─ Semisiloz sau semifân 60 – 70% + concentrate
─ Rădăcinose 40 – 50% + grosiere + concentrate
 Îngrăşare pe bază de borhoturi de la diferite industrii + grosiere
tocate + concentrate

 Îngrăşare pe bază de nutreţuri fibrose şi grosiere tocate cu adaos

de melasă şi uree

B. Sistemul extensiv de îngrăşare :

 Spor mediu zilnic în greutate 0,4 – 0 6 kg.
 Consum specific 8 – 14 U. N.
 Furajare : furaje de volum fără concentrate
C. Recondiţionarea şi îngrăşarea taurinelor adulte reformate :
durează 2 -4 luni, iar furajarea se face cu nutreţuri de volum şi
concentrate.
Prepararea grosierelor :
 Tocarea la 2 – 5 cm.
 Umectarea cu :
- cu saramură : 100 kg. furaj 25 – 30 litri de saramură în
concentraţie de 1 – 2% ( consum după 12-14 ore)
- cu melasă : 100 kg. furaj cu 25 – 30 litri de soluţie în
concentraţie 2% melasă ( consum după 24 ore )
- cu borhoturi : 100 kg. furaj cu 30 – 40 kg. de borhot
( consum după 12 ore)
Aprecierea cantitativă şi calitativă a cărnii de taurine

A. Aprecierea pe durata vieţii de exploatare :

 Cântărire
 Consum de U. N. şi P.B. D. pe kg. spor în greutate

B. Aprecierea la valorificare :
Aprecierea pe animalul viu
Aprecierea cărnii în carcasă

Randamentul la sacrificare reprezintă raportul dintre greutatea carcasei

şi greutatea vie a animalului exprimate procentual ( 48 – 54% )

Sacrificarea taurinelor cuprinde următoarele operaţii :

 Asomarea
 Sângerarea
 Jupuirea
 Eviscerarea
 Parcelarea cărnii
 Toaletarea carcasei
 Controlul cărnii

Tehnologia de conservare a cărnii de taurine :

A. Conservare prin frig :

 Refrigerare ( răcire la 0 – 4 grade C )
 Congelare ( răcire la – 30, - 35grade C )

B. Consevare prin sărare

C. Conservare prin afumare

 RASE DE CARNE

Rasa Charolaoise :

 S–a format în Franţa ( varietatea cu corne) şi S.U.A. ( varietatea

fără coarne )
 Are conformaţie corporală mare caracteristică raselor de carne
 Are aptitudini bune pentru îngrăşare, realizează sporuri mari
( 2000g/zi ) şi o masă musculară foarte dezvoltată ( 1800kg. la
tauri, 1400kg la vaci, 650 – 700kg, la tineret )
 Se adaptează uşor la diferite condiţii de relief şi climă, dar pentru
a scurta perioada de aclimatizare se recomandă achiziţionarea
dintr-o zonă cu climă asemănătoare
 Folosirea la reproducţie se face începând cu vârsta de 15 luni
 S-a redus numărul de fătări grele, greutatea viţeilor la fătare este
de 42 kg. la tăraş şi 40 kg. la viţele, la înţărcare ( vârsta medie 205
zile) 210 – 250 kg.
 Utilizează forte bine păşunea şi furajele
 Este rezistentă la intemperii
 Are un temperament liniştit
 Randamentul la sacrificare este de 65%
 Are procent bun de carne în carcasă, depunerea de seu este redusă

Rasa Angus :

 Bine adaptată la orice condiţii de mediu

 Este o rasă longevivă, cca. 19 ani
 Fătările decurg fără probleme, chiar şi pe păşuni, deoarece viţeii
sunt mici la fătare
 Societatea Angus din localitatea Dostat jud. Alba oferă material
seminal de la tauri Angus şi Charolaise ( Semtest Craiova )
Rasa Limousin :
 Bună capacitate de adaptare la condiţii climatice şi de exploatare
dificile
 Constituţie robustă, temperament liniştit
 Valorifică bine nutreţurile cu valoare nutritivă mai scăzută, are
aptitudine bună de păşunat
 Rezistenţă bună la căldură şi frig
 Este o rasă precoce sexual . prima fătare la 27 – 36 luni
 Fătări uşoare
 Vitalitate ridicată a viţeilor, greutate ridicată la fătare ( 59 kg. la
masculi, 36 kg. la femele
 Instinct matern dezvoltat
 Producţie ridicată de lapte : 4000 kg. / lactaţie şi 4% grăsime
 Precocitate ridicată : tăuraşii îngrăşaţi tradiţional ( lapte matern
45%, concentrate 30%, alte furaje 25% ) realizează un spor mediu
zilnic de creştere în greutate de 1 kg. , valorificare la 11 – 13 luni
şi greutate 350 – 450 kg. În sistem intensiv realizează 500 kg. la
16 – 17 luni ( 1,250 kg. spor mediu zilnic )
 Randamentul la sacrificare este de 63 – 70 %, ţesutul muscular
reprezintă 76 – 84 % din greutatea carcasei
 Carnea este fragedă, suculentă, cu gust ţi aromă plăcută
 În ţara noastră se creşte în localitatea Teremia Mare din judeţul
Timiş

O alternativă pentru producerea de carne de bovine este împerecherea

vacilor locale cu tauri din rasele de carne , obţinându-se hibrizii de
carne .

TEHNOLOGIA EXPLOATĂRII TAURINELOR PENTRU

PRODUCŢIA DE LAPTE

Caracteristicile şi importanţa laptelui de vacă

Caracteristici fizice :
 Lichid de culoare alb gălbuie;
 Densitate standard 1,029g/cm.cubi ( la bivoliţă 1,030g./cm.c mai
mare la lapte degresat)
  Gust dulceag
 Aromă plăcută
 Miros caracteristic
 Punctul de fierbere 100,15 – 100,17 º C
 Tem. după muls 33 - 36º C

Compoziţia chimică :
 87,5% apă
 12,5% S.U. : grosimi 3,2 – 4.5%, proteine 3 – 3.6%, zaharuri
4,5%, vitamine, săruri minerale

Importanţa laptelui de vacă :

 Digestibilitate ridicată
 Aliment complex
 1 litru lapte este echivalent 600 g. carne vită, 400 g. carne porc, 7
– 8 ouă

Factorii care influenţează producţia de lapte

A Factori specifici organismului vacii :

 Rasa
 Individualitate
 Vârsta
 Căldurile
 Durata repausului mamar
 Durata lactaţiei
 Luna de lactaţie
 Luna de lactaţie
 Starea de sănătate

B. Factori de mediu şi exploarare :

 Hrana prin structura raţiei şi calitatea nutreţurilor
 Adăparea
 Anotimpul
 Mulsul prin :
─ numărul de mulsori pe zi
─ pregătirea pentru muls
─ schimbarea mulgătorului
 ─ sistemele şi procedeele de muls
 Odihna animalelor
 Mişcare
 Starea de întreţinere
 Respectarea programului
 Clima

Mulgerea vacilor

Sisteme de muls :
A. Manual cu :
 Procedee de muls :
─ mulgerea laterală
─ mulgerea încrucişată
─ mulgerea directă
 Metode de muls :
─ mulsul cu toată mâna
─ mulsul cu nod
─ mulsul cu 2 degete
B. Mecanic :
 Mulsul la stand la bidon fix
 Mulsul la stand la conductă
 Mulsul la stand cu instalaţie de muls mobilă cu 1 sau 2
bidoane
 Mulsul în săli de muls de de diferite tipuri şi dimensiuni
(tandem, brăduleţ, rotativă )

Tratamentul primar al laptelui :

 Filtrarea
 Răcirea
 Păstrarea
Procesarea laptelui :
 Recepţionarea
 Filtrarea
 Normalizare
 Igienizare prin pasteurizare :
─ pasteurizare joasă : încălzirea laptelui la 63 – 65grade C, timp
de 30 min.,folosită la obţinerea brânzeturilor
 ─ pasteurizare de durată la temp. înaltă de 85 – 95 grade C,
timp de 10 – 30 minute, folosită la obţinerea produselor fermentate
─ pasteurizare rapidă rapida la temp. 72 – 73 grade C, timp de
15 – 30 secunde urmată de răcirea imediată la 4 – 6 grade C , folosită
pentru obţinerea laptelui de consum
 Omogenizarea
 Răcirea
 Ambalarea şi etichetarea
 Depozitarea
Produse din lapte de vacă :
 Produse lactate acide ( lapte bătut, iaurt, chefir )
 Smăntâna
 Untul
 Brânza
 Caşcavalul