Bălţată rom.

 producţia de lapte este în descreştere

Posibilitatea de a realiza producţii corespunzătoare  este cea mai favorabilă perioadă pentru
cantitativ şi calitativ sunt determinate de: Furajarea : refacerea rezervelor corporale
 factorul genetic ,,rasă”;  constituie unul din factorii limitativi în obţinerea Se administrează raţii normale (furaje bine conservate şi
 condiţiile de întreţinere şi furajare ,, casă şi masă” unei producţii corespunzătoare; variate ca sortiment) pentru ca vaca să crească în greutate
 om, prin cunoştinţele lui şi modul cum le  se impune schimbarea concepţiei de producere şi prin depuneri corporale, ce vor reprezenta o importantă
aplică ,,ochiul stăpânului”... conservare a furajelor : recoltarea plantelor într-o sursă de energie la începutul lactaţiei următoare.
Trebuie cunoscut că numai animalele sănătoase sunt fază tânără, introducerea culturii de porumb Faza a IV- a- perioada repausului mama (cca. 60 zile sau
capabile să exprime în totalitate potenţialul productiv. plantă întreagă pentru însilozare, noi metode de ultimele două luni de gestaţie):
Nerespectarea oricărui element din acest ansamblu conservare (semisiloz din iarbă, siloz porumb),  creşte produsul de concepţie odată cu învelitorile
tehnologic reprezintă o frână (factor limitativ) în obţinerea renunţarea la grosiere (paie, coceni), utilizarea fetale, uter şi glandă mamară;
de performanţe şi profit. concentratelor pentru echilibrarea raţiei şi  acumularea de rezerve în corpul matern
Obiective ale creşterii creşterea producţiei. Vacile slabe, nerefăcute corporal, vor fi furajate ca pentru
 ameliorarea continuă a performanţelor tehnice şi 9-10 kg lapte (o suplimentare de 1-2 kg concentrate).
economice; Prin furajare se urmăreşte : Se recomandă furaje fibroase (fînuri) la discreţie, silozul
 realizarea de exploataţii competitive şi profitabile  obţinerea producţiei maxime în funcţie de şi rădăcinoasele se reduc cantitativ. Concentratele se
Arealul de creştere a vacilor zestrea genetică a vacii; introduc în raţie cu 7-10 zile înainte de fătare.
 toate zonele geografice din ţara noastră au condiţii  realizarea unor parametri normali de În toate fazele este important să asigurăm :
favorabile; reproducţie, obţinând constant în intervalul  furaje de calitate, se exclud cele mucegăite;
 în funcţie de condiţiile pedo-climatice şi socio- 365-410 zile un produs şi viguros  apă la discreţie, corespunzătoare calitativ;
economice ale zonelor geografice se impun unele În furajarea vacilor de mare producţie se  sare bulgări şi amestecuri de săruri minerale;
diferenţieri în creşterea vacilor : delimitează patru faze corespunzătoare stării  supliment de săruri minerale atunci când se
Zona Rasa Pondere Sistemul de fiziologice. administrează furaje însilozate , borhoturi
recomandată întreţinere şi Faza I primele 10-14 săptămîni (3 luni) după Reproducţia vacilor de lapte
exploatere fătare: Când se face prima însămânţare la viţele?
Munte Pinzgau 2% Mixt: -vara  apetitul redus (pofta de mâncare); Se ţine seama de vârstă - care este în relaţie cu
Brună 30% -întreţinere la păşune  bilanţ energetic negativ (consumă mai precocitatea rasei – şi greutatea corporală – care depinde
(Schwitz) -iarna- întreţinere la multă energie decât poate primi, pierde de întreţinerea şi furajarea acordată (conform tabelului) :
grajd şi furajare din în greutate 0,5-1 kg/zi);
stoc  organismul este supus la o serie de Rasa Vârsta admiterii Greutatea
Deal Bălţată 35% Se pot realiza 2 solicitări fiziologice care necesită la reproducţie corporală
românească sisteme : consum, mare de energie (reluarea (luni) (kg)
(Fleckvieh) a) Mixt –vara- ciclului sexual, creşterea producţiei de Bălţată 18 – 20 390 – 420
întreţinere la păşune; lapte, instalarea unei noi gestaţii etc.) românească
-iarna- întreţinere la Se recomandă o raţie crescută cu 10% faţă de (Fleckvieh
grajd şi furajare din producţia zilnică de lapte, furaje cu conţinut Bălţată cu negru 15 – 18 370 – 400
Bălţată cu stoc energetic ridicat, de bună calitate, amestecuri (Holstein Friză)
negru b) Stabulaţie vitamino- minerale. Brună (Schwitz 17 – 20 370 - 400
(Holstein permanentă cu Faza a II-a – între luna a 3-a şi a 7-a de Pinzgau 20 – 22 360 - 380
Friză) furajare din stoc lactaţie:
 producţia de lapte este maximă în prima
Şes Bălţată cu Se recomandă : fază, apoi în uşoară scădere; Însămânţarea la vârste prea mici duce la o dezvoltare
negru stabulaţie permanentă  furajare normală conform producţiei de corporală incompletă, dificultăţi la fătare şi producţie de
(Hostein cu furajare din stoc lapte lapte scăzută.
Friză) întreg anul Faza a III-a- ultimele 2-3 luni de lactaţie
care corespund cu luna 6-7 de gestaţie:
Însămânţarea la vârstă înaintată scurtează durata
productivă şi generează pierderi economice.
Când se însămânţează vacile?
 la cel de al 2 – lea ciclu de călduri după fătare,
dar nu mai devreme de 60 de zile;
 perioada optimă de instalarea gestaţiei este de
90 – 100 zile de la fătare;
 însămânţarea trebuie făcută la 12 – 14 ore de la
apariţia căldurilor (dacă este în călduri dimineţa
se însămânţează seara);
 este important ca între muls şi însămânţare să
existe o diferenţă de 2 ore, pentru că ocitocina un
hormon care se consumă la muls sau
înmsămânţare, are nevoie de 2 – 3 ore pentru a se
reface.
Structura efectivului în fermă (efectivul mediu
permanent)
Vaci 50%
Juninci 10%
Viţele peste 18 luni 6%
Viţelee 12 – 18 luni 10%
Viţele 6 – 12 luni 11%
Viţele 3 – 6 luni 6%
VIŢEI 0 – 3 LUNI 7%
TOTAL 100%
Să mulgem corect
Muls corect înseamnă a recolta cantitatea maximă de
lapte, într-un timp minim, păstrând starea de sănătatea
ugerului.
Se respectă următoarele reguli:
1. Pregătirea pentru muls:
 clătirea cu apă rece, înainte de muls, a
vaselor sau echipamentelor pentru muls;
 spălarea pe mâini a mulgătorului, pentru a
reduce numărul de germeni de pe acestea
2. Pregătirea ugerului pentru muls:
 spălarea ugerului şi a mameloanelor cu apă
călduţă, pentru fiecare vacă se foloseşte apă
curată, nu se spală 2 ugere din acelaşi vas;
 eliminarea primelor jeturi de lapte, pentru a
îndepărta laptele cu un conţinut mare de
germeni.Colectarea acstor jeturi într-un vas
separat, evitându-se ca ele să ajungă în
laptele muls, pe pardoseală sau pe aşternut;
 se controlează dacă există modificări ale
laptelui;
 spălarea şi masajul ugerului durează circa un
minut şi declanşează un reflex intens de
cedare a laptelui;
 uscarea prin ştergere a părţii inferioare a
ugerului şi a mameloanelor, pentru a evita
scurgerea apei de spălare în lapte;
 nu se pregătesc mai multe vaci odată dacă nu
se mulg imediat.
3.Mulsul : OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ
 se începe cât mai repede după pregătirea AGRICOLĂ SUCEAVA
ugerului pentru a beneficia de reflexul de B-dul 1 Decembrie nr. 3 , tel/fax: 0230/520533
cedare a laptelui care durează 6 – 8 minute;
email: ojcasuceava@yahoo.com
 se execută calm, în linişte fără a brutaliza
vacile;
 pe durata mulsului nu se efectuează alte
activităţi, nu se permite accesul în adăpost;
 înainte de încheierea mulsului se controlează
dacă fiecare sfert este golit complet;
 atenţie la îndepărtarea aparatului de muls
mecanic, moment în care vidul trebuie să fie
închis;
 tenţie la evitarea supramulsului sau a mulsului
în gol, pentru a nu irita ugerul.
4.După muls:
 Se controlează întegritatea mameloanelor;
TEHNOLOGIA
 Se aplică pe fiecare mamelon o soluţie DE CREŞTERE ŞI FURAJARE
dezinfectantă.
Cum se păstrează laptele ?
A VACILOR DE LAPTE
Este important ca numărul total de germeni din
lapte să fie menţinut la un nivel cât mai scăzut. În primele
două ore după muls, laptele are în mod natural capacitatea
bactericidă şi opreşte multiplicarea germenilor.În această
perioadă se păstrează la temperatura mediului şi se predă la
punctul de colectare, unde se păstrează în mod obligatoriu,
în condiţii de refrigerare la +4, +6 grade Celsius. Fermele
care livrează laptele direct este necesar să fie dotate cu
instalaţii de refrigerare, la acestă temperatură laptele
proaspăt poate fi păstrat până la 24 de ore.