Sunteți pe pagina 1din 25

TEACHER

TRAINING
INTERNATIONAL PROJECTS
IN EDUCATION

WILTRUD WEIDINGER

CUM SPRIJINIM
ÎNVĂȚAREA
ACTIVĂ
BROȘURĂ
PENTRU PROFESORI
TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ CUPRINS 3

Publicația „Cum sprijinim învățarea activă – Broșură pentru profesori” a fost

CUPRINS
­elaborată în cadrul proiectului româno-elvețian „JOBS: Orientare profesională –
­Instruire în î­ntreprinderi și școli”. Ministerul Educației Naționale, Centrul Național Pagina
de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic în cooperare cu Centrul
­pentru Proiecte I­ nternaționale în Educație al Universității Pedagogice Zurich
au ­coordonat p ­ roducerea, designul, și editarea acestui material didactic. 5 1 INTRODUCERE
­Proiectul JOBS a fost c­ ofinanțat de către Elveția printr-un grant în cadrul
5 1.1 Dezvoltarea abilităților de orientare profesională: Programul JOBS
­contribuției elvețiene pentru U ­ niunea Europeană extinsă și de către Guvernul
6 1.2 Înțelegerea procesului de învățare
­României prin Ministerul Educației Naționale.


9 2 METODE:
CUM ORGANIZEZ ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ?
9 2.1 Învățarea bazată pe sarcini
10 2.2 Învățarea prin cooperare
11 2.3 Învățare bazată pe proiecte
14 2.4 Învățarea prin experiență
16 2.5 Utilizarea unor instrumente specifice pentru dezvoltarea strategiilor
de învățare (Trusa de instrumente pentru JOBS)
18 2.6 Utilizarea jocurilor
21 2.7 Utilizarea media


23 3 ROLUL PROFESORULUI:
CUM SPRIJIN PROCESELE DE ÎNVĂȚARE?
23 3.1 Evaluare
25 3.2 Îndrumarea elevilor
26 3.3 Reflectați asupra rolului dumneavoastră de profesor
27 3.4 Gestionarea diverselor situații în clasă


29 4 PRINCIPIILE PREDĂRII:
ASUPRA CĂROR ASPECTE ÎMI CONCENTREZ ACTIVITATEA
DE PREDARE?
29 4.1 Orientarea către scop
30 4.2 Orientarea către competențe
33 4.3 Orientarea către realitate și prezență
34 4.4 Instruirea diferențiată
36 4.5 Diversitatea
Autor: Wiltrud Weidinger, Co-Author: Corinna Borer

Consultanță editorială: Camelia Cojocaru, Ana Maria Grigore, Elena Ionică, Markus John, Sabrina Marruncheddu,
Corinna Borer, Tania Mihu, Cosmina Mironov, Anca Popovici, Mihaela Ștefănescu, Zoica Vlăduţ 38 5 MEDIUL DE ÎNVĂȚARE
Traducere: Irma Ferencz (limba maghiară), Tania Mihu (limba română), Alexandra Smith (limba germană)
Graphic Design / Layout: Nadine Hugi 38 5.1 Factori care influențează realizările elevilor
40 5.2 Implicarea părinților
41 5.3 Feedback oferit părinților
42 5.4 Cooperarea cu mediul de afaceri


44 6 BIBLIOGRAFIE

Published in 2017
Zurich Unveristy of Teacher Education, International Projects in Education
www.phzh.ch/ipe

www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education


TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 1 INTRODUCERE 5

1 INTRODUCERE

Pagina

5 1.1 Dezvoltarea abilităților de orientare profesională: Programul JOBS


6 1.2 Înțelegerea procesului de învățare

companii sau instituții publice care oferă locuri de


1.1 Dezvoltarea abilităților muncă în regiunea lor. Ei cercetează oportunitățile de
de orientare profesională: angajare, analizează condițiile economice și își pregă-
tesc datele colectate pentru prezentări.
Programul JOBS
Proiectul JOBS face parte din sprijinul acordat de
Elveția României (ca nou stat membru al Uniunii Euro-
JOBS Orientare profesională – Instruire în întreprin- pene), prin intermediul contribuției elvețiene pentru
deri și școli este un program care pregătește elevii Uniunea Europeană extinsă. Proiectul este finanțat
din ultimii ani de învățământ secundar inferior și pri- de Fondul Loteriei elvețiene, de Guvernele Elveției și
mii ani de învățământ secundar superior pentru ale- României și a fost dezvoltat de Ministerul Educaţiei
gerea viitoarei profesii sau orientarea către studii Naționale (MEN), Centrul Național de Dezvoltare a
universitare. Este introdusă o nouă abordare inter- Învățământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) în coo-
disciplinară care include discipline precum Consiliere perare cu Centrul pentru Proiecte Internaționale în
și Dezvoltare personală, Educație tehnologică și apli- Educație (IPE) al Universității Pedagogice Zurich (PHZH).
cații practice, dar și alte discipline și module. Progra-
mul JOBS este structurat pe teme, care se derulează
fiecare pe parcursul a 4 săptămâni și pentru imple- Teme
mentarea cărora s-a recomandat o alocare de 3 ore/ Principalele teme incluse în Caietul JOBS pentru elevi
săptămână. (caiet pe care elevul îl poate primi la începutul anului
Abordând învățarea bazată pe sarcini, sunt intro- școlar sau îl poate descărca de pe pagina web a pro-
duse conținuturi educaționale utile pentru a-i ghida iectului: www.jobsproject.ro), le permit elevilor să-și
pe elevi către alegerea profesiei. Materialele destinate identifice propriile puncte forte (și domeniile în care
predării și învățării, elaborate și utilizate în cadrul se mai pot dezvolta), să acumuleze cunoștințe des-
programului, conțin și recomandări pentru profesori, pre lumea profesională din regiunea lor, să organize-
care îi îndrumă pe elevi pe parcursul anului școlar ze și să desfășoare vizite la companii din apropiere,
Elevii învață multe despre propriile lor capacități (abi- să-și contureze domeniile de interes pentru viitoarea
lități de viață) și intră în contact cu întreprinderi locale, profesie în concordanță cu profilul competențelor

www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education


6 1   INTRODUCERE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 1   INTRODUCERE 7

i­ndividuale și să facă o prezentare cu toate cunoștin­ să învețe, să scrie rapoarte, să realizeze interviuri, să Pe lângă faptul că ține cont de dimensiunea afec- rea este percepută ca o rearanjare constantă a cunoș-
țele acumulate despre întreprinderea pe care au contacteze reprezentanții întreprinderilor. Pot alege să tiv-emoțională în planificarea lecțiilor, educația cen- tințelor. Structura existentă, construită de copii și ado-
­vizitat-o. Așadar, elementul principal al programului facă ceva simplu/ușor dar, în același timp, pot alege să trată pe elev ia în considerare și stadiul dezvoltării lescenți, se extinde cu fiecare proces de învățare, fiind
JOBS constă în vizita de explorare la o întreprin­ facă diferența, luându-și viitorul în propriile mâini. ­elevului, cunoștințele anterioare, situația inițială, ex- fie reorganizată, fie ridicată de la zero.
dere  locală. Este sarcina profesorului să ajute elevii periența și condițiile de viață. Metodologia constructivistă pune accentul pe con-
în pregătirea, efectuarea vizitei și reflecția asupra Copiii sunt percepuți de profesori sau de instituția struirea și aplicarea cunoștințelor și competențelor, și
­experiențelor avute. Înainte și după vizita de explo­ Sumarul Caietului JOBS: de învățământ ca subiecte active și nu doar ca obiecte. nu pe memorare, amintire și reproducerea unor date,
rare, profesorul împarte sarcini care sunt, de ase­ •• Obiectivele programului JOBS O cerință cheie în educația centrată pe elev este, așa- concepte și abilități (Woolfolk 2008). Obiectivele învăță-
menea, descrise în Caietul JOBS. Elevii colectează •• Partea I: Investigarea unor biografii profesionale dar, încurajarea copiilor și adolescenților, într-o mani- rii aflate în centrul metodologiei constructiviste sunt
toate materia­lele și produsele în dosarul JOBS. La •• Partea a II-a: Eu și punctele mele forte eră holistică, să devină activi. Drept rezultat, acest abilitățile de rezolvare a problemelor, gândirea critică,
­finalul anului școlar, vizitele la întreprinderi și expe­ •• Partea a III-a: Piața muncii concept educațional nu îl plasează pe profesor în cen- punerea întrebărilor, autodeterminarea și deschiderea
riențele individuale vor fi prezentate în cadrul unui •• Partea a IV-a: Oportunități pe piața muncii trul procesului de învățare, ci pe elevi. Educația cen- față de diversele soluții. Acestea sunt recomandările
târg JOBS organizat la școala lor. •• Partea a V-a: Pregătirea explorării unui loc trată pe elev presupune planificarea și structurarea privind educația, din punct de vedere constructivist:
de muncă lecției din punctul de vedere al elevilor, în cooperare
•• Partea a VI-a: Vizita de explorare cu ei și conform nevoilor lor (Wiater 2012). După cum •• Învățarea trebuie să se bazeze pe teme
Cum decurge procesul de învățare •• Partea a VII-a: Rezultatele vizitei de explorare o spune Helmke (2012): educația centrată pe elev are ­complexe, realiste și relevante; acestea
în cadrul JOBS? •• Partea a VIII-a: Trusa de instrumente drept caracteristică un grad ridicat de participare și ­declanșează construirea cunoștințelor elevilor
Metodele de învățare sunt bazate pe sarcini de lucru activitate din partea elevului. Spre deosebire de edu- și înlesnesc „învățarea prin descoperire”.
și, în principal, orientate pe proiecte. Un element im- cația centrată pe profesor, model practicat în majori- •• Elevii trebuie încurajați să adopte și să discute
portant al Programului JOBS îl constituie trecerea de tatea țărilor sud-est-europene, educația centrată pe despre puncte de vedere și perspective
la metodele de predare centrate pe profesor, la învă- elev presupune un rol radical diferit pentru profesor ­diferite. Pentru a putea face asta, ar trebui să
țarea centrată pe elev. Directorul școlii va fi informat (vezi secțiunea despre noul rol al profesorului ca în- li se prezinte abordări diferite ale unei teme.
personal în legătură cu acest aspect. 1.2 Înțelegerea procesului drumător în procesul de învățare sau persoană care De asemenea, elevii trebuie să aibă ocazia să
de învățare facilitează învățarea). discute deschis și să schimbe idei.
•• Elevii trebuie să fie conștienți că sunt respon-
Ce rol au întreprinderile? sabili de procesul lor de învățare și de calitatea
Elevii vizitează, în general, întreprinderea pe care au Predarea și învățarea în școlile multietnice și multicul- Abordarea constructivistă: un mod alternativ rezultatului învățării (acest lucru presupune,
selectat-o în mod independent. Ei le localizează și turale care doresc să dezvolte abilitățile de viață ale de a privi procesele de învățare în același timp, dezvoltarea percepției de
le  contactează individual sau, acolo unde e necesar, ­elevilor și „self competences” (cât de competent se În contextul educației centrate pe elev, este crucială sine și înțelegerea faptului că învățarea este
întreprinderile sunt alese de școală. Întreprinderile consideră elevul în raport cu rata de succes pe care o înțelegerea procesului de învățare drept o construcție rezultatul unui proces constructivist).
care participă la Programul JOBS cunosc rolul lor în are, în general) trebuie să-l aibă în centru pe cel care individuală. Abordarea constructivistă a învățării se
­instruire în cadrul programului și vor primi infor­ învață. Educația centrată pe elev este cea ale cărei bazează pe două ipoteze cheie (vezi Woolfolk 2008): Astfel, rolul transferului de cunoștințe și al învățării
mații înainte de vizitele elevilor. Pe parcursul vizitelor, structură, conținut și organizare țin cont de nevoile mecanice, caracteristice educației tradiționale, este
elevii vor pune întrebări, vor lua notițe, vor observa și, ­elevilor. Educația centrată pe elev pune accentul pe 1. Copiii și adolescenții sunt subiecte active în diminuat. Acest lucru implică regândirea modului
nu în ultimul rând, ne dorim să se implice efectiv în personalitatea celui care învață, ceea ce înseamnă că propriile procese de învățare și își construiesc în care profesorii din clase multiculturale și multiet-
desfășurarea unor activități din întreprinderi, iar apoi elevii sunt percepuți ca indivizi cu o personalitate inde- propria cunoaștere pe baza experienței de nice planifică sarcinile de învățare. În loc de: Memo-
să analizeze propriile experiențe. pendentă (Helmke, 2012). În educația centrată pe elev, zi cu zi. Ei își dezvoltă propriile idei și modele rați următoarele nume de plante și animale, sarcina
aceștia sunt tratați cu seriozitate și apreciați ca indivizi, despre aspecte precum trecerea de la zi ar putea fi reformulată astfel: În grupuri de câte trei,
indiferent de performanțele sau succesul școlar. la noapte, războaiele sau diferențele dintre discutați despre ce plante și animale joacă un rol
Ce rol au părinții? Astfel, interesele, biografia și istoricul personal, săraci și bogați. ­important în diferitele niveluri ale pădurii, luați notițe
Părinții elevilor îi sprijină pe drumul către viitorul lor condițiile de trai (situația de viață) și nevoile specifice 2. Interacțiunea socială este crucială pentru și creați un mic poster pe această temă.
profesional. Ei fac acest lucru prin interesul manifes- ale elevilor sunt luate în considerare și respectate. acest proces de construire a cunoașterii. Un alt element important al abordării constructiviste
tat față de ceea ce fac copiii în cadrul Programului Toate acestea au un efect pozitiv asupra stimei de sine pune accentul pe învățarea independentă și autonomă.
JOBS, prin timpul pe care îl acordă pentru a discuta cu și a motivației elevilor, facilitând, în același timp, o re- Abordarea constructivistă a învățării se bazează pe În acest context, termenul cheie este „învățare autodi-
ei și a-i asculta. lație bună profesor-elev. Elevii care au parte de acest ipoteza că elevii au nevoie de un mediu care să-i sti- rijată”. Acest lucru înseamnă că elevii își reglează și
tip de educație (centrată pe elev) se simt mai în largul muleze și să îi sprijine în dezvoltarea lor. Principalul ­monitorizează propriul proces de învățare și progres
lor și simt că sunt luați mai în serios ca oameni. Bine- impuls de a învăța vine chiar din interiorul elevilor. (inclusiv temele pentru acasă și proiectele pe termen
Ce rol au elevii? înțeles, acest scenariu presupune că elevii pot apela la ­Potrivit acestei viziuni, elevii caută în mod activ și spe- lung, cum ar fi prezentările) pe cont propriu (indepen-
Elevii sunt actorii principali ai acestui program. De ei profesor nu doar pentru întrebări legate de materia cific acele lucruri din jurul lor care ridică o problemă dent/autonom). În acest context, învățarea indepen-
depind rezultatele și succesul programului JOBS. Pen- predată, ci și pentru întrebări și probleme personale. (De ce se face întuneric noaptea? sau De ce au emigrat dentă înseamnă că elevii sunt responsabili pentru pro-
tru a obține un rezultat bun în rezolvarea sarcinilor de În acest context, educația înseamnă nu doar predare, atâția oameni din țara mea?), pentru ca, rezolvând priul proces de învățare și pot decide în mod autonom
lucru, elevii trebuie să muncească din greu! Trebuie ci și parenting, într-o anumită măsură. acea problemă, să-și lărgească cunoașterea. Învăța- în legătură cu diversele aspecte ale învățării.

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
8 1 INTRODUCERE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 2 METODE 9

Aceste decizii au, în mod special, legătură cu


aspectele menționate în figura nr. 1.
2 METODE:
CUM ORGANIZEZ ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ?
Figura nr. 1

OBIECTIVELE ÎNVĂȚĂRII

Ce am nevoie/ îmi doresc să pot face?

CONȚINUTUL ÎNVĂȚĂRII

Ce am nevoie/vreau să știu? Pagina

9 2.1 Învățarea bazată pe sarcini


METODELE DE ÎNVĂȚARE
10 2.2 Învățarea prin cooperare
Cum învăț acest lucru, ce metode și strategii aplic?
11 2.3 Învățare bazată pe proiecte

14 2.4 Învățarea prin experiență


MIJLOACELE DE ÎNVĂȚARE
16 2.5 Utilizarea unor instrumente specifice pentru dezvoltarea strategiilor de învățare
De ce instrumente am nevoie?
(Trusa de instrumente pentru JOBS)

INTERVALUL DE TIMP 18 2.6 Utilizarea jocurilor

21 2.7 Utilizarea media


De cât timp am nevoie/cât timp am la dispoziție?

RITMUL DE LUCRU

Cât de rapid lucrez?

PARTENER DE ÎNVĂȚARE

Lucrez singur? Sau împreună cu altcineva? Lucrez în grup?

tă pe sarcini de lucru, este necesar ca profesorul să-și


În timp ce, în viața reală, obiectivele procesului de 2.1 Învățarea bazată pe sarcini supravegheze timpul cât le vorbește. Rețineți următo-
învățare și conținutul lecțiilor de la școală sunt de obi- rul sfat: „Nu depășiți limita celor cinci minute”. Asigu-
cei fixe, în învățarea autodirijată, elevii au mai multă rați-vă că nu depășiți cinci minute atunci când le dați
libertate de alegere în privința timpului, a ritmului, a instrucțiuni elevilor.
partenerului/partenerilor de învățare și, uneori, asu- În cadrul acestui program, elevii învață prin interme- Învățarea bazată pe sarcini se axează pe îndeplini-
pra metodelor de învățare pe care doresc să le folo- diul sarcinilor de lucru. Învățarea bazată pe sarcină rea de către elevi a unor sarcini care să le dezvolte
sească. Programul JOBS folosește niveluri diferite de înseamnă că elevul lucrează pentru îndeplinirea sarci- competențele pe care profesorul dorește ca ei să le
învățare autodirijată pentru a-i ghida pe profesori în nii, nu profesorul. De aceea, Caietul JOBS este conce- dobândească. Astfel de sarcini pot include vizitarea
deciziile cu privire la ce aspecte ale învățării să intro- put astfel încât elevii să rezolve probleme care conduc unei întreprinderi, discuţia cu unii specialiști, reali-
ducă întâi astfel încât să atenueze teama de haos pe către ceva util și plin de semnificație. În procesul rezol- zarea unor interviuri sau chiar solicitarea ajutoru-
care o asociază adesea cu o lecție „total deschisă”. vării acestor sarcini, ei explorează mai multe căi de lui, prin apelarea la serviciul pentru clienți. Evaluarea
Strategiile de învățare menționate mai sus sunt foarte găsire a soluției și astfel dobândesc competențe și este bazată mai mult pe rezultatul sarcinii (cu alte
importante în această privință. Ele constituie fundația abilități utile. De aceea, prin simplul fapt că lucrează cuvinte, pe îndeplinirea corespunzătoare a sarcinii),
de care au nevoie elevii pentru a-și planifica, organiza singuri la o sarcină de lucru, elevii învață ceva. Iar sar- decât pe acuratețea limbajului. Abordarea de bază
și regla în mod autonom procesul de învățare. Elevii cina dumneavoastră, ca profesori, este să faceți acest privind integrarea gândirii cu acțiunea are implicații
din programul JOBS sunt activi și devin progresiv mai lucru posibil. Acordați elevilor libertatea de a încerca asupra întregului proces de învățare, nu numai în
responsabili de procesul lor de învățare pe parcursul diferite modalități de rezolvare a problemei și, numai etapele de început. Integrarea învățării cu acțiunea
derulării programului. atunci, învățarea bazată pe sarcini va fi chiar simplă! poate oferi tuturor elevilor o idee clară despre moti-
Acest program se concentrează asupra elevilor și a vul pentru care învață prin desfășurarea unei anu-
activității lor în timpul lecțiilor. Pentru ca elevii să aibă mite acțiuni: ei au de îndeplinit o sarcină și aceasta
suficient timp pentru această formă de învățare, baza- implică numeroase abilități și aptitudini. Prin această

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
10 2   METODE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 2   METODE 11

abordare, ­elevul trebuie să-și definească nevoile de ­ stfel orice efort din teama de eșec ce provine din ris-
a έ nvățarea are mereu legătură cu conceptul de sine al Sfaturi pentru profesori
învățare de ­fiecare dată când apare o situație nouă. cul de a greși care însoțește încercarea de a folosi noi elevului. Dacă procesul de învățare are loc mereu fără •• Aveți grijă să vă exprimați limpede atunci
Apoi, elevii pot cere instrucțiuni și de la profesor, ceea posibilități. Sau, în cazul lucrului în grup/sarcinilor de vreun ecou din afară, există pericolul ca stima de sine când îndrumați elevii!
ce în­seamnă că ei stabilesc sarcinile profesorilor și nu grup, unii elevi se pot baza excesiv pe ceilalți, care să să scadă, la fel și autoeficacitatea. Autoeficacitatea •• Puneți-le la dispoziție materiale sau imagini
­invers. Învățarea bazată pe sarcini reprezintă combi- facă cea mai mare parte din muncă și învățare, în loc presupune să știi că ai abilitatea de a învăța un lucru bine structurate.
nația ideală dintre învățarea constructivistă și învăța- să depună efort în mod egal. sau de a rezolva o sarcină (Bandura 1997). Schimbu­ •• Schimbați ritmul predării (în funcție de
rea cu ajutorul instrucțiunilor. O altă provocare o reprezintă presiunea continuă rile sociale transformă procesele de învățare individu- ­nivelul individual, cooperativ, de grup etc.)
de a te încadra în în timp, în cazul în care procesul de ală în procese de învățare colectivă. Elevii învață și •• Stabiliți reguli clare după care să se
Conform lucrărilor lui Rod Ellis (2003), o sarcină are ­învățare nu este bine planificat. Nu în ultimul rând, o gândindu-se la ei înșiși, și văzând abilitățile, ascultând ­desfășoare cooperarea (elevii nu au voie
patru caracteristici principale: provocare o reprezintă și dificultatea implementării și dezbătând opiniile altora. Metodele de învățare prin să dea vina unii pe alții, trebuie să-și
învățării bazate pe sarcini în clase cu un număr mare cooperare cuprind ambele niveluri: nivelul individual ­respecte reciproc opiniile etc.)
1. orientare pragmatică; de elevi și cu spații limitate și/sau inflexibile (precum și nivelul de grup. Obiectivele acestor metode pot fi •• Schimbați componența grupurilor din când
2. presupune rezolvarea unei probleme; rânduri de bănci imobile). rezumate astfel (vezi și Konrad & Traub 2001, Green & în când.
3. participanții își aleg singuri resursele de care Green 2007 etc.):
au nevoie pentru îndeplinirea sarcinii; ••
4. are un rezultat bine definit. SARCINĂ DE LUCRU:
5. •• îmbunătățirea propriilor realizări; SARCINĂ DE LUCRU:
6.
•• analizarea propriilor puncte forte,
În învățarea bazată pe sarcini, elevii se confruntă cu Cercetați materialele JOBS destinate caracteristici și interese; În cadrul lecțiilor predate, aveți și activități
probleme pe care doresc să le rezolve. Învățarea nu ­predării și învățării și găsiți trei exemple •• dezvoltarea competențelor sociale și a care implică cooperare? Care sunt acestea?
este un scop în sine, ci conduce către ceva util și de învățare bazată pe sarcini. ­abilităților pentru munca în echipă (lucrul cu Faceți un brainstorming rapid și notați
­semnificativ. Elevii învață explorând diferite căi de Discutați despre ele cu un coleg. un partener, sarcinile de grup, dezbaterile); ­c âteva exemple. Faceți schimb de
rezol­vare a unei probleme, stabilind pentru ei și pen- •• schimbarea atitudinii (față de propria ­exemple cu un coleg. Ce aveți în comun?
tru profesori sarcinile care duc către rezolvarea pro- ­persoană și față de alții). Care sunt diferențele?
blemei. Multe situații din viața reală constau în găsi-
rea unor soluții pentru diferite probleme. Învățarea Obiectivele la nivelul grupului includ realizarea în
pe bază de sarcini pregătește elevii pentru viață, cre- grup a unui produs bun și descoperirea, discutarea și
ând situații reale de viață drept cadru pentru învă­ utilizarea sinergiei pentru a crea un produs de grup
țare. surprinzător și original.
Învățarea bazată pe sarcini urmează un model care
poate fi descris în termeni generali. Dacă profesorul 2.2 Învățarea prin cooperare
se conformează acestui model, potențialul „învățării Metoda „Gândește-Lucrează în echipă
prin realizarea unei anumite acțiuni”, de exemplu ­-Împărtășește” 2.3 Învățare bazată pe proiecte
­„învățarea activă”, se derulează aproape de la sine: Metoda „Gândește-Lucrează în echipă –Împărtășește”
Materialele din programul JOBS susțin și încurajează este forma de bază a învățării prin cooperare (Brüning
•• Elevii au o sarcină pe care trebuie s-o rezolve conceptul de învățare prin cooperare. Învățarea prin & Saum 2009). În cadrul acestei metode, numărul ele-
(prezentată de profesor sau citită de elevi). cooperare se concentrează asupra dezvoltării deschi- vilor ­crește cu fiecare etapă. Fiecare elev primește sar- Dacă învățarea bazată pe sarcini și învățarea prin coo-
•• Elevii își fac un plan de acțiune. derii față de ceilalți atunci când elevii lucrează împre­ cina inițială, asupra căreia lucrează individual la înce- perare îi provoacă pe elevi să fie activi într-o anumită
•• Elevii implementează planul de acțiune. ună, asupra comunicării și dezbaterilor. În cadrul lucru- put (Gândește). Apoi, fiecare elev își caută un partener, măsură, învățarea bazată pe proiecte poate fi descrisă
•• Elevii reflectează asupra procesului de învățare lui împreună, conținutul sarcinilor poate fi înțeles în cei doi făcând schimb de rezultate sau îmbogățindu-și drept cea mai pură formă de învățare activă pentru
și își prezintă rezultatele mai mare măsură, iar elevii pot dezvolta o mai mare ­rezultatele prin discuții (Lucrează în echipă). În etapa elevi. În cadrul acestui tip de învățare, formele tradiți-
încredere în sine. Când lucrează în grupuri, elevii simt de împărtășire, ambii parteneri se alătură unei alte onale de predare și învățare sunt înlocuite cu o abor-
Este important ca elevii să experimenteze frecvent ce înseamnă să fii acceptat de ceilalți și apreciat, pentru perechi și formează un grup de 4 pentru a-și prezenta dare alternativă, care plasează în centru cunoștințele
principiile învățării bazate pe sarcini, în contexte dife- că membrii echipei își împărtășesc cunoștințele cu o rezulta­tele (Împărtășește). Această etapă se poate și competențele elevilor. Stimulul pentru un proiect
rite. O sarcină bine aleasă, care ridică numeroase pro- mai mare libertate. Cooperarea poate fi încurajată prin desfășura și în fața întregii clase. poate fi o întrebare pusă de elevi (sau de profesor),
bleme ce trebuie rezolvate, este mijlocul cel mai bun jocuri de grup, activități de grup și dezbateri. Profesorii idei din viața de zi cu zi, o problemă pe care elevii vor
de a crea un mediu de învățare creativ și incitant. trebuie să fie atenți să acorde în mod echilibrat timp s-o rezolve sau o temă relevantă pentru viața lor.
Chiar dacă în toată lumea există un interes crescut pentru lucru individual și pentru lucru în grup. Lucrul în echipe Potrivit European Schoolnet (Harper 2014), învăța-
pentru învățarea bazată pe sarcini, atunci când plani- Învățarea prin cooperare tratează procesul de învă- Această etapă face parte din metoda „Gândește – Fă rea pe bază de proiecte poate fi privită ca „răspunsul
ficăm instruirea în acest mod, trebuie avute în vedere țare ca pe un proces care are loc la nivel individual, dar echipă –Împărtășește”. La început, elevii lucrează indi- elevilor la probleme din viața reală, un răspuns pe
anumite elemente. Acestea includ riscul ca elevii să care necesită schimburi sociale (Hild 2011). Este foarte vidual asupra unei sarcini (rezolvând o problemă, de ­termen mai lung, o activitate cumulativă care poate
rămână în zona îngustă a termenilor și formelor cu important pentru elev ca acțiunile sale să primească exemplu). Ei iau notițe. Apoi, ei lucrează împreună cu avea loc individual sau în grupuri și care presupune,
care sunt familiarizați, la limita de confort, evitând recunoaștere și să aibă o relevanță la nivel social. un partener la aceeași sarcină și fac schimb de idei. de obicei, un rezultat practic” (Cook & Weaving, 2013).

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
12 2 METODE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 2 METODE 13

Învățarea pe bază de proiecte poate fi privită și ca bază de proiecte vizează nu doar un conținut și com- Figura nr. 2
„o metodă de predare în care elevii dobândesc cunoș- petențe cheie specifice acestor discipline, ci și deprin-
tințe și abilități lucrând pe o perioadă extinsă de timp derea unor abilități transversale. PROCESUL ÎNVĂȚĂRII BAZATE PE PROIECTE
cu scopul de a investiga și răspunde la o întrebare, o Învățarea bazată pe proiecte se desfășoară de obicei
problemă sau provocare complexă” (Buck Institute for în mai multe etape. Pe parcursul acestor etape, profe-
Education, 2014). sorul joacă rolul unui îndrumător și îi ghidează pe elevi
Profesorul – îndrumător pregătește terenul oferindu-le elevilor exemple din viața reală
spre utilizarea unor resurse variate, pentru a descoperi
1 care reflectă proiectele la care vor lucra.
Caracteristicile cheie ale proiectelor școlare includ strategii care să-i motiveze și pentru a înțelege în pro-
următoarele (ibid): funzime tema proiectului. Pentru profesor, acest lucru
înseamnă trecerea de la rolul de lector la rolul de îndru- Elevii preiau rolul de designeri de proiect,
• „Abilități cheie care asigură succesul în mător; astfel el face un pas înapoi. Acest lucru s-ar pu- 2 putând chiar alege un spațiu pentru expunerea proiectelor.
dobândirea cunoștințelor și în înțelegere – tea să fie ciudat sau dificil pentru unii profesori, pentru
Proiectul se axează pe obiectivele de învățare că trebuie să aibă încredere că elevii pot lucra indepen-
ale elevilor, incluzând conținuturi standard dent și, în același timp, să suporte un anumit grad de 3 Elevii discută și asimilează informațiile necesare pentru crearea proiectului.
și abilități precum gândirea critică/rezolvarea agitație, discuții și zgomot în clasă. Totuși, învățarea pe
problemelor, comunicare, colaborare și bază de proiecte nu produce aproape niciodată haos. Ea
autogestionare. are întotdeauna loc în perechi sau grupuri, iar această
• O problemă sau o întrebare complexă – cooperare declanșează procese de învățare și le per-
4 Profesorul – îndrumător și elevii negociază criteriile de evaluare a proiectelor.

Proiectul are drept cadru o problemă plină mite elevilor să-și construiască împreună cunoștințele
de semnificație ce trebuie rezolvată sau o despre un anumit subiect (vezi și învățarea prin coope-
întrebare care așteaptă un răspuns la nivelul rare). Etapele uzuale ale învățării pe bază de proiecte 5 Elevii adună materialele necesare pentru proiect.
corespunzător de dificultate. sunt (Stix & Hrbek 2006) (vezi figura nr. 2)
• Activitate susținută de cercetare/investigare –
Elevii se implică într-un proces extins și riguros Ar putea fi necesară stabilirea unor momente de 6 Elevii creează proiectele.
de solicitare a unor răspunsuri, de găsire a evaluare pe parcursul diverselor etape ale proiectului,
unor resurse și aplicare a informațiilor. în care elevii să se informeze reciproc cu privire la
• Autenticitate – Proiectul are drept context stadiul proiectului, să clarifice detaliile de organizare,
lumea reală, de care țin și sarcinile, să ia o pauză sau să recupereze munca restantă. Lista
7 Elevii se pregătesc să-și prezinte proiectele.

instrumentele, standardele de calitate și următoare cuprinde acțiunile pentru care sunt nece-
impactul. Sau vizează preocupările personale sare momentele de evaluare (Frey 2010):
ale elevilor, interesele sau provocările din 8 Elevii își prezintă proiectele.
viața lor. • Schimbul de informații între elevi: Nu sunt
• Vocea şi alegerea elevului – Elevii iau unele sigur în ce stadiu sunt ceilalți.
Elevii reflectează asupra procesului și evaluează proiectele
dintre deciziile legate de proiect, inclusiv • Planificarea pașilor următori: Aș vrea să știu 9 pe baza criteriile stabilite la punctul 4.
modul de lucru și produsul pe care îl vor crea. ce am de făcut în continuare.
• Reflecție – Elevii și profesorii reflectează • Raportarea rezultatelor: Am realizat ceva
asupra procesului de învățare, asupra despre care ar trebui să știe și ceilalți.
eficienței cercetării lor și a activităților din • Coordonare: Dacă nu ne coordonăm eforturile
proiect, asupra calității muncii elevilor, acum, totul va sfârși în haos.
asupra obstacolelor și a modalităților de a • Documentare: S-au întâmplat deja atâtea:
le depăși. ar trebui să luăm notițe. De asemenea, recomandăm analizarea proiectelor
• Analiză critică și revizuire – Elevii oferă, • Orientare: Am pierdut viziunea de ansamblu. existente, pentru a vă inspira. Puteți face acest lucru SARCINĂ DE LUCRU:

primesc și folosesc feedback-ul pentru a-și Se întâmplă atâtea lucruri. accesând baza de date a European Schoolnet (http://
îmbunătăți procesul de învățare și produsele. • Integrarea rezultatelor: Am dezvoltat atâtea keyconet.eun.org/) sau pe cea a Buck Institute for Uitați-vă peste temele din Caietul JOBS.
• Un produs public – Elevii fac public proiectul lucruri pe parcurs. Ar trebui să le punem Education (http://bie.org/project_search). Încercați să identificați trei teme, pornind
lor explicând, expunând și/sau prezentându-l împreună. de la care puteți aplica la clasă învățarea
persoanelor din afara clasei.” • Schimbarea ritmului: Nu mai pot continua bazată pe proiecte. Discutați cu un coleg și
dacă se păstrează acest ritm. aflați părerea sa. Cum ați planifica proiectul?
Proiectele sunt interdisciplinare, ceea ce înseamnă că • Gestionarea timpului: Acest proiect ne-a luat Discutați despre etapele proiectului.
implică utilizarea unor cunoștințe din discipline dife- mult mai mult timp decât prevăzusem.
rite și a unor obiective ce țin de diverse discipline, • Redefinirea obiectivelor: Oare asta se mai
nefiind bazate pe una singură. Mai mult, învățarea pe potrivește cu obiectivul nostru?

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
14 2 METODE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 2 METODE 15

• Proiectul trebuie să aibă o semnificație


2.4
Figura nr. 4
Învățarea prin experiență pentru elev.
• Elevii trebuie să aibă ocazia de a reflecta și CICLUL DE ÎNVĂȚARE PRIN EXPERIENȚĂ AL LUI KOLB
de a discuta despre experiența lor de
învățare pe parcursul îndeplinirii sarcinii.
Învățarea prin experiență este o metodă de învățare • Experiența trebuie să implice total persoana
care implică experiența directă. Abilitățile, cunoștin- elevului: simțurile, personalitatea și emoțiile
țele și experiența sunt acumulate în afara cadrului sale.
academic tradițional, prin metode care includ intern- • Trebuie recunoscute cunoștințele anterioare
ship-urile, studiile în afara țării, excursiile, cercetarea cu privire la subiect.
pe teren și proiecte ce combină învățarea cu serviciile
în folosul comunității. Atunci când elevilor li se oferă oportunitatea de a
Conceptul de învățare prin experiență a fost testat învăța în situații autentice, învățarea devine mult
Ă EX
prima dată de John Dewey și Jean Piaget, printre alții. mai eficientă. Implicându-se în experiențe reale, au- T IV PE
El a fost popularizat de teoreticianul în domeniul tentice, formale și ghidate, elevii: AC RI
EN
RE Ț
educației David A. Kolb care, împreună cu John Fry, TA

Ă
au dezvoltat teoria învățării prin experiență. Aceas- • aprofundează cunoștințele prin acțiuni

EN

CO
M
ta are la bază ideea că învățarea este un proces în repetate și reflectare repetată asupra Experimentare activă

NC
RI
cadrul căreia cunoștințele se formează prin trans- acțiunilor;

PE

RE
testarea de idei noi;

EX
formarea experienței. Teoria se bazează pe patru • își dezvoltă abilități prin practică și reflecție;


perfecționarea abilităților
elemente principale care operează într-un ciclu con- • contribuie la construirea unor noi înțelesuri în cadrul unei
tinuu pe parcursul învățării prin experiență. (vezi atunci când sunt puși în situații noi și experiențe noi
figura nr. 3) • își extind învățarea aducând cunoștințele
noi în clasă.
Figura nr. 3 Conceptualizarea abstractă Experiență concretă

ELEMENTELE ÎNVĂȚĂRII PRIN EXPERIENȚĂ Cum funcționează învățarea prin experiență? transformarea percepțiilor implicarea directă
Ciclul învățării realizat de Kolb (1984) descrie procesul în concepte abstracte într-o situație autentică

de învățare prin experiență (vezi figura nr. 4). Acest


proces presupune integrarea:

Observația reflexivă


• cunoștințelor – concepte, fapte și informații

AC
Experimentare Experiență dobândite prin învățarea formală și observarea lucrurilor întâmplate

OB
R
activă concretă experiența trecută și raportarea la experiențe trecute;

ST

SE
• activităților – aplicarea cunoștințelor într-un înțelegere conceptuală

AB

RV
cadru din „lumea reală”

A
RE

ȚI
E
• reflecției – analiza și sinteza cunoștințelor și ZA I RE
AL
a activităților cu scopul de a crea cunoștințe
FL
TU EX
noi (Universitatea din Indiana, 2006, n.p.). EP IVA
C
CON

Conceptualizare Observație SARCINĂ DE LUCRU:


7.
abstractă reflexivă
Căutați în Caietul JOBS trei exemple care
declanșează învățarea prin experiență.
Discutați-le cu un coleg sau alegeți o temă
din alte materiale. Încercați să creați
propria secvență de predare folosind cadrul
învățării prin experiență.
Componentele sarcinilor care vizează învățarea prin
experiență variază într-o anumită măsură, dar, în
general, respectă următoarele criterii:

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
16 2 METODE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 2 METODE 17

din trusă. Recomandăm respectarea acestor sugestii


2.5
Figura nr. 5
Utilizarea unor instrumente pentru că ele introduc fiecare instrument la momentul
specifice pentru dezvoltarea ideal în cadrul instruirii pre-vocaționale. TRUSA DE INSTRUMENTE JOBS

strategiilor de învățare
(Trusa de instrumente pentru JOBS) Alte moduri de a folosi trusa de instrumente
1 Planificarea procesului de învățare Self competences
• Lecții din afara programului JOBS
Programul JOBS se concentrează asupra dezvoltării Puteți folosi trusa de instrumente și în afara
abilităților transversale, care nu țin de o singură disci- orelor dedicate programului JOBS, de exemplu 2 Reflecții asupra procesului de învățare Self competences
plină. La fel stau lucrurile și în privința strategiilor de în discipline precum științe sociale, matematică
învățare. În programul JOBS, a fost elaborată o trusă sau limbi străine. Acest lucru este posibil
3 Reflecții asupra realizărilor Self competences
de instrumente ce poate fi găsită separat la finalul pentru că instrumentele descriu activități
Caietului JOBS pentru elevi și care conține instrucțiuni generale și metode care ajută la abordarea
pentru dezvoltarea abilităților specifice necesare în: a) unei probleme sau întrebări, putând fi astfel 4 Cercetare în biblioteci Competențe metodice
orientarea profesională și b) dezvoltarea strategiilor folosite la orice disciplină.
de învățare în general.
• Schimbarea perspectivelor 5 Cercetare pe internet Competențe metodice
Trusa de lucru conține următoarele teme: Unul dintre elementele constante ale progra-
mului JOBS este învățarea prin cooperare și
6 Realizarea de interviuri și anchete Competențe analitice/metodice
1. Planificarea procesului de învățare schimbul permanent de opinii, rezultate și
2. Reflecții asupra procesului de învățare experiențe între elevi. Acest schimb social
3. Reflecții asupra realizărilor duce la procese de învățare aprofundată prin 7 Interpretarea imaginilor Competențe analitice
4. Cercetare în biblioteci construcția comună a cunoștințelor. Același
5. Cercetare pe internet lucru este valabil pentru instrumente: unele
6. Realizarea de interviuri și anchete instrumente sunt destinate lucrului individual, 8 Realizarea de postere Competențe analitice
7. Interpretarea imaginilor în timp ce altele sunt destinate lucrului cu
8. Crearea hărților mentale colegii. Depinde de profesor să organizeze clasa
9. Realizarea de postere în modul cel mai potrivit pentru sarcina curentă. 9 Crearea hărților mentale Competențe metodice
10. Organizarea de expoziții Vă recomandăm să folosiți aranjamente
11. Planificarea și susținerea prezentărilor diverse (lucru individual, în perechi, în grup) și
10 Organizarea de expoziții Competențe metodice
12. Pregătirea diapozitivelor sau a unei să schimbați aranjamentul din când în când.
prezentări în PowerPoint
13. Scrierea articolelor de presă • Folosirea metodelor elevilor 11 Planificarea și susținerea prezentărilor Competențe metodice
14. Realizarea unui spectacol Trusa de instrumente acoperă o gamă variată
15. Susținerea unor dezbateri de metode pentru obținerea de informații,
Pregătirea diapozitivelor sau a unei prezentări
16. Feedback. cercetare și prezentare. Ea acoperă și o zonă 12 Competențe metodice
în PowerPoint
restrânsă de planificare metacognitivă și
Diferitele instrumente cultivă competențe variate pre- reflecție asupra proceselor de învățare. Totuși,
13 Scrierea articolelor de presă Competențe analitice/metodice
cum competențele analitice, competențele metodice acestea nu sunt singurele metode folositoare.
și self competences (cât de competent se consideră Vă recomandăm să întrebați și elevii care sunt
elevul în raport cu rata de succes pe care o are, în ge- strategiile lor personale de învățare, respectiv Competențe metodice
14 Realizarea unui spectacol
neral). Diferitele competențe nu pot fi asociate unui modurile de citire a textelor, de dobândire a
singur instrument, din moment ce toate instrumente- informațiilor și de prezentare a cunoștințelor
le conțin în general o gamă de competențe transver- și rezultatelor. Un schimb pe tema strategiilor 15 Susținerea unor dezbateri Competențe analitice/metodice
sale, însă fiecare instrument se concentrează pe un individuale nu poate decât să îi îmbogățească
aspect anume. pe alți colegi de clasă.
Tabelul din figura nr. 5 arată care sunt aspectele 16 Feedback Competențe metodice / self competences
asupra cărora se concentrează fiecare dintre instru- • Combinarea metodelor cu probleme reale
mentele din trusă. Atunci când decideți să folosiți separat
Diferitele sarcini din caietul elevilor conțin sugestii diverse instrumente, este important să nu vă
despre când trebuie folosit un anumit instrument concentrați doar asupra aspectului practic,

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
18 2 METODE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 2 METODE 19

ci și asupra conținutului. Dacă elevii trebuie competențele sociale, gândirea creativă, gândirea cri- Figura nr. 6
să facă o cercetare pe internet fără un scop tică sau pentru a exersa abilități specifice unei zone
specific sau dacă trebuie să exerseze scrierea de învățare. În context școlar, jocurile pot fi folosite COMPONENTELE ÎNVĂȚĂRII
unui articol de ziar pe un subiect scos din și pentru a declanșa o schimbare în mod conștient și
context, procesul de învățare va fi foarte pentru a percepe anumite lucruri cu ajutorul simțuri-
limitat. Învățarea trebuie să fie conectată la lor (mișcare, auz, văz, simțul tactic etc.). Nu este obli-
probleme actuale și autentice. gatoriu ca jocurile să îndeplinească o funcție, ele pot fi
doar o formă de distracție. SITUAȚIA: JOC SAU „ORĂ DE CURS TRADIȚIONALĂ”
• Conectarea conținutului la metodă și Este important să nu percepem jocurile doar ca
crearea unor grupuri de experți pe o activitate pe care o au copiii în pauze, ci și ca o
Când lucrați pe o anumită temă cu grupuri parte integrantă a procesului de învățare. Nu este utilă
diferite, puteți combina conținutul cu o metodă această distincție între joc și învățare (Petillon 2001).
anume în cazul fiecărui grup. Un grup ar putea Este bine să percepem procesul de învățare într-un CONDIŢIILE
să se concentreze asupra obținerii informa- cadru mai general. Hannes Petillon explică: „Învățarea DE ÎNVĂȚARE
țiilor despre un subiect folosind internetul, un poate fi descrisă drept o modificare de comporta-
alt grup s-ar putea concentra asupra obținerii ment pe termen lung prin experiență. Experiența are
informațiilor despre același subiect, dar o latură activă și una pasivă: atunci când treci prin
REZULTATUL
realizând interviuri etc. Este important ca diverse experiențe, ești confruntat cu anumite situații ÎNVĂȚĂRII
EXPERIENȚĂ
metodele atribuite grupurilor să se schimbe (condiții de învățare) pe care le poți rezolva prin explo- (SCHIMBARE)
de fiecare dată. O altă soluție poate fi să rare activă, interpretare și evaluare”. „Învățarea poate
creați grupuri de experți care împărtășesc fi descrisă drept o modificare de comportament pe
celorlalți competențele lor metodologice termen lung prin experiență. Pot apărea schimbări pe
(printr-un puzzle de grup, de exemplu). termen lung care influențează întreaga personalitate PROCESELE
a celui care învață (rezultatul învățării)” (ibid). DE ÎNVĂȚARE
• Folosiți evaluarea formativă a Cele trei componente – condițiile, procesele și
competențelor elevilor rezultatul – sunt relevante pentru toate situațiile de
Atunci când elevii lucrează cu trusa de învățare, indiferent că este vorba de ore de școală sau
instrumente, o vor face individual, dar și jocuri. Următoare diagramă ilustrează acest lucru
împreună cu alții. Pe parcursul lucrului, este (ibid) (vezi figura nr. 6) ACȚIUNEA (JOC SAU INSTRUIRE)
important să consemnați stadiul procesului
de învățare al elevului folosind procedurile Procesele de învățare rezultă dintr-o anumită experi-
de evaluare formativă, precum: observații și ență, în anumite condiții. Aceste condiții sunt fie ora
notițe, conversații individuale și feedback de curs tradițională, predată de un profesor, fie o
sau jurnale despre procesul individual de joacă liberă. Prin angajarea în această acțiune (joacă
învățare (scris de elevi, la care se adaugă sau instrucție) și prin procesele de învățare, se dez-
feedbackul în scris al profesorului). voltă rezultatul învățării sau o schimbare în comporta-
ment. Așadar, învățarea se face inclusiv prin joacă
(Einsiedler 1999). rezolvare a problemelor (Museum of Play 2016). Prac- Funcția jocurilor
ticarea jocurilor în cadrul școlii poate sprijini cele patru Jocurile pot fi organizate în clasă cu mai multe scopuri.
domenii importante ale dezvoltării. (vezi figura nr. 7) Iată o listă cu posibilele funcții ale jocurilor:
Joaca văzută ca oportunitate pentru dezvoltare
2.6 Utilizarea jocurilor Profesorii pot iniția jocuri în timpul orelor sau în afara Jocurile contribuie la dezvoltarea fizică, cognitivă, soci- • Autodefinită: Practicarea jocurilor de
lor. În oricare dintre aceste situații, jocurile îi activează ală sau emoțională în funcție de tipul și funcția lor. dragul jocurilor. Contribuie la crearea unei
pe elevi și susțin învățarea. Acest lucru este valabil mai Unele se concentrează voit asupra unei zone de com- atmosfere plăcute.
ales atunci când elevii aleg jocurile pe care le doresc. petență (de exemplu cooperare, competențe mate- • Catalizatoare: Practicarea jocurilor pentru a
Copiii și adolescenții adoră să joace jocuri. Acestea Învățarea autoindusă și autodirijată este mai pro- matice). Multe jocuri sprijină simultan mai multe sprijini tranziția de la o situație la alta (de
sunt un element important pentru dezvoltarea lor fundă și rezistă mai mult în timp. Jocurile pot fi o parte aspecte ale dezvoltării. Jocurile pot avea o influență exemplu, de la grădiniță la școală sau de la
încă dinainte să înceapă școala. Prin joc, copiii și ado- importantă a predării în școală și în clasă. Studiile care pozitivă mai ales în dezvoltarea emoțională, asupra timpul liber la lecții).
lescenții își exersează abilități importante de care vor au analizat influența jocurilor în context școlar indică empatiei, schimbării perspectivei, vitalității, contro- • De sprijinire a anumitor aspecte ale învățării:
avea nevoie la școală, apoi la muncă, dar și pentru faptul că acestea contribuie la atitudinea pozitivă a lului impulsurilor, încrederii în sine sau rezistenței Jocurile pot contribui la transmiterea unui
întreaga dezvoltare a personalității lor. Jocurile pot fi elevilor, cresc motivația, modifică atitudinile față de (capacitatea psihologică de a gestiona și rezista la conținut (de exemplu, open learning).
folosite și în clasă pentru a sprijini cooperarea și procesul de învățare și îmbunătățesc abilitățile de eșecuri, crize sau critică). Deprinderea unor jocuri noi poate pune

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
20 2 METODE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 2 METODE 21

Figura nr. 7 bazele necesare pentru a accesa un anume Atât consumul cât și producția media sunt foarte
tip de conținut, pentru a dezvolta anumite importante pentru învățare, timp liber și construirea
DOMENIILE DE DEZVOLTARE SPRIJINITE CU AJUTORUL JOCULUI abilități sau a explora noi aspecte ale unei identității.
probleme. Competența media – abilitatea de a folosi, interpre-
• De sprijinire a unor aspecte ale educației: ta și produce media într-un mod pozitiv, productiv și
Jocurile interactive sau scenice pot sprijini acceptabil din punct de vedere social – a devenit o
procesele educaționale (de exemplu: competență-cheie în viața modernă, mai ales în con-
educație sanitară, comportament social, textul profesional, dar și în cel personal.
DEZVOLTAREA FIZICĂ DEZVOLTAREA COGNITIVĂ conștientizarea regulilor).
• Diagnostic și suport: Profesorii pot observa
cu ușurință elevii atunci când aceștia se Competența media
• conștientizarea corpului • rezolvarea problemelor joacă. De asemenea, pe parcursul jocurilor, Educatorul media Dieter Baacke a descris patru
• sănătate • abilități de cercetare elevii pot fi sprijiniți individual, astfel dimensiuni ale competenței media (Baacke 1999):
• abilități motorii fine și generale • gândire critică că jocurile pot contribui la promovarea
• gestionarea stresului • competențe lingvistice abordării diferențiate. 1. Critica media: dezvoltarea unei atitudini critice
• competențe matematice • Relaxare: Jocurile pot fi folosite pentru a față de produsele media, față de dezvoltarea
compensa lecțiile foarte solicitante media și instituții. Înseamnă, de asemenea,
intelectual, fiind o ocazie de relaxare și să fii autocritic și să reflectezi asupra propriilor
mișcare. obișnuințe de a folosi media. Un aspect
important îl constituie și reflectarea asupra
beneficiilor și riscurilor potențiale.
SARCINĂ DE LUCRU:
17.
4 DOMENII
DE DEZVOLTARE 2. Cunoașterea media: cunoașterea unor date
Amintiți-vă de jocurile care vă plăceau în de bază despre media precum tipurile de
copilărie. Care erau acestea și de ce vă media, formatele/genurile de media, criterii
plăceau? de diferențiere a faptelor de ficțiune, instituții
media, jurnalism, implicații economice și
DEZVOLTAREA SOCIALĂ DEZVOLTAREA EMOȚIONALĂ
Gândiți-vă ce jocuri le plac elevilor din clasa politice asupra proceselor de producție și
la care predați. De ce le plac respectivele distribuire, efectele media și receptarea
jocuri? Discutați împreună cu un coleg în media.
• cooperare • bucurie
legătură cu aceste două aspecte.
• negociere • empatie
3. Modurile de utilizare ale media: capacitatea
• conștientizarea existenței regulilor • rezistență Alcătuiți o colecție de jocuri pe care le-ați de a folosi media pentru satisfacerea nevoilor
• rezolvarea conflictelor • autoreglare putea folosi pe parcursul predării. personale și sociale (obținerea de informații,
• vitalitate divertisment, comunicare, distingere,
• încredere în sine identificare cu un grup social, acceptare
• controlul impulsurilor socială etc.), pentru a comunica eficient,
cunoașterea modului de a accesa conținuturi
media, de a opera gadget-uri, de a folosi
motoare de căutare și de a selecta.

4. Crearea media: capacitatea de a deveni un


2.7 Utilizarea media producător și inovator în media.

Dimensiuni esențiale pentru tineri


Facebook, Twitter, WhatsApp, telefoane inteligente, Tinerii trebuie să învețe că media nu reprezintă doar
selfie-uri, superstaruri, știri false, manipularea foto- un potențial pericol (hărțuire online, sexting – actul
grafiilor, hărțuire online (cyberbullying), roboți, filme de a transmite mesaje-text sau foto personale cu un
destinate vizionării la domiciliu, proiecte fotogra- conținut sexual explicit prin telefonul mobil sau prin
fice... Media au devenit din ce în ce mai importante internet, parteneri de chat periculoși, modele sociale
în societate în general, și în viața tinerilor, în special. și de frumusețe negative, anumite forme de utilizare

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
22 2 METODE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 3 ROLUL PROFESORULUI 23

a internetului care dau dependență), ci și un instru- documentare, pentru arhivarea textelor,


ment profesional și creativ pentru autoexprimare și a imaginilor sau a secvențelor video?).
dezvoltarea abilităților de viață. Competențele media
vor deveni din ce în ce mai importante pentru vii-
• Producție media creativă. 3 ROLUL PROFESORULUI:
toarele locuri de muncă. Într-o epocă în care din ce CUM SPRIJIN PROCESELE
în ce mai multe activități umane sunt preluate de Producții creative utilizând media
roboți, abilități precum creativitatea, empatia sau Utilizarea media ca mijloc de exprimare creativă DE ÎNVĂȚARE?
comunicarea socială sunt cheie. Utilizarea media oferă multe oportunități de învățare și dezvoltare. În
înseamnă, în acest context, o gamă largă de oportu- contextul proiectelor media creative, sunt importan-
nități de învățare. te atât procesul de producție, cât și produsul. Pe
parcursul producției, are loc învățarea bazată atât Pagina
Următoarele dimensiuni sunt importante – mai ales pe dimensiunea tematică, cât și pe cea socială. Edu-
23 3.1 Evaluare
pentru copii și tineri: catorul media britanic David Buckingham a vorbit,
în contextul producției media în grupuri, despre o 25 3.2 Îndrumarea elevilor
• Utilizarea media ca instrument de orientare „mini-democrație”, în cadrul căreia tinerii pot învăța 26 3.3 Reflectați asupra rolului dumneavoastră de profesor
și căutare (utilizarea eficientă a motoarelor elementele de bază ale negocierii democratice.
27 3.4 Gestionarea diverselor situații
de căutare, abilitatea de a evalua relevanța Produsul media final poate fi o sursă de mândrie și
și credibilitatea rezultatelor unei căutări, recunoaștere pentru creator. Proiectele media ne pot
cunoașterea portalurilor de job-uri și a ajuta să descoperim și să comunicăm noi aspecte și
site-urilor care oferă consiliere profesională). noi puncte forte ale personalității noastre. În acest
• Utilizarea media ca instrument pentru o context, producția media ne poate ajuta să ne creștem
prezentare sau autoprezentare eficientă stima de sine și să ne dezvoltăm la nivel personal.
(sprijinirea unui discurs cu imagini, materiale Integrarea media în procesul de predare și cel de trebuie expuse și discutate. În acest fel, pot fi corec-
video și cuvinte folosind instrumente precum învățare poate fi o importantă sursă de motivație, atât 3.1 Evaluare tate unghiurile moarte, perspectivele prea înguste
PowerPoint). pentru profesori cât și pentru elevi. Utilizarea media sau imaginile rigide. Pas cu pas, elevii pot învăța cum
• Utilizarea media ca instrument pentru într-un mod creativ ajută la descoperirea unor noi să-și estimeze propriile competențe și abilități, cum să
feedback (o prezentare filmată permite o perspective cu privire la sine și la lume. Proiectele ofere feedback altor elevi și cum să accepte feedback
reflecție ulterioară cu privire la comunicarea media se pot axa direct asupra abilităților de viață, Evaluarea internă și externă permit unei persoane din partea altora și să-l discute. Prin această abordare
nonverbală și la abilitățile de a performa). sau pot contribui la dezvoltarea autoeficienței, ca re- să-și facă, pe parcurs, o imagine asupra stadiului în pas-cu-pas, autoevaluarea și evaluarea externă devin
• Cunoștințe despre ce tip de media poate zultat al creării unui produs media. care se află cu învățarea și să treacă la nivelul urmă- congruente. Pentru mai multe informații, vezi Helmke
crea oportunități și poate crește calitatea vieții tor. Ambele tipuri de evaluare contribuie și la setarea (2012) sau Schmid (2011).
și ce tipuri de media împiedică dezvoltarea unor noi obiective. Elevii sunt, în general, obișnuiți
personală și creează tensiune și stres. Două SARCINĂ DE LUCRU:
5. să fie evaluați de alții (evaluare externă), ceea ce în-
întrebări sunt importante: Cum folosesc seamnă să primească feedback de la elevi, profesori Forme de evaluare
oamenii media? Și Ce efect au media asupra Căutați în Caietul JOBS pentru elevi. sau părinți. În general, există trei forme de evaluare:
oamenilor? Sau, la nivel personal: Cum folosesc Alegeți trei sarcini pentru rezolvarea cărora
eu media? Și Ce efect au media asupra mea? credeți că ar putea fi folosite media. Autoevaluarea reprezintă abilitatea de a estima în • Evaluarea formativă:
Mulți angajatori au început să verifice online Indicați modul în care ați folosi diferitele mod realist propriile performanțe și de a lua decizii în evaluarea proceselor de învățare
pentru a se asigura că expunerea în mediul forme de media și descrieți ce obiective doriți consecință. Este un instrument esențial de sprijinire a Această perspectivă ajută la îmbunătățirea,
virtual ca persoană care caută un job nu ridică să atingeți astfel. Faceți schimb de păreri cu elevilor în dezvoltarea autonomiei și pentru evitarea controlul și verificarea procesului de învățare
probleme. Postarea de către tineri în media un coleg. dependenței de feedback-ul profesorilor. Elevii care al unui elev sau a activităților profesorului
sociale a unor poze în care apar consumând au abilitatea de a se autoestima realist își dezvoltă o și elevului în vederea atingerii unui obiectiv
alcool, droguri sau în care se afișează cu imagine mai pozitivă asupra propriei persoane și e (de exemplu: observații, feedback continuu,
arme poate reprezenta un obstacol în calea mai puțin probabil să se simtă nesiguri. Ei vor fi mai feedback de calitate pe o lucrare.
angajării. Același lucru este valabil pentru puțin dependenți de feedback-ul extern și de laudele
imagini explicite sexual. celorlalți și vor putea interpreta mai adecvat reacțiile • Evaluare sumativă:
• Cunoștințe despre cum să folosești media profesorilor. evaluare a realizărilor în procesul de învățare
pentru a organiza procese de învățare și Nu trebuie neapărat ca autoevaluarea și evaluarea La un moment dat, o evaluare finală rezumă
pentru a crea și optimiza mediul personal de externă să se potrivească total, dar ele trebuie ex- cunoștințele și abilitățile dobândite de elev.
învățare (de exemplu: Ce programe și aplicații puse în cadrul acelorași ședințe, analizate și discu- Scopul său principal este să informeze
folosesc pentru învățare și comunicare, tate. Elevul nu se vede automat în același mod în care elevul sau părinții în legătură cu nivelul de
ce folosesc pentru luarea notițelor, pentru este perceput de profesor. Punctele de vedere diferite performanță al elevului (de exemplu, teste).

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
24 3   ROLUL PROFESORULUI TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 3   ROLUL PROFESORULUI 25

• • Evaluare predictivă elev nu sunt comparate cu ale celorlalți elevi, ce gândesc, care sunt motivele lor, dar și să dai
Acest tip de evaluare vizează dezvoltarea ci accentul se pune pe p ­ rogresul individual. 3.2 Îndrumarea elevilor ­explicații despre tine, despre acțiunile și motivele,
­viitoare a elevului. În diferitele etape ale Această formă de e ­ valuare corespunde și opiniile și experiențele tale.
­carierei școlare a elevului, persoanele ­proceselor de învățare informale, din afara
­implicate în procesul de educație (elevi, școlii, unde elevul își e
­ valuează competențele
­profesori, părinți, în unele cazuri psihologul autonom. Elevii cu care lucrați sunt deja capabili să lucreze Criterii pentru moderarea unei dezbateri
școlii sau autoritățile) recomandă o anumită singuri, să înțeleagă instrucțiunile scrise și să cola- sau pentru împărtășirea informațiilor
direcție în continuarea carierei școlare a •• Criteriile obiective boreze cu colegii. Totuși, sarcina dumneavoastră, ca între elevi:
­acestuia. Realizările academice sunt evaluare în profesori, va fi să asigurați îndrumare individuală
­funcție de un anumit obiectiv de învățare, în acelora care au nevoie. Pe parcursul anului școlar, •• Elevii vorbesc mai mult decât profesorul.
timp ce învățarea individuală este evaluată rolul dumneavoastră va fi din ce în ce mai mult •• Și elevii pun întrebări, nu numai profesorul.
Alegerea mijloacelor de evaluare în ­funcție de un obiectiv realizabil și realist. unul  de îndrumător, și mai puțin de transmițător •• Când puneți o întrebare sau dați startul unei
Evaluarea în școli este un domeniu vast, deschis. Această m ­ etodă de evaluare este una bazată de informații. Puteți fie să vă asumați dumneavoas- activităţi, răspund mai mult de doi elevi.
Aceasta nu influențează numai aspecte explicite pre- pe obiective și informează cu privire la tră rolul de îndrumător, plimbându-vă prin clasă •• Elevii pun întrebări și răspund între ei, cel
cum calificările elevilor sau poziția lor în societate (în ­abordările în vederea atingerii unui scop și răspunzând întrebărilor individuale, fie să atribu- ­puțin o dată.
funcție de notele obținute) și, în consecință, cariera ­definit ca realizarea „perfectă”. Nu se acordă iți acest rol unui elev care a terminat deja de rezol- •• Sesiunea de împărtășire a experienței nu
lor  academică; evaluarea în școli influențează și alte importanță comparației între realizările unui vat sarcina. Asigurați-vă că nu alegeți întotdeauna ­deviază de la subiect: dumneavoastră
aspecte precum imaginea de sine, stima de sine și elev și ale celorlalți. Testele bazate pe criterii aceiași elevi pentru a îndeplini acest rol. Ar putea fi (sau un elev) comparați, recapitulați, aduceți
concepția generală pe care elevul o are în privința sunt orientate către obiective clar definite. stigmatizați sau ar putea deveni nepopulari printre discuția înapoi la subiect.
­propriilor competențe și abilități. Școala are o influ­ Ele măsoară realizări cu privire la o anumită colegii lor. •• Folosiți un stil personal alert: dumneavoastră
ență uriașă asupra percepției propriilor competențe. caracteristică, pe care o selectează profesorul. (sau un elev) cereți o opinie contrară celei
Influența sa directă depinde de modul în care este Acest lucru înseamnă și că profesorul trebuie ­prezentate de un grup de elevi, pentru un caz
aleasă și pusă în practică forma de evaluare. să seteze și să prezinte obiectivele pe care Feedback-ul direct concret, ce ar face în afara școlii etc. …
­elevii sunt așteptați să le atingă. Realizările Rezultatele diferitelor studii de cercetare despre fac- •• Vă acordați și oferiți suficient timp, astfel
• • Criterii sociale ­individuale ale unui elev nu sunt comparate torii care influențează realizările elevilor arată că cel ­încât trei-patru subiecte să fie acoperite într-o
Având în vedere contextul social în care se cu ale celorlalți. Conform diverselor studii mai important este feedback-ul direct și personalizat secvență de 15 minute.
desfășoară procesul de învățare în școală, din acest domeniu, procesele sociale de dat de către profesor. Asigurați-vă, pe parcursul ore-
­folosirea criteriilor sociale ca măsură poate ­comparație între elevi apar numai atunci lor, că ați alocat suficient timp pentru a oferi feedback
oferi informații esențiale despre competențele când evaluarea nu conține un criteriu obiectiv. elevilor – nu numai în scris, dar și oral pe parcursul Feedback-ul scris
elevului în comparație cu alți elevi. În același activităților didactice. Atunci când veți trece de la rolul Amintiți-vă să aveți reacții, să oferiți feedback în pri-
timp, estimările cu privire la competențe Care sunt rezultatele acestei discuții? Dacă un profe- de transmițător de informații la cel de îndrumător, mul rând la câteva aspecte care sunt de interes: Ce a
­dintr-o perspectivă socială comparativă sor vrea să întărească selfconcept-ul elevilor săi, dar acest lucru se va întâmpla automat. Veți ajunge să făcut elevul bine, cu ce v-a surprins? Care a fost cel
­influențează puternic imaginea de sine și și  nivelul de conștientizare și asumare a responsabi­ ­cunoașteți lucrările și performanțele elevilor dumnea- mai important element după părerea dumneavoas-
self-concept (autopercepția elevului privind lității, evaluarea ar trebui să urmărească un criteriu voastră mult mai bine. Veți urmări mult mai îndea- tră? Apoi, puteți adresa o întrebare acolo unde doriți
competența sau dificultatea în raport cu obiectiv. Obiectivele setate de profesor trebuie să fie proape progresul lor individual și veți putea face să aflați mai multe sau să-l sfătuiți pe elev cum să acți-
un domeniu concret și modul în care îl clare și să fie comunicate elevilor. comentarii mult mai profunde despre munca lor. Și, oneze diferit data viitoare.
­afectează această autoevaluare) a elevilor. veți avea de-a face cu multe rezultate diferite din
punct de vedere al calității.
• • Criteriile individuale SARCINĂ DE LUCRU:
1. SARCINĂ DE LUCRU:
2.
Aplicarea criteriilor individuale pentru
­evaluare înseamnă compararea rezultatelor Alegeți un set de lucrări pe care elevii Ideea de a împărtăși Analizați modul în care este oferit
aceluiași elev între ele. Care este diferența ­le-au dat recent și pe care le-ați notat. Trecerea de la lector/transmițător de informații la ­f eedback-ul în cadrul școlii și la modul
­între realizările elevului în programul JOBS de ­U rmărind informațiile de mai sus, stabiliți îndrumător nu înseamnă că profesorul renunță la în care îl oferiți dumneavoastră.
luna trecută și cele din prezent? Este vorba ce formă de evaluare ați aplicat și ce rolul său în prezentarea conținutului și a faptelor. Gândiți-vă ce implicații are schimbarea
de o comparație temporară. Elevii mai mici ­o biectiv de referință ați folosit? Dar, accentul se va pune pe noul rol de moderator, ­r olului profesorului. Ce ar fi diferit
preferă acest tip de criteriu ca instrument Faceți acest exercițiu și cu alte lucrări ale ceea ce presupune și conducerea procesului de ­pentru dumneavoastră? Dezbateți ambele
de evaluare. Este notată îmbunătățirea perfor- ­e levilor. Faceți schimb de păreri cu un ­învățare în direcția dorită. Acest fapt contează mai chestiuni cu un coleg și formulați trei
manțelor după o anumită perioadă de timp. ­c oleg și vorbiți despre provocările pe care ales atunci când se conduce sau se coordonează o ­întrebări pentru a le adresa la o ședință
Acest lucru îi permite profesorului să îi dea ­le-ați întâmpinat. dezbatere despre un anumit subiect. În Caietul cu toți profesorii.
elevului un feedback în legătură cu evoluția JOBS, această activitate este semnalată prin „discu-
realizărilor sale, și cu modul în care s-au tați” sau „împărtășiți”. „Să împărtășești” înseam-
­îmbunătățit ori s-au înrăutățit. R
­ ealizările unui nă să fii interesat de alții, să afli ce și cum au făcut,

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
26 3   ROLUL PROFESORULUI TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 3   ROLUL PROFESORULUI 27

Roluri noi ale profesorului: al clasei înseamnă că regulile sunt valabile pentru
3.3 Reflectați asupra rolului îndrumător al ­învățării 3.4 Gestionarea diverselor ­toată lumea, de la cel mai bun până la cel mai slab
dumneavoastră de profesor și facilitator al învățării ­situații în clasă elev. Dacă faceți favoruri, elevii vor ști și nu vă vor ­privi
Pentru elevi, predarea orientată pe competențe și ne- cu ochi buni. Nu puteți fi mai permisiv dacă aveți o
voi înseamnă multă activitate. Pentru ca acest lucru să zi  proastă – le va face rău elevilor, pentru că nu vor
Semnificația managementului/ fie posibil, profesorul trebuie să planifice activități de Crearea unei atmosfere de încredere și respect ști  niciodată cât de departe pot merge cu încălcarea
gestionării clasei învățare potrivite, să supervizeze elevii pe parcurs și Diferitele sarcini de lucru din cadrul programului JOBS ­regulilor – iar asta îi va încuraja să încerce.
Gestionarea eficientă a clasei este o premisă obligato- să le ofere sprijin activ, dacă este necesar. Profesorii sunt strâns legate de persoana elevului. Expunerea în Tratați-vă elevii așa cum ați dori dumneavoastră să
rie pentru o predare de calitate. Aceasta reprezintă preiau treptat rolul de „îndrumători ai învățării”, adică fața celorlalți poate fi un lucru delicat. Asigurați-vă că fiți tratat. Asta înseamnă că nu trebuie să-i puneți nici-
cadrul temporal și motivațional în care se desfășoară de inițiatori, susținători și evaluatori ai procesului de elevii nu sunt forțați să facă nimic din ceea ce dum- odată în situații jenante, stânjenitoare sau să le vorbiți
predarea; contribuie la evitarea tulburărilor inutile și a învățare; ei își exercită din ce în ce mai puțin rolul tra- neavoastră nu ați face. Ca să întăriți această stare de pe un ton superior. Dacă faceți unul din aceste lucruri,
haosului. Studiile internaționale au dovedit existența dițional de lector/transmițător de informații. Aceste încredere și de tratament egal, JOBS sugerează ca, din elevii nu vor avea încredere în dumneavoastră și, fără
unei legături directe între gestionarea clasei și dimen- materiale de predare noi subliniază trecerea de la un când în când, să folosiți propria persoană drept model încredere, va fi foarte greu să le câștigați respectul. Ei
siunea progreselor elevilor în procesul de învățare. În rol la altul. Pentru a putea juca acest rol nou, profeso- pentru diferite sarcini (de ex. pentru harta mentală, trebuie să știe că dumneavoastră vă puteți controla
acest sens, meta-analiza pătrunzătoare a lui Hattie rul trebuie să știe să evalueze nevoile de învățare și pentru interviul model etc.). Este important să creați comportamentul și emoțiile. Dacă dumneavoastră, ca
(2013) indică, de asemenea, că în clasele bine organi- premisele de la care pleacă fiecare elev. Alte sarcini o  atmosferă în care această încredere este posibilă. adult, nu vă puteți controla temperamentul, de ce ar
zate, cu profesori dedicați gestionării clasei, efectul impun planificarea unor lecții pline de provocări cu Majoritatea sarcinilor implică lucrul cu alți colegi. trebui copiii să o facă? Elevii învață din exemple. Deci,
(mediu sau mare) asupra performanțelor elevilor este privire la conținut și metodologie, dezvoltarea unor ­Elevii vor avea nevoie de o atmosferă de încredere și parte din munca dumneavoastră este să fiți exem-
evident. Un alt aspect important este atitudinea per- căi de învățare noi, alegerea exercițiilor, observarea și respect pentru a putea vorbi deschis despre proble- plul lor.
sonală a profesorilor (motivație, dedicație) și capacita- supervizarea procesului de învățare și, dacă apar pro- mele lor personale. Este sarcina dumneavoastră, ca
tea de a recunoaște și de a reacționa la comportamen- bleme, intervenția adecvată. De asemenea, pe parcur- profesori, să creați și să promovați această atmosfe-
tul problematic al elevilor. Următoarele aspecte sunt sul și la finalul unei secvențe de învățare, este necesa- ră,  evitând structurile competitive între elevi și facili- Dacă dumneavoastră vă pasă, le va păsa și lor
cruciale cu privire la managementul clasei în clase ră analizarea succesului învățării (cine ce a învățat; ce tând comportamentul cooperant. Următoarele suges- Cunoașteți-vă elevii. În conversații informale, puneți-le
multiculturale și multietnice: obiective sau competențe trebuie lucrate mai mult tii sunt preluate din Shelley (2013): întrebări despre ei. Practică vreun sport? Cântă la vre-
sau privite în profunzime și dacă este necesară o eva- un instrument? Au vreun talent special? Dacă le puteți
•• Sala de clasă trebuie bine organizată luare cu note). Un alt aspect important este abilitatea arăta elevilor că vă pasă de ei, mai mult ca sigur veți
­(aranjamentul scaunelor, materialele, de a înțelege lucruri din conversațiile cu elevii, de a Respectul este o „ stradă” cu dublu sens câștiga respectul lor. Elevii, câteodată, văd în profesori
­aspectele organizaționale). reflecta asupra procesului lor de învățare și de a înre- Managementul orelor JOBS se bazează, în mare parte, niște roboți. Nu pot crede că și aceștia au vieți reale,
gistra rezultatele. În prezent, există mai multe posibi- pe respect, iar respectul este o „stradă” cu dublu sens. interese și că într-adevăr le pasă de copii. Punând în-
•• Toți elevii trebuie să fie constant foarte lități, cum ar fi ținerea unui jurnal privind învățarea Gestionarea elevilor nerespectuoși este destul de difi- trebări fiecărui elev și discutând cu ei despre viața din
­implicați în activitățile și exercițiile ce trebuie, sau crearea unui portofoliu în care să fie colectate cilă, lăsând deoparte barierele de limbaj. Dar, dacă afara școlii, îi veți lăsa să vadă că sunteți, în primul
la rândul lor, să fie atractive și bazate pe produse reprezentative ale elevilor. În cadrul acestui vă comportați cu calm și autoritate, fără a recurge la rând, o ființă umană care este sincer interesată și
­sarcini; profesorul trebuie să poată recunoaște program, materialele de predare și învățare sunt furie sau brutalitate, veți fi pe drumul cel bun. ­căreia îi pasă de ei.
și modifica activitățile în mod corespunzător. aranjate într-un fel de portofoliu și constituie un ­jurnal
de învățare pentru un an pentru elevi. Asta înseamnă
•• Stabilirea, ideal împreună cu elevii, a unor și că relația dintre profesori și elevi este diferită, adică Fiți consecvent Dați elevilor speranțe
­reguli și comportamente clare, plauzibile și presupune mai multă egalitate și cooperare, şi este Stabilirea regulilor încă din prima zi de clasă și consec- Aprecierea și încurajarea, atunci când este cazul, pot
­accesibile (de exemplu, puteți pune un poster mai intensă decât forma de educație tradițională, în vența în respectarea lor reprezintă prima cale către duce departe. Dacă întotdeauna le spuneți numai ce
în sală cu regulile privind vorbitul). care autoritatea lor se bazează în principal pe poziția câștigarea respectului elevilor dumneavoastră. Dacă au greșit, îi descurajați și există riscul să renunțe. Ca
lor oficială. nu vă abateți de la reguli, elevii vor ști întotdeauna la să îi ajutați să se dezvolte ca persoane, vorbele bune și
•• Definirea consecințelor comportamentului ce să se aștepte. Dacă regulile sunt aceleași în fiecare încurajările pot face diferența. Lăudați comportamen-
­necorespunzător; gestionarea problemelor zi (și pentru fiecare elev), nu există consecințe neaș- tul adecvat și munca. Dacă afișați o atitudine negativă
de disciplină, fără să întrerupeți lecția. SARCINĂ DE LUCRU:
3. teptate pentru nimeni. În timp ce elevii s-ar putea în timpul orelor JOBS, elevii o vor face și ei. În schimb,
enerva din cauza regulilor, ei au multă nevoie de niște dacă veți găsi întotdeauna ceva pozitiv, chiar și în situ-
•• Un profesor poate manifesta nesiguranță și Analizați-vă propriul rol de profesor și standarde pe care să le urmeze, ca să știe ce este ații negative, elevii vor remarca acest fapt și vor lua
­indecizie. Asigurați-vă că lecțiile decurg lin și ­r olurile elevilor din clasă. Notați ce roluri ­permis și ce nu. În secret, elevii vor să li se spună ce ca  model comportamentul dumneavoastră. Când un
evitați pauze inutile și necorespunzătoare. ­jucați ca profesor și ce roluri joacă elevii. să  facă! Ei au nevoie de limite pentru a se simți în elev încearcă să fie ca dumneavoastră, aceasta este
­Discutați rezultatele cu un coleg din grup. ­siguranță și pentru a se putea concentra asupra lucru- dovada supremă a respectului.
lui lor. În plus, elevii nu respectă un profesor care nu În majoritatea cazurilor, când recunoașteți public
este consecvent. De aceea, trebuie să fiți consecvent comportamentul bun al unui elev – fie în fața clasei, fie
cu regulile și cu atitudinea dumneavoastră. În special, printr-o notă trimisă acasă – sentimentele pozitive ale
nu acordați favoruri nemeritate. Un management bun elevului față de dumneavoastră și față de programul

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
28 3 ROLUL PROFESORULUI TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 4 PRINCIPLES OF TEACHING 29

JOBS vor crește. Dacă doar îi corectați mereu pe elevi


în legătură cu comportamentul sau cu abilitățile lor,
aceștia cel mai probabil vor fi furioși pe dumnea-
voastră. Amintiți-vă că în orice persoană există întot-
4 PRINCIPIILE PREDĂRII:
deauna și ceva bun și este datoria dumneavoastră ASUPRA CĂROR ASPECTE ÎMI CONCENTREZ
de a-l descoperi. Pentru fiecare feedback negativ, asi-
gurați-vă că faceți și un comentariu pozitiv. ACTIVITATEA DE PREDARE?
Compasiune
Nu putem niciodată sublinia prea mult ideea că res- Pagina
pectul este o „stradă” cu dublu sens. Acest lucru este
29 4.1 Orientarea către scop
în mod special adevărat în gestionarea clasei JOBS.
Este posibil ca un elev să aibă de înfruntat bariere cul- 30 4.2 Orientarea către competențe
turale, dar dumneavoastră, ca profesor, trebuie să 33 4.3 Orientarea către realitate și prezență
fiți cât mai înțelegător și să manifestați cât mai multă
34 4.4 Instruirea diferențiată
compasiune. Faceți tot posibilul să vă puneți în locul
elevilor, încercând să înțelegeți cum se simt ei. 36 4.5 Diversitatea

1. Concentrați-vă pe aspectele semnificative


4.1 Orientarea către scop ale activităților de învățare.
2. Creați sarcini noi, variate, diverse și
interesante.
3. Creați sarcini provocatoare, dar rezonabile
În fiecare, temă și sarcină de lucru din cadrul pro- în raport cu capacitățile elevilor.
gramului JOBS este inclusă descrierea scopului care 4. Oferiți elevilor oportunitatea de a alege și
trebuie atins prin învățarea bazată pe sarcini. Când de a avea un anumit grad de control asupra
explicați o sarcină de lucru sau când dați instrucțiuni activităților din clasă.
elevilor, va fi foarte important să le comunicați obiec- 5. Concentrați-vă asupra îmbunătățirii abilităților
tivele. Numai atunci elevii vor înțelege de ce fac ceea individuale, asupra învățării, a progresului și
ce fac. a stăpânirii cunoștințelor.
6. Străduiți-vă să faceți evaluările în particular,
nu în public.
Aplicarea în clasă a teoriei privind 7. Recunoașteți eforturile elevilor.
„orientarea către scop” 8. Ajutați elevii să vadă greșelile ca oportunități
Students tend to adopt the goal orientation that is de învățare.
Elevii tind să adopte orientarea spre scopul care este 9. Folosiți grupuri de cooperare eterogene
subliniat în clasă. Având în vedere că cercetările arată pentru a întări interacțiunea între colegi;
clar faptul că măiestria abordării orientării către scop folosiți munca individuală pentru a obține
este legată de creșterea motivației și a capacităților progres.
cognitive, iată o serie de sugestii care vă pot ajuta să 10. Ajustați timpul alocat sarcinilor pentru acei
adoptați orientarea spre scop (în lumina dezbaterii și elevi care au probleme în rezolvarea lor;
a chestiunilor nerezolvate cu privire la natura adapta- permiteți elevilor să-și planifice munca și să
bilă a abordării bazată pe performanță, nu oferim stabilească repere de timp pentru diferitele
nicio strategie pentru dezvoltarea abordării bazate pe etape.
performanță) (preluare din Schunk/Pintrich 2010):

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
30 4   PRINCIPLES OF TEACHING TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 4   PRINCIPLES OF TEACHING 31

Stabilirea obiectivelor, comunicarea lor la au, fie le dobândesc cu scopul de a rezolva probleme Competențe și învățarea continuă, unei game variate de metode și tehnici care conduc la
și sărbătorirea succesului specifice, dar și pregătirea socială, motivațională și vo- de-a lungul întregii vieți autoreflecție și abilitatea de a intra în dialog cu opo-
Este de discutat care este cea mai importantă proble- lițională (determinată de voință) și abilitățile asociate În cadrul dezbaterii academice, orientarea pe compe- nentul. Această competență include metode precum
mă de care profesorul trebuie să țină cont: stabilirea cu acestea pentru a aplica cu succes și în mod respon- tențe este frecvent legată de conceptul de învățare alcătuirea unor liste cu argumente pro și contra, capa-
și  comunicarea obiectivelor învățării, urmărirea pro- sabil metodele de rezolvare a problemelor la situații continuă și de dobândirea, în școală, a abilităților ne- citatea de a reprezenta situații de viață reale (de
gresului elevilor sau sărbătorirea succesului. De fapt, variabile” (Weinert 2001). Nu este vorba despre cunoș- cesare în viață. Această tendință apare și în lucrările exemplu, de a exprima emoții), de a conduce intervi-
această întrebare include trei elemente distincte, dar tințe factuale, ci mai degrabă despre abilitatea de a ­publicate de Comisia Europeană: „Școala este locul în uri, de a oferi și primi feedback, de a imagina situații
puternic corelate: (1) stabilirea și comunicarea obiec- rezolva probleme și, în final, despre atitudinea și moti- care elevii dobândesc cunoștințele, abilitățile și com- de tipul „ce-ar fi dacă”, de a găsi soluții alternative la o
tivelor învățării, (2) urmărirea progresului elevului și vația necesare. Metodologia de predare distinge două petențele de bază de care au nevoie în viață, dar și problemă dată etc.
(3) sărbătorirea succesului. Aceste elemente au o rela- tipuri de competențe, respectiv competențele specifice ­locul în care se dezvoltă multe dintre atitudinile și Această arie de competențe acoperă întreaga gamă
ție extrem de directă. Stabilirea și comunicarea obiec- și cele transferabile. Competențele specifice sunt toate ­valorile lor fundamentale” (Comisia Europeană 2010). de strategii de învățare, pe lângă dezvoltarea și rafina-
tivelor este punctul de plecare. Pentru ca învățarea abilitățile legate îndeaproape de o disciplină școlară. În consecință, a crescut cererea de profesori care au rea acelor strategii care s-au dovedit a fi cele mai efici-
să fie eficientă, trebuie stabilite ținte clare privind in- Competențele transferabile sunt toate abilitățile nece- competențele necesare pentru orientarea elevilor ente pentru persoana în cauză. Metodele dobândite
formațiile și abilitățile. Dar, stabilirea și comunicarea sare pentru a face față vieții și nu sunt legate în mod spre un proces de învățare continuă, pe tot parcursul servesc, în ultimă instanță, pentru a înțelege mai bine
obiectivelor învățării nu sunt suficiente pentru îmbu- special de o disciplină. Acestea ar putea fi, de exemplu, vieții. propriile obiceiuri și moduri de lucru, propriile tipare
nătățirea procesului de învățare. Este necesar și natu- competențe personale (încredere în propriile forțe, Aceste competențe legate de învățarea pe tot par- mentale dezvoltate pentru a face față provocărilor
ral ca, odată ce obiectivele au fost stabilite, să fie ur- ­reflecție), sociale (abilități de cooperare, de rezolvare cursul vieții vizează domenii precum motivația de a ­vieții. Competențele specifice de orientare în carieră
mărit progresul elevilor. Acest lucru nu apare doar la a conflictelor etc.), dar și abilități metodice (de comu­ învăța, convingerea cu privire la self-efficacy (abilita- descriu toate competențele legate de cunoștințele
sfârșitul unei sarcini, ci pe tot parcursul îndeplinirii ei. nicare, de rezolvare a problemelor etc.) tea de a-ți folosi competența pentru a-ți asigura suc- despre piața muncii, precum diversele locuri de ­muncă
La final, dacă fiecare elev a înregistrat progrese în cesul într-un domeniu specific), abilitățile de lucru în disponibile, condițiile de muncă, procesul de a aplica
unul sau mai multe dintre obiectivele de învățare, pro- Pe scurt, asta înseamnă: echipă, competențele de informare și cercetare, flexi- pentru un job etc. Zona competențelor privind rezolva-
fesorul și elevii pot sărbători succesul. bilitatea, competența în comunicare etc. Resursele de rea conflictelor s-a dovedit a fi de mare însemnătate,
•• Obiectivele care trebuie atinse de elevi fac învățare și predare dezvoltate conduc elevii și tinerii mai ales dacă grupul de elevi include și copii deza­
­parte din zone sau niveluri de competențe către descoperirea și conștientizarea propriilor com- vantajați sau stigmatizați. Învățarea unor strategii de
SARCINĂ DE LUCRU:
11. ­diferite. Învățarea la școală nu mai este petențe preexistente. Mai mult, aceste resurse au rezolvare nonviolentă a conflictelor este indispensabi-
­ghidată de o anumită serie de materii (canon) drept scop aprofundarea conceptelor self-concept și lă vieții în comun. Folosindu-le, există speranța că
Subliniați cele mai importante aspecte din sau de obiective specifice legate de conținut, încredere în sine ale elevilor, cooperarea între elevi, acești copii și tineri sunt ajutați să aibă o viață liniș­
textul anterior, din punctul dumneavoastră ci de un set de competențe, pe care elevii dezvoltarea unei culturi sănătoase ce presupune învă- tită. Competențele legate de comunicare și cooperare
de vedere. Extrageți trei mesaje principale. ­trebuie să le dobândească pas cu pas. țarea din greșeli, motivația intrinsecă pentru învăța- vizează comunicarea adecvată vârstei, respectuoasă,
Faceți schimb de experiență cu un coleg și •• Priceperea și progresul elevilor sunt evaluate rea autodirjiată, competența de a-și evalua procesul exprimarea opiniilor, formularea nevoilor, abilitatea
discutați despre ce ar putea însemna orientarea în funcție de realizările lor (sau „performanțele” de învățare, precum și competența de a lua decizii și a de a asculta și de a răspunde, dar și toate formele de
către scop în clasele dumneavoastră. lor, cum se spune mai des) în raport cu un suporta consecințele lor. Într-o descriere mai detaliată comunicare în perechi și grupuri mici. În acest fel, ele-
anumit nivel de competențe. cu privire la dezvoltarea self-concept-ului și a abilități- vii vor fi pregătiți nu doar pentru provocările aferente
lor de viață, precum și a abilităților de orientare în nivelului următor de educație, ci și pentru cele de pe
Insistența pentru aplicarea metodelor orientate spre ­carieră, iată care sunt zonele de competențe-cheie: piața muncii. În sfârșit, competențele privind luarea
competențe merge mână în mână cu cerința de a ofe- deciziilor și asumarea responsabilității vizează ­primele
ri o educație mai centrată pe elev și pe nevoile sale. •• Competența analitică, ce presupune analizarea decizii ale elevilor cu privire la propriile interese, asu-
Pentru a rezuma, putem spune că predarea orientată propriilor puncte forte și puncte slabe; marea responsabilității pentru deciziile luate în nume
spre competențe este caracterizată de următoarele •• Competența metodologică ce presupune propriu și apărarea acelor decizii. Acest aspect devine
aspecte/proceduri/moduri de operare etc.: ­accesarea informațiilor și dezvoltarea din ce în ce mai important pe măsură ce elevii se apro-
4.2 Orientarea către ­strategiilor de învățare; pie de tranziția către un loc de muncă.
­competențe •• Activarea abilităților cognitive ale elevilor •• Competențe specifice de orientare în carieră;
­folosind exerciții solicitante, dar potrivite cu •• Competențe de rezolvare a conflictelor;
­nivelul lor •• Competențe de comunicare și cooperare; Abilități de viață
Pentru a depăși stilul pedagogic orientat pe deficiențe, •• Stabilirea unei conexiuni între cunoștințele și •• Competențe de luare a deciziilor și asumare
predarea și învățarea în clasele multiculturale și multi- abilitățile existente și conținutul nou dobândit a responsabilității. •• Abilitățile de viață așa cum au fost definite de
etnice trebuie să fie bazate pe competențe. Știința •• Exersare inteligentă Organizația Mondială a Sănătății: „sunt abilități
educației a creat mai multe definiții pentru toate lucru- •• Căutarea unor situații adecvate pentru a aplica În acest sens, competența analitică are ca obiectiv de adaptare a comportamentului care permit
rile care pot fi incluse la „competențe”. Una dintre de- abilitățile și cunoștințele abordarea orientată pe competențe (mai degrabă indivizilor să gestioneze eficient cerințe și
finiţii (cel mai des folosită în țările vorbitoare de limbă •• Sprijin individual al proceselor de învățare ­decât pe deficiențe) a propriilor abilități și talente, ­provocări ale vieții de zi cu zi” (Organizația
germană) este cea oferită de Franz E. Weinert: „Com- •• Elevii trebuie să reflecteze asupra propriilor pentru identificarea lor, evaluarea lor pe parcurs, și la Mondială a Sănătății, 2001). Această organizație
petențele sunt abilitățile cognitive pe care oamenii fie progrese (metacogniție) final. Competența metodologică descrie stăpânirea descrie 10 abilități de bază (vezi figura nr. 8)

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
32 4 PRINCIPLES OF TEACHING TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 4 PRINCIPLES OF TEACHING 33

Figura nr. 8 Așadar, putem defini abilitățile de viață drept compe- metodice aparțin dimensiunii abilităților. Competen- cu 50 de ani, Wolfgang Klafki a exprimat acest lucru
tențe de care are nevoie un individ pentru a-și susține țele transversale indică întotdeauna o legătură între foarte limpede cu următoarea întrebare: „Cât de rele-
ABILITĂȚILE DE VIAŢĂ *DUPĂ OMS și îmbogăți viața. Materialele care susțin dezvoltarea atitudini și abilități. Totuși, aceste dimensiuni nu pot fi vant este conținutul sau subiectul în cauză pentru
abilităților de viață ar trebui să aibă legătură cu aceste separate clar unele de celelalte. dezvoltarea cognitivă a elevilor din clasa mea? Sau,
competențe și să contribuie la evidențierea nivelurilor Rolul programelor de instruire pentru orientarea în mai exact, ce experiență, abilitate sau pricepere vor
preexistente de competență, la transferul și folosirea carieră este să se asigure că cele patru zone de com- dobândi ei odată cu studierea acestui conținut? Cât de
lor pentru sprijinirea abilităților de viață în contextul petențe se pot completa reciproc, în așa fel încât elevii relevant este conținutul din punct de vedere pedago-
Luarea deciziilor școlar. să poată lua cu adevărat o decizie pentru viitorul lor. gic?” (Klafki, 1958). În orice caz, trebuie evaluată rele-
Analiza personală a propriilor puncte forte și puncte vanța conținutului nu doar din perspectiva prezentu-
slabe, dar și interesele și legătura cu celelalte zone de lui elevilor, ci și din perspectiva viitorului lor.
Competențe specifice în programul JOBS competențe reprezintă partea cea mai dificilă. Este
Rezolvarea problemelor În cadrul instruirii pentru orientarea în carieră, este important ca sarcinile să fie variate și ca elevii să înve- Rolul profesorului este să aleagă un conținut destinat
importantă combinarea dezvoltării abilităților speci- țe cum să aplice cunoștințele, metodele, abilitățile și învățării care să fie relevant pentru viața actuală a
fice cu dezvoltarea abilităților transversale. Abilită- atitudinile deprinse, la noi situații. În acest fel, ei își elevilor și pentru nevoile lor viitoare. Punerea la dis-
țile transversale (sau de viață) sunt dobândite inclu- pot crea propriul model mental și pot învăța să identi- poziție a unui conținut relevant pentru viața elevilor
siv în cadrul proceselor de învățare centrate pe o fice diferențele dintre o sarcină cunoscută și una nouă presupune standarde profesionale înalte din partea
Gândirea creativă
materie anume (Lersch 2010,7). JOBS oferă date (Baartman et al. 2011). profesorilor și informații la zi despre viața elevilor,
despre diferitele câmpuri profesionale, despre piața problemele lor și premisele de la care pornesc. Pen-
muncii, despre diversele modalități de a câștiga tru profesorii care predau grupurilor multiculturale și
bani, dar și despre contextul economic al țării, etc. și SARCINĂ DE LUCRU:
12. multietnice, acest lucru înseamnă în primul rând că
Gândirea critică conectează aceste date cu analiza elevilor asupra trebuie să țină cont de faptul că elevii lor sunt copii
propriilor abilități. Abilitățile transversale (precum După ce ați citit acest text, puteți numi ce aparțin unei minorități, care se împart între două
abilitățile de cooperare, gândirea critică, abilitățile principalele competențe pe care le culturi și ale căror experiențe diferă semnificativ de
de comunicare, flexibilitatea sau asumarea respon- promovează aceste materiale de predare experiențele altor elevi din aceeași școală. Subiecte
Comunicarea eficientă sabilității) sunt dezvoltate prin accentul pus pe învă- și învăţare? Alegeți trei competențe din precum „viața în oraș”, „basme și mituri”, „peste 20 de
țarea bazată pe sarcini și învățarea bazată pe coope- listă. Căutați în broșură și încercați ani voi fi…”, „jobul la care visez” etc., trebuie să fie tra-
rare (Weidinger 2012). Altfel spus, adolescenții și să găsiți o sarcină care contribuie la tate diferit în școlile din mediul rural față de cum sunt
tinerii adulți trebuie să-și cunoască competențele dezvoltarea unei anumite competențe. tratate în marile școli din zonele urbane. În cazul copi-
Abilități de mai bine și să lucreze asupra conceptului de self Notați ce sarcini dezvoltă ce competențe. ilor minoritari care trăiesc într-un mediu bicultural,
relaționare interpersonală competence, și să aibă ocazia de a-și analiza per- Faceți schimb de rezultate cu alți este obligatoriu ca profesorii să țină cont nu doar de
spectivele (Gollob 2011). JOBS folosește sala de curs membri ai grupului. contextul lor și de experiențele și competențele adiți-
ca pe un spațiu din viața reală în care elevilor li se onale, dar și de cunoștințele lor mai slabe (de obicei)
cere să colecteze informații despre profesii, să vor- cu privire la moștenirea lingvistică și culturală. Puține
Autoconștientizare /
bească cu alți oameni și să-și prezinte rezultatele sunt țările care au făcut eforturi să adapteze pro-
responsabilitate
colegilor. În același timp, sunt îmbunătățite abilită- gramul de învățământ, pentru a aborda și subiecte și
țile de prezentare, de cercetare, etc. teme relevante pentru viețile copiilor romi: majoritare
rămân subiectele tradiționale.
Empatie Competențele care sunt dezvoltate în cadrul JOBS pot
fi împărțite în patru categorii:
4.3 Orientarea către realitate SARCINĂ DE LUCRU:
13.
• Competențele analitice și prezență
• Competențele privind orientarea în carieră Desenați două coloane pe o foaie de
Gestionarea emoțiilor • Competențele metodice hârtie. Atunci când vă gândiți la elevii
• Competențele transversale (abilitățile de viață) Orice acțiune de instruire, de educare prin predare dumneavoastră, ce subiecte credeți
precum comunicarea, cooperarea, abilități de trebuie să țină cont de viața de zi cu zi a elevilor și de că sunt relevante pentru viața lor?
a face o prezentare, etc. condițiile viitoare atunci când este ales conținutul des- Notați-le în prima coloană a tabelului.
Gestionarea stresului tinat învățării. Acest lucru devine cu atât mai necesar Apoi răsfoiți Caietul JOBS. Ce subiecte
Aceste competențe sunt puternic legate de cele trei cu cât în clasă există elevi și adolescenți care provin vi se par cele mai relevante pentru ei?
dimensiuni ale performanței: atitudini, cunoștințe și din medii social-economice defavorizate sau care au Notați-le în a doua coloană.
abilități. Competențele analitice și cele privind orien- o biografie școlară scurtă și plină de eșecuri. Asta
tarea în carieră aparțin dimensiunii cunoștințelor înseamnă că subiectele trebuie alese astfel încât să
(și abilităților, până la un punct), iar competențele fie adecvate și relevante pentru viața elevilor. În urmă

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
34 4 PRINCIPLES OF TEACHING TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 4 PRINCIPLES OF TEACHING 35

4. Instruirea diferențiată este centrată pe elev 5. Toți elevii lucrează conștiincios.


4.4 Instruirea diferențiată O clasă diferențiată este una care permite 6. Elevii și profesorii colaborează în procesul SARCINĂ DE LUCRU:

fiecărui elev să gândească pentru el însuși. de învățare.


Profesorul nu le spune totul elevilor, ci le 7. Obiectivele sunt dezvoltarea maximă și Gândiți-vă la o clasă la care predați în
permite acestora să descopere conceptele în succesul continuu prezent. Câte niveluri de învățare sunt în
Ce este diferențierea? mod independent, fiecare dezvoltându-se în 8. Flexibilitatea este marca claselor diferențiate. clasa respectivă? Răsfoiți Caietul JOBS.
Instruirea diferențiată înseamnă instruirea într-o vari- ritmul său. Activitățile didactice sunt concepute Alegeți o sarcină pe care o veți adapta
etate de moduri pentru a răspunde nevoilor unei vari- astfel încât să asigure un progres pentru toți (vezi figura nr. 9) pentru trei niveluri diferite de învățare.
etăți de elevi (adaptare după Tomlinson 2001). elevii. Lecțiile nu sunt nici prea dificile, nici Discutați cu un coleg.
prea ușoare, dar reprezintă o provocare.
1. O clasă diferențiată este proactivă
Într-o clasă diferențiată, profesorul realizează 5. Instruirea diferențiată este o combinație
că fiecare elev are nevoi diferite. Din această între instruirea în plen, în grup și individual
cauză, el planifică proactiv o varietate de Într-o clasă diferențiată, elevii participă la
metode pentru a-i ajuta pe elevi să învețe. activități de instruire organizate în diferite
Figura nr. 9
În timp ce o activitate didactică obișnuită se forme: cu toată clasa, în grup sau individual.
schimbă reactiv atunci când învățarea nu Când lucrează împreună, ca un întreg, acest CARACTERISTICILE CHEIE ALE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ȘI ALE PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚARE DIFERENȚIATĂ
decurge conform planului, o lecție diferențiată tip de instruire crește nivelul de învățare al
este planificată proactiv, astfel încât nevoile elevului. În timpul instruirii cu întreaga clasă,
individuale sunt luate în considerare înainte elevii dobândesc sentimentul de comunitate
de lecție. și înțelegere comună. După această fază,
ÎNTR-UN PROGRAM • diferențele sunt studiate ca bază, pentru planificare
elevii pot trece la instruirea în grup sau
DIFERENȚIAT: • diferențele dintre elevi dau forma programului școlar
2. Instruirea diferențiată este mai mult individual și pot termina împărtășind ceea
calitativă decât cantitativă ce au învățat, într-o sesiune în plen. • evaluarea preliminară este regulă
Instruirea diferențiată nu vizează cantitatea
• elevii au la dispoziție multiple materiale de învățare
de sarcini date elevilor ci, mai degrabă,
crearea unui mediu în care elevii să poată Principii -cheie ale unei clase diferențiate • elevilor li se oferă multiple opțiuni
realiza învățarea. De exemplu, unui elev care Diferențierea este un concept pedagogic conform • elevii înțeleg informațiile
stăpânește deja un concept în matematică căruia, profesorul face planuri pentru a se adresa • se pune accentul pe concepte și conexiuni
nu ar trebui să i se dea mai multe probleme diverselor nevoi ale elevilor. Profesorul trebuie să ia
• ritmul de învățare este variat
care exersează aceeași abilitate, şi ar trebui în considerare diferențele dintre elevi, precum:
să i se dea alte probleme, care să formeze • elevii contribuie la stabilirea obiectivelor și standardelor
abilități noi. Sau: nu este eficient să dați mai • Stiluri de învățare, nivelul abilităților • sunt utilizate criterii variate de notare
puține exerciții unui elev care se descurcă și rezultatele obținute
• este apreciată excelența ca efort individual
mai greu. Acel elev ar putea avea nevoie • Competențele lingvistice
de mai mult ajutor, mai multe exerciții • Cunoștințele și experiența anterioară
sau de un mod alternativ de a-și exprima • Motivația
cunoștințele. • Abilitatea de a participa la cursuri
• Dezvoltarea socială și emoțională • instruire individualizată
UN PROGRAM
3. Instruirea diferențiată oferă multiple • Niveluri de abstractizare DIFERENȚIAT NU ESTE: • haotic
abordări ale conținutului, ale procesului și • Nevoi fizice
ale produsului • încă un mod de a crea grupări omogene
Pe perioada instruirii, profesorii sunt Principiile cheie ale unei clase diferențiate • croirea aceluiași costum (uniformizare)
conștienți de următoarele 3 elemente:
• o serie de sarcini și exerciții ca moduri de a
conținutul (ceea ce învață elevii), procesul 1. Profesorul spune clar ce anume contează
(cum își însușesc elevii conținutul) și produsul/ din punct de vedere al conținutului oferi experiențe de învățare.
rezultatul (cum demonstrează elevii ce au 2. Profesorul înțelege, apreciază și construiește
învățat). Atunci când profesorii folosesc pe baza diferențelor dintre elevi.
abordarea diferențiată în clasă, ei pot oferi 3. Evaluarea și instrucția sunt inseparabile.
abordări diferențiate pentru ceea ce învață 4. Profesorul ajustează conținutul, procesul
elevii, pentru cum învață și pentru cum și produsul în reacție la pregătirea elevilor,
demonstrează ceea ce au învățat. la interesele și profilurile lor de învățare.

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
36 4   PRINCIPLES OF TEACHING TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 4   PRINCIPLES OF TEACHING 37

•• Acordați-vă timp ca să aflați informații elevii sunt de mai multe feluri, iar profesorii pot
4.5 Diversitatea ­despre elevi, despre interesele lor și stilul ­învăța de la ei. În plus, profesorii trebuie să con­ SARCINĂ DE LUCRU:
9.
lor de a învăța. struiască relații în clasă: elevii trebuie să știe că
•• Acest lucru vă va permite să creați un ­profesorilor le pasă de bunăstarea lor, în ciuda dife- Gândiți-vă la următoarele ore de curs.
­mediu favorabil fiecărui elev în parte. rendelor existente. Cum ați putea promova diversitatea cu
În funcție de regiunea, orașul sau zona în care este •• Acordați-le timp elevilor să se cunoască ­a jutorul sarcinilor pe care le veți da elevilor?
amplasată școala dumneavoastră, populația de elevi unii pe alții și să aprecieze diversitatea Vă puteți gândi la niște activități, jocuri etc.?
poate fi foarte eterogenă. Când abordați diferitele pe care o aduce fiecare în clasă. Recunoașteți diversitatea elevilor Luați notițe și faceți schimb de idei cu
teme din cadrul programului JOBS și când priviți din •• Reamintiți-le ce plictisitor ar fi dacă am fi Este important ca profesorii să recunoască diversita- un ­c oleg.
diferite perspective trăsăturile individuale ale elevi- toți la fel și nu ar exista diferențe între noi tea într-o clasă. Într-adevăr, într-o clasă există mai
lor, este important să țineți cont de diferențele dintre care să facă fiecare persoană unică. multe forme de diversitate, inclusiv etnică, de gen,
ei. Discuția despre talente, abilități și interese perso- •• Învățați-i pe elevi că fiecare are punctele culturală, în privința abilităților și stilurilor de învă­
nale va evolua probabil diferit într-o clasă cu mulți ­forte și punctele sale slabe. Când lucrează țare. Bineînțeles, profesorii reprezintă modele pen-
elevi proveniți din medii socio-economice defavori­ în echipe, încurajați-i să valorifice punctele tru elevi, de la ei învățând copiii să aprecieze diversi-
zate sau care fac parte dintr-o minoritate etnică, din ­forte ale fiecărui membru pentru a obține tatea colegilor lor. Profesorii trebuie să înțeleagă că
cauza experiențelor lor limitate și a unui număr re- cel mai bun rezultat posibil. elevii au stiluri de învățare diferite și că, din acest
dus de posibilități în trecut. A avea un grup cu elevi •• Aduceți în clasă persoane diferite cu care motiv, tre­buie să folosească metode și activități vari-
diverși, înseamnă să recunoașteți că fiecare persoa- ­elevii ar putea intra în legătură. ate pentru a răspunde tuturor nevoilor. Incorporarea
nă e unică în felul său. Diferențele pot fi la nivelul •• Căutați persoane care sunt diferite de unor tehnici de predare variate în cadrul lecțiilor le
­abilităților de citire, al celor atletice, în cultură, perso- ­dumneavoastră și care ar putea avea unele permite profesorilor să se adreseze unui spectru mai
nalitate, credințe religioase și lista poate continua. ­calități comune cu elevii dumneavoastră. larg de elevi.
Diversitatea a existat întotdeauna într-o clasă, dar în •• Elevii au nevoie de modele. De multe ori,
societatea actuală este important să o acceptăm și atunci când văd că au ceva în comun cu
să o utilizăm cu folos. Profesorii trebuie să aprecieze o ­persoană, se simt mai apți să asculte și Promovați un mediu de învățare respectuos
diversitatea și să transmită elevilor această atitudine. să ­învețe de la acea persoană. Promovarea unui mediu de învățare respectuos în­
A pune preț pe diversitate înseamnă a recunoaște și •• Nu tolerați niciodată în clasă intimidările, cepe prin a percepe fiecare elev ca pe o persoană
a respecta faptul că oamenii sunt diferiți și că aceste ­comportamentul agresiv, răutățile și alte ­individuală. Fiecare elev este respectat pentru cine
diferențe reprezintă, în general, un lucru bun. De ­comportamente jignitoare. este. Așadar, profesorii promovează comunicarea. Ei
exemplu, când încercăm să rezolvăm o problemă, •• Aplicați un comportament „toleranță zero”, vorbesc cu elevii în mod respectuos și îi încurajează să
este mai bine să formăm o echipă diversă cu abili- pentru orice înseamnă lipsă de respect, participe la lecții.
tăți variate și cu abordări diferite ale problemei decât ­jignire sau intoleranță față de diversitate.
o  echipă ale cărei puncte forte sunt concentrate
­într-un singur domeniu. Următorul sfat pentru gesti- Activități care promovează învățarea
onarea diversității în clasă este inspirat din Taylor Totul începe cu dumneavoastră pentru toți elevii
(2011): Profesorii și elevii trebuie să lucreze împreună pen- Există mai multe strategii ce pot fi adoptate în clasă
tru  a crea un mediu incluziv în contextul aprecierii pentru a promova învățarea pentru grupuri diverse
diver­sității culturale în școli. Elevii trebuie să se simtă de elevi. O astfel de tehnică este gruparea elevilor
Ce pot face profesorii ca să încurajeze, ­sprijiniți și să își poată exprima punctele de vedere și pentru procesul de învățare. Acest lucru îmbunătă-
să aprecieze și să promoveze diversitatea? îngrijorările. Acest articol cuprinde strategii utile pen- țește relațiile dintre elevi. De asemenea, ei învață
Dacă originea unui elev, trecutul său nu sunt res- tru gestionarea diversității în clasă. unii de la alții, acesta fiind un alt mod eficient de a-i
pectate, atunci șansele lui de succes în acea clasă învăța despre diversitate. Toți elevii ar trebui să fie
scad dramatic. De asemenea, având în vedere că încurajați să ­participe la discuțiile din clasă. Totuși,
­societatea noastră devine din ce în ce mai diversă, Identificarea propriilor atitudini este nevoie să țineți cont de diferențele dintre ei. De
este important ca elevii să învețe să folosească di- față de ­diversitate exemplu, unii elevi se simt mai confortabil ascultând.
versitatea, pentru binele tuturor. Profesorii au deja Pentru a gestiona diversitatea în clasă, profesorii Mai mult, ați putea invita persoane din diverse gru-
numeroase roluri în clasă; iar aprecierea diversității trebui să-și identifice întâi propriile atitudini. Acest puri să țină prezentări în fața clasei. Asta ar lărgi și
este unul dintre cele mai importante. Lista urmă­ lucru începe cu conștientizarea presupunerilor, pre- îmbogăți învățarea elevilor, cultivând diversitatea în
toare conține câteva lucruri pe care profesorul le judecăților în privința oamenilor diferiți de ei. Profe- clasă. Un mediu confortabil și neamenințător facili-
poate face pentru a crea un mediu în care fiecare sorii vor putea astfel să fie mai sensibili și mai grijulii tează diversitatea. Elevii vor avea astfel sentimentul
elev să se simtă apreciat și respectat (listă preluată față de elevii diferiți. Mai mult, este necesară lărgi- de apartenență, în ciuda diferențelor, iar învățarea
din NDT-ED (2013)). rea orizonturilor. Un bun punct de plecare este să va fi promovată.
înceapă să cunoască elevii din clasă. În orice clasă,

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
38 5 MEDIUL DE ÎNVĂȚARE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 5 MEDIUL DE ÎNVĂȚARE 39

• Cerințele culturale și așteptările Influența media asupra învățării


pe plan social Media reprezintă o componentă importantă a trans-
5 MEDIUL DE ÎNVĂȚARE Acestea influențează puternic învățarea,
în condițiile în care spiritul culturii este
miterii informației și pot fi împărțite în două categorii
largi – media tipărite și media moderne:
reflectat în instituțiile sociale și de învățământ.
De exemplu, într-o cultură industrializată, • Media tipărite:
accentul se va pune mai ales pe mecanică și Se referă la materiale printate. Sunt economice
pregătirea copiilor pentru vocații puternic și sunt folosite în mod tradițional în scopuri
mecanizate. La fel, într-o comunitate agricolă, pedagogice.
educația se concentrează asupra pregătirii
Pagina copiilor pentru abilitățile potrivite nevoilor • Media moderne:
unei comunități agrare. Este vorba despre media electronice moderne.
38 5.1 Influențarea factorilor de care depind realizările elevilor
Acestea au o serie de calități unice care, în
40 5.2 Implicarea părinților anumite situații, facilitează învățarea mai
41 5.3 Feedback oferit părinților Influența relațiilor rapidă, spre deosebire de media tipărite.
Anumite formate media și sisteme de trans-
42 5.4 Cooperarea cu mediul de afaceri
• Cadrul în care se desfășoară învățarea mitere contribuie puternic la activitățile de
Profesorul este o componentă importantă învățare ale elevilor. Totuși, utilizarea media
a procesului de instruire. Modul în care sociale precum facebook, twitter, snapchat
predă și în care gestionează elevii are un sau alte astfel de platforme de schimb trebuie
efect asupra procesului lor de învățare. discutată cu elevii, fiind necesar să li se explice
Un profesor autoritar poate crea agresivi- pericolele inerente folosirii lor. Atunci când
tate și ostilitate printre elevi. La polul opus, sunt folosite într-un mod constructiv în clasă,
un profesor democratic are mai multe media precum internetul poate:
insuportabilă. Ele scad eficiența mentală. șanse să creeze un climat participativ pentru
5.1 actori care influențează
F Condițiile climatice extreme pot influența învățare. Cadrul democratic încurajează • Suscita motivația
realizările elevilor procesul de învățare. De asemenea, dimineața comportamente constructive și cooperative. • Acționa direct
este întotdeauna o perioadă mai bună În general, elevii învață mai bine într-un • Ajuta elevii să se implice activ
pentru a rezolva sarcini dificile. Studiile cu cadru democratic, pentru că agreează în procesul de învățare
Potrivit cercetărilor, procesele de învățare și realizările privire la progresul academic al elevilor procedurile democratice. • Îmbunătăți concentrarea elevilor
elevilor sunt influențate atât de factori interni, cât și care învață în școli cu program seral indică
de factori externi. Cei mai importanți factori interni o pierdere a eficienței care variază de la • Relația cu părinții
sunt cunoștințele anterioare ale elevilor, motivația, 1% la 6%. Această relație joacă un rol vital în procesul SARCINĂ DE LUCRU:
1.
inteligența, aspirația de a obține succese și rezistența de învățare al elevului. Relația părinte-copil
(Hattie 2009). • Factorii sociali bazată pe încredere și respect reciproc Gândiți-vă la elevii cărora le predați în
Însă, învățarea este influențată și de factori externi, Factorii sociali vizează casa, școala și locali- poate ușura mult învățarea. Pe de altă parte, prezent (alegeți-vă o clasă sau un grup)
care nu trebuie subestimați. Mediul extern vizează ceea tatea. Învățarea este afectată de condițiile un mediu social disfuncțional și nesănătos și alegeți 3 elevi pentru o analiză mai
ce îl înconjură pe fiecare elev acasă, la școală și în fizice de acasă, cum ar fi o familie numeroasă, are efecte adverse asupra învățării și atrage detaliată. Gândiți-vă la factorii externi care
localitate. În aceste locuri, copilul interacțonează cu alți o familie mică, aerisire insuficientă, iluminat din partea elevului opoziție față de învățare. ar putea influența procesul lor de învățare.
membri ai familiei, cu colegi, cu copii de aceeași vârstă necorespunzător, temperaturi neconforta- Elevii care aparțin unor astfel de familii Notați acești factori pe scurt și faceți
și cu vecini. El stabilește relații cu toți aceștia. Iată câțiva bile, un mediu zgomotos din cauza folosirii nu reușesc adesea să facă față. schimb de păreri cu un coleg. Vă gândiți
dintre factorii externi (preluați din Tanvi 2016): radioului sau a televizorului etc. mereu la acești factori atunci când dați
• Grupul semenilor note? Influențează acei factori performanța
• Factorii socio-economici Și această relație joacă un rol critic în lor în programe precum JOBS, din punctul
Influența factorilor înconjurători Factorii socio-economici, precum practicile învățare. Relațiile elev- elev în clasă, dumneavoastră de vedere? Discutați cu
Principalii factori înconjurători sunt: de creștere a copilului, recompensa și școală sau societate creează un climat un coleg.
pedeapsa, sfera de libertate în activități, emoțional specific. Climatul este condi-
• Factorii naturali luarea deciziilor în cadrul jocului, facilități ționat de calitatea relațiilor. O relație
Factorii naturali vizează condițiile atmosferice de studiu (dez)organizare, calitatea sănătoasă asigură un mediu fără tensiuni
și climatice. Umiditatea și temperatura înaltă relațiilor dintre membrii familiei sau rivali- care îi permite elevului să învețe mai
pot fi tolerate pe o perioadă limitată de timp, tățile dintre frați au toate o mare influență eficient în clasă. Relațiile negative între
în schimb persistența acestora devine asupra învățării. semeni afectează negativ calitatea învățării.

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education
40 5   MEDIUL DE ÎNVĂȚARE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 5   MEDIUL DE ÎNVĂȚARE 41

1. Parenting: Asistați familiile în deprinderea 3. Informare reciprocă


5.2 Implicarea părinților ­ bilităților de parenting, în înțelegerea
a 4. Încurajarea părinților să sprijine procesul 5.3 Feedback oferit părinților
­dezvoltării copilului și adolescentului și de învățare al copiilor (sprijin pentru teme)
­asigurarea unor condiții acasă care sprijină 5. Invitarea părinților să participe la viața
­învățarea la fiecare vârstă. Sprijiniți școlile ­școlară cotidiană
O zicală spune: „E nevoie de un sat întreg ca să crești în înțelegerea istoricului familiilor, culturii „Fiul dumneavoastră se descurcă bine. La materiile
un copil”. Ea subliniază importanța comunității în dez- lor și obiectivelor pentru copii. principale, se descurcă ok... continuați așa”.
voltarea copiilor și adolescenților. În trecut, părinții se Obstacole în calea implicării părinților „Fiica dumneavoastră înțelege lecția”.
implicau oferindu-se voluntari (de obicei mamele) 2. Comunicare: Informați familia cu privire la Uneori, părinții ezită să se implice în activitățile școlii. „Este prietenoasă cu colegii ei de clasă”.
pentru a asista la ore (van Roekel 2008). În prezent, programe școlare şi programe precum JOBS Unii își motivează atitudinea arătând spre programul
școala a adoptat o abordare mai incluzivă, invitând pă- și în legătură cu progresele elevilor în aceste de lucru foarte încărcat și spunând că nu au timp Astfel de comentarii vagi sunt riscante și prea inter-
rinții să formeze parteneriate școală – familie – comu- programe și în general. Creați canale de ­suplimentar pentru a face voluntariat sau pentru a pretabile (de exemplu, cât de ok este „ok”?). Părintele
nitate și să participe activ în cadrul școlii etc. ­comunicare în ambele sensuri între școală și participa la activitățile școlare, cu atât mai puțin pen- ar putea înțelege că elevul se descurcă perfect, iar ori-
casă, eficiente și de încredere. tru a se implica la nivelul următor. Alții destăinuie că ce scădere la testele viitoare îi poate provoca stres și
Există cercetări care dovedesc că implicarea părinților se simt foarte inconfortabil atunci când încearcă să îngrijorare. Astfel de comentarii ar putea însemna și
în școală și în procesul de învățare al copiilor și ado­ 3. Voluntariat: Îmbunătățiți procesul de recrutare comunice cu profesorii sau cu reprezentanții școlii. că profesorul nu este foarte atent la elevii săi. În plus,
lescenților se corelează cu performanțe academice mai și instruire pentru a implica familiile în acțiuni Acest lucru s-ar putea datora diferențelor culturale aceste comentarii sunt nerealiste și nu contribuie la
bune și îmbunătățirea realizărilor școlare (ibid.). Atunci de voluntariat și ca audiențe la școală și în sau de limbaj. Experiențele negative cu școala ar mai rezolvarea niciunei probleme școlare. Profesorii nu
când școala, părinții, familia și comunitatea lucrează alte locații. Autorizați educatorii să lucreze cu putea fi cauza lipsei de implicare. Alți părinți simt, de trebuie să evite întâlnirile întâmplătoare cu părinții,
împreună pentru a susține învățarea, elevii tind să ob- voluntari care sprijină elevii și școala. Oferiți asemenea, că nu au cunoștințele și resursele necesare când aceștia din urmă vor cere feedback, cel mai pro-
țină note mai mari, au o prezență mai ridicată la ore, muncă semnificativă și program flexibil. pentru a-și ajuta copiii. Acest lucru este în mod special babil. Deși nu pot evita să ofere feedback, profesorii
fac mai mulți ani de școală etc. Această abordare luptă valabil în cazul părinților neștiutori de carte sau care pot face o serie de lucruri pentru a se pregăti să
și împotriva abandonului școlar. Cercetările arată că 4. Învățarea acasă: Implicați familiile în deciziile au migrat ori fugit din țara lor de origine. Este sarcina ­ofere  un feedback autentic. Iată o listă cu sugestii
familia are încă cel mai important loc pentru educa- școlii, în activitățile de administrație și advocacy profesorului să contacteze acești părinți și să mențină (The Online Chronicle 2012):
ția  timpurie a copilului. Părinții au o funcție cheie în prin consiliile școlii, organizații, comitete și legătura cu ei, căutând posibilități de a-i implica în
modul în care copiii încep să învețe. Sprijinul din par- echipe de îmbunătățire. ­viața școlară. Este foarte important ca familiile defa- 1. Colectați regulat observații scurte. Dacă
tea părinților influențează dezvoltarea și procesul de vorizate să fie convinse să devină active în școală, iar aveți o clasă mare, trebuie să aveți o colecție
învățare al copiilor. Din acest motiv, este esențial ca Colaborare cu comunitatea: Coordonați resursele și acest lucru se poate face apreciind competențele lor mare de anecdote. Este crucial să aveți un
părinții să fie parteneri în educație. Provocarea este serviciile pentru familii, elevi și școală cu diversele sau folosind abilitățile lor în diferite domenii (artiza- set de criterii pentru alegerea observațiilor.
să ajungi la ei încă din perioada în care copiii sunt la ­comunități, inclusiv cu mediul de afaceri (ca în progra- nat, muzică etc). Aceste familii ar putea fi implicate în Concentrați-vă asupra incidentelor semnifica-
grădiniță. mul JOBS), cu agenții, organizații culturale și civice, activități precum: tive: elevul nu a reușit să termine o sarcină,
colegii și universități. a venit la școală fără tema făcută, a picat
Școala ar trebui să primească și să informeze părinții Când o școală adoptă un astfel de cadru ca politi- •• Stabilirea sarcinilor de completat acasă mai multe teste consecutiv etc.
despre importanța încrederii reciproce și a educației că  de cooperare părinte-școală, programe precum (nu teme, ci, de exemplu, adresarea unor
comune. Încrederea poate să crească dacă există în- JOBS capătă o bază mai solidă. În caz contrar, profe­ ­întrebări părinților despre abilitățile lor, 2. Discutați cu ceilalți profesori ai elevului
tâlniri regulate cu școala care reprezintă experiențe sorii trebuie să depună eforturi să dezvolte relația ­intervievarea lor, fotografierea lor etc.) ­ espre feedback, mai ales dacă sunteți
d
pozitive. Părinții ar trebui să se simtă bineveniți la ­părinte-școală prin aceste programe. Astfel de pro- Vezi primele capitole ale JOBS. ­diriginte. P
­ entru a realiza acest lucru în mai
școală și să conștientizeze rolul lor. Ei trebuie să știe grame întăresc în mod natural relațiile și îi determină •• Invitarea părinților în audiență la festivități. puțin de o oră, concentrați-vă discuția asupra
că pot avea o comunicare permanentă cu profesorul pe părinți să aibă mai multă încredere în școală. JOBS Vezi proiectul JOBS pentru târgul JOBS. performanțelor observate și a soluțiilor
despre copiii lor. Părinții se simt incluși atunci când se concentrează asupra competențelor copiilor și •• Invitarea părinților în clasă pentru a ajuta. ­recomandate.
profesorii își arată interesul față de copiii lor și sunt ­adolescenților și le promovează, le apreciază și con-
interesați de opiniile lor. În același timp, părinții tre­ struiesc pornind de la aceste competențe pe care 3. Dezvoltați un sistem de feedback pentru
buie să fie informați cu privire la sarcinile și datoriile ­elevii le-au dobândit în familie. SARCINĂ DE LUCRU:
6. ­ ărinți. Dacă școala în care profesați nu
p
lor, dar și despre când și cum pot participa la discuții are un astfel de sistem, organizați unul
și  evenimente școlare. Ar trebui informați și despre În mod normal, cooperarea dintre școală și părinți Gândiți-vă la situațiile în care relațiile cu ­împre­ună cu directorul și cu ceilalți colegi.
modurile în care își pot sprijini copiii. se îmbunătățește. Blickenstorfer distinge 5 etape ale ­p ărinții reprezintă o experiență pozitivă. Stabiliți un program adecvat, astfel încât să
cooperării bune dintre școală și părinți: Amintiți-vă factorii care au făcut acea nu ­afectați sarcinile de predare și pregătire,
­experiență pozitivă. Notați ideile pe o foaie ­ținând cont și de faptul că nu toți părinții
Ce fel de cadru ar trebui să asigure școala 1. Cunoaștere reciprocă și dezvoltarea de ­hârtie și faceți schimb de păreri cu un coleg. vor fi ­disponibili în orice moment. Odată pus
­pentru a implica părinții? ­încrederii reciproce la punct, explicați sistemul de feedback
Epstein distinge șase tipuri de implicare parentală 2. Menținerea legăturii și aprofundarea ­părinților, din moment ce ei fac parte din
(Epstein 1992): relației comuni­tatea școlară.

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
42 5   MEDIUL DE ÎNVĂȚARE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 5   MEDIUL DE ÎNVĂȚARE 43

4. Oferiți feedback atunci când este necesar, î­mpreună cu inspectorul școlar și/sau cu de un voluntar care este deja integrat
chiar dacă nu este programat. Incidente SARCINĂ DE LUCRU:
8. ­primarul, pot crea o scrisoare adresată pe ­piața muncii. În doar două ore, acest
­precum teste consecutive la care elevul ­companiilor locale care descrie proiectul JOBS ­instructor îi poate ajuta să-și aranjeze
abia a luat notă de trecere merită un telefon Amintiți-vă o situație pozitivă și una negativă și explică de ce este atât de important un ­documentele necesare pentru a aplica și-i
­către părinți. Considerați că este o metodă în care ați oferit feedback părinților. ­proces de orientare în carieră corect dirjiat. pot ajuta să se pregătească pentru interviu.
preventivă care ar putea evita probleme Sunteți de acord cu sugestiile din acest text? ­Site-ul JOBS are sfaturi și informații care să vă ­Instructorul poate purta un dialog permanent
­școlare serioase. Orice părinte va aprecia Care sunt strategiile dumneavoastră ajute la această sarcină (www.jobsproject.ro) cu elevul pentru a-l sprijini în procesul de
­grija și promptitudinea dumneavoastră. ­personale pentru a oferi feedback părinților? a-și alege o carieră adecvată și pentru a-l
Luați notiție și faceți schimb de idei cu 2. Invitați întotdeauna angajatorii la târgul menține motivat. Este foarte important ca
5. Organizați-vă observațiile. Acest pas vă va ­c olegii. JOBS: Nu trebuie subestimat efortul făcut ­accentul să se pună pe punctele forte și
­ juta să oferiți rapoarte și recomandări
a de angajatorii locali de a le oferi tinerilor ­succesele ­fiecărui elev.
­concrete. Faceți o listă în ordinea priorităților. ­informații despre munca lor. Acest efort
S-ar putea ca unele aspecte să nu merite ­trebuie r­ ecunoscut și onorat, iar angajatorii Cooperarea dintre instituțiile de învățământ de stat
să fie menționate. care au participat la el trebuie invitați la și sectorul privat reprezintă o provocare în toate țările,
­târgurile JOBS sau la alte evenimente școlare. pentru că nu toate companiile sunt interesate să
6. Ascultați părinții și luați notițe în timpul Invitarea unei singure persoane din partea ­instruiască tineri sau nu îndeplinesc criteriile care le
sau după întâlnire. Părinții ar putea unei întreprinderi la evenimentele școlare permit să o facă. Însă, pe termen lung, este în inte­
­menți­ona ­incidente care au avut loc în ­rămâne cel mai bun mod de a crea o rețea resul angajatorilor locali să le ofere tinerilor intern-
­afara școlii și care ar putea afecta 5.4 Cooperarea cu mediul stabilă a angajatorilor locali. ship-uri și perspective de carieră atractive. Numai așa
­semnificativ perfor­manțele elevilor. de afaceri va putea piața muncii să-și asigure o nouă generație
Din ­moment ce ­părinții își ­cunosc ­copiii 3. Organizați workshop-uri: Școlile ar trebui să de angajați motivați și să-și asume responsabilitatea
de mai mult timp d ­ ecât d
­ umneavoastră, organizeze, împreună cu părinți voluntari și pentru o forță de muncă bine calificată.
ei pot oferi informații d­ espre cum pot fi Atunci când își aleg o carieră, este important ca tinerii reprezentanți ai sectorului privat, workshop-uri
­motivați cei mici. să țină cont atât de interesele și dorințele lor, cât și la care să participe elevii. Aceste workshop-uri
de  locurile de muncă disponibile în localitatea în care ar trebuie să acopere teme precum: „cum să SARCINĂ DE LUCRU:
6.
7. Părinții sunt colaboratorii dumneavoastră. trăiesc. Tinerii trebuie să cunoască opțiunile de anga­ porți o conservație telefonică”, „cum să iei un
Cu contribuția și cunoștințele lor, aveți ca jare pe care le au și calificările de care au nevoie pen- interviu”, „exersarea luării unui interviu” etc. Contactați părinții elevilor și întrebați-i
obiectiv suprem să veniți cu soluții pentru tru  a le fructifica. Orientarea în carieră presupune un Aceasta este o oportunitatea extraordinară dacă este cineva dispus să-și prezinte locul
­îmbunătățirea performanței elevilor și efort colaborativ între stat, regiune, comunitate, părinți pentru două- trei întreprinderi să se prezinte de muncă. Data viitoare,când vă duceți
să le oferiți oportunitatea de a se dezvolta și școli. Școlile pot aduce o contribuție importantă con- și să răspundă la întrebările elevilor. la cumpărături, când duceți mașina la
la ­nivel personal. struind și menținând legături puternice cu mediul de ­m ecanic, când mergeți la brutărie, la doctor,
afaceri local și cu angajatorii. 4. Să inițiem un proiect: Școlile, împreună cu ați p ­ utea să le vorbiți acelor persoane
Acești pași simpli îi vor ajuta pe profesori să evite ­ unicipalitatea și cu sectorul privat, pot
m ­despre proiectul JOBS. Construirea unei
­rapoartele vagi care funcționează, câteodată, doar ca Alături de directorii de școli și de comunitățile ­iniția un proiect care să fie eventual super­ ­r ețele ia timp și se realizează cu pași mici.
speranțe false. Clienții noștri merită cele mai bune ­lărgite, profesorii pot acționa ei înșiși, inițiind diverse vizat de un coordonator de proiect voluntar.
servicii pe care le putem oferi din perspectiva acurate- activități: ­Elevii din clasele a VII-a – a IX-a ar putea
ței și a promptitudinii. Profesorii care comunică părin- ­lucra la companiile locale cu ora, rezolvând
ților performanțele elevilor în mod eficient sunt capa- 1. Informare și explorare: Profesorii pot încerca sarcinile mai ușoare și obținând astfel,
bili să ofere ajutor imediat alertându-i. Părinții bine ei înșiși să vadă ce înseamnă să afle mai încă de pe acum, o anumită experiență de
informați sunt astfel în măsură să ia cea mai bună ­multe despre piața muncii din zonă, despre ­lucru. De acest proiect ar beneficia nu doar
­decizie care vizează corectarea performanțelor. Acțiu- economia locală și oportunitățile de angajare elevii, ci și companiile locale. Profesorii
nile părintelui ar trebui derulate în paralel cu interven- analizând statistici oficiale și alte date și pot sprijini și acest proces menținând relația
ția profesorului la clasă. Așadar, este necesar ca pro- ­contactând angajatori locali, descoperind și vorbind cu angajatorii locali pentru a-i
fesorii să fie mai clari și specifici atunci când oferă ­astfel piața muncii locală din altă perspectivă. ­informa ­despre proiectul JOBS.
feedback. Ei pot vizita diverse întreprinderi sau mici
­afaceri pentru a prezenta proiectul JOBS. 5. Instruire și îndrumare: Din când în când,
Ca orice politică nouă sau schimbare de politică, ­Înainte de a face acest pas, ei trebuie să se ­ levii au nevoie de ajutor individual în
e
aceasta va funcționa cel mai bine dacă va implica gândească la întrebările pe care ar dori să le ­procesul de orientare în carieră, pentru că
­întreaga comunitate. Profesorii, administratorii școlii pună angajatorilor, apoi trebuie să ia notițe nu le este întotdeauna ușor să-și prezinte
și părinții trebuie să contribuie cu toții la crearea și pe parcursul întâlnirii, pentru ca, ulterior, să ­abilitățile sau pentru că au dificultăți de
­implementarea unui sistem de feedback eficient. poată pune la dispoziţie o listă de informații. ­învățare care împiedică succesul școlar.
Directorul școlii sau echipa de conducere, Dacă așa stau lucrurile, ei ar putea fi ajutați

IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education  –  Zurich University of teacher education
44 6 BIBLIOGRAFIE TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ TEACHER TRAINING – CUM SPRIJINIM ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ 6 BIBLIOGRAFIE 45

Lersch (2010): Wie unterrichtet man Kompetenzen? Di- Tomlinson (2001): How to differentiate instruction
daktik und Praxis komptenzfördernden in mixed-ability classrooms. Online under
6 BIBLIOGRAFIE Unterrichts. Hessisches Kultusministerium,
Institut für Qualitätsentwicklung. Wiesbaden,
http://legacy.mckinneyisd.net/departments/
curriculum/MISD/Secondary/differentiation_in
Mai 2010. _the_classroom.htm [20.06.2013])
Museum of Play (2016): Education of Play Resources. Van Roekel, D. (2008): Parent, Family, Community
Online under: http://www.museumofplay.org/ Involvement in Education. NEA Education Policy
education/education-and-play-resources/ and Practice Department. Center for Great Public
play-school [16.08.2016]. Schools. Online under https://pdfs.semanticscholar.
Petillon, Hanns (2001): Spielen in der Grundschule – org/6d67/cb4520fe28564c740a9d627979dc09193
eine Ortsbestimmung. Online unter: 375.pdf [22.05.2017].
https://www.uni-koblenz-landau.de/de/landau/ Weidinger, W. (2012): JOBS – Job Orientation for
fb5/bildung-kind-jugend/grupaed/studium/ Businesses and Schools. Project Proposal. July 1
Baacke, Dieter (1999): Medienkompetenz als zentrales Gollob, R. (2011): Eigene Kompetenzen besser kennen downloads/petillon/spielpaedagogik.pdf 2013 – December 31 2016. International Projects
Operationsfeld von Projekten. In: Baacke, Dieter lernen. JOBS – Ein Programm zur Berufsorientie- [31.08.2016]. in Education, Pädagogische Hochschule Zürich.
et al. (Hg.): Handbuch Medienkompetenz Bonn rung in Rumänien. In: phAkzente 4/2011. NTD-ED (2013): Appreciating and valuing diversity Weinert, F.E. (2001): Vergleichende Leistungsmessung
1999, S.31-35 Green, Norm & Green, Kathy (2007): Kooperatives (Online under http://www.ndt-ed.org/Teaching in Schulen – Eine umstrittene Selbstverständlich-
Baartman, L.; de Bruijn, E. (2011): Integrating knowle- Lernen im Klassenraum und im Kollegium. Resources/ClassroomTips/Diversity.htm keit. In: Weinert, F. E. (Hg.): Leistungsmessungen
dge, skills and attitudes: Conceptualising learning Das Trainingsbuch. (3. Auflage). Seelze-Velber: [20.06.2013]). in Schulen. Beltz: Weinheim u. Basel.
processes towards vocational competence. Kallmeyer, in Verbindung mit Klett. Schmid, Christoph (2011): Beurteilung des Gelernten World Health Organisation (2001): Partners in Life
Educational Research Review 6 (2011) 125 – 134. Hattie, John (2009): Visible learning. A synthesis of und Beurteilen für das Lernen. In Berner, H. Skills Education. Conclusions from a United
Online under www.elsevier.com/locate/EDUREV over 800 meta-analyses relating to achievement. und Barbara Zumsteg. 2011. Didaktisch handeln Nations Interagency Meeting. Geneva: World
[08.07.2013]. London & New York: Routledge. und denken 2. Fokus Eigenständiges Lernen. Health Organisation.
Bandura, Albert (1997): Self-efficacy: The exercise of Harper, Amanda (2014): Teacher Guide. Using pro- Reihe „Berufspraktische Ausbildung“. Zürich: Wiater, W. (2012): Unterrichtsprinzipien. Prüfungs-
control. New York: Freeman. ject-based learning to develop students’ key Verlag Pestalozzianum. wissen – Basiswissen Schulpädagogik. Donauwör-
Brüning, Ludger; Saum, Tobias (2009): Erfolgreich competences. KeyCoNet. Brussels: European Sc- Schunk; Pintrich (2010): Applying goal orientation th: Auer Verlag.
unterrichten durch Kooperatives Lernen. Strategien hoolnet Publication. theory in the classroom. MeecePearson Allyn Woolfolk, A. (2008): Pädagogische Psychologie. 10.
zur Schüleraktivierung. Band 1. 5. Auflage. Verlag Helmke, Andreas (2012): Unterrichtsqualität und Bacon Prentice Hall. Online under Auflage. München: Pearson Deutschland GmbH.
Neue Deutsche Schule. Lehrerprofessionalität. Diagnose, Evaluation und http://www.education.com/reference/article/ Woolfolk, A. (2010): Educational Psychology.
Buck Institute for Education (2014): What is Verbesserung des Unterrichts. 4. Auflage. Seelze: applying-goal-orientation-theory-classroom/ Eleventh Edition. London: Pearson Education
project-based learning? Online under: Klett-Kallmeyer. [20.06.2013]). International.
http://bie.org/about/what_pbl [20.04.2017]. Hild, Petra (2011): Kooperatives Lernen. In Berner, Shelley, V. (2013): Respect in the classroom. Online
Cook, R. and Weaving, H. (2013): Key Competence Hans und Barbara Zumsteg. 2011: Didaktisch under http://edition.englishclub.com/tefl-articles/
Development in School Education in Europe: handeln und denken 2. Fokus Eigenständiges respect/ [20.06.2013])
KeyCoNet’s Review of the Literature: a Summary. Lernen. Reihe „Berufspraktische Ausbildung. Züri- Stix, Andi & Hrbek, Frank (2006): Teachers as
Brussels: European Schoolnet. ch: Verlag Pestalozzianum. Classroom Coaches. Online under http://www.
Einsiedler, Wolfgang (1999): Das Spiel der Kinder. Indiana University (2006): Experiential learning ascd.org/publications/books/106031/chapters/
Zur Pädagogik und Psychologie des Kinderspiels. notations on Indiana University official transcripts. The_Nine_Steps_of_Project-Based_Learning.aspx
3. Auflage. Bad Heilbrunn: Julius Klinkhardt. Online under http://registrar.iupui.edu/ [20.04.2017].
Ellis, R. (2003): Task-based Language Learning and experiential-learning.html [10.05.2017]. Tanvi, Jain (2016): How environmental factors affect
Teaching. Oxford Applied Linguistics: 2003 Klafki, Wolfgang (1958/2007): Neue Studien zur our learning processes? Online under
Epstein, J. L. & Salinas, K (1992): School and Family Bildungstheorie und Didaktik. Zeitgemässe http://www.preservearticles.com/2011082912251/
Partnerships Encyclopedia of Education Research Allgemeinbildung und kritisch-konstruktive how-environmental-factors-affects-our-learning
6th edition, New York: Macmillan. Didaktik. 6. neu ausgestattete Auflage. Weinheim: -process.html [22.05.2017].
European Commission (2010): School education: Beltz. Taylor, S. (2011): How to deal with diversity in the
Equipping a new generation (Doc 64). European Kolb, D. A. (1984): Experiential learning: Experience classroom (Online under http://shirley-taylor.
Commission (2001): Making a European Area a Li- as the source of learning and development. over-blog.com/article-deal-with-diversity-classroom
felong Learning a reality. Online under Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. -85965960.html [20.06.2013]).
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ. Konrad, Klaus & Traub, Silke (2001): Kooperatives The Online Chronicle (2012): Giving feedback to
do?uri=COM:2001:0678:FIN:EN:PDF [27.03.2017] Lernen. Theorie und Praxis in Schule, Hochschule parents. Online under https://thelearningchronicle.
Frey, Karl (2010): Die Projektmethode. 11., neu aus- und Erwachsenenbildung. Hohengehren: wordpress.com/2012/08/15/giving-feedback-to
gestattete Auflage. Weinheim: Beltz. Schneider. -parents-its-not-ok-to-just-say-ok/ [11.05.2017].

IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education www.phzh.ch/ipe www.phzh.ch/ipe IPE – International projects in Education – Zurich University of teacher education

S-ar putea să vă placă și