Indicele 1 se referă la acetonă (componentul uşor volatil), iar indicele 2 se referă la

etanol (componentul greu volatil).

1 2
A 6.87024 6.9094
B 1168.72 1349.82
C 224.21 209.385

Ecuatia Antoine:
𝐵
lg 𝑃 = 𝐴 −
𝑡+𝐶

B1
A1  log ( P1)
C1  td

B2
A2  log ( P2)
C2  td

Dependenta presinuii de presiunea de vapori, coeficienti de activitate si concentratii

p   1P1x1   2 P2  1  x1 

Relatia Fenske (relatia de operare)

y
X( y ) 
y  m ( 1  y )

 A1  B1   A2  B2 
   
p x1 e  C1 t 
 ( 1  x1)  e  C2 t 
Calculul temperaturii medii în coloană:
20 + 𝑇𝑓
𝑇𝑚 =
2
Tm = 48,407

ρ=a-b*t

Cpam = w1*Cp1 + w2*Cp2

λam =X1λ1 + (1-X1) *λ2

ηam = 𝑒 [𝑋1∗ln(𝑌1)+𝑋2∗ln(𝑌2)]

Q = Gf*Cpf*(Tf-20)

Gf = F*Mf
 Pentru verificarea schimbatorului de caldura propus se calculeaza:

a) Calculul coeficientului partial de transfer termic α1

- se realizeaza pentru fluidul care circula prin tevi (amestecul dat prin tema de proiectare) si se
determina cu ajutorul relatiilor criteriale

Nu  am ( t)
Coeficientul α1 se determina cu relatia 1 
dint

Pentru a alege relatia corespunzatoare criteriului Nusselt se calculeaza intai viteza de curgere a
fluidului si apoi criteriul Reynolds:

4  Gam  N t w  d int   am
w Re
 am    d int
2
n  am

Gam – debitul de alimentare, F sau debitul de distilat, D sau debitul de reziduu, W;

Nt – numarul de treceri; n = numarul de tevi

Criteriul Prandtl pentru amestecul care circula prin tevi se calculeaza cu relatia:

cam( t)  am ( t)
Pr 
am ( t )

Daca Reynolds se afla in regim turbulent (peste 10 000 pentru proiectarea schimbatoarelor de
caldura) atunci criteriul Nusselt se determina cu relatia VII.32/162:


Nu  0.023  Re
0.8 0.4
 Pr 

Daca procesul este de incalzire criteriul Nu se calculeaza cu

Pr la puterea 0.4 (cazul schimbatorului PIF)

Sau
 
Nu  0.023  Re
0.8 0.3
 Pr 
Daca procesul este de racire criteriul Nu se calculeaza cu

Pr la puterea 0.3 (cazul schimbatorului RD sau RW)

Daca Reynolds nu se regaseste in regimul turbulent se alege o noua arie STAS a pentru
schimbatorul de caldura si se recalculeaza Reynolds.

Nu  am ( t)
1  α1 = 2500 W/m2K
dint

λ - conductivitateta termica a materialului din care este confectionat schimbatorul de caldura; se

alege ca material otelul inoxidabil (V2A), deci λ : = 14.4 W/mK

rcr - rezistenta crustelor se alege pentru RD si RW din Tabelul VIII.1 / 198- Opratii si utiliaje in
ingineria chimica – O. Floarea in functie de natura fluidului care circula prin tevi (ex.:
hidrocarburi usoare, hidrocarburi clorurate, sustante organice lichide, etc.) si de temperatura
medie a fluidului.

Pentru PIF rcr = 0.00009 m2K/W

b1) Calculul coeficientului partial de transfer termic α2 (schimbator RD sau RW)

- se realizeaza pentru fluidul care circula prin spatial extratubular (pentru agentul termic) si se
determina cu ajutorul relatiilor criteriale

Nu  apa
Coeficientul α2 se determina cu relatia 2 
d echiv

Criteriul Nusselt se determina cu relatia VII.40/164

 Fiind vorba de apa (agent termic) in cazul schimbatoarelor RW si RD termenul se
considera aproximativ egal cu 1.

Pentru spatial extratubular se calculeaza un diamentru echivalent:

Constanta C se calculeaza C : = 1.16 dechiv0.6

w – viteza de curgere a agentului termic, (m/s)

Viteza de curgere a fluidului prin spatial extratubular se calculeaza cu Smin, sectiunea minima
de curgere a fluidului prin spatiul extratubular.

Smin – sectiunea minima de curgere a fluidului, m.

Smin   
Dn2  nd 2
4

Gagenttermic 1
w  
 Smin
Gagenttermic – Debitul de apa, kg/s.

Pentru alegerea criteriului Nusselt se calculeaza criteriul Reynolds:

( w dechiv  )
Re 


w = 0.65 m/s

Re = 27.7 ·104
!! Daca Re nu se afla in regim turbulent se alege un nou schimbator de caldura din tabelele
Tabelele VIII.5/207 – VIII.10/215

capa ( tm  apa )  apa ( tm  apa )

Pr 
apa ( tm  apa )

Capa(tm-apa) – caldura specifica a apei la temperature

medie a apei

ηapa(tm-apa) – vascozitatea dinamica a apei la

temperatura medie a apei

ρapa(tm-apa) – densitatea apei la

temperatura medie a apei

Nu  apa ( tm  apa )
2 
dechiv

α2 = 6500 W/m2K

b2) Calculul coeficientului partial de transfer termic α2 (schimbator PIF)

Pentru calculul coeficientului α2 in cazul condensarii agentului termic pe un fascicul de tevi se

utilizeaza relatia X.8/266

g – accelaratia gravitationala, m2/s

 L – lungimea tevii, m

c) Verificare coeficient total de transfer termic

- se calculeaza coeficientul total de transfer termic si se verifica valoarea sa fata de cea propusa;

Kcalculat = 1277 W/m2K

1  x 1  xW 
N min  1   lg  D  
lg   1  xD xW 

 A1 B1   A2 B2 
   
Xf  10
C1 Tf 
 ( 1  Xf )  10
C2 Tf 
p

𝑇𝑓 + 𝑇𝑑
𝑇𝑐 =
2
𝑇𝑓 + 𝑇𝑤
𝑇𝑒 =
2

4 ∗ 𝐺𝑣
𝑑𝑖𝑛𝑡 = √
𝜋∗𝜔

Relatia de calcul a diametrului interior al racordurilor

 
Roptim  Rmin  1  0.192
Nthmin 

 Rmin 