Cromatografie.

Repere istorice

 1906 : Mikhail Tswett separa pigmenti vegetali

colorati din frunze pe o coloana umpluta cu carbonat
de calciu, pigmentii fiind antrenati cu eter de petrol
 1940 : Martin si Synge dezvolta practica si teoria
cromatografica, obtinand premiul Nobel in 1952
 1952: punerea la punct a cromatografiei in faza
gazoasa (GC)
 1968 : punerea la punct a cromatografiei de lichide de
inalta performanta (HPLC)
 1979 : prima separare chirala prin HPLC
 Principiul separarilor cromatografice

Intr-o separare cromatografica, diferiti componenti ai unei

probe sunt transportati cu o faza mobila (gazoasa, lichida,
sau un fluid supercritic), printr-o faza stationara.
Solutii din proba se partitioneaza diferit datorita naturii si
intensitatii interactiilor cu fazele mobila si stationara.
Solutii care prezinta interactii mai puternice cu faza
stationara se vor deplasa mai lent prin aceasta, iar cei care
nu interactioneaza cu faza stationara se vor deplasa foarte
rapid.
 Cromatografie. Aspecte generale

• Faza stationara (FS) : imobilizata in coloana sau

fixata pe un suport plan

• Faza mobila (FM) : se deplaseaza, ramanand in

permanent contact cu faza stationara

• Elutie : procesul prin care un component este

antrenat prin deplasarea fazei mobile care
traverseaza faza stationara
 Cromatografie. Aspecte generale

Viteza FM prin coloana este exprimata :

 Prin debitul,D: volumul de solvent care traverseaza

coloana in unitate de timp (mL/min)

 Prin viteza liniara,u: distanta parcursa prin coloana

in unitate de timp (cm/min)
 Cromatografie. Instrumentatie
eluent lichid sau
gazos (FM)

Iesire
debimetru injector coloana (FS) detector efluent

Intrare proba
de analizat Traitement
Interpretare
dusemnal
signal

signal
temps
temps
 Cromatografie: marimi de retentie

• Timpul de retentie

• Volumul de retentie

• Coeficientul de distributie

• Factorul de capacitate
 Cromatografie: marimi de retentie

Timpul de retentie: tR
Timpul scurs intre momentul injectarii si acela al aparitiei
maximului picului cromatografic
 Cromatografie: marimi de retentie

Timpi de retentie corectati : tR’

tR’= tR – tM
tM sau t0 : timp mort : timpul necesar unui component
neretinut sa traverseze coloana cromatografica
 Cromatografie: marimi de retentie

Volumul de retentie VR sau volumul de elutie :

Volumul de faza mobila necesar pentru migrarea unui

component prin coloana:

VR = tR . D

D: debitul fazei mobile (constant)

 Cromatografie: marimi de retentie

Coeficientul de distributie: KA

retentie
K 
APS

AFM AFS A
A 
PM
elutie

 reprezinta raportul intre concentratia compusului in

FS si concentratia compusului in FM
 reflecta importanta relativa a fortelor intermoleculare
dintre compusul de analizat si cele doua faze
 Cromatografie: marimi de retentie

Factorul de retentie sau de capacitate k’ sau k:

t '

k'  R

t M

 reflecta afinitatea coloanei pentru un component

 este independent de debitul FM si de dimensiunile
coloanei
 k’ se poate determina din cromatograma
 Cromatografie:marimi de retentie

 Factorul de separare sau de selectivitate α: permite

precizarea pozitiilor relative ale doua picuri
consecutive:

K k' B (t' R )B
α B
α α
K A
k' A (t' R ) A

 α este intotdeauna > 1

 α indica capacitatea unui sistem cromatografic de a
separa selectiv componentii.
Relatii de baza in cromatografie

13
Referinte bibliografice:

" Principes d'analyse instrumentale" , Skoog, Holler, Nieman, De Boeck

2003.

"Quantitative Chemical Analysis", D.C. Harris, Freeman, 6th Edition, 2003.

" Practical problem solving in HPLC" , S. Kromidas, WILEY-VCH, 2005

« Analiza instrumentala - Aplicatii», Ion Ion, Alina Catrinel Ion, Dragos

Stefan Nicolae, Editura Printech, Bucuresti, 2007

« Metode de separare si analiza cromatografica », Victor David, Andrei

Medvedovici , Editura Universitatii din Bucuresti, 2007