Evaluarea rolului Oficiului pentruProtecția concurenței din Republica Cehă

in reglementarea achizițiilor publice

Michal Plaček, František Ochrana, Martin Schmidt, Milan Půček

Studiul nostru oferă o perspectivă asupra Oficiului pentru Protecția Concurenței.

Analizeaza procesul de intrare- modelul de ieșire, definește intrările necesare pentru
activitățile sale și examinează rezultatele din activitățile sale de control. De asemenea,
identifică factorii externi (în mediul înconjurător), afectează performanța și comportamentul
Oficiului pentru Protecția Concurenței și au un impact asupra activităților de inspecție.

1. Introducere
Țările UE cheltuiesc, în medie, aproximativ 14% din PIB (Comisia Europeană 2014)
privind achizițiile publice. În Republica Cehă, volumul achizițiilor publice a fost de 13,7%
din PIB în 2015 . Aceasta este o sumă mare de resurse publice. De aceea este important sa
avem modalități de eficientizare a achizițiilor publice și de îmbunătățire a sistemelor de
monitorizare.
Literatura economică se concentrează în special în ceea ce privește problemele legate
de eficiența achizițiilor publice, creând un mediu competitiv si lipsit de coruptie.
În cartea " Eficacitatea funcționării sistemelor de control a achizitiilor în Republica
Cehă „ s-a identificat care a fost raspunsul contractanților atunci când OPC a constatat
încălcări ale regulilorde concurență. S-a constatat că amenzile pentru infracțiunile
administrative în sectorul public nu sunt impuse la niveluri apropiate de limita maximă
permisă, dar reprezintă o medie de 4,4% din această valoare.
Alți factori care afecteazăvaloarea amenzii au fost valoarea estimată a contractelor
publice, numărul acestora a infracțiunilor comise, numărul de circumstanțe atenuante sau
agravante, sau tipurile de proceduri de atribuire. Pentru moment, merită explorat OPC în ceea
ce privește clarificarea funcționării
Oficiul din perspectiva unei analize a resurselor utilizate, o analiză a stimularii
activităților de audit, precum și elucidarea factorilor externi care influențează
comportamentul Oficiului.

2. Cadrul conceptual și teoretic

 Folosim modelul input-output-process-output ca instrument implicit pentru explicarea
problemei. Cu toate acestea, nu utilizăm analize cantitative, ci o simplificăm și o ajustămca să
putem:
a) să vedem cum funcționează OPC,
b) determinarea intrărilor, a proceselor și a rezultatelor,
c) să identificam simultan factorii externi cheie care influențează comportamentul
OPC. O diagramă simplificată a problemei este prezentată în figura 1.

Modelul permite explorarea OPC ca sistem de producție care transformă resursele

date, în timpul procesului activităților sale, în ieșiri și rezultatele activităților sale de
inspecție.
În ceea ce privește inputurile, vom observa rolul finanțelor (modificări ale bugetului)
și a personalului (modificări ale numărului de angajați). Oficiul ca un sistem de producție
transforma resursele și generează rezultate sub forma efectelor procedurilor de
revizuire. Elementele de intrare pentru luarea deciziilorla Oficiu includ, de asemenea, o
petiție din partea actorilor (ofertanților) și a contractanților care pregătesc documentația de
licitație și anunță oferta .
În ceea ce privește acești actori, presupunem că ei iau decizii în condiții
de raționalitate limitată (Simon 1959, Tversky și Kahneman 1981).
Autoritățile de traducere au volume și calități diferite de informații, de
asemeneadiferite capacități profesionale pentru a pregăti documentația de licitație.
Un număr de factori externi au o influență semnificativă asupra funcționării OPC. Aceștia
sunt factori care, de fapt afectează funcționarea precum și existența Oficiului. În special,
acestea includ politicieni.

2.1 Rolul și activitățile instituționale ale OPC

 OPC este un organism central de stat central independent. Activitățile sale sunt
reglementate de domeniul de aplicare al Oficiului pentru Protecția Competitiei.
Supravegherea acordării de contracte publice înseamnă verificarea,
prin proceduri de revizuire si achiziții publice.
Teoria și practica diferențiază între două modele de proceduri de revizuire,
proceduri de revizuire într-o singură etapă și în două etape .
In procedura cu o singură etapă, care poate fi descrisă drept
"monoinstituțional",procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt supuse
numai reevaluării judiciare. Procedura de revizuire într-o singură etapă este utilizată de
exemplu, Regatul Unit, Italia,Belgia și Suedia. Într-o procedură de revizuire într-o singură
etapă, toate operațiunile care sunt legate de atribuirea de contracte de achiziții publice și de
contracte, sunt tratate de o instanță specifică.
Curtea are competența de a examina operațiunilecu privire la atribuirea contractelor
de achiziții publice în timp ce impun măsuri de remediere,dispunerea măsurilor provizorii și
luarea hotărârii de rectificare a prejudiciului.
2.2 Comportamentul OPC față de actorii externi și cei asociați siimpactul asupra
funcționării sale

Deoarece OPC este o autoritate guvernamentală care efectuează alegerea rațională, ne

așteptăm ca în examinarea comportamentului sa identificam "oportunitatea".
În ceea ce privește existența și capacitatea sa de a funcționa,OPC este, de fapt,
dependentă de deciziile actorilor externi - în special legislația (care creează regulile
funcționării sale) și guvernul ca organism executiv care stabilește numărul de personal și
influențează nivelul bugetului său.
Noi credem, așadar, că Oficiul se va comporta într-o manieră oportunistă
acestei autorități. Aceasta se poate manifesta, de exemplu, într-un mod care va sublinia
importanța socială și necesitatea activităților lor, precum și creșterea sumei
a sarcinilor atribuite, al căror efect secundar ar putea fi creșterea ulterioară a acestuia buget și
personal (Niskanen 1971, 1994).
Ne așteptăm ca comportamentul OFC să fie caracterizat de astfel de decizii
și acțiuni care vor confirma importanța poziției sale.

3. Întrebări de cercetare
 Având în vedere obiectivele acestui articol, am definit următoarele chestiuni de
cercetare care au fost derivate din conceptul nostru de activități OFC și se bazeazăpe modelul
input-process-output.
1. Care sunt contributiile Oficiului pentru Protectia Concurentei si a facultatilor,
care le afectează dinamica?
2. Cum funcționează procesele și care sunt probabilitățile de inițializare a proceselor
acțiuni vizuale?
3. Care sunt rezultatele biroului și care este rata de succes a OFC în cadrul acestora
apărare?
Scopul acestui studiu este de a încerca să căutați răspunsuri la întrebările de cercetare,
discutarea rezultatelor obținute ale examenului și generalizarea
și recomandări de practică în contextul cadrului teoretic și analiză empirică.

4. Metode și date

Pentru cercetare, s-au folosit următoarele metode: cercetarea în birou (în special
înanaliza deciziilor administrative și a altor documente ale OPC), interviuri
(consultări) cu OPC.
Pentru a analiza impactul caracteristicilor selectate ale contractelor publice,
am folosit date privind contractele de achiziții publice, ale căror anunțuri au fost și
în Jurnalul Achizițiilor Publice în 2007 și 2014. Totalul este un set de 99.204 de
contracte. Aceste date au fost combinate cu informații despre deciziile administrative emise
în perioada ianuarie 2011-martie 2015. Deciziile date sunt publicate în Colecția de decizii din
OPC. În total au fost adoptate 1965 de decizii de prim grad.
Un total de 917 de contracte căutate au fost incluse în Buletinul achizițiilor publice,
care a fost condusă de conducerea administrativă a OPC.

Întrebarea nr. 1
Prima întrebare de cercetare se concentrează pe analiza resurselor financiare și umane
necesare pentru a efectua activitățile de revizuire ale OPC.
Următorul grafic prezintă în continuare rata de creștere a plângerilor primite, adică depusă,
care ar putea servi ca un impuls pentru inițierea procedurii din oficiu, în timp ce există, de
asemenea, o creștere evidentă a numărului de plângeri depuse. Datorită proportiei
semnificative a plângerilor legate de contractele finanțate din subvențiile UEprecum și cele
care se ocupă de subvențiile acordate de autoritățile relevante, presupunem că creșterea
numărului de plângeri depuse ar putea, printre altele, să fie cauzată de a un număr mai mare
de audituri de grant până la sfârșitul perioadei proiectului.

Numărul de angajați între 2010 și 2014 a crescut cu 185,27% (din care, departamentul
de contracte publice cu 277,42%), iar bugetul total al biroului a crescut cu 179,64%.
Legea privind achizițiile publice (2012), i s-au datorat creșteri așteptate anumărul de
contracte publice cauzate de o scădere a limitelor pentru contractele de achiziții publice în
conformitate cu Legea privind achizițiile publice.
Întrebarea nr. 2
A doua întrebare de cercetare se axează pe explorarea activităților din zona
contractelor publice realizate de OPC. Conform concluziilor noastre, OPC se ocupa de:
• Luarea deciziilor privind petițiile depuse și eventual impunerea remedierii
măsuri,
• Salvarea contractelor publice pe baza plângerilor, care pot conduce la inițierea
din oficiu, care, de regulă, amenință cu impunerea unei amenzi,
• Într-o măsură limitată, OPC este responsabil pentru anchetele și emiterea generală de
instrucțiuni.

După cum se menționează în fundamentele teoretice, o simplă investigație a

contractelor realizate de Oficiul pentru Protecția Concurenței Economice pot să aibă loc în
două forme. În primul rând, există o investigație mai puțin formală a unui contract de achiziții
publice pe baza unei plângeri primite (așa cum este definită în art 42 din Codul
administrativ), în cazul în care Oficiul constată suspiciunea că abordarea presupusă a
autorității contractante nu este în conformitate cu legea, va iniția proceduri administrative ex-
ficio. Realitatea este că depinde numai de propria sa discreție dacă OPC lansează procedurile
sau nu.
Procedurile inițiate din oficiu conduc de obicei la o amendă. Mai puțin
frecvente sunt cazurile în care se impune o cale de atac sau în cazul în care există o procedura
de incetare din cauza încălcării legii care nu a fost găsită.
Cel de-al doilea grup constă în proceduri administrative inițiate atunci când
procedurile oficiale încep în mod automat la primirea unei petiții. Procedurile propuse au mai
mulți participanți, care se află între petiționar și autoritatea contractantă (și eventual
ofertantul selectat) și OPC o decizie cu privire la care parte este în dreapta.

\
 Diagrama indică în mod clar faptul că numărul procedurilor administrative pe
parcursul anilor a crescut, cea mai mare creștere fiind înregistrată în procedurile din oficiu

Diagrama de mai jos prezintă reprezentarea medie (probabilitatea) a procedurilor de

examinare la Oficiul de procedură administrativă (cereri de petiție,nereguli descoperite) care
apar pentru diferite tipuri de autorități contractante.

Diagrama arată în mod clar că, în conformitate cu clasificarea contractului autoritățile

bulgare de contracte publice, au o probabilitate mai mare de a iniția.
Procesele de informare se desfășoară împreună cu autoritățile regionale și
locale. Această constatare poate fiexplicata prin faptul că autoritățile locale (spre deosebire
de ministerele) au mult mai puțincapacitatea profesională în ceea ce privește calitatea
necesară pentru pregătirea ofertei de documentare. La nivel municipal, persoana care
gestionează adesea oferta nu are nici o educație legală sau economică. Prin urmare, este mai
probabilcă va exista o eroare mai mare la nivel local.
 Diagrama de mai jos prezintă reprezentarea medie (probabilitatea)procedurile de
examinare la Oficiul de procedură administrativă (cereri de petiție, nereguli descoperite) care
apar pentru diferite tipuri de proceduri de atribuire.

Graficul arată că cea mai mare probabilitate de a iniția proceduri și de încălcarea legii
apare în procedura de atribuire restrictivă. Valorile de probabilitate sunt semnificativ mai
mari. În opinia noastră, acest lucru se datorează gradului de concurență .

Întrebarea nr. 3
În întrebarea de cercetare numărul trei, ne vom concentra pe analiza rezultatelor economice a
OPC, numărul deciziilor pronunțate către OPC și rata de succes
a OPC în timpul apărării lor.
 Ca o evaluare parțială a întrebării de cercetare, putem spune că dramaticul
majorarii amenzilor colectate de OPC a fost foarte interesantă. În perioada 2010 până în
2014, creșterea a fost de 634,16%; cea mai mare leagăn în sus a apărut începând cu 2012 și
2013. Procedurile inițiate din oficiu au avut o abordare similară, în comparație cu activitățile
de mai sus (450,65%). Din informațiile de mai sus, aceasta se poate concluziona că
activitatea sporită a OPC îndeplinește așteptările.
Ea a stabilit lupta împotriva corupției drept una dintre prioritățile sale. O altă
explicație posibilă este legată de creșterea personalului, a bugetului
creșterea și comportamentul "oportunist" al OPC față de autoritățile externe. În cazul în care
OPC are un număr mai mare de personal, poate efectua mai multe investigații de revizuire și
prin urmare, ne putem aștepta la un număr mai mare de amenzi impuse.

În tabelul de mai jos analizăm deciziile Oficiului pentru ProtecțiaConcurenței în

cazurile de procedură administrativă începută pe baza unui petitii depuse pentru a investiga
acțiunile autorității contractante.

Așa cum am menționat deja, în cadrul OPC, este posibil să se utilizeze mijloace
obișnuite deremediu.
 Pe baza unei analize a datelor și a calculelor noastre, s-a demonstrat că
rata de succes a petițiilor depuse (din perspectiva petiționarului) este
destul de mica. Aceasta înseamnă că OPC a câștigat în majoritatea cazurilor pe baza poziției
sale. Acesta poate fi cauzată de diverse cauze. În primul rând, o cauză poate fi factorul
informațional asimetria (lipsa de informații) din partea reclamantului și, în plus,apelul lor
poate fi cântărit de subiectivism datorită nivelului scăzut al profesionalismului (legal) (unii
participanți nu au propriile servicii juridice pentru a ajuta nu au bani pentru a externaliza
asistența juridică). OPC este, cum- vreodată, un departament specializat cu capacitatea
profesională (legală) corespunzătoare efectuați activitățile de revizuire.
 Rata de succes de 99% a OPC în raport cu numărul total de decizii(numărul prezentat
de OPC) a confirmat superioritatea informației împreună cu efortul de a demonstra un curs
aproape impecabil de luare a deciziilor, făcând autoritate. Pentru comparație, rata de succes a
OPC în instanțele judecătorești, împotriva deciziilor lor împotriva cărora au fost efectiv
acțiunile administrative depuse, în anul dat s-au ridicat la 62,5%.
Nu există, de fapt, prea multe date relevante cu privire la durataproceduri lor
administrative în fața OPC. OPC, în 2015, a urmat media pentru emiterea deciziei de primă
instanță prin Codul de procedură administrativă.
Media rezultată a fost de 32,95 zile (41,8 zile, excluzând comenzile). Acest
indicator,cu toate acestea, nu este relevant pentru OPC în ceea ce privește durata investigației,
deoarece această perioadă începe să curgă atunci când OPC dispune de toate materialele și
dacă OPC detectează orice defecte formale în petiție, această limită de timp este setată la
zero, mai puțin din durata efectivă a procedurii.
Perioada menționată se încheie, de asemenea, cu comunicarea primei decizii, iar în
cazul în care un apel este depus de un participant, procedura continuă în fața OPC la a doua
instanță. În opinia noastră constatările obținute în 2015, media timpului de emitere a unei
decizii de a doua instanță (la primirea apelului după decizia) este de 154 de zile. Pe baza
constatărilor noastre, mai constatăm că există eforturi de reducere a situației durata procedurii
administrative de primă instanță. Aceaar putea sugera că există eforturi ale OFC pentru a
dovedi utilitatea sa socială.
6. Concluzie
Analiza datelor empirice a confirmat în majoritatea cazurilor contextul teoretic
șiprezumții pe care le-am menționat în studiul nostru. Creșterea preconizată a bugetului și a
personalului, cauzată atât de modificările legislative din Legea privind achizițiile publice, cât
și de modificările legislative probabil, eforturile autorităților de a maximiza bugetul (a se
vedea modelul lui Niskanen de birocratie și ineficiență). De asemenea, a confirmat creșterea
numărului de întreprinderinumărul de proceduri de reexaminare inițiate din oficiu, în cazul în
care rezultatele procedurii sunt în mare parte pozitive.
Acest lucru poate indica o capacitate profesională relativ ridicată a OPC de a conduce
proceduri de revizuire, dar ar putea indica, de asemenea, eforturi mari pentru capacitatea și
importanța socială pentru lumea exterioară.
Probabilitatea procedurilor de revizuire este mai mare în cadrul guvernelor
decât în ​organele administrației publice centrale. Se pare, de asemenea, că probabilitatea unei
proceduri de revizuire este influențată de tipul procedurii de achiziție. Aceste informații sunt
deosebit de importante pentru autorităților contractante atunci când decide asupra tipului de
proceduri de atribuire.
Cu toate acestea, au existat, de asemenea, unele probleme noi și unele probleme care
necesităinvestigații suplimentare. Se pare că un model de două niveluri al procedurii de
revizuire pare mai complicată, mai puțin flexibilă și probabil pune costuri de tranzacție chiar
mai mari procesele legate de supravegherea achizițiilor publice.
Ceea ce lipsește sunt datele necesare care ar permite efectuarea unei analize adecvate
care să confirme sau să respinga această prezumție (ipoteză).
În plus, nu este demonstrat fără echivoc care sunt efectele economice reale
a unei creșteri a utilizării resurselor. OPC examinează doar aspectele formale
a procedurilor de achiziții publice. Aceasta nu urmărește indicatori economici. În cadrul
activităților sale (în conformitate cu Legea achizițiilor publice)monitorizează doar aspectele
procedurale ale achizițiilor publice. Nu urmărește
efectele economice ale achizițiilor publice (valoare pentru bani). Este o instituție care
persistent și cu încăpățânare împiedică integrarea principiilor 3E în
Legea achizițiilor publice. Acesta este, de asemenea, unul dintre motivele pentru care nu
putem în mod clar răspunde la întrebarea care sunt efectele economice ale activităților de
revizuire ale OPC.
De asemenea, putem concluziona că comportamentul biroului influențează în mod
semnificativstrategiile participanților la piața achizițiilor publice în ceea ce privește
evitareariscurile, dar, pe de altă parte, deciziile OPC nu conduc adesea la masuri coercitive.