Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Corneliu Dragomir
O SOCIOANTROPOLOGIE A DEZASTRELOR
NATURALE.
Editura Lumen
2009
1
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Corneliu Dragomir
O SOCIOANTROPOLOGIE A DEZASTRELOR
NATURALE.
Editura Lumen
2009
3
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Cuprins:
Cuvânt înainte ............................................................................... 7
5
CORNELIU DRAGOMIR
6
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Cuvânt înainte
Prin lucrarea de faţă, O socioantropologie a dezastrelo naturaler, având
subtitlul Oameni înecaţi în lacrimi, case prăbuşite, a autorului Corneliu Dragomir,
Editura Lumen nu propune un compendiu; cartea de autor de faţă nici
măcar nu are pretenţia de a fi etalon pentru analiza socioantropologică şi
psihosocială a dezastrelor naturale, ci este, mai degrabă, un demers incipient
al unui drum spre maturitate într-un domeniu al socialului, unul al
hazardului, identificând sensuri şi consensuri de investigaţie, analiză şi
diagnoză, oferind teme şi replici privitor la tema propusă. Demersul de faţă
oferă un spaţiu de dialog, un ecart tematic cu privire la dezastrele naturale şi
implicaţiile acestora în retorica cotidianului şi culturalului.
Prima parte a lucrării supune atenţiei cititorului, sociolog,
antropolog, psihosociolog, teme majore de reflecţie privind implicaţiile
sociale, antropice şi psihosociale ale dezastrelor naturale asupra
comunităţiilor, pornind de la experienţele dramatice trăite de umanitate şi a
literaturii de specialitate care tinde să se închege în jurul acestei arii tematice.
Primele două capitole oferă o perspectivă analitică asupra dezastrelor
naturale: fundamente, hazarde, vulnerabilităţi, fenomenologie. Un capitol
aparte, privitor la managementul dezastrelor naturale, dau consistenţă
replicilor venite din sfera protecţiei civile şi asistenţei sociale. Schimbarea
socială ca efect direct al dezastrelor reprezintă o altă temă majoră, precum şi
cele privitor la sociolingvistica zvonului, psihosociologia panicii şi naştrea
eroilor contextuali în comunitate, ca efect al capacităţii creatoare şi de
inovaţie a comunităţilor şi a opiniei publice.
Partea a doua a lucrării de faţa propune a lectura o experienţă
inedită, dar dramatică, redată prin înseşi vocea a celor ce au trăit-o, despre
un eveniment natural cu efecte dezastruoase asupra a patru comunităţi
rurale din judeţul Timiş: Cruceni, Foieni, Ionel şi Otelec- inundaţiile din
primăvara anului 2005. Vă propunem o consistentă arhivă de istorie orală,
un demers aplicativ privind reprezentările sociale şi rememorările colective.
Studiul realizat de noi arată cum comunităţile studiate au identificat surse şi
resurse de subzistenţă şi supravieţuire pentru continuarea vieţii cotidiene
într-un context atipic, moduri de a face prin adaptarea ritualurilor vieţii
cotidiene la contextul social şi cadrul natural nou creat. Vorbim de o
dramaturgie a cotidianului, neliniară, o schimbare bruscă de scenariu
societal, radical modificat în numai o singură noapte, semnificat, clar
precizată în rememorările intervievaţilor, asemeni unui prag de trecere de la o
stare la alta.
7
CORNELIU DRAGOMIR
8
CORNELIU DRAGOMIR
SOCIOANTROPOLOGIA DEZASTRELOR:
ASPECTE PRELIMINARII, PERSPECTIVE
Ştiinţele despre societate au ca obiect de studiu, concret, faptul
social, sau cel puţin până va interveni schimbarea de paradigmă, persoanele
ce îşi revendică identitatea profesională şi cognitivă aferentă acestei ştiinţe,
partizani şi simpatizanţi, se supun acestei căi oferite de Emile Durkheim.
Presiunea nevoii sociale reprezintă, probabil, cea mai
provocatoare instanţă în fluidizarea relaţiei dintre social şi sociologie.
Inventarul componentelor socialului este, cu certitudine, nu numai deosebit
de consistent ci şi deosebit de complicat şi de complex.
Ignoranţa ştiinţifică a cercetătorilor, insuficienţele materiale şi
organizatorice, lipsa comenzilor sociale, prejudecăţile cognitive şi alte
varibile sunt situaţii concrete ce afectează negativ relaţia dintre sociologie şi
social. Reacţiile sociale faţă de fapte concrete aferente fenomenelor anomice
comunitare şi globale (conflicte armate şi interetnice, sărăcia şi calitatea
vieţii, analfaberismul şi instrucţia actorului social, catastrofele şi hazardele)
sunt considerate adecvate numai în prezenţa lor: trebuie să aşteptăm
producerea faptului, să realizăm apoi cercetarea acestuia şi, într-un final să
aplicăm măsuri descinse din rezultatele cercetării sociologice? Acest fapt
împlică lipsă totala a prevenţiei sociale, limitarea efectelor din timpul
evenimentului şi eradicarea acestora după efect. Este o atitudine imorală dar
reală? Sociologul, «doctorul» societăţii, are nevoie de resurse pentru anchetă,
precum şi medicul: materiale, cognitive, contextuale. Contextul şi
prejudecăţile socioeconomice au adus ştiinţe despre societate în acest stadiu,
cel al intervenţiei post eveniment, şi în cazul României.
În ţările cu o sociologie dezvoltată, aceasta a căutat şi a construit
modele, strategii, de acţune pe termen lung, mediu şi scurt, a identificat
resurse şi a mobilizat instanţe administrative şi politice, a abordat
„realitatea ca proiect social” (Searle, 2000:123-128). În acest sens s-au
construit strategiile de intervenţie socială care includ metode, tehnici,
instrumente şi forme de organizare pentru documentare, sondare, analiză şi
intervenţie socială vizând preîntâmpinarea şi limitarea pagubelor umane şi
materiale.
În fond, sociologia şi obiectul său de studiu, pentru a susţine valid
travaluiul de la social la sociologie şi de la sociologie la social au în vedere
două dimensiuni:
− inoportunitata renunţării la cunoaşterea periferică;
9
CORNELIU DRAGOMIR
10
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
1 VEZI: Buzărnescu, Ştefan (2008) “Este posibilă o reformă socială fără sociologi”
în Sociologie Românească, Volumul VI, Nr. 3-4, Iaşi: Editura Polirom, pp. 127-136.
2 CAZUL ROMÂNIEI (PAMFLET): Evenimentele din decembrie 1989 au adus în
prim plan retorica discursivă a reformei sistemului social global. Cu mare fast şi o
explozie de energii pozitive impresionante, mai ceva a la marşurile în cinstea muncii
şi a celui mai iubit fiu al poporului, procesele de reformare au demarat încă din
zilele când încă nu se uscase ciara lumărilor aprinse de părinţii care îşi plângeau
copii pe scările Catedralei Ortodoxe din Timişoara, executaţi în public pentru
11
CORNELIU DRAGOMIR
Soiologie Românească/ Romanian Sociology, Volumul VII, Nr. 1, Iaşi: Editura Polirom.
14
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
11 Cuvântul epistemologie derivă din două cuvinte greceşti: epistēme, care înseamnă
„cunoaştere” şi logos care înseamnă „studiu al” sau „teorie a”. În antichitate
epistēme semnifica cunoaştere/ştiinţă şi era contrariul cuvântuluilui doxa care
însemna părere, opinie deci o cunoştinţă nesigură. “Epistemologia este ramura
teoriei ştiinţei şi totodată a filosofiei care cercetează originea, structura, metodele şi
validitatea cunoaşterii ştiinţifice.” (Ştefan Georgescu, 1970) Epistemologia este
studiul cunoaşterii de tip ştiinţific. O primă operaţie a epistemologiei este distincţia
intre cunoaşterea de tip comun, general-uman şi cunoaşterea ştiinţifică. Se
consideră cunoaştere de tip ştiinţific, acea cunoaştere care are următoarele însuşiri:
se îndepărtează de cunoaşterea comună şi de bunul simţ, descompune
automatismele mentale generate de experienta cotidiană, matematizare, utilizarea
metodelor speciale: modelarea, axiomatizarea, formalizarea etc., obţine ca produse,
cunoştinţe cel puţin verificabile dacă nu verificate. Epistemologia poate avea ca
obiect cunoaşterea ştiinţifică în general fiind numită epistemologie
generală.Cunoaşterea cunoaşterii ştiinţifice specializate constituie epistemologii
particulare îndepărtându-se de reflecţia filozofică. Cercetarea cunoaşterii ştiinţifice
se face preponderent inductiv deoarece fără contribuţiile oamenilor ce produc
ştiinţă obiectul epistemologiei nu se dezvoltă.Pe lângă generalizările asupra
procesului cunoaşterii ştiinţifice se procedează şi la o analiză critică din perspectiva
teoriei generale a cunoaşterii umane ca de exemplu prin descoperirea supoziţiilor
filozofice preexistente în teoria şi metoda utilizată de omul ştiinţei.Epistemologia
descinde din latura cognitivă a filozofiei şi se încadrează în teoria ştiinţei desemnată
prin termenul de metaştiinţă sau scientologie.Epistemologia se inserează in grupul
disciplinelor ce studiază ştiinţa alături de istoria ştiinţei, metodologia ştiinţei,
sociologia ştiinţei, economia ştiinţei, psihologia ştiinţei, logica ştiinţei, etc. Sub
aspect metodologic specificul epistemologiei este cercetarea critică a fundamentelor
cunoaşterii ştiinţifice. În epistemologia generală se procedează prin analiză directă,
prin analiza logică formalizantă, analiza istorică-critică precum şi prin analiză
experimental-genetică.
15
CORNELIU DRAGOMIR
18
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
19
CORNELIU DRAGOMIR
23
CORNELIU DRAGOMIR
26
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
28
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
29
CORNELIU DRAGOMIR
istorie a avut loc în China în anul 1556. Numărul victimelor s-a ridicat la
aproximativ 800.000.
5. Cicloni: Un ciclon devastator a lovit Bangladesh-ul în anul 1970.
Au fost ucişi atunci 400.000 de oameni. În afara dezastrului produs de
valuri şi vântul puternic, un factor de calamitate a fost nivelul crescut al
râurilor din zona, care au inundat multe spaţii locuibile.
4. Secete: Cea mai puternică secetă din istoria a afectat zona Sahl
din Africa, în anii '80. Numărul victimelor este estimat la jumătate de
milion.
3. Inundatii: Cunoscut sub numele de “Râul Galben”, Huang He
este apa care a provocat cel mai mare număr de morţi la revărsare. În urma
inundaţiilor din anul 1887, au existat aproimativ 900.000 de victime.
2. Uragane: Din nefericire pentru Bangladesh, aceasta ţară s-a
confruntat şi cu cel mai distructiv uragan. În urma sa au rămas aproximativ
1 milion de victime.
1. Foamete: Deşi nu poate fi considerat în totalitate un fenomen
natural, este dezastrul care a făcut cele mai multe victime. Timp de 2 ani a
fost foamete la începutul anilor '60. Aproximativ 40 de milioane de chinezi
au murit atunci în partea de Nord a Chinei.
Un top pe evenimente este propus de revista Discovery Science,
pe siteul său oficial, şi ia în calcul perderile materiale şi umane. Totuşi
reţinem că acest top poate avea mari carenţe ca urmare a faptului că pănă în
adoua jumătate a secolului XIX-lea monitorizarea unor astfel de evenimente
şi comunicarea şi analiza lor în lumea ştiinţifică era deficitară din varii
motive: lipsa unui sistem internaţional de monitorizare a dezastrelor
naturale, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică al populaţiei, lipsa unor
instituţii avizate în acest sens la nivel naţional, interregional şi mondial.
10. Incendiul din Peshtigo, SUA - 8 octombrie 1871: Puţini au
auzit despre el, însă incendiul din Peshtigo, Wisconsim este şi la această
dată cel mai mare incendiu înregistrat vreodata în Statele Unite ale Americii.
A distrus peste 400.000 de kilometri pătraţi de vegetaţie şi a provocat
moartea a 1.200 de oameni.
9. ''Furtuna secolului'' - 12-15 martie 1993: 11 tornade, vânt
extrem de puternic, zăpadă, dar şi ploi torenţiale. Toate acestea au format în
1993 ''furtuna secolului''. Fenomenele meterologice au cuprins o mare
suprafaţă a continentului american, din Cuba şi până în Canada. Pagubele
provocate de furtuna s-au ridicat la 6 miliarde de dolari. De asemenea,
milioane de oameni au rămas făra curent electric, iar 300 de persoane şi-au
pierdut viaţa.
30
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
milioane de persoane fără locuinţă, şi toate aceste date doar la nivel oficial
(unele state nici măcar nu au instituţi abilitate a furniza asemenea date
statistice către ONU).
1. Marele potop: Tema unei inundaţii de proportii uriaşe apare în
scrierile mai multor culturi, de la Arca lui Noe din cultura creştină si iudaică
la cultura sumeriana, indiană şi chiar în legendele americanilor nativi. Marele
potop aduce mai mult a legenda: intreaga planetă a fost inundată, păcătoşii
au disparut, iar unele speciile au fost ameninţate cu dispariţia. Cei mai mulţi
oameni de ştiinţă tratează ideea ''marelui potop'' ca pe un simplu mit.
Longevitatea acestui mit, dar mai ales prezenta lui în istoria unor culturi atat
de diferite i-a determinat pe cei de la Discovery Science să plaseze acest
dezastru natural în fruntea listei şi să-i acorde o mare doză de credibilitate
privind existenţ sa.
34
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
37
CORNELIU DRAGOMIR
38
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
fie frig extrem, oficial sunt înregistrate numai 187 de persoane, majoritatea
evenimentelor de acest gen având loc în ultimii 10 ani.
17
FOTO: Harta recurenţei inundaţiilor din Europa privind evenimentele naturale din perioada
1992- 2002
44
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
ceasuri din zi, au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici
au cazut de tot. Aice în Bucuresti s-a rupt turnul cel înalt, Coltea, care
era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de obşte
putine au scăpat zdravene", reiese din cronicile şi însemnările
Bisericii Ortodoxe. Cele mai multe case de lemn ale Bucurestiului din
acea vreme au ars, dar nu au existat date privind pierderile de vieti
omenesti. "De-ar fi tinut mai mult poate se strica pământul,
cufundandu-se, căci în multe locuri s-a desfăcut pământul jelind
apa"(Olteanu, 2002 :56)
− 10 noiembrie 1940, ora 3.39: Cutremurul, cu o magnitudine de 7,4
Richter şi o intensitate de IX pe Mercalli. A fost primul mare
cutremur de pământ din perioada României contemporane, care ar fi
oferit ocazia strângerii unor date de bază în privinţa comportării
construcţiilor la cutremure de acest fel. Din păcate, nu a fost
înregistrat, în sensul obţinerii unei accelerograme. Seismul a avut loc
la o adâncime de 133 de kilometri şi efectele lui au fost resimţite în
părţile centrale şi de sud ale Moldovei, dar şi în Muntenia. Cea mai
cunoscută clădire prăbuşita la cutremurul din 1940, blocul Carlton
din Bucureşti.20 Cifra exacta a victimelor n-a fost cunoscuta, pentru
că în perioada razboiului informaţiile erau cenzurate. S-a apreciat ca
au fost în jur de 1.000 de morti si 4.000 de răniţi, majoritatea în
Moldova.
21
46
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
FOTO: Blocul Carlton, înainte de prăbuşirea sa, având ca hazard cutremurul din 1940
iar ca vulnerabilitate o eroare de proiectare a clădirii
47
CORNELIU DRAGOMIR
FOTO: Case prăbuşite, oameni încaţi în lacrimi: căutând cadavrele celor dragi
22
22 SURSA: napocanews.ro
48
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
49
CORNELIU DRAGOMIR
51
CORNELIU DRAGOMIR
52
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
sunt avansate de Gustav Le Bon (1085, apoud 1960) care explică comportamentul
mulţimilor ca un rezultat al unui suflet colectiv, pierderea identităţii individuale. În
anonimatul şi emotivitatea momentului actorul social îşi transferă părerile şi
responsabilitatea colectivului. Mulţimea are proria sa viaţă, independentă de
pesonalitatea participanţilor şi de normele sociale existente. Aceste emoţi sunt
acceptate fără o reflecţie serioasă şi răspândite printr-o reacţie circulară care ridică
nivelul emoţional şi accentuează emoţia spre un ţel comun. Abordările psihologice
ale convergenţei explică comportamentul colectiv al mulţimilor ca fiind
comportamentul unor actori sociali cu aceeaşi stare de spirit care sunt atraşi într-o
situaţie şi apoi acţionează în comun datorită asemenărilor existente ale
54
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
dinamica ideilor publicului relativ la o temă dată. În democraţii, unde este cerut
sprijinul oamenilor pentru politica publică,politicieni folosesc astfel de sondaje în
mod fecvent, pentru estimarea ideilor publicului relevant. Rezultatele culese pot
purta anatema erorilor fie datorită proiectării şi aplicării metodei fie datorită spiralei
tăcerii a cărei dimensiun oscilează şi în structura căreia se află actori sociali care pot
redeveni activi la un animit impuls individual.
55
CORNELIU DRAGOMIR
vieţii cotidiene din timpul comunismului într-un oraş provincial. Studiu de caz: Drobeta
TurnuSeverin, Iaşi: Editura Lumen, pp.44 -47.
27 Teribilismele sunt forme de comportament urmate cu entuziasm de mulţi oameni
o perioadă de timp relativ scrută, cel mai frecvent în rândul tinerilor care încă îşi
caută şi îşi consolidează identitatea individuală sau de grup. După o perioadă de
timp oamenii se plictisesc de teribilisme, conştientizează neconformitatea lor cu
normele unanim acceptate, calculează raportul efort făcut vs. beneficii obţinute, şi
le abadonează.
28 Moda reprezintă un ansamblu de comportamente şi opinii colective care, într-o
cultură dată, arată preferinţa temporală pentru anumite practici expresive ale vieţii
sociale (vestimentaţie, „look”, alimentaţie, lectură,etc). moda este un stil special de
comportament sau înfăţisare în vogă într-o anumită perioadă. Însuşi cuvântul
implică ceva temporal, deşi moda are o perioadă de manifestare mai lungă decât
teribilismele. Desori, modele sunt create din raţiuni comerciale, alteori din dorinţa
de identificare de status social şi strutură, clasă de apartenenţă sau referinţă.
29 Strigătele, ţipetele şi confuzia generală sunt obişnuite în situaţii de panică. În
actual, să fie exploatate cu scop comercial în sensul unor câştiguri fabuloase al unor
agenţi economici fără efort şi muncă. În acest sens, statul şi structurile sale trebuie
să construiească nu numai la nivel birocretic structuri instituţionale ci politici clare,
concise şi coerente de protecţia reală a cetăţilor în contextul lor de consumatori.
57
CORNELIU DRAGOMIR
priveşte frica, cele două dimensiuni, dar sub anatema, emergenţa cadrelor
de manifestabilitate al acestora:
− Contribuţiile asupra genezei fricii individuale şi panicii colective ale:
calamităţii naturale, epidemia, dezordinea socială,
− Contribuţiile asupra genezei fricii individuale şi panicii colective din
sfera condiţionarilor endogene ale personalităţii: sentimentul de
singurătate, percepţia insecurităţii individuale.
În registrul setului de factori ce generează şi gestionează
managementul fricii şi al panicii, includem fricile ce îşi găsesc geneza în
mânia divinităţii (calamităţile naturale, foametea, epidemiile, dezordinea
socială), retorica tehnocratică a modernităţii (dezrădăcinarea, anonimatul/
solititudinea urbană, destructurarea industriei, degradarea periurbană şi
socială) şi hiperbolizarea pericolelor întrevăzute, pe de o parte criza
societăţii (înmulţirea incertitudinilor, reculul credinţei în raţiune, şi statul
providenţă, fanatismul) pe de o alta ameninţările planetare (militare,
ecologice, economice, biologice, manipularile genetice şi fizică nucreară).
„Beneficiind de o bază antropologică şi de circumstanţe
socioculturale, se nasc fricile colective, fie sub forma teroriilor care susţin
puterea, e exaltării bravuri ca dialectică politico-militară, fie a curajului care
asigură prestigiul...”(Munteanu, 1994:22) Fricile ce agită raporturile dintre
grupurile sociale (etnice, rasiale, religioase, profesionale) se fundamentează
pe etichetarea celuilalt drept inamic, chiar şi în lipsa unei experienţe
concrete, ducând la hazard sociopolitic şi chiar mai grav.
Analiza fricii şi a panicii poate fi realizată prin focalizare
diferenţiată, prin analiza fricii individualizate trăite de oameni ce alcătuiesc o
comunitate, perspectivă oferită de Edgard Morin sau de la colectivitate
către individ (retorică oferită de Serge Moscovici).
Comportamentul uman este ambivalent, un permanent balans între
ceea ce este acceptat şi interzis normat social. Fiinţa umană învaţă curajul
prin voinţă, prin „aclimatizare”, acceptare şi asumare, prin solidaritate,
deschiderea spre necunoscut. Dintre toate acestea, sociologia, antropologia
şi psihologia şi psihanaliza , precum şi ştiinţele şi subdomeniile ştiinţifice
convergente acestora oferă, la acest nivel discursiv, în acest context dialogal,
o singură şansă: reînnodarea legăturilor sociale, solidaritate organică!
33 VEZI: Kapferer, Jean-Noel [1996] (2006) Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de
informare din lume, Bucureşti: Editura Humanitas.
61
CORNELIU DRAGOMIR
63
CORNELIU DRAGOMIR
64
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
67
CORNELIU DRAGOMIR
68
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
69
CORNELIU DRAGOMIR
„În cât timp aţi fost inundat? Într-o clipă! Apa mi-a trecut de glezne
atunci când am ajuns în acest loc la Gostat, la acel stâlp de telegraf.
Când am ajuns la primul pom viitura era aici, până la pom şi m-a
proiectat înapoi, aici!” [Szilagyi Puskas Albert, partor reformat,
Sculea]
72
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
„Noi am ajuns pe 23 aprilie, după masă, s-a încercat oprirea apelor cu saci de nisip,
toată lumea a stat nepuntincioasă spunând că aşa ceva nupoate exista. Fiecare a
încercat să adune ce se poate, animalele, să se salveze din partea în care veneau
apele. După ce am plecat la câteva ore apa era de un metru în unele locuri. Pe
strada principală, când am plecat apa era de un centimetru, peste cinci minute era
deja de zece centimetrii, aşa de repede creştea nivelul apei în seara aceea. Totul era
sub ape, apa era de un metru pe strada principală, 60 centimetrii sau chiar 3 metrii
în locurile mai joase, apa intra pe ferestre în case, mai ales cele care erau mai
joase.”[ Szabo Judith, localnic, Otelec]
„Pe 23 Aprilie am plecat de aici la unu noaptea, după masa a început să crească
nivelul apei, la 11 noaptea a fost deja aici, unde stăm acumă [în faţa grădiniţei
satului Otelec]. După părerea mea i-a mai crescut nivelul, majoritatea caselor de pe
strada principală sunt distruse în proporţie de treisfert, cel puţin şi casa asta unde
suntem noi acuma are peretele din spate dărâmat... deşi o parte mai e în picioare,
nu se poate intra.”[ Toth Arpad, localnic, Otelec]
„A fost destul de întuneric atunci când apa a ajuns în sat, până aici am mânat
animalele, câte cinci, şase persoane, ne-am adunat forţele şi am mânat porcii satului,
vacile le-am legat de căruţă, purceii i-am legat de căruţă şi i-am păzit toată noaptea.
Două zile şi două nopţi nu am dormit, nu am pus geană pe geană, aveam credinţa
că o vom scoate noi cumva la capăt.”[ Mezei Angela, localnic, Otelec]
„Aveam un singur rând de haine, cele de pe mine. N-am putut salva nimic, nici
alimente, nici buletinul, toate au rămas în casă. A rămas deschisă şi uşa şi fereastra,
aveam un singur când: doar să ies. Nu ştiu ce mi-a mai rămas, dar ni s-a spus că
toate vor fi păzite. Apa a fost peste tot, a fost groaznic. A fost inundată şi fântâna şi
tot şi grădina a fost plină de apă, pisica am dus-o în cămară, s-a urcat pe rafturi... nu
ştiu ce s-a întâmplat cu câinele, săracu. Am avut ceva gâini, le-am adus cumva şi pe
73
CORNELIU DRAGOMIR
„Apa a distrus un total de 1500 de case, adâncimea apei a trecut pe alocuri de şase
metri înălţime. Digurile nu au rezustat la o distană de circa 8-9 kilometrii de oraşul
nostru. Volumul de apă a fost imens, volumul de apă a fost atins de circa un milion
de metrii cubi de apă. Asta este cauza nenorocirilor noastre de azi.”[Sargan Jozsef,
primar, Gătaia]
„Şase localităţi, din care Otelec şi Ionel, au fost coperite de ape: Ionel în întregime,
Otelec în proporţie de 75%. Starea caselor s-a deteriora foarte mult pe zi ce trece.
Acum, din câte ştiu, în 25 Aprilie, 20- 30 de case din Otelec deja sunt distruse total,
iar la Ionel nu puteam ajunge. Pe 27, când am ajuns cu o barcă am văzut, erau
distruse, mai bine de 30 de case şi la Ionel, situaţia se schimba minut din minut.
Dintr-o dată se auzea o trosnitură şi nimic n-a mai rămas din casă. Ceea ce m-a
surprins şi mi-a făcut mare plăcere este că oamenii au venit din diverse locuri şi
s-au oferit voluntar să găzduiască pe cei loviţi de soartă. Astfel ne-au uşurat şi nouă
sarcina. Apropape 1200 de persoane din comună au rămas fără adăpost, fără un
cămin. Era foarte grea şi situaţia noastră a Primăriei, nu vreau să mă plâng da îmi
pot închipui ce gândesc oamenii care au rămas fără case.
[...] Trei localităţi ale comunei mele se aflau sub apă, cea mai grea situaţie era la
Otelec şi la Ionel, deja apele se retrăseseră de la Foieni şi Cruceni. În cifre absolute,
în Ionel din 245 de case, 245 au fost inundate şi 210 s-au prăbuşit, la Otelec şi 285
d ecase, 24 au fost inundate şi 230 s-au prăbuşit. Ceea ce este mai dureros, la
Otelec, 57 de case se prăbuşiseră deja pe 25 Aprilie şi oamenii nu reuşiseră să
recupereze nimic de acolo, nici măcar acele de identitate. Oamenii avea practic
nevoie de detoate: mâncare. Adăpost, nutreţ pentru animale, şi cele necesare de la
prosoape până la hârtie igienică” [Vajda Pal, primar, comuna Uivar]
„Situaţia este jalnică, în câteva minute casa era la pământ, în ape, multe case s-au
dărâmat, n-af fi crezut să am parte de aşa ceva. E groaznic! E groaznic! În câteva
ore apele ne-au şi inundat. La mine, casa de weekend stă să se probuşească, nu voi
scăpa de ea, infiltraţiile au degradat-o mult prea mult ca să mai poată fie reparată,
74
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
cu toate lucrurile de acolo iar casa părintească mai e în picioare, dar apa era până la
prag. Am avut o mică fermă aici, am avut o presă de ulei... totul s-a dus... maşina,
floarea sorelui, ueliul, mobilele, totul s-a dus, tot ce am adunat timp de 12 ani. Am
plătit impozite, ne-am străduit, am făcut ce am putut. Asta e! Totul s-a dus într-o
singură zi.” [Szabo Judith, agricultor, Otelec]
„Nu ştiu ce vom face, măcar de ne-ar rămâne una din aceste două case, ca să ne
putem refugia undeva. Fiindcă suntem foarte bine primiţi de cei de la Pustiniş, dar
tot nu suntem ca la noi acasă. Nu e bine ca un om bolnav să zacă în altă casă. Nu
avem ce face, asta ne este soarta. Timp de o viaţă am muncit, fata a fost mică, era la
şcoală, tot satul ştie cum arăta această casă... noi valorificăm totul, noi n-am ştiut
cum e la [Băile] Herculane, cum e la o staţiune balneară, la mare sau altceva, noi
numai casa şi casa. Am crescut vaci, tăuraşi, porci, acum am predat 20 de porci, nu
e uşor să te descurci cu 20 de porci, să le dau uruială, să le sapi porumbul... Am
avut 4 hectare de pământ, am lucrat ca orbii...”[ Nagy Erzsebet, localnic, Cruceni]
Cu mici excepţii, casele din satele bănăţene sunt case din chirpici
sau pământ bătut construite la începutul secolului trecut. Sub furia apelor s-
au dizolvat precum zahărul şi s-au dărâmat ca un castel de nisip.
„S-a dărâmat casa, totul a rămas înăuntru, nimic n-am putut salva. Trei saci de
haine, restul a rămas sub dărâmături. Lenjerie de pat, frigidere, toate au rămas
acolo. nimic n-om putut salva, numai o parte din animale. Aş avea nevoie de o altă
casă, dar s-ar putea, un ajutor să-mi pot construi o casă că sunt tânăr şi pot,
animalele le mai recuperează omul, se descurcă, măcar casa să mi-o pot construi.
Am doi bătrâini în grijă, mama şi tata au 74 de ani, sunt singur cu ei.” [Nagy Tibor,
agricultor, Cruceni]
[cu lacrimi în ochi] „Am văzut la Ionel şi la Otelec cum se prăbuşeau casele, cum se
sfărâmau casele de peste tot, au rămas fără nimic, la bătrâneţe şi noi am ajuns pe
drumuri. La noi la Sânmartin nu venea nimeni, nici armata, nici pompierii, nici
nimeni să ne ajute.” [Stanojev Rozalia, pensionar, Foieni]
„Totul e plin de gunoi, de murdărie, n-am putut intra nici în curte, apa face valuri
şi împinge gunoasiele spre garduri, blochează porţile... se dărâmă casele. Cel mai
mare pericol în reprezentau stâlpi de electricitat că curentul nu fusese încă
oprit...cad firele şi se puteau produce nenorociri. Era periculos să intri în apă. Asta
e trista situaţie. Grânele erau urcate în pod, că ala ne-au spus la sfat, totul era
distrus, săcii pluteau pe ape, nu s-a reuşit salvarea animalelor, oamenii de abia dacă
au reuşit să salveze câte ceva din bunurile lor.” [Toth Arpad, agricultor, Otelec]
75
CORNELIU DRAGOMIR
FOTO: Sinistrat Otele, pe malul Canalului Bega, mâncând din cele trimise de cei de la
Pustiniş
76
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
„Am petrecut ultimele zile din inundaţii în aceste corturi, în prima noapte n-am
avut încă un cort, am doua zi, Duminică, deja am primit corturi, ne-am cazat mai
bine. Ştiu că mama a început să plângă, eu cu babată-meu instalam la cort şi la
Biserică băteau clopotele. Ne rugam de sănătate pentru cei ce ne-au trimis aceste
corturi că era o ploaie aşa de rece, aveam şi noi un acoperiş să nu mai stăm în
ploaie. Cu câteva zile în urmă plouase cu găleata.”[ Toth Maria, localnic Otelec]
„Satul [Cruceni] era foarte izolat, am fost izolaţi cam două săptămâni. Apa ne-a
inundat pe 20 Aprilie, oamenii începuseră să se obişnuiască cu viaţa de insulari. Era
foarte greu. Nu aveam legătură cu lumea, numai prin media, ceea ce auzeam de la
radio cu tranzistori... ziarele nu ne mai veneau, poşta nu mai funcţiona, nu se mai
putea veni la noi decât cu barca, când existau bărci. Şi armata se descurca greu, apa,
alimentele, toate trebuiau transportate pe ape cu bărci şi pe lânga sinistraţii care
aveau nevoie mai erau şi soldaţii care şi ei erau oameni. Cei cazaţi la grădiniţă şi la
şcoală primeau zilnic alimente, conserve şi pâine.” [Meszaros Istvan, politician,
Cruceni]
„Tare rău îmi pare, dacă aş fi încă o dată tânără, n-am mai proceda aşa; să am ceva
bani, să am o cameră unde să dorm şi o bucătărie şi mi-aş trăi viaţa. N-am văzut
marea, n-am văzut minţii numai la televizor... Regret asta, regret. Le recomand
tinerilor că dacă au posibilitatea să se ducă să-şi trăiască viaţa că vine un asemenea
78
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
dezastru şi s-a zis cu noi. Nu mi-a mai rămas nimic decât diploma de bacalaureat,
asta este morala mea.” [Nagy Erzsebet, localnic, Cruceni]
Amintiri şi gânduri...
Rândurile care urmează se referă la o etapă semnificativă pentru
formaţia mea profesională, cu conotaţii formative evidente, dar şi cu
momente pline de puternice emoţii. Ele se doresc un modest gând de
mulţumire adus doamnei conf.dr. Livia Vasiluţă, universitar prin excelenţă
şi om de carte prin erudiţie.
Aceste calităţi, ca şi multe altele, mi-au fost dezvăluite la Foieni,
Timiş, în cadrul unei campanii de cercetare condusă de doamna
conferenţiar, universitar, lingvist, antropolog şi sociolog.
Promotor şi continuatoare a stilului gustian de a sonda, analiza şi
interpreta realitatea socială rurală, cu un stil personal inconfundabil, aparte,
doamna profesor concepe şi organizează, în vara anului 2005, o amplă
anchetă sociologică, în localităţile Cruceni şi Foineni din judeţul Timiş, cu
privire la modul de reprezentare discursivă a catastrofalele inundaţiile din
primăvara anului 2005 în Câmpia de Vest de către sinistraţii înşişi. Sprijinită
de o echipă de studenţi din cadrul seminariilor de Sociolingvistăcă şi Etnologie
românească, doamna profesor întreprinde un studiu complex al acestor
localităţi aflate în limita sudică a judeţului Timiş, între Râul Timiş şi Canalul
Bega, la limita administrativ-grănicerească cu Serbia.
Referitor la echipă, adesea ne spunea, în seminarii şi pe teren, că un
număr restrâns de colaboratori te poate ajuta în prospectarea unei
comunităţi, în depistarea problemelor cu care acestea se confruntă. Dar,
frecvent ne amintea, că prospectarea pretinde mai mult decât atât, cere
calităţi de organizator, de om de concepţie şi decizie şi harul de a asculta,
analiza şi înţelege actorul social în spectacolul vieţii cotidiene din
complexele contexte ale mediului său de existenţă şi decadelor sale de
rezidenţă.
Doamna profesor a fost la Foieni şi Cruceni «şeful de orchestră» al
echipei de cercetare40, cel care cu o putere uriaşă de muncă, cu o curiozitate
80
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
student Corneliu Dragomir şi student Andreea Neagoie (iunie 2006, Otelec, Timiş)
81
CORNELIU DRAGOMIR
82
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
83
CORNELIU DRAGOMIR
84
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
85
CORNELIU DRAGOMIR
86
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
87
CORNELIU DRAGOMIR
Hă, din vorbe, c-o fost fiu aici in 5, ca oamenii erau afara,
adunare de…cine e văcarul satului si nu ?!
acolo s-ar fi vorbit ca apele sunt pana Dar aţi fost… Se luase decizia
nu ştiu unde la Timiş, ca cresc, creste sa fiţi evacuaţi, sau cum ?
Timişul. N-am luat-o in serios pentru Da ! adică au venit la noi
ca oficial, nimic. Abia in noaptea aia o soldaţii si au zis ca…si bătrâna au
bătut clopotul in, 22 pe 23, care nu se scos-o pan’ la urma cu forţa ca ne-am
aude la noi. Oricum, sa nu fie o pomenit noaptea cu ea la şcoala, or
portavoce in mileniul III la o adus-o. deci, protecţia civila si
primărie, numai tot cu duba si jandarmii cred ca si-or făcut treaba.
ungureşte si daca este, eu nu ies ca nu Da’ nu ei trebuiau sa anunţe ce se va
înţeleg. Daca vrea cineva sa-mi spună, întâmpla, nu ?! Si aici nu pot sa zic
îmi spune, daca nu, nu ! Aşa, aşa am nimic de băieţi. Si-acolo cum au
auzit neoficial, de la vecini. Ba ca decurs, cum sa zic, ne-au dus la masa.
vecinul o fost pana acolo si o văzut Nu ştiu cine o fi donat ce-o fi donat –
cum vine apa la nu ştiu cati km de ca nu de la primărie o fost mâncarea
Ionel, aşa. ce s-o dat seara calda si dimineaţa – si
Ce reacţie aţi avut ? a doua zi erau Floriile si… se pare ca
Pai cum sa zic, eu am crezut si o cantina de-a săracilor si-ar fi
parca nu mi-a venit sa cred. Deja deschis…trebuia sa deschidă si acolo
vedeam la televezor ce-i la Cruceni, la ne-am dus sa mâncam. Asta nu pot sa
Grădinari, la nu ştiu unde. Eu zic, da’ nu cred ca o făcut treaba
vedeam, da’ cum sa vina Timişul pana primăria, nu, nu cred. Sunt convinsa
aici domne ?! Cum sa vina Timişul ?! ca nu!
Deci oficialităţile aici or greşit. Prima data mi-aţi spus ca aţi
Primăria, zic eu ca primăria si aflat miercuri.
prefectura ca nu comunica, ca ei au Miercurea, da si de atunci n-
nişte specialişti. Eu noaptea m-am am mai dormit nici-o noapte. Toţi
ţinut acolo la primărie de ei, domle sa stăteam, ba mă uitam la televizor, ba
spui cum a venit apa. Si mi-o ascultam la radio si nu, n-as fi… n-am
explicat :”Cu barajul ala de la gara, cu prins nimica ca ar veni apele.
nu ştiu ce a fost un tip acolo, care nu- Nu va aşteptaţi sa vina ?
i de obicei al primăriei, cred , era de la Nu ! Nu, categoric nu ! Dar
punctul ala al lor de urgenta format. nu era normal… Deci, eu sunt ferm
Nu ştiu, cred ca primăria a privit convinsa ca daca ar fi făcut asociaţia
lucrurile foarte uşor, primarul si asta proces, noi am fi câştigat ceva
consilierii. Pai sa vin eu aici si sa despăgubiri morale, pentru satul asta
treacă pe langa mine consilierul, după măcar ceva sa se facă. Nu pentru noi
5, sa-l vad ca se uita prin curţile ca persoane fizice. Nu se poate, pai
oamenilor si sa nu zică : “Buna ziua, da nu, n-are cum, pai la 27 de km si
doamnă ! Ce va trebuie ? Aveţi apa, nu erau ploi mari atuncea sa zici… sa
sunteţi singura ?” Ca nu era normal sa nu mai zic cum or fost aplecate casele
88
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
care…inca n-or fost in apa. Pai au drum. “”Da de unde ştii?”Am dat
venit după aceea nişte ploi mari, mari telefon si daca nu dau la Timişoara si
ca era apa in strada – nu tu sânt, nu tu daca nu, dau la Protecţia
evacuare – stagna apa si la noi, aveam Consumatorului si daca nu, fac ceva !
deja igrasie si aveam deja pătaţi toţi Da’ n-am avut telefonu’ pan’ acuma,
pereţii si umezeala si eu-s astmatica si fix ca…n-am putut sa fac aşa, n-am
na…no hai sa zici… dar nici după emisia buna, dau telefon !Deci nu,
aceea n-au făcut santuri, nici după cum sa zic, nu ca-s reclamagiu si nu
aceea, nu, nu ştiu ce sa zic. Si oamenii înjur si nu…întreb, vreau sa ştiu.
sunt…Ca daca toţi ar vorbi s-ar Da’…
realiza ceva. Eu, de exemplu, cum nu- De unde aveţi numerele astea
i curent dau telefon la Jimbolia:”Nu de telefon, de unde le-aţi obţinut ?
va supăraţi, ne lăsaţi cat ne lăsaţi! “ De la…P.A.. Am primit o
Domne, da’ nu-i interesează, oamenii carte de la o vecina, daca nu, m-as
sunt – ca sunteţi la sociologie sa fi…a, dam telefon la o prietena la
constataţi nişte lucruri despre Timişoara care are P.A. şi de la
societatea româneasca. guvern am…la Realitatea sau nu ştiu
Sigur… unde, tot circula numărul de la guvern
Cum s-ar putea imbunatati si de la presedentie si prietena mea l-o
conştiinţa omului si…nu ştiu ce sa zic notat si l-o dat mie atuncea in 23 când
ca parca pe timpul comuniştilor am … vorbit cu guvernul.
măcar conştiinţa civica parca a fost cu Asta a fost in 23. Eu am
sila băgata, da’ parca totuşi ne uitam aflat ca e apa in sat, am vorbit la
sa nu fie o hârtie pe jos. Ăăă, eu nu, Guvern, a venit elicopterul, or venit
eu am fost anticomunista si nu m-as tardiv toate. Eu le-am zis – domle,
mai întoarce niciodată la ce a fost. aici ar trebui basculanta, trebuie
Dar nu ştiu de ce oamenii au fost basculante sa se circule cu…balast, cu
atuncea mai atenţi, poate tot nu ştiu ce, nu ca saci puşi aşa care a
solidaritatea a fost mai mare, ca eram venit imediat si i-o luat apa. Atuncea
toţi in aceeaşi oala si eram mai atenţi nu mai mi-aduc aminte decât ca
la NOI, la ce-i in jurul nostru. Nu, nu circulam sa vad…eu personal, şotul
ştiu ce sa zic, sunt disperata de meu a …folie de nylon peste tot, a
generaţia asta care urmează, orice se pus saci de nisip colo langa strada... a
va întâmpla cu ea. Se calca in picioare, imbracat groapa de la hidrofor cu
dau din coate calcând peste cadavre. crengi, deci cat de cat mal măcar, ca
Nu, in loc sa te duci sa-ti ceri legal umezeala intra ! Am zis malul ala sa
drepturile, tu te duci sa-ti faci tot pe nu intre ! Am împrejmuit casa cu
dedesubt loc. folie, ca sa nu intre malu’, ca am ştiut
Deci nu este normal ! ca, oricum,, apa-si face loc, da’ malu’
Râdeau de mine ca am dat telefon ala, noroiu', mizeria aia sa nu intre in
aseară la I.R.E. :”Vai n-o sa avem casa. A bătut scânduri aicea…
curent, vai!””Ba, uite maşina acum pe
89
CORNELIU DRAGOMIR
90
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Când aţi auzit ca vine apa, care în unii şi ăilalţi, da’ şi în noi înşine....şa
a fost primul lucru la care v-aţi vorbească : « Măi oameni buni, ce
gândit ? simţiţi voi oare aicea, in pustietatea
La maica-mea, cu ce, unde s-o asta », daca aţi văzut filmul ala a lui
duc ? Pai, asta a fost primu’ gând, ca Kevin Costner, « Intre ape », sau nu
dup-aia am stat si…gândesc, si…m- ştiu cum, când era numai la pamant,
am gândit aşa… am găsit pe cineva s- numai…ei, aşa senzaţie am avut eu
o duc la Pustiniş…in final a luat-o atuncea, imediat mi-am adus aminte
sora mea si-a dus-o la Timişoara la ea, de filmu’ ala sinistru, ca nu-mi place
si … m-am gândit, sincera sa fiu,m- sa vad filme de-astea cu un viitor aşa
am gândit la ce era nou si era neplătit. de sumbru.
Uite, ni s-a…am plătit, avem rate la Da’ credeţi ca era nevoie…
banca…frigideru’, maşina de Primaru’ ăsta este, săracu’ de
spălat…noi numa’ de patru ani el…off, Doamne Dumnezeule…nu
suntem aici…Am plecat de la ştiu precis, dar prea mult se vorbeşte
Timişoara. Si…ce fac ca nu-s plătita ?! ca si-o făcut si si-o dres, si
Parca nici nu mi-a părut aşa de rău de viceprefectu’, subprefectu’…Aicea
ceea ce am avut, ca de ceea ce am si UDMR o fost si chiar am zis, domne,
nu e plătit. M-am gândit…chiar nu in tara mea, eu pot sa va spun si-n
m-am gândit c-o sa-mi fie frica pentru fata, nu mă mai consider in România,
mine ! Nu ştiu sa înot, am zis pana când aicea vine si îmi dirijează
ca…paş-paş, plec eu cumva ! M-am mie UDMR-ul si eu nu pot sa aud o
gândit la ceilalţi, m-am gândit la aia cu data limba romana – eu nu sunt -
copii, m-am gândit…da’ la mine mai şotul meu e ungur…deci, eu nu sunt
puţin. M-am gândit la soţu’ cum se o…nu sunt şovina, da’ oricum, sa mă
face naveta, daca trebuie sa stăm la duca la o şedinţa si sa trebuie sa am
şcoala sau unde-om sta…in final, v- translator… ! Nu mi se pare Normal,
am zis, m-o scos prietena mea, a zis nu mi se pare normal !!! Atuncea mă
sa merg la ei la Timişoara, da’ nu mi-a duc si trăiesc intr-o tara străina si am
picat bine sa stau nici la ei, când eşti translator pentru limba aia eventual,
cu gândul…Eu as fi făcut mai multe, deşi bunul simt te face sa te duci sa-
daca eram, ăăă…consilier sau…nu nveţi limba tarii respective. Nu sa
ştiu cum sa zic, deci trebuie făcut mai obligi tu pe majoritatea, chiar daca
mult nu numa pentru neamuri, nu noi suntem minoritari aici in sat, dar
numa pentru interesele lor, sa-si apere in tara nu sunt minoritar ! Nu se
pământurile si…nu ştiu ce impact va poate aşa ceva ! Nu se poate !
avea… Dvs ne spuneţi de momentul
Mă tot gândesc că aveam şi când eraţi acolo la şedinţa aceea de
noi nevoie de un psiholog, un om miercuri, nu ?
care ştie să vorbească cu noi, aşa, Nu la şedinţa…la şedinţele de
normal, să ne liniştească da’ să nu ne după. Eu nu am fost, au fost alţi
mintă, să avem şi noi încredre în noi, romani care au si vociferat, si au
91
CORNELIU DRAGOMIR
zis « Va rog frumos sa spuneţi si Da, aşa, asta ştiu, eu n-am fost
romaneste», « pai da, o sa spunem acolo, ca n-avem vaci. Si-a venit
după-aia », dar va spun de o şedinţa vecinul asta si mi-a zis « uite eu am
la…şedinţa de constituire a asociaţiei, trecut pe-acolo si ca…vin apele ».
când mi s-a zis « Sa ziceţi pe Si ce v-a zis?
ungureşte ca n-am inteles ! ». Si şotul Ca sa ştiţi ca nu-i gluma ! Ce
– l-am rugat pe soţul sa traducă – si-o sa zic, păi nu-i glumă, m-am dus
zis soţul, zice « Nu traduc nimic, atunci in 22, m-am dus sa vad cu
pentru ca astia, astia – care cred ca ii ochii mei daca nu-i gluma si mie mi s-
cunoştea – ştiu toţi romaneste ! ». o părut – nu gluma – dar nici ca vin
Deci soţul este foarte obiectiv si este apele.
poate mai bun roman ca mulţi romani Unde v-aţi dus ?
si nu…cum sa zic, nu-si dezminte Deci, afara din Ionel, la
originea, dar totuşi e o chestie de bun margine, la marginea Ionelului,
simt, deci astia ştiu toţi romaneste dincolo., în 20-21, nu mai ştiu precis,
« de ce sa traduc ? ». Aşa numa’ de 22 ne-am dus pana dincolo de Ionel
dragul de a…e dureros, este si asta un cu maşina lu’ sora mea., la ora 15, da,
punct dureros. după-masa am fost acolo. Nu
Graniţele acestea lingvistice… am…ceva departe se vedea, departe
Da, sigur ca da ! E o chestie cat vedeai cu ochii, era scris acolo,
de educaţie si de bun simt. intr-adevăr, o tabla – circulaţia oprita
Adică…noi am fost românce – sau aşa ceva, si soţul zice « Nici nu
amândouă si aia si eu care am mă duc mai departe, poa’ sa se duca
înfiinţat, na, avocata era, mă rog, ei, eu nu mă duc mai departe » - soţul
unguroaică si eu am zis « Lăsaţi, conducea.
spuneţi intai ungureşte – deci eu am Şi tot in 22 la 21 seara,
fost cu bun simt – spuneţi intai cumnatu-meu s-a dus si el cu sora-
ungureşte, eu ştiu despre ce e vorba si mea, pana in Ionel, in gara, prin sat.
eu la caţi sunt romani, traduc. Pentru Era tot cum am văzut la ora 15 ca si
ca, zic, eu ştiu ca nu este bine sa-i soră-mea a fost la 15, şi tot în 22 la 21
tratam, si…eu m-am considerat seara, cumnatu-meu s-a dus si el cu
majoritara, deşi eram in minoritate si sora-mea, pana in Ionel, in gara, prin
am zis sa vorbească in ungureşte. La sat. Era tot cum am văzut la ora 15 ca
alta şedinţa unde n-o mai fost si soră-mea a fost la 15.
translator, numai eu cu asta...au făcut, Deci inca nu crescuse apa.
au vociferat si înţelege ca aşa, Nu, nu ! Si dimineaţa a venit si
particular, am vorbit cu ea romaneste, ne-a zis, ca da, vine apa, e la marginea
cu respectiva, care… satului, aici in Otelec... deci a venit
Dvs ne-aţi povestit pana peste noapte. Peste noapte a trecut
acuma despre acea şedinţa de peste Ionel, nu după ora 21, intre 21
miercuri, când se alegea văcarul si dimineaţa si a ajuns pana la mine in
satului. sat.
92
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
93
CORNELIU DRAGOMIR
94
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
95
CORNELIU DRAGOMIR
şi…i-am văzut cum veneau in fiecare Apă n-am băut, numa’ apă
dimineaţă la biserica, se schimbau in minerală atuncea.
echipamentul ăla, îl puneau pe bancă Păi după ce am dat drumu’
şi…strângeau. Ca porci’ ăsta intr-un la asta, am gustat şi am văzut la alţii că
final l-or prins şi l-or legat de stâlp să nu se întâmpla nimic, am băut. Am
nu-l…aşa, să vina cupa să-l ia. A fost văzut-o că-i curată, nu a fost afectată,
un porc mare, mare, când am venit izvorul e la 90 de metri şi probabil
noi in 5, am crezut că-i viţel sau ce ?! filonul ăsta n-o avut nimic şi am
Şi când ne-am apropiat era porc, da’ început să beau. La o lună deja am
era umflat de apă. Nu ştiu cate zile o băut! De gătit am gătit imediat după
stat aici că ei si-or făcut medicii apă…cum am dat drumu’ la apă.
treaba,dar cine-o trebuit să…îl ia...n-o A, păi apa era bună.
venit să-l ia. Apa la noi da, dar in alte
Şi ce altceva a mai adus apa ? fântâni, la vecina aşa, peste drum şi-
Ţânţari, broaşte…păi seara, acuma vine apa de băut de la noi, nici
ştiţi cum, pe sita aia se urcă broaştele! acuma… la sora mea abia acum o
În gradină acuma daca mergem, ca eu scăzut din bazinul hidroforului apa,
chiar am venit, cum, m-am uitat la aşa de sus sunt apele freatice, foarte
nişte buruieni, sub varză, sub… plin sus. Şi…noi aicea, să zic, mulţumesc
de broaşte... şi ţânţari să nu mai lui Dumnezeu,nu ştiu ce să ziceau, că
vorbesc ! Anu’ trecu stăteam aici in parca mi-o fost şi frică să…să zic sau
bucătărie seara şi aud zzz! bă, noi « Ce să mă plâng de ceva, când am văzut
dracu’, ce-i ? Ce-i ? ». Ţânţarii !!! Atât că am scăpat !
de mulţi si-aşa muzica făceau, vai de Pe 23 aşa, ce vă mai aduceţi
mine şi de mine ! aminte că aţi făcut ? Că aşa ne-aţi
Incat începuseră să se audă ! povestit de 21, despre 22, mergem aşa
Da ! Dar tare de tot, tare se- istoric ca o poveste.
auzeau ! Şi fora curent am stat pana Mi-aduc aminte că l-am văzut
prin 10-15, cam aşa, că…trebuiau să pe primar strigând pe-acolo. La
taie că nu plecaseră din apă şi dup-aia intrarea în sat… că dirijaşi el, acolo,
să ne lege pe noi, că…să nu se vezi, nişte saci cum să se pună, dar
întâmple ceva ! Nu tu apă…la noi nu era…deja trecea apa peste saci.
merge numa’ cu hidroforu’, ne-am Dumneavoastră aţi mers la
dus la alţii cu pompa manuală, am încărcat de saci ?
luat apă, am…deschis uşile, ştiam Eu personal, nu ! Soţul meu,
unde-s cheile, si-am luat apă…nu nu ! N-am ştiut, păi noi am aflat
erau prin sat, să zic, la noi pe dimineaţa ca vine apa.
stradă…numa’ eu cu vecinu’ şi atât şi Sâmbăta dimineaţa ?
soţul meu da’ care lucrează şi de Păi da ! Adică am avut
noapte. convingerea că-i apa langa sat, deci
Şi cu apa cum aţi procedat ? daca sora mea…şi nici nu ne-o
chemat nimeni! Deci, cu câteva zile
96
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
97
CORNELIU DRAGOMIR
98
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
99
CORNELIU DRAGOMIR
100
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
101
CORNELIU DRAGOMIR
102
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
103
CORNELIU DRAGOMIR
104
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
urca cumva apa, aşa aveai senzaţia aia Dincolo de unde veneam noi, în
că-i mai sus acolo şi te-aşteptai să fundul străzii, iarăşi era apă.
cadă pe tine. Unde, pe Strada Lungă sau
Se unea apa cu cerul sau cum ? cum îi zice?
Nu, nu, dar acum sunt sigură Strada Lungă e aia care de la
că era mai înaltă, tot i-am zis lu’ soţu’, biserică mergi aşa…biserica e aşa…
păi dacă trecea peste terasamentu’ de Strada Lungă merge încolo şi vine
cale ferată, păi eu când mă uit ăla-i parcă încoace, unde zice Iakoboş, de
mai înalt şi sigur că venea pierdut ce nu ştiu. Şi aicea, asta e Strada a
încoace că…aicea urca, cum să zic, treia, a doua, şi după aia vine Strada
aicea iarăşi urcă şi-atuncea… Principală, cu biserica… Şi pe Strada
La mijloc rămânea… Principală, pana aproape de biserică a
Da, a rămas într-o groapă ! Şi fost apă, s-a oprit apa, am intrat noi
sigur că faţă de mine, terasamentul pe stradă aşa şi… cum să zic, pana la
era mai înalt, dar ea s-a oprit acolo şi nivelul ăsta în tot satu’ o fost apă, în
pierdut încoace! Broaştele care şi colo. Numai porţiunea asta de la
acuma…o invazie, încă aşa ceva nu biserică…şi-aşa n-a fost apă.
mi-am putut imagina, nu poţi să calci Şi casele ălea au picat ?
de broaşte. Eu seara ud grădina şi era Da! Aproape toate au picat!
aşa ca o groapă, că ele se bagă în Că pe Strada Lungă încolo nu
pamant, acolo unde am pus jetul de încoace, unde a stat frate-meu, în casa
apă, dacă n-au ieşit 20 de broaşte, una aia, când m-am dus şi am văzut fuuu ?
după alta…extraordinar de multe Toate au picat !
broaşte! Soţu’ disperat era cu…trei Şi ce aţi văzut, ce vă amintiţi
femei aicea pe capu’ lui şi cu socru- că aţi văzut ?
meu bolnav. Acoperişuri, mormane.
Şi cat timp a rămas apa aici? Peste lucrurilor oamenilor !
6 săptămâni parcă. Păi da !
Aici în zona dumneavoastră? Munca lor de…
Nu, aicea la noi pe stradă Acolo nici acum…acolo nu s-
cam…da, cam aşa, după 6 săptămâni a dărâmat nimica, acolo nu se mai
o putut să meargă astia încolo pe face casă, el nu…la el acolo a rămas
stradă, pe jos. tot, tot în mormane acolo.
Şi dumneavoastră când aţi Şi acuma ?
revenit acasă? Şi acuma tot acolo ?
În 5 mai, dai eu am venit, că la Şi el unde-şi face casa ?
mine nu era apă, şi pe acolo pe unde Aicea i-am dat noi spatele
am venit noi nu era apă. grădinii…i-am făcut noi act de
Şi pe unde aţi venit? vânzare-cumpărare, da’ nu i-am luat
De la biserică dreapta şi vii pe bani, da’ i-am făcut aşa ca să nu…să
strada noastră aşa, partea aia nu era. fie sigur,da ! Şi-o făcut fundaţia deja,
o primit, aşa, o primit nişte ciment!
105
CORNELIU DRAGOMIR
106
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
107
CORNELIU DRAGOMIR
108
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
109
CORNELIU DRAGOMIR
110
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
111
CORNELIU DRAGOMIR
112
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
E mai urat satul acum, nu? Da’ v-au fost utile scândurile,
Da’ n-o fost cine ştie ce nici nu?
înainte! Că erau gospodăriile îngrijite, Păi sigur că da, uite ce-am
dar de exemplu, cum acum la mine e făcut, căsuţa curcilor. Da’ ştii e
neîngrijită în stradă, la mine n-o fost spaţioasă că dacă plouă afară ele-s
aşa înainte, aşa vedeai înainte şi case sensibile la apă şi să aibă loc acolo să
mari, neîngrijite în stradă. Nu se învârtă, să mănânce, să bea apă, le-
este…hai să fac, că face şi vecinu’ sau am montat şi bec.
hai să fac că o bătut toba şi o zis să Azi noapte, ieri la 4 a trebuit
fac şanţuri, hai să…nu ştiu, erau veri să le închid şi azi-noapte am aprins
din alea caniculare, prăfuite, nu ştiu becu’ acolo şi-or mâncat şi dup-aia s-
ce, praf, colb pe trotuar…nu, nu-s or culcat.
foarte…acum să zici că e o scuză, da’ Vă mai duceţi aşa noaptea pe
povesteau şi oamenii care-or lucrat la la ele?
Ionel, ăştia care-or venit şi-or luat Da!
pământul caselor demolate şi-or Că vi-s dragi.
zis…or început să-l înşire pe stradă, Oh, Doamne, şi urate-s
acolo în fundul grădinii, aşa or primit Doamne când cresc! Când îs mici îs
dispoziţii, că şi pe-o parte şi pe alta. drăguţe, aşa curcile tare-s prostovane.
Şi-am zis „Domne pe porţiunea liniei Da’ v-aţi temut că o să vă
mele n-ai să pui peste mine, uite aici moară animalele când aţi văzut
stau şi n-ai să pui!” Aşa de tare am vâltoarea aceea de ape?
fost…şi s-au oprit! Pană la linia mea Da, m-am temut că o să vină
şi n-au mai venit pe stradă! ceva molimă. Aaa, câteva, vreo două
Deci, ce-au vrut să facă, nu…? găini or murit atunci săracele, una a
Pământul de la casele murit, o fost călcată în picioare acolo-
demolate…de aici, l-or adus pe străzi n cotarcă.
să-l pună pe marginea străzii. Aşa au De ce?
primit ei dispoziţie de la primărie. Eu Păi or stat acolo 30 şi ceva de
nu le-am dat voie, n-au mai venit. găini în spaţiu de 1/1 sau cat le-am
Aceiaşi oameni, mi-or zis şoferii „Da ţinut.
doamnă aveţi dreptate, noi am primit Cat le-aţi ţinut în cotarcă?
dispoziţia asta, dar oare cum ăia din Două zile şi dup-aia le-o dat
Ionel or găsit o groapă la marginea drumu’ jos…şi le-au lăsat deschise şi
satului şi am cărat tot acolo?” curtea aici o fost lumea lor, c-o fost
Foarte multe firme or fost şi- iarbă. Eu am grădină frumoasă, anul
or venit şi oameni, persoane fizice, trecut pusă la punct cu de toate! Şi am
din Ardeal cu scânduri, cu…că m-am dat tot ce-am avut anu’ trecut în
pomenit într-o zi peste gard cu două grădină, am împărţit mazăre, cu cine
scânduri. Zic „Da’ ce-i cu scândurile n-o avut, morcovi. Şi anu’ acesta, vezi
astea?” „Da’ o fost din Ardeal nu ştiu cum e Dumnezeu îţi dă înapoi. Eu am
cine.” fost tare bolnavă în primăvară, nu m-
113
CORNELIU DRAGOMIR
114
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
115
CORNELIU DRAGOMIR
116
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
117
CORNELIU DRAGOMIR
după ce s-au retras apele, tot timpul oameni care n-au fost în apă, cu 40 de
vedeam apa şi simţeam cum mă duc saci – 80 de saci şi eu cu 0 saci, nici
prin ea şi…dar acum am mai intrat un un sac absolut! După ce am făcut
pic, dar tot îmi aduc aminte... şi de scandal, mi-au spus că am gura mare,
câte ori, în partea aceea înspre grajd am obţinut şi eu acolo…
am nişte grinzi foarte mari, alea au Dumneavoastră care sunteţi
căzut, şi acum de câte ori le văd la loc un dascăl…
mi se…pur şi simplu plâng pentru că Ştiţi cum sunt dascălii
nu mi-am imaginat vreodată c-o să consideraţi. Da, considera că în cazul
mai fie casa la loc şi… acesta cu apele nu mai, cum să zic,
Aţi reuşit cu greu s-o repuneţi fiecare om avea dreptul să-şi
la loc? primească partea ce i se cuvenea.
Da, deci am căutat bani în Indiferent ce! Evaluarea s-a făcut de
banca, am găsit doi meşteri foarte Comisia de la Timişoara, dar cine a
buni din Harghita, şi buni meşteri şi ţinut seama de cei care au evaluat?
oameni de suflet, şi… Aici în sat nu Nimenea! Pentru că repartiţia
m-o ajutat, nici pe bani n-o vrut să materială se făcea de la Consiliul
lucreze nimeni! Nici autorităţile nu m- Popular şi n-o ţinut seama, nu, nici
au ajutat, deci s-au făcut aici aşa nişte, poveste! Ştiu ei să citească, în folosul
cum să zic, afaceri pe seama celor lor...
inundaţi, pentru că cei de la primărie Am rămas toată noaptea, v-
au împărţit cum au considerat ei şi am spus, în pod. Toata noaptea, da cu
spre cei care au crezut ei, nu spre cei animalele, toată noaptea am auzit în
care aveau nevoie. Chiar şi acei 10 jurul meu cum cad casele. Nici atunci
milioane pe care i-am primit noi prin nu m-am înspăimântat, n-am ştiut că
ordonanţa de, de Guvern, şi aceia eu interiorul, deci pereţii de
i-am primit ultima pe listă, şi în luna compartimentare nu sunt din
decembrie, parcă prin 18, deci înainte cărămida, n-am ştiut! Ştiam că
de Crăciun şi cu contestaţie. Pentru că exteriorul e cărămidă, dar n-am ştiut
oamenii care nu erau în apă, au luat 8 că interiorul nu e cărămidă! Si nu m-
milioane şi mie mi-au pus tot 8 am temut că va cădea casa! Ştiam că e
milioane. Si acelaşi lucru s-o întâmplat rezistenta, dar peste câteva zile…dacă
şi cu vecinul meu, nici pe el nu l-au apa n-ar fi stat atâtea zile, nu păţea
ajutat! Ceilalţi care… au primit bani nimic. Deci într-o săptămână a căzut
prin iulie deja cei care sunt pe strada şi interiorul meu, casei mele. N-am
aceea principală, n-au avut apă, ei dormit, nu, păi toată noaptea am auzit
sunt norocoşi că e terenul mai sus. cum susura apa şi auzeam casele cum
Criterii? Criterii de ochi frumoşi şi de se prăbuşesc. Nu se putea vedea
rude, şi de prietenie, şi de ceva de nimic că era întuneric, dar era un
genul ăsta! Nimic ce-ar fi ţinut de bun zgomot aşa sinistru, când se
simţ şi de omenie. Pot să vă spun, de prăbuşeşte ceva pe uscat e altfel de
exemplu, că pe lista de ciment figurau zgomot decât cel din ape, ca un fel
118
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
119
CORNELIU DRAGOMIR
120
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
121
CORNELIU DRAGOMIR
122
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
123
CORNELIU DRAGOMIR
124
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
125
CORNELIU DRAGOMIR
126
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
127
CORNELIU DRAGOMIR
mei si m-am gândit: daca astia cad, eu Mă spălam... chiar lângă Bega
pot sa urc, daca podul ramane! Si aşa stăteam si luam apa din Bega si ne
am făcut. Vineri am venit, erau cazuti. spălam. M-am gândit c-o sa mă
Joi dumneavoastră doar aţi îmbolnăvesc da râie sau de ceva, dar
venit si aţi privit, n-aţi luat nicio nu m-am îmbolnăvit. Nu m-am
măsura. îmbolnăvit de nimic si daca n-am
Nimic n-am putut sa iau. N- făcut nimic, am scăpat.
am putut sa scot nici câinii, nici nimic, Era un ocean de apă...
nimic. Da, un ocean de apa, am urcat
Dar aţi venit in curte ca sa pe linia ferata si de-acolo, cat vedeai
vedeţi. cu ochii pana la orizont era numai
Am venit cu barca, va spun, apa. Nu ne-am gândit ca vreodată se
dar m-am inspaimantat atuncea, m- mai pot retrage apele astea! Atunci n-
am inspaimantat de ce am putut sa am putut sa-mi dau seama cum se mai
vad. Deci, curtea, cu ce era in ea, cu poate evacua atâta apa, cu pompe, cu
toate gunoaiele posibile si butoaie si tot... ocean era,ocean, ocean! În
butuci si pereţii când i-am văzut aşa fiecare noapte am dormit in cort.
aplecaţi, a plâns inima in mine după Care era starea de spirit acolo,
ei, după casa. ce vorbeaţi?
În casa nici n-am putut intra Nu prea vorbeam nimic, eram
niciodată, ca a fost apa, uşile s-au tacuti si nu ştiam ce se v-a alege de
umflat. Deci casa toata s-a sprijinit noi. Sigur ca luni dimineaţa am uitat
numai pe pereţii exteriori si pe uşi. sa va spun ca înainte de a merge la
Partea cu uşile n-a căzut. Au si zis şcoala, m-am dus la Direcţia Apelor
domnii aceia, din comisia de evaluare, sa-i rog sa trimită pompele. Au spus
ca nu ştiu pe ce se mai tine casa asta. ca n-au, ca le-au dus la Prefectura, ca
Deci, pe uşi se ţinea si pe pereţii tocmai se întruneşte comisia aceea de
exteriori. Uşile erau foarte late, cam urgenta. Si m-am dus si am vorbit cu
de 70-80 de cm, deci au fost ziduri prefectul. A, ca mi-a spus ca „N-avem
groase si au avut buiandrugii aceia pompe, n-avem de unde, n-avem cu
foarte puternici şi s-a sprijinit bine si ce!” Asta –i trist ca nimeni nu s-a
podul, nu s-a aplecat, nu, nimic, pe gândit sa facă ceva sa evite inundaţiile
uşi. astea sa vina. Ei n-au făcut nimic cei
M-am întors si am dormit care au fost la locul respectiv.
noaptea in câmp, acolo în cort. Am Vineri am plecat la şcoala cu
primit un cort mare de la militari. autobuzul. Am venit după-amiaza,
Cort mare de 16 persoane, cred ca, nu din nou am stat vreo 2-3 ore, pana
ştiu cate, dar era un cort mare si am primeai barca dura, erau mulţi care
stat cu sora-mea, cumnatu-meu, sora plecau cu barca sa-si mai scoată cate
lui... – 4 persoane... şapte luni, până la ceva. Si atunci am mers, mi-am scos
1 decembrie aproape. Atunci a fost câinii, 6, cam aşa şi pisicul, dar pe el l-
gata casa si am venit acasă. am pierdut, nu ştiu ce s-a întâmplat
128
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
cu el... deci sâmbăta Paştilor, apa mai scăzut, pe undeva cam aşa,
venise sâmbăta Floriilor, dar sâmbăta veneam singura si-mi propuneam sa
Paştilor a fost apa peste tot. In fiecare vin de mai multe ori. Am început sa
noapte creştea 10 cm, va daţi seama, mai scot din lucruri, ce mai găseam. Si
in fiecare noapte. A intrat in curte... A n-am putut decât o data sa vin, ne
intrat in curte, pe aici aşa pana la istovea pe toţi.
intrarea aceea de acolo. Pana acolo s-a Era rece?
văzut. Nu erau lemnele alea, le-am Nu de rece, nu ştiu, ne lua
scos după aceea. Si pe vremea asta puterea, nu mai aveai putere. In
apa era mai mare decât fântâna. A momentul in care ieşeam afara eram
fost si o chestie draguta, ca erau nişte istovita, ca si cum as fi lucrat 3 zile
băieţi cărora le-am spus sa nu meargă fara sa dorm deloc. Nu ştiu daca ne
pe-acolo, ca acolo am o fântâna din luptam, nu ştiu ce era.
asta put. Si, nu-i nimic, nu-i nimic, nu In sâmbăta Floriilor a venit
prea ştiau sa conducă barca si se tot apa, si sâmbăta deja era Sâmbăta
roteau deasupra fântânii. Zic Mare.
„Dumnezeule, murim aicea! Mergeţi Sâmbăta Paştilor, da! Da, dar
mai repede!” atunci in vinerea patimilor am reuşit
Dar se făcea vârtej aici? sa scot câinii si sa iau hainele. Ce a
Nu ştiau, nu prea ştiau sa rămas in casa, acolo a rămas, a
conducă barca si apa a fost adânca, putrezit stand in apa atâta timp. Apa
nu era limita aici. Deasupra fântânii se s-a retras abia după ce au plecat si
tot roteau ca nu mai ştiau s-o îndrepte pompele, pe la sfârşitul lunii iunie,
in alta direcţie, da a fost cumplit! începutul lui iulie.
Vineri, vineri seara mi-am scos Numai ce-am auzit la radio,
câinii si hainele. Au dus barca pana la am auzit pe prefect spunând ca digul
perete, pe trepte am urcat. Ne-am s-a refăcut deja, din decembrie, dar ca
echilibrat, am urcat scara la pod, mi- nu este bine tasat, ca e nevoie de 1 an
am aruncat câinii jos. Eu nu i-am lăsat de zile pana se aseaza ca lumea.
ca ei au vrut, dar eu nu i-am lăsat. Teama exista pentru ruperea lui.
Pentru că sunt tineri, pentru că au Si acum va gândiţi când auziţi
dreptul la viaţă, am zis că e problema ca vin ploile?
mea, eu am trăit si destul, chiar daca Da, înainte de revelion eram
mor nu e nimic. Erau prea tineri sa se foarte, foarte necăjiţi. Se spunea ca
expună riscului. V-am spus eu nu mai iarăşi vine apa si ne era teama ca se
aveam saliva in gura. Când am pus rupe din nou. Acum mă gândesc ca
jos, când am pus jos. După ce am luat deja a trecut ceva timp si s-a mai
din pod 2 saci cu haine pe care i-am bătătorit, nu se mai rupe aşa uşor. Eu
avut si câinii si pisicul. Pe urma, ei au am inteles ca s-a făcut cum trebuie,
vrut sa mai meargă o data, dar eu n- dar nu e suficient de bine tasat
am mai putut. Si de fiecare data si pamantul. Trebuie timp ca sa se
când veneam pe jos, după ce apa a
129
CORNELIU DRAGOMIR
intareasca, ca sa nu-l mai rupă aşa de Da. Nici mâncare, nu, ajutoare
repede. de la oameni da, dar e altceva când
Si Sâmbăta Mare primeşti cojonac şi nu îl faci tu în casa
dumneavoastră… ta... n-am avut atunci, mult mai târziu
Câinii, pisicul si ceva haine si după ce s-a retras apa am început sa
cu asta gata, aşa am rămas fara…In car: cate o găina, cate un cocos, ce-am
rest veneam numai cu cate o găleata putut sa prind.
cu grăunte la rate. Bibilicile n-am reuşit, ele au
Toată ziua acelaşi lucru, rămas in pod tot timpul, 7 luni au stat
stăteam la colţ, ne uitam la casa. Noi si ele in pod.
n-am avut sărbătoare atunci. N-am Primele zile cum v-aţi
ştiut ca e… Eu am fost foarte descurcat cu mâncarea?
supărata, cum sa zic, foarte supărata Pai aşa, au venit foarte mulţi
pe divinitate ca s-a întâmplat aşa. oameni. Oameni generoşi au venit si
In ziua sfânta a Paştelui sa nu ne-au adus mâncare si pe urma am
aveţi… început sa primim obişnuitele
Da, deci nu, cam sa zic, am conserve. Din tara, erau: Oradea,
simţit aşa un fel de ura sa mă duc la Cluj, cam aşa ceva, de pe la Făget,
biserica sau nu, nu mi-am dorit sa undeva langa Făget. Au venit si nişte
merg la biserica, deşi sunt un om tineri din Timişoara, mi-aduc aminte
credincios, deşi eu mă rog, deşi cred ca unul dintre ei mi-a fost elev.
in Dumnezeu si ştiu ca fara el nu se Si ce-aţi zis când l-aţi văzut?
poate. Nu, nu, atunci a fost aşa…si de Nu m-am simţit prea bine.
atunci nici nu mai merg prea des la Si el ce-a zis v-a recunoscut pe
biserica, de când au fost apele. dumneavoastră?
Si nu credeţi ca Dumnezeu v-a Da, da, da! Au fost si ei
pus la o încercare? inspaimantati de ce-au văzut, nu?
Cred, dar, nu ştiu, indiferent Macabru chiar nu! Dar depinde de
daca te rogi sau nu, cred ca tot se fiecare cum…
întâmpla ce vrea el si atunci nu Duminica?
înseamnă ca nu mă rog, dar… N-am stat, tot timpul stăteam
V-a dezarmat oricum. pe strada sa mă uit ce se întâmpla
Da, da. spre casa. Cred ca am venit si
Sâmbăta am spus ca mai mult duminica cu barca, nu mai ştiu.
va priveaţi casa… Deci…aproape in fiecare zi veneam
Da si duminica tot aşa. Deci sa vad ce se mai întâmpla... veneam
duminica… La Pustiniş s-a făcut pana aici, mă uitam si plecam înapoi.
Înviere, la Pustiniş sunt ortodocşi si Dar pereţii deja căzuseră
noi acolo aparţinem. Dar nu m-am duminica?
dus, nu, deci eu m-am rupt cu biserica Pe rând erau cazuti, da. Primii
in perioada aceea, am terminat. au căzut acolo in partea aceea si pe
Si aţi stat in cort? urma astia ce-aici.
130
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
131
CORNELIU DRAGOMIR
132
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Deci partea aceea cu uşi nu s- când ii vezi rupţi aşa, rupţi in forme,
o crăpat, nu nimic, deci zidul a rămas nu ştiu cum sa spun. Imperfecte,
acolo perfect unde a fost uşa. Erau un atunci este groaznic.
fel de stâlpi. Si sunt 5 uşi mari, nu? Din mobila n-aţi mai
Erau 5 stâlpi si după ce s-o tras apa a recuperat?
mai venit cumnatu-meu si o mai Nu, n-am mai putut. Păcat ca
sprijinit si el cu cativa stâlpi prima părinţii mei au avut mobila din lemn,
camera aicea, ca aici era deschiderea dar cum au căzut pereţii s-o
prea mare. Si am pus vreo 3 stâlpi si transformat in tandari, toata s-o rupt.
in rest o ţinut. Tot am băgat pe foc! Toata iarna am
Toate pozele mi le-au distrus. făcut foc cu mobila.
Erau intr-un sertar si a ajuns apa si tot Ce-aţi mai recuperat din casa?
a distrus. Amintiri de familie erau. Câteva carti, care mi-au mai
Deci îmi rău de poze, de carti. Dar rămas, câteva însemnând vreo 300
mi-au si rămas carti, nu foarte multe, carti. Cam vreo 300 atâtea am, dar
dar mi-au mă rămas. Am avut mai vreo 500 s-au dus, ceva vase, astea nu
multe biblioteci. Am mai multe s-au deteriorat, bine care s-au spart s-
corpuri, cele care au rămas pe pereţii au spart, dar astea din email au rămas.
care n-au căzut, deasupra apelor, au Mocirlite, le-am tot frecat cu
rămas cartile. Ce-a fost jos a putrezit. clor si…pe ele nămol, ca era ud si
Acolo erau aruncate, am tot băgat pe când am scos pamantul era ud. Asta a
foc, acuma am strâns ce-a mai rămas fost norocul meu ca, cazând pereţii in
si sa dau foc. interior, apa s-o îmbibat in pereţi si
La mine s-o retras aşa, dar in nu mai trebuia sa car apa afara din
partea cealaltă, spre gara, acolo a mai casa, nu trebuia sa mai aduc vreo
ţinut inca apa si mai mult. La sora- pompa sau ceva, sa pompez afara. A
mea, cel puţin 3 saptamani după ce eu intrat in pereţi si…
am ieşit din apa. Si eu am ieşit din apa Dar pe jos aveaţi parchet,
numai cu casa, cu curtea mult mai ceva?
târziu si gradina ce sa mai spun. Aşa Da, da! Si gresie si…Deci
pare, dar daca ne uitam de la mine la parchetul l-am scos si gresia a rămas,
biserica, biserica e cel puţin cu 1 pe unde e sparta, e…o s-o înlocuiesc
metru 80 mai mult decât casa de aicea si pe-asta.
si nu se pare. Nu pare, dar aşa e! Ce Când veţi avea timp si bani
sa va mai spun? necesari.
Asta eu nu pot sa uit, cum Timpul sigur, timpul!
umblam prin apa, deci mult timp inca, V-am găsit, trebuie sa
veneam de la autobuz acasă si parca si recunoaştem, nu greu ca v-am găsit
înotam si atunci, si felul in care erau din tren, v-am reperat. Sa ştiţi ca
pereţii cazuti, asta m-o şocat. Deci sunteţi iubita de localnicii de-aicea.
când construieşti o casa noua si-s Nu ştiu daca sunt iubita sau
făcuţi 2 pereţi, 3 pereţi e altceva, dar nu, eu sunt un om bun, zic, nu am
133
CORNELIU DRAGOMIR
făcut rău nimănui, am ajutat cat am A, daca va spun când s-a uscat
putut. Cu copiii aşa, deci am făcut ore pamantul, chiar c-am fost disperata in
cu ei pe gratis. privinţa asta, abia in luna mai anul
Eu totdeauna am făcut aşa, asta. Din aprilie si pana in luna mai in
pentru ca e sărac, sau pentru ca e acest an, eu n-am văzut curtea uscata,
prieten, pentru ca e…eu ştiu. Eu nu pamantul uscat. Acum s-a uscat, in
fac pe bani. mai. De când au venit căldurile astea.
Deci toţi am fost buimaci, Eu am fost speriata chiar! Dar nu se
nimeni n-a…ca lumea zicea ca astia mai usucă pamantul? Apa am avut
stau cu mâinile încrucişate, practic nu pana la glezne in gradina, nici n-am
ştiam ce sa facem! Eşti dezorientat, putut sa ar, sa cultiv! Am avut tot aşa
nu mia ştii ce sa faci. ana in mai apa, nu s-a putut nimic, nu
Eraţi terifiaţi! s-a putut ara, nu puteai sa…
Măcar, daca eu ştiu, aveam Ce puneţi de regula in
mintea in cap atunci, puteam salva gradina?
multe lucruri, dar eram dezorientaţi Legume, zarzavaturi, morcovi,
toţi. Si toţi si-au lăsat lucrurile in casa pătrunjel, cartofi. Dar acum n-am pus
si-au plecat si lucruri bune. nimica.
Groaza cea mai…nu, atunci Si ce faceţi, cumpăraţi?
nu mi-a fost…deja m-am obişnuit cu Cumpăr, ce sa fac?
gândul, socul a fost când am venit Când v-aţi apucat de
prima zi, deci joia când am venit cu reconstrucţia casei?
barca, si i-am văzut porniţi, atunci am Aşa, pe la sfârşitul lunii
fost inspaimantata! septembrie! Toata vara am carat
Ce v-aţi zis? pamant, asta am făcut. Alta activitate
Mi-am zis: ca e iadul pe n-am avut! Veneam in jurul orei 10 si
pamant aicea, ca nu exista iad in alta plecam seara pe la 7-8, asta era
parte, aici e iadul! Asta este pedeapsa activitatea: carat pamant. Si pe la
lui Dumnezeu si asta e iadul si altceva sfârşitul lui septembrie, au venit
nu exista, un altfel de iad! Deci atunci meşterii aceia si au terminat aşa, la
am fost inspaimantata, pe urma m-am sfârşitul lui noiembrie.
obişnuit, aşa este si… Aproape de sărbători.
Premierul, prefectul au venit Pe la 1 decembrie am fost
aicea? acasă. Nu-i văruit nimic. Nici acuma!
Eu nu i-am văzut, dar am Este aşa numai tencuit si acuma vreau
auzit c-au fost, au fost. A fost si după ce-am terminat cu toate
preşedintele Basescu, am auzit, dar n- examenele, acuma vreau sa m-apuc sa
a coborât la noi, numai pe la Uivar văruiesc si…
sau Pustiniş, nu ştiu ce sa va spun, n- Dumneavoastră văruiţi?
am alergat in calea lor! Da! Ştiu! Var am cumpărat.
Când s-a uscat pamantul? Scump? Din comerţ sau de la
vărari?
134
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
135
CORNELIU DRAGOMIR
sârbi, nu ştiu, ca eu nu cunosc zona Dar trecea linia prin apa, inca
aceea, n-am fost acolo. mai era apa?
Spuneţi ca s-au implicat Da, linia a fost…pai cred ca o
militarii? luna n-o circulat trenul ala in apa. Si
Da, da, da foarte mult. Deci după ce s-o retras atuncea a circulat
militarii, pompierii si cei de la trenul si atuncea am văzut cum arata
Protecţia Animalelor au fost tot Ionel, toata zona aia aşa numai apa.
timpul aicea. Tot timpul! Linia era deasupra apei, da şi satul a
Cum v-aţi înţeres cu soldaţii? fost in apa, dar nu tot.
Bine, foarte bine si erau foarte Săracii CFR-işti, cred ca era
săritori. mult efort sa…te fura apa.
Da, de la Ionel venea trenul? Pai toata lumea suferea de ce-a
De la Ionel, da! Cu trenul prin văzut…
apa si chiar a fost întrebat mecanicul Nu, dar mă gândesc ca pe ei ii
cum vede sa conducă si a zis ca fura cred ca apa când conduceau ca
bâjbâie, pe nimereala. Da! A fost acolo mişca, mişca.
cumplit in orice caz. Da, da, da! Deci mie, când
Dar aici a oprit? Cred ca aceea eram pe-afara, nu mi-era teama de
a fost ultima garnitura de tren. apa, dar când veneam înăuntru, deci
Nu ştiu daca a fost, deci eu n- după ce s-o mai retras apa si totuşi a
am fost in partea aceea, dar am auzit rămas apa pe strada si vedeam apa pe
ca trenul, au scos animalele. Si cu fereastra, era cumplit, mi se părea ca
şalupa, deci au venit şalupe. Va daţi ameţesc.
seama ce apa adânca a fost daca Se spune ca e o atracţia
circula şalupa. Şalupa, ala e, şalupa! abisului când vezi apa curgătoare!
Deci şalupa are nevoie de a anume Da, da, aşa este! Eu ştiu... e
adâncime a apei. Doar aia si-o putut credinţa aceea in duhul apelor.
permite sa meargă pe-aici, înseamnă Credinţa populara in duhul de balta,
ca apa a fost ocean. Pe urma am mers de apa, are de-a face... la noi e
o data cu trenul de la Pustiniş. De credinţa aceasta in stima apei, nu? La
multe ori plecam cu trenul spre oraş. greci sunt sirenele, nu?si fiecare apa
O data a întârziat trenul si ne-au dus are duhul ei care si cere vama, nu?
cu trenul la Ionel si-napoi. Atunci am Timişoara e pe o mlaştina,
văzut cum arata apa spre Ionel, un într-adevăr. Si Otelecul este poate pe
ocean, ce sa mai! o mlaştina, dar nu din cauza asta au
Cum adică aţi întârziat si v-aţi venit apele, ci din neglijenta celor care
dus spre Ionel? trebuiau sa le dirijeze pe unde era
A întârziat trenul si ca sa nu albia, nu?
stăm atâta in gara in Pustiniş, am Voluntari, asociaţii?
urcat in tren, ne-am dus pana-n Ionel Da, au fost, au fost voluntari.
cu trenul, se retrăsese deja apa, aşa Tot cu bărcile veneau. Da, au ajutat
incat sa poată circula trenul. să-şi ia oamenii ce mai aveau de luat.
136
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
137
CORNELIU DRAGOMIR
permanenta. Si acolo am avut toate sa ştie exact daca apele sau nu. Uman
cartile care nu le foloseam in fiecare ar fi fost ca, mă gândesc eu, primarul
zi, sus am ţinut cartile pe care le sa fi organizat oarecum, evacuarea
folosesc la şcoala, deci critica literara, satului, daca ştia ca vine apa. Sa se fi
ce-am nevoie. Dar s-au dus, nu mai gândit si la oamenii care n-au mijloace
am. de-astea de transport cu ce sa-si poată
Oamenii aşa, ce nu puteţi uita duce. Mă gândesc la mine: eu n-am
despre oamenii din sat? remorca, n-am tractor, sunt om
Deci asta v-am spus, nu pot singur. Putea sa mă întrebe „Vrei sa
sa, sa uit dezorientarea lor, pe toţi i- scoţi ceva din casa? Uite, voi, 5
am văzut dezorientaţi, aşa i-am văzut. familii, va dau remorca asta de la
Nimeni nu mai ştia încotro se duce, Uivar.” Sau sa fi mobilizat nişte
umblau buimaci. Si după ce au venit oameni din satele de la…satele
apele si după ce s-au retras, noi abia comune care n-au fost inundate:
acum am început sa ne revenim. Pustiniş, Uivar si aşa mai departe. Sa
Chiar vecina mea i-am si spus, zic ne fi ajutat sa ne ducem unele lucruri,
„Nu mai eşti tu!” Privirea era fixa, nu nu, care erau mai bune, sigur ca nu
mia saluta, o schimbare aşa in toate!
comportament... în rău, in rău! S-au Dar v-aţi dorit casa duceţi din
înrăit oamenii, s-au înrăit! Nu i-au lucruri?
îmbunat deloc. De multe ori am spus Sigur ca mi-as fi dorit, in
si eu ca eu m-am considerat un om primul rând cartile sa mi le fi dus,
bun, dar acuma m-am înrăit. Nu-i măcar cartile!
chiar aşa, dar.. Si unde va doreaţi sa le duceţi,
Daca si oamenii buni se in cort?
înrăiesc... Credeţi ca este cineva Pai, undeva unde ar fi fost
vinovat pentru experienţa dramatica protejate. Mă gândesc ca ar fi putut sa
care… găsească o casa care era nelocuita sau
Da, sigur ca da, cei care au ceva unde sa-si depoziteze oamenii,
tăiat digurile si n-au tăiat unde lucrurile, nu?! Ca mai sunt, la sat sunt
trebuia. Pentru ca si altădată s-au tăiat multe case nelocuite, că oamenii,
digurile când a venit apa mare, dar nu locuiesc in alte case si au 2 sau 3. Si
in partea aceasta. Exista nişte locuri, atuncea locuiesc numai in una. Sau
am inteles, special amenajate pe unde stau la oraş, sigur! Daca ar fi fost un
se poate tăia digul. Cineva, si eu după om cu suflet, se gândea la fiecare, nu?
cum am auzit ca mai vorbeau unii, era Sigur, aşa ar fi putut! Ca sunt oameni
cineva de la Ape, care dirija pe-aicea cu remorci, nu cred ca oamenii daca i-
probleme, era in bar, beat, si spunea ar fi mobilizat ar fi răspuns.
ca situaţia e sub control si apele Dar ei spun: „Nu ca noi am
veneau pe noi fara nicio problema. vrut sa va scoatem din sat, dar aţi
Uman era, ştiu eu, sa fi ţinut refuzat!” Dar când aţi vrut sa ne
legătura cu cei de la Apele Romane,
138
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
scoateţi din sat, când apa era pe noi! 1,80, si pana aici ii ajungea apa lui,
Deci atunci era târziu! deci era apa de 1,60, suta la suta. Si
De la Protecţia Animalelor? câinele, in momentul in care l-a văzut,
Nu ştiu sa va spun, deci a venit de pe ruine, din mijlocul
era…erau tineri, deci de la Protecţia ruinelor, a putut sa-l ia, l-a luat, zice:
Animalelor, aşa se numeau, de-ai „Oare nu mă musca?” Nu l-a muscat,
statului, da, da! l-a luat, l-a dus, aşa pe o…ca pe un
Şi ei ce făceau, ce rol aveau? platou l-a scos afara si in momentul in
Au adunat toate animalele vii care l-a pus jos, a plecat câinele... Era
si moarte, le-au adus mâncare câinilor fericit, da, da! De-asta va spun ca era
si la pasări unde erau ruine si erau foarte fericit, n-a mai stat sa mai
găini pe ruine le aruncau grăunte. Au vorbească cu el sau sa-i zică ceva, sa
deschis aşa un mini-cabaret veterinar latre sau…
unde au castrat toţi câinii si au Cate zile aţi mers cu ei, cu cei
construit pe cheltuiala lor un adăpost de la…
pentru câini, dincolo de Bega, unde Ori de cate ori a fost nevoie si
au pus toţi câinii fara stăpân. vedeam pe undeva un câine sau… Le
Acuma? spuneam, mie-mi plac animalele si de-
Stăpânii si-au luat câinii si cei asta mi-a plăcut sa fiu utila in acest
care n-au avut stăpâni, i-au luat alţii sens.
cărora le-au fost dragi, deci nu mai Animalele moarte... ei le
sunt câinii. Dar au fost câini, zeci de puneau in nişte saci speciali si când
câini. ieşeau afara cu barca, erau in saci,
Erau pentru ca nu aveau unde erau ambalate, nu se mai vedea nimic,
sa stea, nu? le ardeau sau ceva. Vedeam ca le
Pentru ca au plecat stăpânii si strâng, dar eu ii ajutam, adică, adică
câinii i-au lăsat de izbelişte. Unii n-au dirijam unde sunt animalele. Le
mai putut de…bun daca i-au lăsat spuneam: acolo sunt pisici, acolo sunt
liberi, parca i-au lăsat. Dar, alţii i-au câini. Si altădată, deci atunci cu
lăsat in lanţ si-au murit. câinele, am venit cu băiatul sa-i spun
Vai, si-au murit înecaţi?! pe unde sa meargă pentru ca terenul
Înecaţi, da?! Mi-aduc aminte era si mai înalt si mai jos si el a vrut
ca era un câine, pe care l-a salivat, chiar sa plece undeva prin santuri.
deci, băiatul de la Protecţia Acolo era de vreo 3 m, s-ar fi înecat.
Animalelor, i-am spus ca acolo este Si i-am spus exact pe unde sa meargă.
un câine si m-am dus cu el, zice, Nu se vedea drumul, şi eu ştiam exact
câinele, intre timp, pana m-am dus pe unde sa-i spun: pe-acolo e
după el, s-a retras undeva pe ruine, trecătoarea si am mai scurtat si am
mai in spate. Când a apărut, eu n-am mers bine. Eram un bun ghid...când
intrat in apa, a intrat el ca era foarte aveau nevoie. Vorbeam cu toata
înalt, eu am stat unde era apa mai lumea, deci atuncea nu era nevoie de
mica. Lui ii ajungea, deci el avea cam o anume prezentare.
139
CORNELIU DRAGOMIR
140
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
141
CORNELIU DRAGOMIR
142
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Eram toţi pierduţi, în panică, era o fugă, nu ai ştiut încotro s-o iei,
toată lumea trăgea de noi, autorităţi, «Ce ne face?», «Cum să facem?», «Ce-i
cu noi?», «Unde mergem?». Eu am zis să fiu în mijlocul oamenilor...
Lotzi Biro, bărbat, catolic,
consilier local, 37 ani, sat Oltelec
Prin lectura interviului de faţă
se citeşte lupta dintre viaţa privată, de
familie, a actorului social intervievat şi
responsabilităţile aferente statusului
socal politic-administrativ ale acestuia.
Sensurile acţiunilor sale au vizat
salvarea bunurilor proprii, a animalelor
domestice, protejarea membrilor
familiei precum şi monitorizarea
evoluţiei hazardului, calmarea populaţiei
sinistrate şi protejarea, proporţional cu resursele avute la dispoziţie, grupurilor
aflate în situaţie de risc.
Nu au fost publicate conţinuturile cucaracter politic, atacurile discrete la
adresa adversarilor de pe plan loca, prezenţa acestora în discursul omului politic
intervievat având o pondere scăzută, ceea ce a făcut alegerea acestui material spre
publicare. Selecţia respondentului s-a făcut pe baza metodei bulgărului de zăpadă.
Mediul de realizare al interviului:
Programarea temporală: Interviul s-a derulat cu începere de la
ora 14:00, în data de 08.07.06, înregistrându-se 3 volume a câte 60 de
minute
− Scena: Interviul s-a realizat în locuinţa proprie a intervievatului,
în casa proaspăt construită, în sufragerie.
− Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au participat
Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir în calitate de
intervievatori, iar Lotzy Biro în calitate de intervievat.
143
CORNELIU DRAGOMIR
144
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
145
CORNELIU DRAGOMIR
146
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
147
CORNELIU DRAGOMIR
148
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
149
CORNELIU DRAGOMIR
150
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
151
CORNELIU DRAGOMIR
152
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Nu cred, da ei, na, nu ştiu care Care fonduri? Ălea care le-au
a fost, asta e o problemă de gândire, luat?
de descentralizare, fiecare comunitate Dacă au activitate, automat au
îşi ştie problemele ei cel mai bine… şi fondurile aferente, dvs, dacă aveţi
Da dar la noi încă e centralizat tot… salariu la primărie, acolo, unde lucraţi,
Tot respectul pentru n-aveţi şi nişte obligaţii, nişte fonduri
maghiarii… ca să vă desfăşuraţi activitatea? Veniţi
Da… cu calculatorul de acasă?
Domna Sulfina a aflat de... Şti cum este la Apele Române,
competenţele excepţionale ale celor trebuie să ajute ungurii, nu ungurii, ei
de la A.R.B.? au venit să ajute ungurii! Şti ce au
I-a schimbat deja, erau alţii ajutat pe unguri, să le care motorină
care se ocupau, deja, că totul d pune de la cisternă pân’ la pompă, atât a
politc, asta mă doare, auzi, eu nu mă fost ajutorul lor: cu bidoane, cu..., şi
supăr pe omul ăla care îl ia şi din acolo nou am ajutat cu, noi am
politică, dar să-şi vadă de treabă, când rezolvat şi cisterna şi tractorul care l-o
inginerul ăla de la ape, de care se tras până acolo că l nu-şi dă Aro ca să
povesteşte că le trage la măsea, că ăla tragă cu butoiul că e de director, Aro,
e doxă faţă de ăştia lalţii, da dom’le, atunci a fost discuţie iară.
să-i facă ministrii pe toţi, de la apele Sscandal şi cu motorina... mai
române... multe scandaluri, eu nu am avut
Dar omul ăla care bea era cu probleme cu ei, au fost nişte
politică? scandaluri, nişte valuri, dar... Digul
Da nu, nu, nu... aparţine de „Apele Române”, ei
Deci nu avea nici o autoritate? răspund, noi pentru astea, nu alocăm
El era sub ăştalali, că fonduri şi nici nu primim. Ei sunt
directoru’, normal, numai cu, cu, şi direct implicaţi şi obligaţi să-şi facă
când a întrebat unde sunt utilajele lor, treaba, nici drumul ăsta naţional n-am
a spus că-s la fier, am vrut să-l arunc ce să-i fac , să-l repar, sau să-i fac
în Bega. orice, ţine de „Drumurile Naţionale”.
Cum adică? Dacă am ceva, telefonic sau trimis
Păi da el trebuie să aibă utilaje adresă. M-am rugat vre-o zece ani de
pentru intervenţii, nu? Dacă vrei să zile, aici la colţ, să facă un podeţ că
faci un dig sau să muţi ceva, un era înfundat, să-l spargă, să ridice, să
tractor, un escavator, ceva, păi să mă bagă un tub să scurgă apa din sat,
rog eu de neamţu’ că el are utilaje, să acuma după ce o trecut valul... Acuma
mă rog eu de ăla, aici pe plan local, au reuşit să facă şi drumul respectiv.
transformare, să duc aia, să trag aia, Până acum era un drum
să-l rog pe ăla... infernal, probabil, s-a reparat ceva din
Păi dar este ministerul apelor el?
şi au primit nişte fonduri, acum am Să spun că de la Giuvăz în jos
înţeles că... e prăpăd, dar până aicea, în Otelec, se
153
CORNELIU DRAGOMIR
154
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
mul mai veche decât sunt născut eu. Păi vă uitaţi la unguri, cine e
Eu am explicat, ar nu ştriu dacă ea... de vină...
Dar mai corespunde harta cu Nici nu suntem curioşi, asta a
realitatea? fost un accident prostesc.
Corespunde că nu s-au mai Omul ăla ar trebui să plătească
mutat, nici calea ferată, nici digul, dar pentru toate lucrurile pe care oamenii
asta e... le-au pierdut!
s-au curăţat aceste canale, aţi Ăla nu e vinovat, omul ăla
verificat de curiozitate? care a decis să sape aici şi nu aici...
Da! Acuma se mai lucrează, le Probabil era un şef de lucrări,
curăţă de la primăvară la toamnă. dar...
Acuma nu mai este apă că n-a mai Şi acuma când a fost să pună
plouat. sacii, da ce credeţi, cine era şef de
Da, dar la iarnă... sector, un băiat care răspunde de
Na, nu mai vine apa, eu sectoru’ ăla , el săracul nu avea nici cu
garantez că apă cât a fost aicea nu va ce să lucre, nici cu cine, dar nici nu
mai fi deloc. ştia ce să facă. „Măi omule, tu eşti
Pe ce vă bazaţi? care trebuie să şti ce trebuie să faci...”,
Că n vine, nu are voie apa să „Păi da’ spuneţi dvs.”. Am chemat pe
vină încoace. primarul de la Cruceni şi de la Foieni
Vă împotriviţi la Dumnezeu... şi cu oamenii ăia de acolo că el nu ştie
Nu, când întotdeauna digu’, ce să facă. M-am dus la staţia de
acum se uită unde mai slab, numai pompare, acolo erau nişte ingineri de
voit dacă mai are să vrea atunci se la Ape, „Domnule director, ce facem,
sparge imediat. Că totdeauna Timişul, spuneţi, că de aia am venit, uite, lopeţi
unde nu e locuit, acolo se duce apa, avem, aia avem, noi, cinzăci de
nu încoace unde... Eu cred că din oameni am venit cu maşina, ce să
prostie s-a spart încoace, eu pot să vă facem?”, „Păi eu nu vă dau sarcină,
spun, oamenii ăia care au spart... mergeţi acolo, vă spune omul.” Când
Care?....oamenii ăia care au m-am dus la omul, omul era frică că
spart digu’, nu se ştie cine a spart. nu ştie ce să facă cu noi, zic
Oamenii ăia nu au să răspundă... Cine „Oamenilor, hai să punem noi saci, să
l-a împuşcat pe Ceauşescu, cine, zi tu, punem sub o folie, să nu-l ia...” Ce e
cine? dumnealui, e un om, eu nu sunt
Comitetul ăla care a judecat în primar, dar spune tu, ce era să fac?
numele poporului? Când m-am uitat, stătea şi el, privea,
Cine, zi tu, cine, se spune? Nu pierdut, săracul, că de regulă eu îs cu
se spune. A murit, săracu, împuşcat. gura mai mare!
Păi la ungura s-a făcut un reportaj, cu Aşa, un fel de primar al
ei, personal, trei ofiţeri, acuma vre-o Otelecului?
trei săptămâni era reportajul cu ei, la Nu, nu cred în chestia asta,
noi nu se spune, vezi? că...
155
CORNELIU DRAGOMIR
156
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
nici nu erau ca la noi, erau, aici mai Cam când aţi plecat la Uivar?
ascultau, dar acolo erau căpoşi. Iţi dai Până-n şase jumate.
seama că noi eram în apă în zilele Înseamnă că noaptea de
alea, deci au ajuns şi pompierii de la vineri/sâmbătă n-aţi dormit, nu?
Alba-Iulia şi de la, da, de la Zalău au Păi n-am dormit că acuma
venit ăştia cu bărci de motor, cu cred că o să vă povestesc până
şalupă, cu şalupă am scos animale şi deseară că nu...
tot. Puteam să plecăm fără ei, eu când Până v-aţi strâns lucrurile...
am venit, vineri noaptea, de la ei Lucrurile le-am strând repede,
încoace, deja de la ei erau care au şti ce repede merge când e disperare?
venit, erau cu oi, turme de oi treceau Nici nu ştiu cum am înpachetat în
pe cale, veneau, treceau Bega... maşină de a plecat plină. Tot am
Vineri mai mergea trenul? pregătit, tot a intrat în faţă, dimineaţa
Sigur că da, venea asta a fost când s-o luminat de ziuă, „Haideţi să
foarte repede, că a venit apă, sâmbătă plecăm!”, am luat tractorul, am luat
seara era la noi, că el încă mergea telefonul, am vorbit cu şeful de post
până-n Ionel, şti, pe cale ferată, că am mai dus câteva lucruri la el, o
încolo, încă na fost apă. Atuncea când parte la o cunoştinţă, am vorbit cu
la noi a fost apă mare, atuncea o venit amândoi, „Hai, hai...”, când m-am
unul până aicea şi l-au tren pân’ la dus, am lăsat sacii, m-am întors, era
Pustiniş. Nu a mai putut înota. apa, toată lumea la saci. Atunci s-a
Vă este greu ca să povestiţi, adunat foarte multă lume la saci,
nu? femei, copii, tot felul.
Chiar greu a fost! A fost aicea Dar dvs i-aţi anunţat sau altă
fratele meu, am mai discutat nişte persoană i-a chemat?
treburi şi am mai arătat şi pozele de la Nu numai eu personal, dar aici
inundaţii.... suntem trei consilieri, au fost, noi am
Sâmbătă... Sâmbătă dimineaţa ,fost, a fost primarul, toată ziua s-a
eu am plecat... circulat, nu e adevărat ce zic oamenii
Practic, în mod concret, că noi nu, că nu au fost coordonaţi, o
calendaristic vorbind, Sâmbătă fost coordonaţi, dar. Toată lumea a
dimineaţa la ora două aţi tras fost derutată, speriată, panică, dar au
clopotele, nu vineri dimineaţa la ora fost, zic eu, organizaţi că altfel, nici
două. atât nu s-ar fi salvat!
Vineri noaptea la ora două, în După ce am venit, lume
mod popular, că la oameni ziua disperată, toată lumea, cu, cu maşini,
începe la ora şase dimineaţa, cam aşa cu biciclete, cu purceaua încărcat,
începe... Deci sâmbătă dimineaţa eu mergea, plângea, pe după gât cărau
am plecat la Uivar cu astea, de acasă, lucrurile dincolo de Bega.
când am ajuns aici, voiam să mai iau Ştiţi ce vreau să vă întreb, cât
nişte saci dar era, deja, şi nişte saci, şi v-a luat să vă duceţi şi să vă
consiliu... întoarceţi?
157
CORNELIU DRAGOMIR
158
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
159
CORNELIU DRAGOMIR
între contrafişe, dar în rest e liber, că alea vechi, şi cu două camere, nici nu
dacă nu eşti atent, pe întuneric, poţi se putea imagina, atuncea, ni aveam
să sari, să intri în cameră. un proiect foarte bun dar trebuia şi cu
Vrând- nevrând... o cameră, nu cu una, două, trei. Aşa a
Vrând-nevrând, da. venit proiectu, prototip, nu ştiu de
Dvs aţi fost de acord, faceţi unde. Nu ştiu, eu nu puteam...
parte din autorităţi, nu aţi avut nici un Trebuia să fi întrebat...
cuvânt? n-ai cu cine că lucrarea a fost
Firma „Cucu”, nu am avut cu licitată, eu s-au dus cu preţirile şi cu
cine, nu s-o putut, proiectul trebuia lucrarea, asta a fost oferta şi ieftin şi
respectat că, atâta că nu s-a respesctat rapid!
în totalitate că normal, astea trebuia Irapid, e bine, venea iarna...
acoperite cu materiale din astea de Eee, încă sunt case deja nu
lemn, lemneroase, normal, cu mai se ştie de constructori, nu mai
căpriori, a fost un preţ şi la noi, sunt, multe, multe, care trebuiau
lucruri din alea, obiecţii, scândură, a predate pân la ora asta, nu demult.
trebuit să ne descurcăm noi, normal Păi şi nu aţi dat în judecată?
trebuia zidit, scândură şi făcut Pe cine? Firma care, da cine să
acoperişul cu căpriori, au venit cu dea în judecată? Ce am eu cu
lucruri din alea, ansamblate, făcute, constructorul.
bătute în cuie şi... Da, dar astea nu sunt case
A zis şi domn profesor, casele particulare, este situaţia unei
seamănă, parcă-s gemene... colectivităţi umane, dar...
Păi da că toate, unele cu o Nu dragul meu, că fiecare
cameră, altele cu două, altele cu trei, persoană care a avut casa prăbuşită
păi da’, s-a făcut câte persoane de trebuia să renunţe la terenul pe care a
familie, are de familie, în casă, câte avut casa, aşa ş eu am dat statului
persoane, deci la două persoane s-a român care să construiască.
făcut o cameră, fie că-i mamă-sa cu Spuneţi-ne mai multe.
copilu de patruzei, tot o cameră, chiar Da, oricât am avut eu casa
aici la colţ, babă-sa cu fiu-su de câţiva ,metrii pătraţi, eu trebuia să dai
patruzeci stau într-o cameră. statului român ca să poată constri,
Aşteptăm decesul bătrânei... statul român nu poate să constriască
Da, dar asta nu e o rezolvare, pe proprietatea mea, da, am dat
că nu numai ei sunt, noi mai avem proprietatea statului român,acum el o
vre-o cinşpe cazuri, no am făcut o constrit casă pe patrimoniul lui, o
hotărâre ca să cerem de la guvern că construit casă, casă care va fi dată
nu se putea, nu sunt multe cazuri, dar consiliului local şi consiliul local le dă
puteau să facă le fiecare câte-o la vechii proprietari, înapoi.
cameră, nici nu erau case, la sat, o Practic...
singură cameră. N-o fost o casă cu Eu nu am încă casă, asta este,
treaba asta, două, trei camere. Casele satu în casa statului, pe proprietatea, e
160
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
proprietatea mea şi pământul pe care rămas fără bani, fără nimica, n-am
îi casa e a statului. avut de unde să recuperăm, n-am avut
Suprafaţa pe care o ocupă casa din ce să producem n-am avut de
nu vă aparţine? unde să creştem, deocamdată.
Nu e o aberaţie că casele Dar atuncea nu vă gândiseră-
statului român, eu nu pot să ţi... cu asigurările, nu găndeaţi chiar
construiec pe proprietatea statului atât de...
român. Eram în situaţia că... La ce să ne gândim, cine are
Nu se reglementează, au fost bani să plătească asigurarea când nu ai
inundate, la Bucureşti nu l-i se pare, atâta venit din agricultură cât să iei,
că atuncea nu pot să dau ordonanţă la decât să trăieşti, şi nu, numai să trieşti,
ordonanţă, cei cu ordonanţă la la limită, la limită, nu-ţi permiţi să
sistemul de ordonanţă... cumnperi o sămânţă nună sau ceva
Se mai parctică... mai de calitate că ieşi în pagubă.
Deci noi nu avem nici un Aţi văzut cum s-a spart digul?
necaz, em dat pământul înapoi, dar... Acolo, eu am văzut cum s-a
Cu animalele ce aţi făcut? refăcut, eu am fost acolo acuma când,
Păi la Uivart. Am dat vacă, s-a refăcut, acuma iar au fost
taur, alea le-am pierdut că nu am avut probleme, a fost cu, eu cred destul de
unde să l punem. sănătoase, azi s-a refăcut, aşa s-a
Dar la un preţ bun? reparat. Avea scurgeri bune, era cu
Da, cred, le-am dat ca să mă piatră mare, deci eu n-am, nu m-am
cap de ele, nu că am vrut, toată lumea băgat, am văzut cum pământul mare a
le-a vândut că nu a avut ce să le dea fost bătut, făcut la profilul lui normal,
de mâncare, nu a avut unde să le ţină. asta am văzut, că ce-i năuntru, asta nu
Cine le-a cumpărat? am văzut, sau ce au făcut, cumau
De la o sută şi cxeva de vaci ât făcut sau...
am avut în sat acuma avem ăaizecă, Apa a spălat?
şaptezăci în tot satul? Să nu mai Apa nu a spălat acuma, acuma,
vorbes de porcoi că toată lumea a la a doua spălare o s avem apă iar,
avut câte şapte, opt porci, pe lângă cum a fost făcut, acuma, trebuie
astea mai o scrofă, mai o, două, trei intervenit, iar şi iar că...
animele. Dar nu a fost întărit cu pomi,
Le vindeaţi? Unde? ceva?
Păi la abatoare. Din asta ne Lasă că pomii trebuie băgaţi le
câştigam existenţa, de aici au trăit, de foc, toată lume anumai taie pe toate
un lapte, un porc, tot ce au făcut. drumurile, cine să pună?
Deocamdată inundaţia ne-a luat în Dvs, consiliul?
van, în anul ăla am investit tot, totul a Noi nu avem de a face cu
fost făcut gata, la semănant, la digul, nici nu ţinem nici cu Bega, nici
ierbicidat, la făcut tot, tot, tot, cu nimeni, nimeni, n-ai voie să iei, n-
îngrăşăminte, tot, apa a luat tot şi am ai voie să cureţi.
161
CORNELIU DRAGOMIR
162
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
163
CORNELIU DRAGOMIR
până hăhăhă, erau fisuraţi, uşile erau au scos că de ce le-am spus aşa, cred
forţaţi, în plus că..., podul era deja în că di contră, ei tot veneau să mă
valuri. Parhetul atât de umflat a fost întrebe, Cum ăi, Ce e, Cum facem,
de apă, s-a umflat parchetul de un întotdeauna veneau. Eu făceam
metru. Roată, roată, lângă perete, naveta de la Uivart, că acolo am
betonul a fost rupt, că nu a putut să dormit, fiecare dimineaţă am venit în
mai ţină fiindcă jos era moale, s-a sat, am făcut rondul, am mai stat de
lăsat că nu a mai rezistat. Geamurile vorbă cu câţiva, oamenii, am fost şi
nu le-am mai putut deschide, uşile. S- pe la pompe.
a lăsat greutatea pe ele, toate tocurile Eu tot stau şi mă gândesc,
de jos erau rupte. Umezeala de jos a cum un şef de echipă a îndrăznit să
slăbit tot, greutatea de sus, plus că a confunde malul drept cu malul stâng?
fost presiune lateral. Presiunea, tot ce Probabil n-a fost şef de
a fost lăsat sus, ud, pământul ăla ce-o echipă, eu consider că dacă trimitea
fost ud, ăla a împuşcat zidul aşa, zidul un om capabil acolo, nu se întâmpla.
se dilată, a forţat din perete şi s-o dus. De exemplu l-au trimis pe Bade
Crăpături, ce a fost încolo, păi de la Gheoghe ca să nu se ştie, cine face
mine în cameră treceam în cameră la lucruri din astea, ăla care nu ştie, unul
părinţi. care ştie mai întreabă odată, „Mă,
[după un timp] Şţiu... nu am sigur e acolo?” Eu îl întrebam, „Bă,
mai avut ce face, cum priveai numai sigur?”.
apă. Când am venit înapoi, am urcat A întrebat, poate? Dar nu erau
podul la Bega. Nu mei vedeai ce e... militari, erau muncitori de rând?
Dvs, Sâmbătă, ce-aţi mai Şi dacă erau militari doar nu
făcut? erau proşti să se îmbrace militari,
Am stat pe la casă, am fost pe lumea a spus că erau tineri, lumea a
la casă, seara am fost pânî s-a povestit că i-a văzut! Poate că au oprit
întunecat cu animalele, ba pe la unu, trenul între Foieni şi Giulvăz şi au
ba pe la altu, eu am rămas cu fie-mea. spart şi au plecat.
Eram toţi pierduţi, în panică, era o Probabil au venit cu trenul de
fugă, nu ai ştiut în contro s-o iei, tată 6 şi 20, atuncea?
lumea trăgea de noi, Ce ne facem, Da, eu au coborât în Cruceni,
Cum să facem, Ce-i cu noi, Unde s-au dus, au făcut ce-or făcut şi după
mergem? aia au mers la dis, au spart şi au stat la
Vă întreba lumea ca să... calea ferată şi colo au oprit trenul şi s-
Nu numai, eu nu m-am simţit or dus mai departe.
deloc, eu am zis să fiu în mijlocul A oprit trenul dar nu era
oamenilor să fi cât mai simplu. staţie, d ce a oprit trenul?
v-aţi considerat responsabil? Da, că acolo trenul circulă ca
Deci n-aveau pentru ce să mă şi aicea, dacă se pune pe linie nu
considere responsabil, eu nu am opreşte, trece peste ei? Dacă vrei, e
purtat nici o etichetă, nici o, că deja de la gară până la pod mă urc de trei
164
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
ori şi mă dau jos de trei ori din tren. eu n-am cu buzunarul tău nimica, nici
Şi acolo tot aşa, o femeie. tu cu al meu!
Da, acolo e un tren mai mare, Mă gândesc că dacă-mi băteţi
Orient expres, aici e un tren mai mic, acolo un şteneap cu o...
Săgeata albastră, nu? Dar cu gara ce s- Le violez patrimoniul, deci
a întâmplat? asta dicuţie o purtăm trei zile, la
Asta nu-i gară, haltă! Gara asta consiliul local mi sa aruncat în cârcă
e desfiinţată de ei, asta nici nu mai că apărarea civilă, că tot, dar şi cu pele
figurează la CFR-u în inventar, eram şi cu mediul, şi cu tot, când a fost
viceprimar, acum vre-o patru sau consiliul local, noi să ne cumpărăm
cinci ani, tot ei, CFR-iştii au instalat o barcă, noi să ne cumpărăm cortul, noi
familie cu, tineri, ca să aibă eu grijă. A să le cumpărăm tot. De ce? Ei numai
plecat el, CFR-istul, doamna să ia banii şi noi să facem treaba.
plimbăreaţă, copii sau jucat şi a luat Situaţia era aşa de dramatică. De la
foc casa şi totul a ars. Îmi dă telefon Timişoara până aici, Bega nu iasă
vecinul de vis-a-vis, stătea afară şi a pentru că e reglabilă, avem trei ecluze,
observat că iasă fum, a suna la civili, care reglează nivelul apei, noi avem
că noi avem formaţie de pompieri, trei, sârbii au cincizeci, şi acolo ei au
îmi dă telefon ăştia că „Lotzi, hai ca să poată regla nivelul apei. Timisul
repede că a luat fost aicea, în gară!”. nu are, păi dincolo, sârbii aşa ne-au
Vin repede, din Timişoara, vin că arde înjosit, mă crezi, ei, indiferent dacă e
gara şi ea era înăuntru. am sunat şi am mare sau nu, e canalul care preia, nu?
zis că arde gara, Noi nu avem gară la E şi navigabil, pe deasupra. Acum un
Otelec!, Cum n-aveţi, asta ce e?, Ăăă, a venise testul de fezabilitate să se
aia nu mai e gară, nu ştiu ce, să facă şenal navigabil.
plesnesc când am auzit, noro că a fost Şi cu ce venim, cu barca că
televiziunea şi i-am băgat. O venit nu vaporul...
ştiu ce livare la şofer, că la picat, că, Noi vrem să mergem cu barca,
am spus scoate-i afară şi gata! cu vaporul pentru că vaporul, sigur că
Trenul opreşte! da, era vapor, încolo trăgeau caii din
Opreşte, sigur... Când au venit ambele părţi, de pe mal, trăgeau caii
maşinile de pompieri, cine să deschidă pân la Timişoara şi încoace venea cu
uşile, eu? Nu, că rezolvăm noi!. apa, dar acuma.
Deci era şi nu era? Să nu poat’ consiliul local să ia
Era şi nu era, noi, am plecat, o decizie...
am băgat televiziunea, nu, nu, nu, dar Ce nu e al meu nu pot să
totuşi, să ardă gara şi să nu, noroc că pretind, nu pot să investesc...
a fost vecinul ăsta vigilent. Să ne întoarcem la inundaţii...
Dar nu aţi pus o tablă acolo, Am ajuns sâmbătă după amiază,
Otelec, să ştie omul unde să coboare? sâmbătă seara.
Iarăşi o luăm de la capăt. Eu Am scos... animalele şi mobila,
nu am ce căuta pe pământul dumita, cu tractorul, cu tot, şi remorcă, am
165
CORNELIU DRAGOMIR
scos, cât am apucat. Şi furaje am mai ne-am întâlnit cu domnul primar, noi,
trând pentru animale şi pentru cât, o consilierii, ce e de făcut, unde e de
săptămână, două, ce am mai avut s-a mers, cu cine trebuie mers, unde
umplut repede remorca şi gata. trebe dus, cum organiză, ce ducem,
Şi aţi plecat înapoi la Uivar? unde punem, sunt copii care...
Da, acolo am găsit o casă Copii din Otelec?
goală că fostul primar, care a fost Copii din Otelec au fost duşi
primar, a cerut, că cine are casa goală la, marea majoritate la Timişoara la
şi stă la oraş să dea telefon şi să ne şcoli profesionale, nu au lipsit de la
instalăm acolo. Am avut milă de la un şcoală, au stat la internat, şi copii de
moş şi o babă. Am stat acolo trei grădiniţă au stat lângă părinţi.
familii. grădiniţa, aşa am înţeles, de la Ionel,
Dar oamenii ăia care au stat în de la Ionel, marea majoritatea s-au
cort... dus la Slătioara, la grădiniţă, după aia,
Au stat în cort, dar foarte marea majoritate dintre ei au fost la
scurtă durată, patru, cinci zile. Au mai Calacea, Poarta, Peciu, JImbolia, şti
fost şi oameni care au stat şapte luni, cum a fost, au fost în mai multe
a fost şi o doamnă ce a fost adăposturi că acolo...
învăţătoare sau o profesoară, în cort a Dar au fost şi otelecani care au
sta. Normal, avea multe animale. Au fost cazaţi, că...
mai fost cazuri, nu unul singular, dar Da, şi de la noi su fost la
situaţia a fost de aşa natură că toţi Calacea, la Buziaş, la Jimbolia, nu ştiu
care au avut multe animale îi dacă...
convenea ă stea mai mult acolo. Să-ţi S-au mai îmbătata, aşa?
spun şi partea ailaltă, că toţi ăştia care Nu cred, ai noştri nu.
au stat în cort, de aia au stat, toată Acuma ce să vă zic, folclorul,
lumea care a venit în zonă lor le-a dat! slavă domnului, gura...
care o venit, tot acolo a dat. Personal eu nu am auzit şi nici
Deci oamenii care veneau... nu am văzut la televizor, când aud
Absolut, absolut, eu nu mă câte ceva eu pun în discuţie, dar nu
refer la unul special, erau ăia care am auzit nimic.
stăteau pe câmp cu animalele. Şi Duminică dimineaţa...
A fost şi cazul unei doamne Nu m-am trezit pe la şapte
proesor, localnică, care făcea naveta... opt, să nu înţelegi căi dacă m-am pus
O lună, cu şcoala... şi, ba a mai să dorm am dormit de la ora opt seara
lucrat, a mai lucrat, cât a mai făcut până la ora opt dimineaţa. Eu dacă
naveta. Trist, au fost şi copii la am dormit două or peste noapte,
bacalaureat. Prima noapte când am atunci era bine, şi ând era afară la
fost la Uivar am dormit pe un fotoliu pompe, eu am plecat cu noaptea în
că dimineaţă când am plecat încoace, cap acasă, până m-am spălat, până am
iară, când am ajuns la primele case, mâncat, când m-am pus să mă uit
toate au picat. În fiecare dimineaţă puţin la televizor eu am fot imediat
166
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
adormit. Dimineaţa la ora şapte eu întrebau, cum, ce-i, vine, nu vine, ce-i
eram la primărie să mă duc la pompe cu apa.
să le duc aia, de tot ce aveau nevoie Deci luni dimineaţa aţi încput
eu m-am dus, plus că au mai fost şi a căra benzina?
ăştia care produceau apă la pungă, Da de unde, păi eu veneau
aduceau apă că aicea nu era apă marţea, după o săptămână, m-i se
potabilă. Aveau un agregat de la pare, atunci au venit. Am venit aici şi
Apanova, cum e Aqvatimul de la am numărat casele picate, prima
Timişoara, ungurii ne-au ajutat mult, dată...
au venit cu centrala de la, cum e Eraţi însărcinat?
laptele la pungă, aşa era şi cu apa, dar Pi când am plecat de la
era tratată. Acum au adus şi apă de la primărie ştiam fiecare ce are de făcut.
Buftea, dădeam vre-o patruzeci de mii Eu mergeam să văd, la concret, care
de pungi pe zi, ne-am dus în fiecare casă a picat, apicat, n-a picat de tot,
sat, am dus şi la, Pustinişul era cum stă, care mai stă, cât a crescut
aprovizionat cu apă potabilă, apa, unde...
Sânmartinul magiar era aprovizionat Dvs eraţi obligat să...
cu apă, şi la Cruceni şi la Foieni. Nu obligaţie, asta era obligaţia
La Foieni cum s-au descurcat lu domna Sulfina, îţi spun, dacă ei au
cu apa? confundat dreapta cu stânga, crezi că
Păi da’ acolo au fost nişte la numărat se mai descurcau? De aia
austrieci cu pompele. Austriecii au ne-am dus noi că noi am ştiut şi casa
venit cu pompele cu apă, la Ionel au fără număr a cui este, noi am
fst din Olanda, dar ei au venit după cunoscut şi oamenii din sat. Ne rugau
apă de fapt. să ne interesăm să vedem şi de
Care a fost momentul cel mai animale, dar, aicea de exemplu, când
critic? am plecat cu barca, era lume şi ând
Momentul critic a fost, trebuie am ieşit pe partea ailaltă, toată lumea
să spun două lucruri, de la Foieni Cum e?, Cum e? Cum e? Se putea
când am văzut ce vine până am văzut intra pe caea ferată, o parte au intrat
din Otelec prăbuşit primele două pe acolo şi a venit apa.
case. Dar circula lumea pe linia...
Aţi crezut că se va întâmpla Da, au mai intrat, după masa
aşa ceva? se pare că nu au mai lăsat, dar de
Nimeni n-a crezut! Oamenii dimineaţă au mai ieşit şi după masă au
nu au crezut când am spus că apa mai intrat că...
vine aşa de mare, n-au crezut dar Deci în ziua de Duminică
când au văzut că şi eu împachetez au dimineaţa trenul a intrat...
înţeles că nu-i de glumă. Eu când am Da, era trenul de noapte care
intrat cu maşina, au am văzut, venea şi ăla pleca dimineaţă înapoi,
oamenii stăteau în colo, nu pe mine deci ăla a mai ieşit afară.
personal, oamenii stăteau pe pod şi
167
CORNELIU DRAGOMIR
168
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
169
CORNELIU DRAGOMIR
Alba Iulia, au fost trupe destul de locuri unde na fost apă, dar la ei a stat
numeroase, asta ştiu. a venit cu o săptămână jumate, noi când le-am
consilierul ei au venit cu un consilier dus apă acolo, ei săpau în grădină, şi
cu maşina, s-o oprit acolo la biserică aicea mergeam cu barcă. Eu atuncea
şi au aşteptat şoferul să vină cu m-am băgat cu ungurii,avea o barcă
trupele. Au venit trupele cu şalupele, din aia mare şi am băgat apă la ei, cu
cu barca cu motoare, după aia au maşina. Ei săpau în grădină şi noi
venit cu costume, au înotat prin apă, eram inundaţi.
cred că sâmbătă seara era, şi au Ce săpau, culturile agricole mă
început să meargă să scoată oamenii. gândesc că...
Numai oamenii? Da de unde, a venit apa, în trei
Oameni, bani, materiale, ce zile s-a retras, acolo a rămas totul şi
mai era. unde n-o fost apa, acolo se putea
Dar cel mai afectat a fost săpa.
Ionelul? Unde, la Foieni?
Cel mai înconjurat a fost Da sigur, şi la Cruceni şi la
Ionelul, da, care cel mai afectat a fost Foieni. Şi aicea sunt locuri unde nu a
Otelecul, care... Într-adevăr, aicea fost apă şi s-a săpat sau o fost şo s-o
sunt case care nu au fost în apă, la dus imediat. Aicea nu s-o dus că aicea
Ionel nu a fost decât apă, dar acolo n- a stat plin, dar la ei, acolo, nu a stat.
o stat atâta, dar... La noi a sta, băiatul ăla care a fost
Care a fost cel mai afectat sat? însurat aicea şi a ridicat casa, după o
Şi Cruceniu, că şi la Foieni, săptămână jumate a fost gata zidit,
dacă tu ai fost, păi la Foieni, acolo, nici nu a venit să vadă cum îi, ce a
cum e şoseaua, tot e sus, numa pe picat.
lângă, pe lângă sat, deci ultimele De ce acolo a fugit aşa de
străzi, acolo au fost afectate şi s-a repede apa şi aicea a stat?
refăcut peste tot satul, ăsta a fost mai Acolo a fost ca şi aici, casă de
afectat dar am avut şi case neafectat. pământ, numai acolo na fost aşa mare
Acolo nu a fost primar, a fost... pagubă că acolo au mai fost inundaţii
porcar. şi s-a refăcut că după aia au mai dat
Şi la Cruceni? de apă. La Cruceni şi la Foieni au
Păi şi la Cruceni a fost afectat, picat numai alea care erau fără
mai mult cei dincolo de calea ferată reparaţii fără nimic.
au fost afectaţi. În prima zi apa a Nouă nici nu ne trebuie
intrat acolo şi după asta, unde era mai gară, pentru ce, să fac patru ore până-
sus, acolo iarăşi era mai sus, a luat-o n Timişoara? Vin aici în centru, îmi
roată apa. Aicea tot! zice ce vrea şi într-o oră sunt acolo,
Credeţi că dvs, otelecani aţi sunt în Timişoara, e pentru studenţi,
fost cei mai afectaţi? pentru voi, o reducere. Drumul e
Păi nu cred, eu îs foarte sigur! scumb. No, şi viaţa e scumpă. Voi
Că a fost apă şi la ei, la noi au fost plătiţi asta, nu facultatea?
170
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
171
CORNELIU DRAGOMIR
nostru, pentru sat, nu a fost. A fost mult, foarte mult, nici nu..., satul ăsta
atâta apă că le-a unit pe cele două şi s- s-a schimbat treişase de grade, adică
a făcut mult peşte, păi da era în treisute şaizeci de grade.
perioada de prohibiţie şi el era, chiar Oamenii buni sau făcut răi şi
dacănumai şi-a depus icrele acolo, apa oamenii răi...
era, la dus peste tot. [discuţii familiale Toată lumea s-a făcut rea!
cu mama]. Era peşte pe tot drumul. Toată lumea s-a făcut rea. Aşa văd eu,
Peştel era liber. aşa văd eu, fiecare pe partea lui, el să
Ce imagini vă mai vin aşa în fie, de altul nu-l interesează, acuma,
minte? spre exemplu, în cloţ, am cerut să
Cum a venit apa, iară au fost ajutăm pe acei oamenii la care nu a
foarte mulţi cxare şi-au plâns soarta şi căzut casa dar nu mia pot în ea locui.
foarte mulţi au plâns cu gândul de a S-au înscris că şi ăla are nevoie de
profita. Şi acuma mai plâng... De abia ajutor, ăla care, dar aia e femeie
aşteaptă să vadă pe unul mai străin, văduvă...
vin la el şi-l întreabă ce caută, eu nu Profesoara cu care noi am
am avut timp să caut, să stau cu vorbit şi-a reparat singură...
televiziunea de vorbă, sau eu n-am Aşa e, s-a şi împrumutat în
avut timp. Eu am stat tot timpul lângă bancă, eu o cunosc, eu am discutat cu
comunitate. Asta e greşeala mea! Asta ea, eu îi cunosc situaţia, şi ea cu greu
regret dar n-am ce să fac că toată ziua s-a pus pe picioare, dar deocamdată e
am stat cu oamenii că aşa am crezut în stadiu de discuţii, acuma e un
că bine să fac. număr de cereri, un număr de cereri
Credeţi că oamenii... vor fi date afară că nu corespund
Unii fac zarva şi unii fac proiectului şi după aceea...
treaba! Eu ce am putu să fac? Fiecare să ia cât mai mulţi
Păi... bani?
Nu vă puteţi da seama... Acuma eu concret încă nu,
Vreau să vă întreb ceva. cum s-a exprimat domnul consul, el
Da. decide pe câţi ajută şi cu cât. Asta e,
V-aţi gândit că sunteţi capabil depinde numai de ei, câţi au
de aşa ceva? posibilităţi să folosească aceşti bani,
Foarte mult, nici nu m-am nu pot să dea banii oi şi cui...
gândit că sunt capabil de aşa ceva dar Normal, oricine dă banul,
telefonul a fost deschis tot timpul. La imediat şi urmăreşte...
care am apelat, întotdeauna, adică ei Este munca lui, e drept,
au apelat la mine şi când am zis eu degeaba îi dai la om dacă nu poate să
Fraşilor, haideţi să mergem, să-şi vadă facă.
fiecare de treabă. La asta nu m-am Ce vă mai aduceţi aminte din
aşteptat. Şi încă la ora actuală, acum săptămâna aceea, Săptămâna Mare la
când..., sunt unii care nu mă uită. Aşa ordotocşi?
loiali au fost şi anul trecut. Foarte
172
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
173
CORNELIU DRAGOMIR
Prin grădină nu mi-a rămas După ce s-o retras apa şi care au fost
decât câteva tufeţe de... mai de Doamne ajută, că când am
Aşa de uscată a fost... ieşit eu, toate canalele au fost
Nu a fost uscat, dar fiind apă înfundate şi apa pe islaz... Acuma aici
peste ei, de exemplu sunt aicea de au mai rămas câte-un ochi, fiecare se
douăzăci şi două de ani, aproape duce acolo, nimic n-a mai rămas, aici
treizeci, de când stăm aicea, în parte a fost al meu, aici o fost al meu, aici...
asta, noi nu am avut castraveţi nici o Când m-am pus de am arat, şti cum
dată. Şi strugurii, eu am psu cu am arat, ca pe îngheţat. Parcă era
semănătoare acum patru ani, dar cu pământul îngheţat, aşa de greu am
apa asta totul s-a dus, acuma nu arat.
putem să mai refacem, nu mai putem Spuneţi-ne, drumul era plin de
nimic. mocirlă?
Ce nu puteţi uita? Nu, era mocirlă, iarbă că
Oamenii mult mai în vârstă nu oricum, vegetaţia a fost de stupăriş,
mai ai nici o speranţă. Să şti că nici încă, dintr-o dată, cum să-şi spun, se
odată, domnule poţi să pierzi tot. retrăgea apa în jos, încet, încet până
Muţi oameni se rugau să vină moartea ce a mai rămas apa şi s-a dus... Când
să îi ia. Se rugau să vină moartea să îi mergeam la vânătoare, astă iarnă, nici
ia. nu am mai văzut.
Şi dacă vine moartea după aia? Dar au foat animale moarte?
Păi dacă e deştept, se omoară Cele sălbatice au fugit, marea
înaintea morţii se aruncă, cu ştreagu, majoritate au fugit: Nu au mai rămas,
ce o fi aşa mare filozofie. fazanii sau urcat în pomi, care,
Da... păsările nu au rămas captive, au fugit
Imaginea aia când a venit apa mai roată, mai încoace, eu...
nu pot uita! Vuietul ăla, eu am fost Căprioare... păi nu numai una a fost
afară şi oamenii când au văzut, vai, prinsă, au prins mai multe căprioare,
vuietul ăla, când veneau şi treceau..., una a fost în sat, aici în faţa şcolii,
rămăşiţele alea de anul trecut, de când am fost cu barca cu militarii,
ciocălăii ăia, a fost ceva extraordinar... când la colţ, o căprioară, la gară, se
Cu o vâltoare venea, treceam cu zbătea să iese din apă. M-am întors să
tractoare, păi a fost aşa de mare, fără merg înapoi înota săraca...
precedent, ce mai. Săraca...
Saci au putrezit, mă gândesc Am dat să mă întorc la ea am
că... mers pe partea-i lalată, pe unde era
Saci da... mai mică apa, am anunţat prin staţie,
Cum a rămas locul acela? multe erau, căprior cred că, dar au
A rămas, şti cum a rămas? fost tare voluminoase, dar a urcat pe
Acuma, în momentul de faţă e un loc dâlmă şi probabil a mers dincolo.
de cojmar, e plat, aşa e de bătătorit, Ce alte poveşti ne mai
acolo a stat apă două luni, o lună şi... spuneţi? Nu puteţi uita...
174
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
175
CORNELIU DRAGOMIR
176
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
177
CORNELIU DRAGOMIR
178
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
179
CORNELIU DRAGOMIR
180
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
181
CORNELIU DRAGOMIR
182
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
183
CORNELIU DRAGOMIR
184
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
185
CORNELIU DRAGOMIR
dată şi cu bani, deci noi aşa am fost. Biserica, dar şi şti că Otelecu este mai
Că el a avut practic patru zeci de jos ca Ionelu cu mult, cu mult, cu
hectare de pământ din care a lucrat, mult. La Ionel, unde a fost complet
adică o parte a fost a lui şi restul de la inundat, cu un metru jumătate
ai bătrâni că numai de la ăi bătrâni o suntem mai jos decât Ionelu şi în
luat. Şi noi am ajutat da nu am putut capul acesta nici nu, şi atunci ne-am
închipui că va veni aşa ceva, nu, nu, în dat seama că nu se poate întâmpla aşa
nici un caz şi brusc, a fost pe stradă, ceva. Că dacă nu venea cu pompele la
ne-am dus pe stradă, la Biserică, noi noi, Otelecul astăzi n-ar fi. Apa
d’aici am plecat că părinţii or luat Timişul s-ar fi revărsat în Bega.
maşina jandarmeriei, împreună cu alţi Şi am înţeles că s-a întârziat cu
oameni, bătrâni şi i-a dus la Uivar, la pompele, ce s-a întâmplat?
Şcoală, a plecat atunci şi soacră-mea Păi s-a întâmplat că o zic din
cu fiică-mea cea mare, a dormit acolo ce am auzit şi eu că doar nu se duce
la Şcoală şi fiica mea cea mică s-a du consilierul, că e aicea vecin cu noi şi el
la Pustiniş la o familie. Pustinişul şi ne-a mai povestit, că la vamă au fost
Uivaru au fost cei mai primitori. Da, opriţi ăştia, ungurii, cu pompele, îăă,
au venit şi la noi, adică la mine, au cert primărie vamă şi nu ştiu ce şi
„Haideţi la noi că e locul gol.” şi nu ăştia nici nu ştiu ce vor, că-i pe
ştiu ce, dar nu a vrut tata. Nu a vrut cheltuiala lor. Oamenii veneau acolo
tata şi atunci l-am dus la şi nici măcar un ceai nu le-am dus
Dumnbrăviţa, cu mama. Eu am acolo. Că cei care au fost cu casa
rămas până Miercuri pentru că a inundată or plecat, cei care n-or fost
rămas căţelu înăuntru, adică căţelul şi casa inundată, unii n-au stat aici, s-au
nu ştiam ce fac, nu am ştiut unde este dus ca ăi de la Cruceni sau nu ştiu şi
şi tata a închis cocina de porci şi el era în fiecare zi au venit în sat şi pentru
mort, era de un metru apa pe el. Da, că a lui nu a fost inundată aşa ar fi
şi să continui, asta a fost Sâmbără fost omeneşte măcar un ceai să ducă
seara, îăă, i au plecat, eu am rămas acolo.
până Sâmbără seara la zece cu fiu- Un „Bine aţi venit”, un
mui, fiu-mui a fost plecat cu marin şi „Mulţumim!”. Credeţi că dacă ar venit mai
cu câţiva bărbaţi ca să strângă de pe devreme cu pompele s-ar fi salvat ceva?
străzi, porci în remorci. În genul ăsta No, deci casa noastră a picat
au fost vreo zece sau nouăşpe, nici nu Joi, părinţii s-au du la fratele meu
mai ştiu, şi mari, şi mici, vai. Duminica şi eu am plecat de aicea
Dar să ştiţi că dumneavoastră ne Miercuri, casa Miercuri încă a stat, eu
povestiţi aşa de frumos şi văd că depuneţi am fost acolo când casa, prima casă o
aşa efortul… picat, eu am fost acolo şi am văzut, a
Astea au fost nişte momente fost groaznic, nici nu…
de tensiune, să stai în faţă la Biserică Cred că a fost o imagine
şi de la capăt de stradă să vezi luciu de cutremurătoare!
apă şi şti că asta-i cel mai înalt loc,
186
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
187
CORNELIU DRAGOMIR
188
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
189
CORNELIU DRAGOMIR
nu a ştiut care a fost stânga aceea, şi a Iar a mai fost interesant că noi
desfăcut partea dreaptă, practic, spre mergeam sus pe coş, pe Bega că să
Sârbia i-o venit ,deci el s-a întors vedem care mai era apa… Adică eu
înspre Timişoara şi atuncea a spart sunt una foarte curioasă şi m-am dus
digul în partea asta. să, da nu numai singură că eram mai
Păi e un standard când e partea mulţi, şi s-a văzut, pur şi simplu apa
stângă şi dreapta împreună cu ceriu. Deci, v-am spus,
Sigur! Sigur! El nu a ştiut, aşa deci pân’ la orizont nu vezi nimic.
am auzit că a fost trimis să spargă Numa’ apa, până la orizon.
digul şi el trebuia să fie desfăcut Unde eraţi?
încolo între Grăniceri, că e loc special, La Baga, deci pe malul
ne a mai fost şi altădată stabilit, dar a Begheului. Pe malul Begheului, de la
ajuns apa la Marjo, a trecut apa pod încolo ne-am plimbat, între
graniţa, a mai fost odată Grăniceri Sârbia şi…, aşa de mare a fost apa de
când s-a rupt digul, îăă, ăsta digul, da, parcă a fost ocean şi cu privirea nu
şi până la graniţă a fost apa… vedeai decât apă [respondenta
Păi şi cum, dumneavoastră aţi fost încearcă să surprindă prin gestică
inundaţi din cauza unui nenorocit… imensitatea apei, sugerând
Da, toată zona aia, până la imensitate].
Begamal a fost inundat. Să vă mai spun o chestie,
Cine era omul acesta, cine era? Sâmbără dimineaţa, de la unsprezece
Nu ştiu! a venit cineva să îmi spună că vine
Ce era el, de la Direcţia Apelor? apa foarte puternic şi m-am dus până
Probabil, probabil. Dar nu ştiu la gară, gara noastră partea de sus a
dacă este adevărat. Nu ştiu dacă este fost, deci s-a ars, cândva a fost halta
adevărat că el nu a fost singur. Otelec, prima dată a fost gara Otelec,
Este doar o supoziţie… după aia a fost halta Otelec, aşa a
Apa când rupe curge pe un fost, şi atunci, am stat cu Luci sus şi
culoar, toată năvăleşte pe un singur am văzut cum intră apa din Ionel pe
loc, aicea au fost trei spărturi, în dig, teritoriul Otelecului, partea aceea
deci au fost trei spărturi… dinspre Sârbia deja era luciu da apă
Da, că una a fost pe Cruceni… verde, dar nu venise încă dincoace de
Până la urmă a rupt pe patru drum pentru că a fost puşi sacii, ei au
kilometrii, cum povestesc băieţii ăştia. fost militari şi, aşa, dar în jos, canalul
Normal că s-a lărgit… Oamenii de acela mare care vine de la Sânmihaiul
la Cruceni au povestit că în dreptul lor era o Român şi intră pe teritoriul Ionelului
breşă… şi după aceea Otelecului, aia era deja
Da. arhiplin, deci s-a văzut deja apa a
Dar venea de sus apă, pe lângă trecut peste canal şi înainta încoace
digul care era, deci venea apa şi pe Timiş şi dar încă teritoriu acesta nu a fost cu
pe lângă Timiş. apă pentru că eu am zis că noi stăm în
partea cea mai înaltă a satului şi când
190
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
191
CORNELIU DRAGOMIR
Miercuri, deci Sâmbără a venit apa şi până la capătul satului, Strada Lungă,
Vineri am venit înapoi că au spus că îăă, asta este Strada Grădiniţei,
trebuie să rămân după alimente. Ne cealaltă lângă care calea ferată este
dă alimente şi pături şi nu ştiu ce şi să Strada Căii Ferate, aicea este Strada
venim înapoi şi atunci eu am venit Begeului până la pod...
înapoi cu frate-miu şi încă am putu să Pe lângă Canalul Bega…
mergem jos, la fiică-mea la casă, fosta Da, probabil, Strada Mare este
mea casă, practic, pentru că nu strada principală, după acea vine
ajunsese apa dinspre Bega şi dinspre Strada Mică care este pe Strada Şcolii,
Ionel să se întâlnească la Şcoală. Şi dar îi zice Strada Mică nu ştiu de ce?
practic, din ce am auzit eu de la unul Că e opusul Străzii Mari.
şi de la altul, nici nu ştiu dacă s-a Probabil, atunci vine Strada a
întâlnit pentru că între timp or venit Treia pentru că că acolo este strada cu
ăştia care or tras apa şi n-a mai avut, a Jokobos...
ajuns un pic de apă la mijlocul Sâmbără, la ora două suna
drumului şi în rest, în partea asta şi alarma…
partea astalalată apa nu a venit. Da, Vineri…
Deci s-a întâlnit apa la răscruci, Vineri……a sunat alarma,
apa care venea dinspre Ionel nu s-a întâlnit Vineri, Vineri noaptea a sunat alarma,
cu apa care venea dinspre…?…dinspre ne-am sculat, am început să
Bega, ă satul este în lungime, apa a împachetăm, am pus dunele, perinile,
venit dinspre Ionel şi a intrat în apa televizorul, radioul am uitat să-l
asta sârbească , deci strada Pardai îi punem sus, am pus totul în cotarcă,
zicem noi… între timp o venit Göby, covoarele,
Pardai? preşurile…
Da, Pardai, de ce, este un sat A venit Göby?
în Sârbia care este, are numele Pardai, E tot Gabi, Gabi, a venit, a
oarecândva se zicea ţinutul pus pe masă şi sus pe pat, mama
Pardaniului, noi aici avem şi haiduci, aproape toate hainele le-a băgat în
or fost aici pe timpul austro-ungariei, saci de le-a pus, acele care era agăţat
unul Şandor, a fost un mare, mare am lăsat înăuntru, le-am luat după ce
bogătaş Glosfor Bữter care avea am venit acasă, dar atâta a fost în apă.
moşia asta Pardai, a pierdut-o printr- Şi alea am spălat şi e curat…
un proces, na, asta e altceva, şi Şi-au reveit…
drumul duce înspre Pardai, Şi-au revenit, da, mama a
oarecândva a fost legătura de la purtat foarte mult hainele ălea, am
Otelec şi Pardai, că nu-i departe, un avut multe haine, am şi dat şi la alţii,
kilometru jumate, doi, că eu am fost am dat şi la nepoţi la Ionel şi, multe,
pe jos şi dacă mergi pe drum, pe foarte multe am primit…
drumul Pardaniului, deci partea aceea Aşa, la ora, la ora două a fost…
este Strada Pardai, asta este grădiniţei, Aşa, după ce am fost gata cu
asta este strada lungă, de la Biserică împachetarea am început să mergem
192
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
193
CORNELIU DRAGOMIR
194
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
195
CORNELIU DRAGOMIR
lumea, pur şi simplu nu, m-am uitat la lac…că un metru jumătate este
televizor… distanţa, ştiţi cum este hotarul acela
Noaptea de Vineri spre Sâmbătă unde avem şi noi pământul şi… şi
aţi dormit-o, nu? acolo pe lângă şosea a fost puse sacii
Da, m-am uitat la televizor, pentru că apa a venit pe lângă şosea
am stat acasă, decât că nu au fost că ce am auzit că prima dată a venit
prebleme să fim pe stradă sau…, ne- apa de la Peco, de la staţie de la
am culcat, ne-am odihnit, când ne-am Mogoş că nu ştiu câte case e acolo laşi
sculat, dar iarăşi, deja, Sâmbătă ei erau deja pregătiţi, nu ştiu dacă e
dimineaţa s-a simţit miros foarte adevăr dar aşa am auzit, erau pregătiţi
puternic de apă, de peşte mort s-a pentru inundaţii şi au fugit din calea
simţit miros. apei şi apa a venit în Otelec, la noi, că
Dar Sâmbătă dimineaţa deja a mai fost odată, şi ştiu că de la
trecuserăţi cu gândul că nu mai vin Mogoş la Jimbolia este o şosea, nu
inundaţiile? ştiu câte kilometrii da’ să fie şi treizeci
Nici nu a crezut, nici nu atunci de kilometrii, şoseaua asta este
nu am crezut că ajunge apa le noi. asfaltată şi acolo pe marginea şoselei a
Aicea la Göby, la vecinul am pus saci şi atunci apa n-a mai putut să
încărcat la grâu, şi mobila am scos şi meargă la ei tot s-a năvălit încoace
tot ce am putut şi la noi nu am făcut spre noi…
nimica că după ce trece apa ne-am Da……vă spun că ţinutul ăsta
gândit că ne ajută el, dar el fiind a fost un ţinut numai’ de tufişuri şi de
consilier a luat de la capăt. nămol şi de mlaştină şi aşa ceva, şi
Acolo la el? sigur că asta înseamnă fund, nu,
La primărie, cu primarul, deci pentru că e mlaştină, ferens e fund,
el nu a mai avut timp pentru el sau nu, şi apa a venit încoace înspre noi şi
noi. Vineri am încărcat cam până la când am văzut partea aia, dar nu a
ora patru le ei şi după aceea ne-am inundat capătul satului pentru că era
dus la muncă, acolo pe dig şââ, nu pe mai înalt, acuma a venit în parte asta
dig, pe drum că acolo a fost inundat, să…
âââ…, acolo la încărcat saci. Unde erau spaţiile mai jos…
Şi ce vorbeau oamenii între ei, care Da, unde era mai jos şi de
era atmosfera atunci? aicea a început să meargă pe sub pod
Nu, nimic nu se discuta că şi, că cel mai înalt loc din sat este
ajunge apa la noi, numa munceam să Biserica şi strada, soacră-mea spunea
punem mai mulţi saci pentru că a fost că a i casă, ce că este lângă Biserică,
de la dâlmă, deci de la Ionel încoace casa ei nu pică, dacă pica şi Biserica,
teritoriul este mai sus, est un fel de în acelaşi timp, uite aşa valurile cât
deal şi după aceea vine un fel de vale Şcoala, valurile erau că nu sau întâlnit
şi se vede de la dealu acela că apel cele două ape, apa dinspre Bega,
curg, toate, aici în jos, ca un fund de înăuntru în sat şi s-a oprit la pod şi în
lac, aş a venit, şti? Ca la un fund de parte astalaltă care a venit de pe
196
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
197
CORNELIU DRAGOMIR
Otelecu, dar asta este mai mult spre din partea cealaltă a Otelecului că
Ionel decât spre Foieni. erau militari acolo şi nici timp nu a
Şi s-a gândit să ajute şi el… avut, că a mers pe picioarele lui, dar
A venit, da, el a venit să ajute camerele ce-au fost aicea, şalupele,
pentru că oamenii la noi sunt alea nu ştiu, eu m-am rugat de unu ca
muncitorii lui, că de aici, şi a venit să s mă ducă înăuntru şi să vină aicea, el
ajute, cu pritenii lui, cu primarul…cu trebuia să transmită pentru jurnal43,
un disc din acela să facă canalele, şanţ, acolo a băgat toate aparatele şi a zis că
şi baş canalele de aici au rămas, şi nu poate să mă ajute că este timpul
când vine apa mai mare, aicea în deja şi trebuie să plece şi eu nu
grădină, imediat se adună apa şi noi puteam sta în aparat, în şalupa aceea,
cum avem apa şi cum am făcut că unu a coborât şi îi venea apa până
canalele că le-am adâncit în spatele aicea, după aia a întors şalupa şi a
căşii şi în faţa căşii, în acolo nu a mai venit încolo şi a filmat nu ştiu ce şi
avut unde, în faţa căminului cultural după aia…
n-a mai făcut nimeni şi atuncea apa a Adică pentru nişte imagini
stagnat, aici s-a oprit apa. pentru televiziune s-a putut, dar
Aşa, Vineri la ora patru, pentru dumneavoastră…
dumneavoastră încărcaţi la saci, până la cât Da, să vină, măcar să mă fi
aţi lucrat la sacii ăştia? dus până acolo să văd casa dacă mai
Păi până nu am mai văzut, că este sau nu în picioare, ca dacă…
deja era întuneric când a venit apa, De la ce televiziune, Antena 1?
noi am mai venit acasă, am mai mers Nu ştiu, nu ştiu, era o
înapoi să vedem apa, erau ai bătrâni şi domnişorule blondă,micuţă,
să le mai dau de ştire, iraşi dandoşi, îmbrăcată în nişte blugi, dar nici nu a
aşa ne-am culcat îmbrăcaţi, Sâmbătă avut noroc, pentru că chiar nu filmau
noaptea, dar târziu, nu mai ştiu acuma când casa de lângă ei a picat…
pe la ce oră, exact nu mai ţin minte. Şi ei abia aşteptau…
Dar… …să prindă, da. Păi şi normal,
Sâmbătă dimineaţa am dat eu şi eu aş fi aşteptat dacă aş fi jurnalist,
telefon la fratele meu să vină după ce naiba, pentru o telviziune…
părinţi pentru că vine apa, eu am dat
telefon şi a venit fratele meu, am stat
cu el de la ora cinci la unsprezece
noaptea, acolo unde a început apa să 43 Foarte mulţi localnici şi-au
intre , deci la ieşire din Otelec, acolo manifestat indignarea vis-a-vis de
la pod şi am văzut cum vine. Vine faptul că şalupele ce au venit pentru a
apa, apa mare şi ne inundă… ajuta la evacuarea sinistraţilor şi a
Şi ce va povestit fratele lucrurilor acestora erau frecvent
dumneavoastră, cum a comentat el… utilizate drept „logistică de
Aaa, apa era, nu i-a venit să televiziune” în folosul reporterilor ce
creadă, vedea că era apă pe stradă şi doreau să transmită imagini live în
timpul buletinelor informative;
199
CORNELIU DRAGOMIR
200
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
ei, practic, un sfert din grădina ei a horn deschis, făcută atuncea, avea
fost apă, n-a mai ajuns apa acolo sus fântâna înăuntru. deci este, coşul era
că a începu să tragă şi n-a mai putut, oval, tavanul era, cum a căzut s-a
dar în faţa căşii, pe canal că are un pic văzut, după schimbări, închis şi
de canal încolo, acolo a venit apa dar închis, dar acuma când a desfăcut
înăuntru în curte nu a venit decât un zidul s-a văzut negru, cum era de fum
colţ, a venit, toate grădinile satului şi avea camera ovală, practic, ovală,
erau în apă, absolut toate grădinile, şi parte astalaltă, din spate.
nici la vis-a-vis, la casa de vis-a-vis de Apa a fost Sâmbătă, am avut
ea nu a fost apa, dar iar la fel în curte un fel de ştei, un fel de strângere de
şi în grădină apa aşa de rău s-a stricat inimă, eu acum mă gândesc, eu nu
că a venit, dar la ei nu. Ei numai ai ştiu cum de am rzistat, nu ştiu cum de
scos la animale, cu forţele lor, cu am rezistat, că mama a venit şi a
prietenii lui, că au fost nişte băieţi leşinat, mama a venit cu fratele meu,
extraordinari, şi ajută lumea… că are acolo grădini, şi a venit aicea şi
Mai există şi astfel de oameni… a început să plângă până a leşinat, şi
Există, să şti că există! Au mai nu ştiu cum de s-a prăbuşit, cu noi am
venit şi rudele mele de la Jimbolia şi avut casă, joi a căzut, până joi casa a
au ajutat pentru vrei patru zi, în spate, stat în picioare, deci Sâmbătă seara a
cum să vă spun, camera din faţă a venit apa pe noi şi joia viitoare încă
avut şapte, şase metrii lungime, şi nu era picată casa şi le vecinu’ nu a
ailaltă din spate zece, doişpe, metrii picat casa dincoace, şi a lu’
lungime a avut casa din spate, vre-o viceprimaru’ casă nici n-o picat,
şaptisprezece metrii, toată şi acuma au acuma a desfăcut-o că el a avut-o şi
făcut jos cu beton, şaizeci de mai mare ca a noastră, a avut patru
centimetrii de la suprafaţa camere sau cinci, nici nu mai ştiu câte
pământului, şi după aia au pus bolţari camere, ştiţi cum, oamenii din Otelec,
şi pe dinafară are să pună material din ăsta a fost ţelul, din ori şi ce ban să
acela, silicon, nu.... silon, da, ca să facă cameră, mai o casă, mai o
facă să nu intre nimica. Şi aşa, din bucătărie, mai un hol, mai o baie,
cauza asta, la Otelec va fi prima casă majotitatea căşilor, pe strada lu’
cu aşa ceva, din Otelec, dintr-o fiicămea, cred că dacă sunt două căşi
cameră mare, culmea, satu şi mama şi care n-aveau apă în curte, dacă sunt
tata şi copii, gineri-miu şi nora şi două căşi, şi sânt, sânt, este cea mai
bătrâna, şti? E o cameră mare, lata de populată stradă, şi dacă sunt două căşi
vre-o cinci jumătate, foarte mare care n-are apă sau n-are fântână, şi
cameră are şi acum a împărţit una aicea la fel, şi noi avem, şi vecinu’ ăsta
mică, de vreu doi, douăzeci, camera are şi vecinu’ ăsta are, şi Göbỹ şi Biris
fetelor, şi lungimea, na, vreo cinci şi are şi doamna Emilia are, acuma are şi
jumătate, şi a lor cameră, îmi pare rău grădiniţa, şi bufetul are, şi barul are, şi
că a dărâmat-o apa, a fost ultima casă până la gară fiecare casă are, forată
care a avut, aşa cum a fost în Otelec, fântână în curte, înainte de a veni apa.
201
CORNELIU DRAGOMIR
202
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
203
CORNELIU DRAGOMIR
204
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
205
CORNELIU DRAGOMIR
206
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
nimeni în casă, pentru furat. De ne place, ale iei au venit la noi şi aicea
atunci, încă de pe dig, de pe Strada I-a au făcut cuib, au făcut cuib. Ai făcut
puteam să văd că vor să intre în sat, ceva cu puii? I-am dus la cort, puii i-
că nu era apa venită încoace. Cum să am dus la cort. Că aveai, nu ştiu,
spun, intrarea spre dig, ştii că este multe ouo, că au făcut multe ouă, că
înalt ca şi un pod, şi apa a ost oprit noi am venit acasă în şase iunie. În
acolo de mal, de dig, de acel drum de douăştrei am plecat şi în şapte am
care vorbesc eu, şi ei au putu să intre venit.
înăuntru, şi umblau din casă-n casă. Şi Şi unde au stat?
cum au intrat să înăuntru, stai să-ţi La ea în cort. În şase iunie
zic, sunt nişte oameni din Timişoara încă a mai fost apă, da, că în doişpe
şi mama ei este paralizată şi n-aveau am ajuns la Timişoara să plătesc
unde să o ducă şi au luat casa aia, şi, lumina, da, am plecat de la Timişoara
sigur a făcut gălăgie şi când a ieşit de am mai stat la Dumnbrăviţa, la ei
afară, deci care erau înăuntru au făcut am reuşit să stăm două săptămâni,
gălăgie… frate-miu a zis că până ce nu este gata
Proprietarii? …când au văzut casa să stăm la ei şi mama n-a vrut.
au aprins lumina şi atunci ăştia au Nu, a vrut acasă, realiza că vine în
fugit. Alţi oameni care erau încă mocirlă, nu am putut să am înţelegere
acasă, noaptea… din partea ei, dar tata nu, şi el la fel, şi
Sâmbătă către Duminică? tata ai vrut acasă, ce-o fi, să vedem,
Era Sâmbătă către Duminică, ce-o picat, ce-a mai rămas că îmi
care erau că nu au crezut că peste dădea telefon, şi mama vorbea cu
noapte intră apa peste ei, or venit viceprimarul că el mergea cu barca,
înapoi că vai găinile, vai, eu ştiu, au fiind vecin cu noi, acolo am dat
mai vrut să ducă ceva afară, şi a telefon şi a zis că ca „Nu a picat casa
început să fugă după ei, nu a reuşit să- voastră, numa’ la Goci a picat.” şi
i prindă, şi a alertat miliţia, poliţia, aşa, şi „Se vede sacii puşi pe od, se
militarii că erau şi militari în negru, vede mobila şi tot ce avem acolo în
militari în albastru, erau şi-n verde, casă, tot se vede că nu a fost mişcat
cachi, diverse culori, popieri, că nimica.” Pentru că am auzit la
pompierii şi crucea roşie au fost cei televizor, acolo la Timişoara, că se
care au stat cel mai mult timp aicea, fură.
ăîî.. Atâta ştiu, cum să vă spun., că
Protecţia animalelor, da.. a mzulte biciclete s-au vândut la
fost nişte momente, or venit cu barca, Pustiniş de la Otelec, că Otelecul era
o domnuişoară, era foarte drăguţă, o plin, plin cu biciclete pentru că
alertat-o o vecină că a văzut ea când veneau austriecii, cei care ne-au ajutat
veneau cu barca că era lumină la mine să construim Parohia, ei aduceau
le casă la un pod, că la mine numa’ marfa care a fost adunată de la
spatele a picat, nici interiorul nu a oamenii, şi aicea se vindea la licitaţie
picat. Raţele ei foarte multe raţe, nouă sau preţul pus pe bicicletă şi au fost o
207
CORNELIU DRAGOMIR
208
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Aaa, sigur, că nu am avut nici glinda mare care era pe dulap şi dacă
o problemă, dar a venit televiziunea şi n-a picat glinda mare care era pe
le-o filmat, pentru că antre mi-a dulap, n-a picat nici zidul despărţitor
rămas fără să fi stricat, doar pereţii care era între camera mare şi a doua
care sunt aşa, dar nu au picat. cameră şi nici zidul din spate, de la
Au crăpat. camera lu’ mama, nici măcar soba de
S-au crăpat şi aşa se duceau, teracotă de la mama nu a picat, numa’
încetul cu încetul44, de ce, pentru că nu ştiu cum s-a întâmplat că a fot
forţa, pământ ca să se aşeze, se lăsa demult cu ceva, a lovit-o ceva şi s-a
acoperişul, acoperişul împingea găurit, a avut un cuptor în teracotă,
încolo, şi-n coace, şi aşa, încetu’ cu făceam două, trei pâini cu vrejuri şi
incetu’, o parte, de la camera asta tot ce-am găsit, dis ţăst, ştiţi? Era
mică, unde se vede [respondenta destul de mare, nu mare, era destul de
revine asupra unei fotografii, mare, deci tata şi cu mama stătea unul
dowlandată de pa internet, lângă celălalt în spate şi se uitau la
www.cjtimis.ro/inundaţii/otelec/...], televizor. Din aia am făcut soba de
exact, că asta este camera mică… teracotă, din cuptorul de teracotă ce-
Dumneavoastră ne arătaţi o poză am recuperat, l-am desfăcut până la
luată de pe internet? urmă, atunci a venit verişoru-mui şi
Asta este luată pentru internet cu nilşte zilieri... şi am, a, a fost o
şi asta este casa noastră, aicea se vede adevărată muncă titanică, Vineri am
jumătate din geam, geamul de la luat trei zilieri şi am luat, şi cu mine, şi
camera mare… cu tata şi cu mama, şi ce-am putut am
Un geam verde? mişcat noi, băieţii, o parte, jumătate
Da, un geam care nu a fost din acoperiş au făcut zilierii, n-am
picată, deci aia a fost camera mică şi cuvinte să le mulţumesc, au luat
iarna a fost bucătărie şi vara cameră ţâglele, ce curaj au putut să aibă copii
mică, că am avut altă bucătărie în ăia, copii de Şcoală şi au urcat până
spate unde era bucătărie de vară. sus la acoperiş, au ajuns, şi prin
Acoperişul în două ape, nu? scânduri, încetul cu încetul, oamenii,
Acoperişul, dulapul ăsta, de toate ţiglele le-au dat jos.
aici a ţinut, şi aici în faţă, când a picat Da-i plăteaţi, nu?
zidul ăsta, deci, geamul, rezistenţa ce Da, sigur.
a fost grindă a picat jos, în partea Cât costa?
către stradă, dar a picat pe nămolul de Păi trei sute ziua, dar noi deja
pământ, care sus era tare, primiserăm ajutoare, că noi când am
domnişorule, şi ai a ţinut în faţă să nu ajuns la Timişoara au venit verişorii
pice. Nu a lăsat să cadă tavanul, plus mei din Timişoara şi mi-au dat, unul
mi-a dat trei milioane jumate, celălalt
trei milioane haine, nici nu mai ştiu, şi
44 Cu ajutorul mâinilor, respondenta unul a venit din Ungaria şi mi-a dat
arată cum pereţii „se topeau în două sute de mii de…
pământ”;
209
CORNELIU DRAGOMIR
210
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
A, nu, păi a fost de doi metrii făcut aşa o scândură [ca un tub de
apă la Otelec, casa nu i-o picat, la scurgere dinspre grânar spre remorcă]
brutaru’, casa nu i-o picat dar a avut şi aşa curgea pe remorcă, apa, grâul,
grâne, nu ştiu, în jur la două sute de da, el are tractor mic şi nu l-a mai
remorci de grâu a avut, grâul, al putut trage de acolo, vă dai seama că
oamenilor, că noi ce am avut grâu de a intrat roata în nămol, nu?
la câmp, am dat la el, el a măcinat, a Păi da?
făcut din el făină, noi am luat tărâţa şi A intrat în nămol, asta
grâna am lăsat la el, el ne-a dat Duminică după masă, Duminică după
bonuri, şi pe bonurile alea am primit masă a fost, sigur, deci Sâmbătă a
pâine, ce e mai bine decât la şapte mii venit apa şi Duminică după masă a
o pâine întreagă, pâinea întreagă fost şi el căra lucrurile de la vecini, a
cumpărată costa şaişpe mii de lei, de trebuit să golească căşile de la vecini
un kilogram, şi noi care avem bonul că a venit apa deja, de la fiică-mea şi
respectiv plătim şapte mi de lei, în de la el au dus lucrurile, Duminică
banii noştri, aşa, e foarte ieftin şi după masă, după aia nu mai ştiu. În
păcat, păcat, că eu întotdeauna iau orice caz, până Miercuri eu am venit
bani de acolo, şi el a pierdut foarte tot timpul, şi cu năutăţi şi cu nu mai
mult, enorm de mult. La el a murit şi ştiu că m-am dus de multe ori să dau
porci, pentru că el a avut o sută de la pisicuţ şi la câine de mâncare, că a
porci şi nu a avut timp să-i scoată din lor câini au rămas acasă.
apă, aşa de repede a venit apa. Dumneavoastră îi luaserăţi aici,
Pe mine ştiţi ce mă mai surprinde peste Bega, la Canal, nu?
în mod plăcut?Curţile erau vopsite, şi pomii Da, ai mei câinii, nu, au rămas
erau văruiţi, dar curţile erau îngrijite. aicea, a venit Göbỹ, Luni după masă,
Da, păi în fiecare an, pe timpul spre seară, nu mai ştiu că am mers cu
lui Ceauşescu… pe I Mai, de Pomul bicicleta, era p’aicea numa’ lume, şi-ni
de Mai, nu cu Maiul lui, că era zice că nu l-a găsit. Păi nu l-a găsit că
Paştele, curţile erau îngrijite. era deja mort, tata a închis acolo la
Vă cred, dvs ce religie, ce rit coteţul de porci şi nu a ştiut că-i
sunteţi? câinele acolo, deja Marţi nu a mai
Catolic. ieşit, nu este bucuros că l-a omorât,
Aa intrat... uite cum îmi câinii au anumite simţuri, Joi, în Joia
tremură de la inima mâna, îmi aduc aceea [Joia premergătoare
aminte,vezi, tce omu’ că trece peste inundaţiilor], mama a spus „Să ştii cu
multe... a intrat,a fost apă de roate de nu este un lucru bun că găinile stau
la remorcă era în apă dincolo de urcate sus pe lemne!”, deci cum am
mijloc… avut stativul sus de lemne, toate
Roata mare? găinile stătea sus, la înălţime, în cursul
Roata mare, şi din pod, de la zilei, erau adunate într-un loc, stau
casa care stătea să se dărâme, o acolo, câte treij de găini am avut, cu
noapte întreagă la grâu, a cărat, a curci u tot, şi toate stai acolo, sus de
211
CORNELIU DRAGOMIR
212
CORNELIU DRAGOMIR
Doamne cum înnbuneşte omul şi-mi pare rău… când vezi oameni
cunoscuţi în ape, sunt şi ei cu tine într-un necaz, pe mine mă bagă-n boală,
adică nu mai am linişte. [partea a II-a]
Margo Tolpoy,
femeie, catolic, pensionar,
68 ani, satul Otelec
Partea a doua a
interviului cu respondenta de
faţă nu reprezintă o revenire
asupra discrusului memorial
expus anterior şi nici o
completare cu date a
evenimentelor şi construcţiilor
discursive expuse. Aceasta are
un caracter complementar
primului, prin expunerea de
noi fapte, momente şi
evnimente din cotidianul
comunităţii pe perioada inundaţiilor, dovedindu-se o fascinantă capacitate a intervievatei de a
opera cu imaginii discursiv, comparaţii, contextualizări, comparaţii, o atenţie specială pentru
detaliu, ceea ce dovedeşte un ridicat nivel al competenţelor intelectuale.
În altă ordine de idei emoţionant a fost şi efortul intervievatei de a spriji demersul noastru
de reconstrucţie discursivă a dramaticei experienţe trăite colectiv de comunitate.
Mediul de realizare al interviului:
− Programarea temporală: S-a revenit în data de 12.07.2006
pentru continuarea interviului, când s-au înregistrat
aproximativ cinci volume, deci un total de 9 volume.
− Scena: Interviul s-a realizat în locuinţa proprie a
intervievatului, în casa proaspăt construită, în bucătărie.
− Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au
participat Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir în
calitate de intervievatori, iar Doamna Margo în calitate de
intervievat.
213
CORNELIU DRAGOMIR
Noi am fost odată, atunci la aia ne-o dat odată pe săptămână, dar
frate-miu, de când a venit apa şi după pentru o săptămână întreagă, după aia
aia tata şi cu minene-am dus, o familie ne-o dat odată pe lună pentru luna
ne-a dat două camere, bucătărie... întreagă şi aşa a fost până-n
În care să staţi? Decembrie, am primit în fiecare lună.
În care să stăm în Timişoara, În Decembrie am primit paturi noi,
că nu am mai putut eu să stau la nu în Decembrie, în Noiembrie, am
fratele meu, am mai avut eu,a trebuit primit doi saci, cinzeci de kilograme
să mai mergem acasă, unde să stau la câte-un sac nişte făină de mălai,
el pe cap, şi acolo am stat, deci o acuma ni s-o terminat, la tata-i place
săptămână am făcut curăţenie şi grozav, la fiecare dimineaţă eu trebuie
reparaţii la casă că era nelocuită de să fac mămăligă, acuma chiar o zis
vre-o doi ani de zile şi, casă veche, „Ce-o să facem noi că nu mai este
ţărănească, şi nu au avut apă înăuntru mămăligă?”, „Lasă că cumpărăm!”.
în curte, dar n-o fost problemă că era Acuma nici asta, numai orez avem, şi
aproape. zahăr nu mai avem deja de două luni
Dar la frate nu aţi mai stat? că noi începem deja să cumpărăm în
Era şi femeia aia, tot aveţi fiecare lună...
nevoie de ceva, nu am avut nevoie de Bine, practic acum viaţa intră în
nimic, eu în fiecare săptămână, odată normal.
pe i, să venim după pachete la Uivar, În normal, da.
iară aşa că a fost mâncare, încă eu i- Normalitatea asta înseamnă.
am dat pateu de ficat şi conservă de În Noiembrie, atuncea am
peşte şi orez şi... atâta primare am primit un porc, aşa de înaltă a fost
primit că încă mai avem orez şi încă şunca domnişorule... tai din carne că
mai avem conservă de mâncare de mi-a adus şi fiu-miu, fratele lui gineri-
porc că nu ştiu că n-am curaj să miu, că umblă broasca în mijloc, atâta
folosesc pentru că să mişcă... de groasă e carnea, noi punem în sare
În ea? cam două luni de zile, şuncile, da.
Nu, nu în ea, deci când apeşi Şonc?
pe două părţi, aşa, pe partea de sus, ....şuncile, da, şi aia nu intră
atunci pleul ăla în care este carnea se înăuntru dacă nu tăiem, trebuie să
mişcă şi eu aşa ştiu că ăla nu-i voie să tăiem pentru sare, carnea am lăsat-o
se mişte deci înseamnă că... înăuntru în saramură, prin sare şi
E alterată! după aia am pus pe fum... D’bine
Încă nu-i alterată, ea ar trebui înţeles! Sigur că da.
să expire în septembrie, anul acesta, Au venit apele şi atuncea...
dar asta am primit, când am primit, în A venit apele şi atuncea, cum
Febroarie, sau în Martie, nu mai ţiu îi spune al treaba asta, de nu a putut
minte. vinde fiica mea, deci, n-au mai venit
Am primit,la început ne-o maşinile să cumpere că veneau şi din
dat de două ori pe săptămână, după Vâlcea, ăştia veneau să cumpere.
214
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
215
CORNELIU DRAGOMIR
Şcoală, dacă nu a cu asta, mai mergea pachete a fost, murături, sare a fost,
lumea acolo, erau şi aproape de pod, zahăr, orez, cea putut ea să adune.
aproape de poştă, că acolo au fost Tot ce avea omul nevoie?
ridicate foarte multe lucruri care am Da, dar atuncea nu avea nici o
primit pachet, mai de la începutul nevoie.
începutului. Acolo este, Asociaţia Haideţi să recapitulăm ce am
Vânătorilor, este foarte frumos, discutat în interviul trecut...Vineri la ora
făcută o, cu baie, cu duşuri, locuinţă, două sau tras clopotele...
de gătit şi în curte, extrem, jos cu Noaptea, da, da.
pălăria cine a fost cu intenţia să facă Vineri spre Sâmbătă aţi scos din
aşa ceva, este foarte frumos. casă, aţi urcat sus în şopron, sau cum ziceţi
Un fel de sediu? dvs, cotarcă...
Un fel de sediu, da, exact, Cotarcă, da..., pătul de
când ei vin aici la noi la vânătoare, porumb, cum s-ar zice, pătul de
vânătorii, că e domnul director de la porumb.
„L.”, a contribuit şi mai este aşa... ...Sâmbătă aţi spus ă aţi fost la
Cum, domnul director de la... dig.
„L.” că este pusă aşa o Am mers acolo fiindcă toată
pancardă mare sau cum se spune, o, lumea lucra, deci era apa un tumult,
un din aia cu marmură pe care este am zis că e ca un val, cei care se uitau
scrie numele lor, care a contribuit ca la noi au fost câteva persoane acolo,
să fie asta făcută. până n-or fost atenţionaţi să ajute şi
Un gest de excepţie pe ca le-au făcut ei, se uitau, toată lumea se uita la apă,
aceşti oameni, nu? când m-am dus până sus la colţ, deci
În orice caz, asta nu se poate până la ieşire din sat, mai jos, la o sută
spune că, acolo s-a mai inundat aşa, de metrii, să văd cum merge apa, dar
când este apa pe canalul mic. canalele erau deja pline şi a început să
Altădată nu cunosc, pentru treacă de la un canal la celălalt, să
că unul era medicul de vânătoare, intre înăuntru în sat, în partea
altădată era din ăsta, că aveau cameră cimitirului şi-n partea aceea în colo,
unde să stea. noi zicem Senek, noi zicem „Senek”.
Deci erau oameni care stăteau Toţi consilierii erau aicea
acolo? primarii erau aicea, viceprimarul era
Unul stătea în continuare cu aicea, secretarii, în Otelec cu Ionel,
organizarea, dintre cele mai mulţi, că ştiţi că ce se întâmpla aicea, ei alerga
erau mulţi, erau cu organizarea, na, şi la Ionel că Ionel chiar dacă a fost
cine rezistă stă şi unele dăţi, îăă, inundat n-o fost tot satul, încă,
poştăriţa, mama poştaşului vreau să inundat că peste noapte, atunci a
zic, că suntem nişte cunoştinţe, vin de trecut peste cale ferată, la Ionel, şi, nu
multe ori cu pachete. A sosit apa la ea am fost eu acolo să văd, dar a auzit că
în curte, acolo unde are ea o maşină noaptea a ajuns apa aşa de mare de a
mică, şi când a mers, de acolo a primit trecut peste cale ferată, dar au ajuns,
216
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
217
CORNELIU DRAGOMIR
să apară peştele mort peste drum, la trei, da, şi, o fost mormanul de
şosea, pe unde este cale ferată, am pământ, acolo s-a oprit că dacă nu era
căsit şi căprioare moarte... şi porci din pământul, probabil că se prăbuşea
ăştia, mistreţi, că o venit apa, cum o mai încolo. V-am spus, cred că,
venit din partea asta, de asta, că a butoiul era plin cu mere, brune, aşa,
luat-o în parte asta până la gară, de pentru ţuică.
acolo până înăuntru în sat, a intrat în Borhot?
sat aicea, când a dat de pod, că a tot Borhot, dar a fost bine închis
crescut, a mers în pod, că şi aicea este că nu l-a împrăştiat apa...
un pod, şi s-a dus în jos, în partea Nu v-aţi pus să faceţi la cazan?
cealalaltă că şi partea asta a fost pân’ Nu, a aruncat tata afară, noroc
la urmă inundată şi oprită, acolo la dig că a fost mormanul de butoaie că, vă
şi a dus, digul este de la cale ferată, şi daţi seama, şi se lanoi a luat, de pildă,
a dus lemnărie şi astea’ilalte, fel şi fel de la o familie a venit la noi după
de arbuşti, şi a adus porumbel şi lemnărie zicând că alea sun t lemnele
astea’lalte că este foarte bun, aşa te lor, că apa a scos din curte, a fost
strânge, aşa zicem noi, este aşa negru, curte unde nu a rămas un lemn, iarna
aşa pe margini ca, îăă, un fel de ce a rămas de la încălzire, cum a venit
mazăre care este cu boabe mari, mari apa, a doborât şi gardul, nu numai
de tot, dacă aţi filmat aţi şi văzut,aşa casa, şi gardul, şi lemnele o dus, şi
de mari sunt, acrişoare. Acrişoare, şi cum o ovut teren să se ducă, tot aşa
acuma, nu ştiu, este sălbatic, dar nouă se învărtea, ştiţi?
ne place, că laşi la uscat, la soare, În vârtejuri?
chiar şi la umbră dacă, atâta de bun, Vârtejuri a fost toată apa! Până
numa’ să mănânci! unde s-a terminat, acolo a rămas, de
Practic coapte, nu? pildă, pe câteva străzi am găsit nişte
Da, coapte, copil fiind am bluze de-ale mele, atâta că pe dulap,
mâncat aicea, foarte bun, acrişor şi cum s-a dus zidul în spate, le-am
puţin aicea, na, şi am trecut pe la noi, văzut acolo, aproape de gară, îăă, de
cât am putut să intrăm, în şase iunie, Biserică, da. cu domnul consilier m-
dar când am venit acasă în şase iunie am dus după ele că le recunoşti,
îmi spune tata, zice „Vezi că în curte oricum recunoşti că nu, baş, toată
la noi, apa a adus o barcă, care a fost lumea are la fel, nu, şi aşa vârtej a
în curbă, practic din curte luată de la mers. Era murdar, murdar, murdar,
cineva, şi asta, un butoi plin”. Tata, după aia mi-am luat chilot că foarte
sigur s-a urcat că aicea era mormanul multă lume a avut îmbrăcămintea
de pământ, probabil cum a picat acasă şi s-a cerut să nu luăm din apa
zidul, geamul nu a fost picat, numa’ aia, s-au să folosim, s-au să ne băgăm
jumătate a fost in geam, a fost scos cu picioarele, probabil să nu fie ceva
jumătate, cum a picat spatele a picat boli. Adevărat este că motanul, v-am
colţul acela, practic, na, şi partea spus, am ajuns aicea şi motanul, pe
astalaltă de la geam, încolo, că era cu sub burtă, pe labe şi pe sub burtă
218
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
absolut nici un păr! Aşa a fost opărită asta o rămas la Andreea că am ajuns
de apă că o venit de la familia Biriş. O acasă şi pentru că a fost motanul ăsta
trebuit să treacă în apă ca să ajungă mare, am avut şi motan mai mic, îăă,
aicea, nici nu ştiu cum a supravieţuit, ăsta mare l-a bătut pe al nostru, ăla
pentru că în timp, nu ştiu cum a fătat. avea numa’ un an, şi fiu-mui, asta a
Eu aşa ştiu, câinii înoată, dar pisica fost pisica lui, imediat l-o luat şi l-a
nu! Dar şi aicea, sigur, sa dus undeva, dus la fiică-mea şi acum este acolo, a
nu ştiu, a rămas cu un motan, nu pot crescut un motan enorm, vai, foarte
să-mi dau seama, nici nu ştiu cu ce or frumos, e amestec...
trăit. Şunca aia ştiu că au mâncat-o, a Corcitură?...şi maică-sa este,
rămas numa’ coaja, deci restul a probabil, corcitură de ceva, dar de
mâncat tot, probabil a mâncat şi găini unde a venit a spus că este pisică
din aia pentru că s-a văzut golurile siameză, dar sora ei este exact ca
[respondenta ciocane, sugestiv, în pisica siameză, deci este aşa, un gri
masă] cum o ciocănit, acolo. murdar, cu vârful de la urechi şi coada
Dar ce simţeaţi, aşa, când intraţi în negruşi picioarele în jos,negru, în rest
curte şi simţeaţi câte-un animal ieşind? este aşa, un gri aşa, un alb murdar,
Acum nu pot să spun, e, nu spre gri, aşa, dar ea este cu dungi.
spui că a fost un vis urât pentru că Cum au venit ai noştii acasă, dec
apa în acel moment era aşa, o nepoţica s-o împrietenit cu o altă
disperare, o, nici nu ştiu să spun, fetiţă din Timişoara şi o dus, „Vai,
parcă, nu era panică pentru că la uite, Transilvăneana!”, ăla zice „Nu,
panică altfel te manifeşti, totuşi, aşa, o că e Europeana!”, acu’ nu ştiu, dar se
strângere de inimă şi de nervi, eu cel vede că este pisică de rasă după
puţin, şi pe stradă. miorlăit. Că o apucă, se bagă
Dar nu ziceaţi, i-a uite, pisoiul... înăuntru, acolo, la bibelouri şi stă in
Vai, dar nici nu şti când a dulap. Acolo doarme sus, la televizor,
început să vină şi una şi alta şi a se pune sus, pe televizor că mai lasă
început să vină şi pisicii, joj, vă spun, coada jos şi ce nervi îmi face că mai
cum să nu te bucuri. lasă coada jos şi atunci trebuie să
Îi luaţi în braţe, la piept? merg să-i pus sus coada şi ea iarăşi...
Joj, dar vă spun că ăsta a şi Doarme sus pe televizor?
venit la noi imediat, mai ales siameza Acolo sus...
asta bătrână, care a fost la tine în ...e cald...
braţe, păi, vai de mine, ăştia au fost ...e cald.
pisici care mama stătea pe stradă şi de Mâţu ăla căruia i-a picat părul,
pe gard sărea în spate la ea să o tot mai trăieşte?
ţină în braţe şi mama, totuşi, şi Da, sigur, şi-a revenit...
acuma, pisica tot sare la ea în, în gât şi ...dragul de el...
ea o ţine aşa şi o plimbă şi ea nu se ...şi-a revenit, şi-a revenit. Noi
duce jos. Ori şi care, toţi care am când am venit am început să căutăm
avut, eu şase pisici, acuma una din la câine că prima dată nici nu am ştiut,
219
CORNELIU DRAGOMIR
i-am dat pâine, vai, aşa mânca pâinea câine la al nostru, acuma, al nostru e
aia dintâi, nu vă pot, dar a doua zi i- în stare să-l mănânce, să-l distrugă, nu
am adus mâncare fiartă, că ştiu, şi atunci nu i-o atacat pe câini, şi
întotdeauna aşa am făcut, mai multă nici pe oameni nu a atacat nici un
mâncare să rămână un pic şi pentru ei câine... dar ce frumoşi câini or mai
şi am adus mâncare caldă. Câinele fost în Otelec, că or venit din Ionel,
acela care a alb cu negru a fost aicea or mers până-n Pustiniş, eu atunci, i-
pe inundaţii, dar nu numai aia, a avut ai luat salvarea, alţii i-or dus cu ei în
o vecină de aicea doi câini şi iarăşi, Pustiniş, în Uivar, pe unde or mers.
cine ştie a lui cui o fi fost, habar n- Îmi spunea o femeie, duminică
am. Al lu’ Göbỹ, câine, m-am întâlnit dimineaţa când am plecat, că ei
cu el pe stradă, nu s-a mai lăsat de stăteau noaptea sus pe dig, sâmbătă
mine, şi îl cheamă Vandor şi spre duminică noaptea stăteau pe dig,
înseamnă, numele, hoinar, pentru că că a venit dintr-o dată apa şi apoi au
el a fost găsit când a fost mic, mic, reuşit să iasă că a venit peste ei, la dig
mic, pe şosea, între Uivar şi Cenei, şi de la cale ferată şi acolo au dormit
l-a adus acasă şi i-o dat numele... toată noaptea...
„Vandor”, „V”, „a”, „n”, „d”, Oamenii care stăteau acolo... Unde,
„o”, „r”. aicea în Otelec?
Vandor se zice în ungureşte şi În Otelec...
hainar în româneşte, da, i-o dat Dincolo de linia ferată, nu
numele de „Hoinar” că l-o găsit pe dincoace?
drum. Dar ce credeţi, ce să vă spun, Da, nu dincolo, dincoace de
şi câinele ăsta, când m-a văzut, a venit linia ferată, că pe lângă calea ferată
aşa la mine, am fost lângă Şcoală când este strada aceea care vine de la gară
m-am întâlnit cu el, că până la urmă şi merge până la podul de fier...
am aflat că unii din sat l-ar fi scos din Asta că asta am vrut să vă
apă şi doamna care era cu „Crucea spun că avea de toate înăuntru şi
Roşie” i-a dus de grijă ca să-i dea de mirosea urât, a peşte, cu o culoare
mâncare, după aia au mai veit, de fapt groaznică, mie cel puţin mi-a fost
în fiecare zi ale săptămânii au venit frică să intru în apă pentru că s-a spus
ăştia cu animalele, că au venit u coteţ, că-s pesticide şi îngrăşăminte şi... Au
cuşti erau, ca să adune căinii... ţipat, ştiţi că la disperare omul ţipă şi,
Cam când au venit? cei care au avut adunat mult grâu şi
Asta a fost Vineri... oz, şi ovăz şi porumb, de toate, cum
Deci Luni au fost inundaţii... să nu faci probleme că pentru aia a
Vineri deja au început să... lucrat, nu?N-a reuşit să o dea, s-o
Deci aproape la o săptămână... vândă că până a veni apa, la noi tot
Da, la o săptămână, cam aşa, a venea maşini să, nu ştiu, Mehedinţi,
început să adune câinele, câinii din nu numa’ Mehedinţi, din Vâlcea, în
sat. Culmea, domnişorule, nu cred că general din Vâlcea veneau şi cumpăra
vă imaginaţi, acuma dacă vine un
220
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
de la noi grânele, şi din Dolj or fost cu două mii kila, şi anul ăsta la fel,
maşini, şi din... două mii, două mii cinci sute.
Numai din Oltenia45 veneau? Bun, aşa, haideţi să...
Da, or cumpărat de la noi ...şi o fost...
grânele, aşa, în cantităţi, cine cât o Aseară am văzut un grup de
avut de vânzare, dacă o familie a avut, tineri, mergeau p strada asta în jos,
eu ştiu, zece, douăzăci de tone, atunci erau destul de mulţi.
a venit cu maşină cu remorcă şi Aseară?
numa’ de acolo a cumpărat. O fost Ieri după-masă, da!
aşa o legătură strânsă între, în sensul Nu, nu era noi, ieri am fost la
că era numărul de telefon, ei căutau Ionel.
gazda, gazda căuta pe ei şi aşa s-au Mergeau cu domnul vice, cu
înţeles că în data de „Venim să luăm!” Lotzy, sau viceprimar, că nu ştiu ce e,
şi atuncea a fost organizare, am fost e ceva...
acolo vre-o şapte, opt, zece persoane Consilier.
care băgam şi-n saci, unul băga în ...că este consilier dar se
saci, altul băga în saci. Se întâmpla să zvoneşte că el va fi primarul şi că este
fie timp urât, nu a fost făcută şoseaua primar intermediar, dar aşa se spune,
decât aici, înăuntru, pe stradă nu, nu ştiu.
atuncea a trebuit să fie două tractoare Dar să ştiţi că din ce ne-a povestit a
încărcate cu o remorcă, grâul în saci şi fost un om care s-a implicat, dvs cum l-aţi
sacii căraţi apoi în maşină. Deci eu au perceput?
fost principalii noştrii cumpărători şi Este adevărat, este adevărat.
la porumb, şi la grâu, şi la orz... Eu una, i-am dat perfectă dreptate de
Dar acuma n-aţi pierdut relaţia cu fiecare dacă şi omul este, cum să
ei. spun, este suspicios, este rău
Nu au mai venit, n-au venit intenţionat când este la necaz, în
pentru că e mai în apropiere, deci nu deosebi, atâtea bârfe, cred că în viaţa
merită pentru, nu înţeleg de ce nu mea n-am auzit câte-am auzit în
merită pentru că atuncea, ţiu foarte perioada asta...
bine minte, a fost cu şase mii patru Despre dumnealui?
sute lei kilogramul de grâu, anul Aaa, nu numai despre, în
trecut, în ianuarie, februarie, şase mii general, în general,şi despre vecini că
cinci sute a fost kila de grâu! În vară unul striga la celălalt că tu ai deja
atâtea ş’atâtea, păi nu vă spun că au
venit în toamnă maşina cu cartofi şi
45 Oltenia este o regiune a provinciei acuma, familia mea, fiica mea cea
istorice Muntenia, aflată în partea de mare, fiica mea cea mică, nişte vecini
vest acesteia, formată din judeţele care şi acuma, în momentul de faţă
Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. stau la Dumnbrăviţa că or găsit acolo
Sunt voci care integrează în această un serviciu’ şi aici casa le stă încă
regiune şi judeţele Argeş şi/sau goală, îi casă dar nu vor să se mute că
Teleorman;
221
CORNELIU DRAGOMIR
nu-i finisat, n-au geamuri, nu ştiu ce, norocul nostru că în continuu ne-a
încă mai sunt probleme cu casa şi a aprovizionat, ş’acuma, şi gătesc şi
trebuit să scot şi pentru ei că trebe să ceapă şi găseşti şi morcovi, şi găseşti
ajuţi, dacă nu eşti aicea şi mie mi-ar fi şi ceapă la prăvălie că nu toată lumea
convenit să vin acasă, nu, şi să are semănat în grădină. Noi am câta
primesc acel lucru dacă am fost noroc că s-a dus apa jos, deci cum s-a
trecută pe listă. retras apa în primăvară, după ploile
Dar la toată lumea se distribuia în alea, aşa am început să săpăm, cum
mod egal? am putut am săpat, şi vecinul mi-o
Pe familii, ş’atuncea lumea a dat mie grădină că o zis că el nu-l
început să strige că eu am scos deja la interesează că tare mult trebuie să
zece porţii de, pe când alţii nu au scos cheltuie să fie lucrată, mai bine
la nici una. O venit religia baptistă, cumpără la piaţă, atuncea are şi
Biserica Baptistă din Timişoara, aşa morcovii şi pătrunjeii, când vine,
am auzit că ar fi centru pe acolo pe la atunci îi dau, ş’acum i-am dat şi gulii
Reşiţei, capătul Reşiţei au Biserica lor, şi tot ce-avem în grădină, dacă vine
na, nu ştiu, îi baptistă, îi creştină în atunci îi dăm mai nişte ouă, mai una
Biblie, nu ştiu, ce să, na, în orice caz, alta. El ne ajută pe noi, i-a dus şi
şi dacă omul care-a fost conducătorul acuma la mama medicamente că
lor m-a întrebat „Doamnă, mai aveţi mama mănâncă la antinevrealgic de
la cine să scoateţi?”, păi sigur că am numa’ numai şi vă daţi seama că când
avut buletinele la min şi am zis „Da, eşti strântorat, degeaba e pensia atât’
mai am şi pentru ăsta şi pentru ăsta!” de mare, zic eu, că şapte milioane-s
şi atunci ca să nu mai aştept, ca să mai bani, nu, la trei persoane, părinţii, eu
stau nu ştiu de câte ori la rând, mi-a nu-mi cer aşa de mult bani, nu
dat pentru fiecare câte doi saci, deci mănâncă, tata ce mai bea un pic de
câte-un sac la o familie. Atuncea am ţuică, dar mama nu-i pofticioasă, şi
scos şi la o altă familie, vis-a-vis de prăjituri eu fac, adică prăjitură eu fac
fiică-mea pentru că aia, n-o fost în cuptor, deci ea nu cheltuie, dar
terenul lor în apă, cartofi au fost sunt cheltuieli de făcut la casă pe care
trecuţi la, la listă, şi dacă n-a fost trebuie să faci. Şi acuma am cumpărat
pământul lor în apă au avut cartofi şi sită să pun la geam, dar uite, şi acuma
atunci ei mi-au dat mie sacul şi mie intră, trebuie să-mi vină omul care e
mi-a convenit că un sac am mâncat la cu sitele să-mi facă sită şi la baie şi la
trei săptămâni, cred. A fost perioadă cămara de alimente pentru că acolo
când n-ai putut să faci alt ceva decât intră muştele şi mă enervează, nu pot
cartofi şi cartofi, şi cartofi. să dorm. Eu seara întotdeauna le dau
Dar de ce a fost perioada asta, nu afară, dar, aşa că, deci asta am vrut să
aveaţi alte legume? vă ajut, că mirosea a peşte mort! Şi
Când nu ai mărar şi pătrunjel ala, apăi eu am mai fost şi-n unde
şi minuni, decât la prăvălie şi nu ai erau ape şi când merge apa repede are
nici aşa bani să cumperi că asta a fost un anumit zgomot, face un văjâit, aşa
222
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
s-a auzit dincolo de Bega când am mai sunt şaizeci de vaci în sat, nu ştiu
stat noaptea. dacă mai sunt şaizeci, cu trei milioane,
Da, înţeleg, ca o apă de izvor, aşa! cu patru milioane se vindeau vacile şi
Dar practic un râu repede, porcii, vai...
cum ar veni Jiul sau Oltul, când vine De ce?
din munte, că eu şi acolo am mers şi Păi da unde să ducă
ştiu ce zgomot poate să facă. domnişorule, a trebuit s-o de’, s-o
Da, învălburată! vândă, şi atunci veneau de la Iecea, de
Doar atâta, avea un miros la Checea, eu ştiu de pe unde veneau
infernal şi era frig şi vânt, să ştii că a cu căruţele şi le cumpăra, pentru
fost domnişorule, parcă ar fi bătut nimica toată. Păi femeia asta de
gheaţa undeva, de obicei când bate dincolo de noi, deci mama lu’
gheaţa se răceşte brusc, chiar dacă nu consilierul Biro, ea a ajuns în spital că
la noi, dar undeva, în depărtare, eu înnebunise puţin, a avut tensiune
ştiu, o sută de kilometrii sau cincizeci foarte mare, să dai vaca pe nimica,
de kilometrii, după aceea este un val cinşpe milioane o fost o vacă, optişpe
de frig aşa, rece, că trebe să-ţi iei milioane a fost o vacă care o dat la
haină mai groasă pe tine. două zeci, douăşcinci de litrii de lapte,
Eram la dig şi ne plimbam, ăştia or fost, ăştia or fost bani.
mergeam până jos să vedem unde a Dar în mod normal la cât dădea?
ajuns apa, pe drum, mergeau căruţele, Păi or dat la patru, cinci
cine nu a fost în apă, Sâmbătă a milioane...
început să, în special partea aceea de Doamne...
unde a venit apa de acolo a început să Da’ sigur...
care, că acolo sunt nişte familii, cred Nu mai aveaţi practic...
că două familii, una care avea cinci Nu, ce să-i dai de mâncare?
sute de oi şi atunci, pe strada lu’ fiică- Cine s-o gândit că o să ne aducă
mea cu trei sute de oi, şi vă daţi mâncare pentru animale, nu? Toată
seama că ăia a trebuit să care mâncarea a rămas înăuntru, dacă casa
animalele şi una, alta... pică, pică şi mâncarea, o parte, alţii
Unde le-a cărat? aveau făcut şoproane, cutii din astea
Păi o dus dincolo de pod, de bolţari, dar ca lumea că or făcut un
dincolo de, în partea cealaltă... fel de magazie, nu? De pildă, aicea,
Da. lângă cale ferată, o familie zis că a
...şi care a avut, de pildă, oi, avut o sută cinci zeci de mii de kile de
desigur a avut şi porci... grâu, domnişorule, o sută cinci zeci
Şi cu ce au venit? de mii de kile de grâu, şi apa când o
Păi au tractor, remorcă, căruţă, intrat înăuntru, grâul s-o umflat şi a
cu ce-au putut, cu aia o cărat, atuncea împins zidu’ şi s-a dus, nu ştiu câte
unt alţii care au lucrat pământul lor, zeci de remorci o cărat după ce am
cine a avea vacă, avea şi cal, în venit noi acasă că, baş îmi spunea
general, cum să vă spun, acuma dacă tata, bine că noi am avut ceva
223
CORNELIU DRAGOMIR
224
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
225
CORNELIU DRAGOMIR
înclinat, remorca, şi ăia mari cum or acolo şi pureceii erau acolo şi mâncau
picat, tot au dat să se scoale, şi, vai ce- iarbă şi ce m-o inevat, o venit unul
o fost acolo, şi-i auzeai cum urlă şi din Pustiniş şi o zis „Doamna
ţipă, Doamne, care a fost de atacat de Marguş, aveţi grijă că purceii intră în
celălalt, vă daţi seama. Dimineaţa, lucernă la...” nu ştiu cum, ce „... şi să
ooo, asta o fost interesant... vedeţi numa’ ce scandal vă face!”.
Vorbim se ziua de Duminică Adică la mine acasă este în apă, tu faci
dimineaţa. scandal la un purcel mic, care oricum
Da, duminică dimineaţa o nu poate să mănânce la nu ştiu cât că
început să vină maşinile în Otelec, se bagă în lucernă, da? Şi eu îi zic
Otelecul este în apă, na, este un sat două cuvinte şi nici mie nu îmi
cunoscut în judeţul Timiş, plus că convine să mănânce toată ziua
Timişoara e plin cu otelecani, că am lucernă pentru că crapă, moară, nu
spus două mii şase sute de locuitori a rezistă, păi da nu? Şi atuncea, da
fost în şaizeci şi trei la Otelec, cine vedeţi, aşa este omul.
lipseşte, nu că toţi o murit, că n-or Ăsta era pustinişan?
murit atâţia, dar îs la Timişoara, cu Da, era unul de la Pustiniş, un
industrializare, sau dus ca muncitori, om care nu s-a gândit că...
şi-or cumpărat case-n bloc sau case Un om neom!
care erau mai aşa, îăă, dornic în sat, în Da, reacţia omului, până nu a
Fraiorf, în Fratelia, este periferia dat să vadă năcazu’, necazu’, nu,
oraşului, în general în Fraidorf şi în poate că ar fi fost şi oameni care or fi
Fratelia, în Ciada Roşie, pe acolo au zis că bine vor fi făcut, şti, or fi fost.
cumpărat căşi şi sigur că au venit Ce oameni răi!
acasă că fiecare au avut rude, nu, şi Da, o fi ost om care o fi zis
din Jimbolia şi, nici nu ştiu de prin aşa ceva, na, şi a sta acolo şi a mâncat
unde că eu m-am, veneau maşinile, iarbă, am pus acolo grâu că huruială
veneau, atâta că militarii nu au lăsat să de unde să dai sau, sau cum zicem
intre înăuntru în sat şi s-au oprit pe noi, hurlău amestecat cu apă, de unde
pod şi de acolo au venit pe jos dar cu s-ăi dai aşa ceva, nu? Nici în cap nu
maşinile nu au mai lăsat înăuntru în mi-o venit să mă duc în sat şi să
sat pe nimeni. opăresc, am avut pentru porci, nu?
Veneau să se uite şi ei că era satul Eraţi îngrijorată atunci?
lor natal, dar... Pur şi simplu nu am putut să
Bine înţeles, dar erau şi mă gândesc la toate, atunci a fost
oameni străini, domnişorule, erau important să vină fratele să o ia pe
oameni străini care n-am văzut în mama la Şcoală şi pe tata că eu
viaţa noastră şi totuşi au fost curioşi şi stăteam acolo cu fiu-miu şi n-am ştiut
or venit, şi atuncea am scos purceii nimic de ei, ei or avut telefon mobil,
dimineaţa din sac şi am lăsat liberi , şi fiica mea cea mare şi cea mică dar
stăteam acolo şi ne plimbam prin faţa nu cu mine, eu am fost în apă, socră-
remorcii până să vină să o ducă de mea era la Uivar cu mama şi cu tata la
226
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Şcoală, asta mică la o casă era acolo, Deci când au venit acei doi oameni
ea era îngrijorită că erau copii ăştia era apa aicea?
mici, nu... Da, da, da, şi au mers şi au
Bine, dar cel mai importante e făcut dezinfectarea acolo unde a fost
viaţa unui om, nu? fără apă, culmea, culmea a fost, Strada
Dar bine-înţeles, adică era cea Pardai, vă spun că şi în August,
mare, fetiţa, că cea mică era în burtica Septembrie încă era în apă şi-or intrat
ei şi ne-a fost foarte frică că ea a avut în casă mai repede ca noi care în
probleme la naşterea lu’ asta mică, nu douăzeci iunie am desfăcut casa, altă
la naştere, să ducă naşterea până la o firmă...
lună că tot a fost speriată că are Noi în douăzeci, nouăşpe
malformaţii, zicea doctorul, două decembrie am intrat în casă, să vă
utere a avut, unul care era normal şi spun, şi ei or intrat la întâi noiembrie,
celălalt care era mic şi ăsta mic mâhîhî, aşa de repede i-o făcut casa,
deranja pă ăsta mare şi ea nu are voie în trei săptămâni, părţile alea au fost
să facă nici un fel de efort, deci căşile gata.
absolut nici un fel de efort, a stat în Au fost primele case inundate, sau
par şi na. nu?
Să ne întoarcem la ziua de Da, sigur, primele case
Duminică! inundate dar au fost în apă, n-a putut
Şi atuncea, da, noi am stat nici măcar să intre înăuntru, mult
acolo, am lăsat purceii să pască afară timp, vre-o tei sau patru luni, nu ştiu
şi veneau ăştia cu maşinile şi filmau şi exact acuma, n-a putut să intre
fotografiau şi veneau şi străini, nu înăuntru c-o fost şi când au început să
ştiu, din Timişoara, nemţi or fost, facă căşile, a venit timpul acela ploios,
engleji or fost că nici nu-ţi dai seama n-a mai putut să intre cu nici un
cum or apărut aşa de repede şi pe tractor şi atuncea au venit cu maşinile
parcurs tot mai venea, şi după ce am şi au reparat şoselele. Din câte am
venit acasă venea că mama stătea pe auzit, aşa am auzit pe undeva, că
stradă, colo la fiică-mea, că am venit Otelecul are şi şosea, dear de unde,
acasă şi am stat la fiică-mea, nu pot să hahaha, Doamne.
vă spun cât am stat noi acolo, cam o Şi cum au fost repartizate firmele
lună, o lună şi ceva, am stat acolo, astea, pe străzi, sau...?
deci ei am stat până la capăt, numa’ Nu, da, deci numere de casă
mama şi cu tata, că după ce s-a dus au avut ei, numere de căşi şi, practic,
apa or venit ăştia cu dezinfectarea că şi stradă pentru că de pildă casa din
or venit cu nişte aparate specială să spatele căşii a fost la altă firmă, casa
dezinfecteze toate curţile, asta după fiind cu Strada Begheului...
ce a început lumea să dea afară apa că Begheului fiind Strada Begăi?
aici, pe strada asta, domnişorule, pân’ Da, aicea, de la podul mare
la colţ, vre-o trei luni de zile a fost pân’ la podul de fier, de cale ferată şi
apă, după ce noi ne-am mutat aicea. o porţiune până la podul ăstalalt, deci,
227
CORNELIU DRAGOMIR
vre-o treizeci de căşi cred că au avut cărămidă, dar numa’ faţada, eventual
de făcut ei şi ăstalalt, Rotari SRL a coridorul că era coridor deschis la noi
avut treizeci şi trei de căşi, care ultima cândva, majoritatea căşilor avea
casă era dincolo de Căminul Cultural, coridor deschis, după aceea a venit să
practic în partea stângă, prima casă vină moda asta că închidea toată
nouă, acolo a făcut Ratari SRL, a lumea coridorul cu geamuri, cu
început s-o facă, de fapt zidurile erau perdele, pentru flori, sau acolo, na,
toate ridicate numa’ trebuia pusă alţii le-a făcut cameră mică din
acoperişul şi tencuiala, dar a avut coridor, fiecare a făcut cum s-a
foarte puţini muncitori, n-a terminat gândit, na.
la termen şi or luat de la ei şi atunci or Era un fel de prispă, nu?
luat de la ei şi au dat la astalaltă firmă, Îăă, zicem noi staul, sau, staţi
Art SRL, ei or avut prima dată numa’ că îmi vine în cap imediat, îăă, cum se
o sută de căşi, după aceea a avut altul, spune, joj, cum se spune la coridorul
Cărbunar sau Cărbuneşti, eu ştiu, care ăsta, pridvor... şi casa noastră, jos, în
a avut iar aşa o sută de căşi sau câte Jakobos, unde am stat eu, tot aşa a
căşi a putut să ia atâta or luat că fost, cu coridor din acesta şi după
iniţial, deci prima şi prima casă a fost aceea am închis de am pus geamuri şi
două sute şi zece căşi, peste o am închis ermetic ca să nu mai intre
săptămână era deja două sute şapte praful şi una alta. Şi acuma m-am
zeci de căşi date pentru reconstruire, bucurat că o să primesc casă cu
şi pân’ la urmă s-a ajuns la trei sute i coridor din ăsta, deschis, şi firma asta
nu vreau să mint, exact, naiba ştie... n-o avut nici un coridor dechis, dar
Trei sute şi ceva, între trei-patru facem noi, facem noi, da’ cu timpul,
sute? cu timpu’ facem că mie îmi place
Nu patru sute că nu sunt... foarte mult şi noi am avut antreu dar
Nu, nu, nu, între trei şi patru sute nu era deschis că părinţii or închis
de case, undeva pe acolo? coridorul şi geamurile ălea toate le
Da, da. avem, tot ce am putut, şi geamuri şi
Da’ de ce se mărea numărul uşi, tot am scos afară. Geamul de la
caselor, casele se degradau stând în apă? camera lu’ mama a fost minunea
Da, da, nu, a stat în apă şi secolului! A pica cu tot, cu tot cu toc
fiind casă, chiar dacă n-a stat în apă, zidul, nici măcar sticla nu s-a spart
dar era apa subterană, sau poate noi domnişorule, nu s-a spart sticla şi a
nici nu ştim, eu una nu ştiu, poate că rămas pe jumătate în pământ şi când
a mers apa a început să se retragă, s-a am venit noi acasă am început să dăm
retras apa şi n-a stat mult în apă, dar cu sapa şi am dat cu sapa şi am scos,
fiind din pământ bătut şi din chirpici, aşa că avem, îăă, deci de la antreu am
că drept, în decurs de atăţia ani, în avut geamuri mari, mai mari, cum îi
general, fiecare casă faţada, acer era şi asta, dar, dar aşa erau împărţituri, deci
tânăr şi o avut şi câţiva bani, faţada, a în trei împărţituri, din ălea avem două
luat jos pământul bătut şi a pus din bucăţi, am trei rămase şi a trei era
228
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
229
CORNELIU DRAGOMIR
230
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
231
CORNELIU DRAGOMIR
232
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
233
CORNELIU DRAGOMIR
234
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
235
CORNELIU DRAGOMIR
236
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
atuncea, care a putut, le-a dus, mai este fier, rupturile de lemn şi este, nu
ales care a avut cinci, şase, şapte, eu a fost casa mea, s-ar putea să nu fi
ştiu, n-a avut unde duminica şi luni, fost aşa de tare afectată că nu a fost
au stat în ploaie... casa mea ca să o văd......dar aţi simţit că
Când stăteaţi duminică, mi-aţi spus se rupe ceva din dvs......păi da cum să nu,
că stăteaţi pe pod şi priveaţi cu înfrigurare eu de asta mi-a fost frică să nu fac un
apa......şi luni, păi da’ asta este un infarct, pentru că „Distonocalm”, an
sentiment de nedescris, că de pe pod, luat şi un „Distonocalm”, pentru că
pe unde ai văzut ochii, şi-s stânga, şi- eu nu am voie să păţesc aşa ceva,
n dreapta, încoace, cum te uiţi, era normal ar fi trebuit să vin, bătrânii
numa’ apă, apă, apă, un pom, un erau aicea, nu şi copii şi, a trebuit să fi
arbuşt, nimic n-ai văzut! foarte tare şi doar cu timpul m-a mai
Ce simţeaţi atunci, ce gândeaţi? trecut aşa, dar când îmi revin
Nu pot să-mi dau seama că amintirile, atuncea iarăşi acea senzaţie
nici, mă gândesc că e şi panică, sau de neputinţă, de nu şti de care să iei
nici nu pot să-mi dau seama că în şi ce ai foi vrut să faci şi fiică-mea
ruptul capului nu mi-a venit în cap că când o încărcat înăuntru, mama asta
are să cadă casa noastră cu toate că nu ducem, ş’aşa este deja folosit şi ce
am văzut cum s-a prăbuşit aia de pe să mai fac că vine apa şi îl ia...
colţ, dar eu aşa am crezut că a noastră Încercaţi, măcar, să salvaţi ce e mai
e toată din cărămidă că era o tencuială nou, ce e......da. Eu am fost foarte
ca şi aici, ce, nu aşa, neted a fost, ooo, intrigată în sensul că nu ştiu, atunci
o plăcere a fost să vărui. când am împachetat actele, cum să vă
I-a ziceţi-mi, când aţi văzut casa explic, actele şi pozele, că am auzit de
aceea picată, că... la televizor, cei de la Foieni, un
Sâmbătă, la ora trei, la două cioban a spus că nici măcar pozele nu
jumate, jos la capătul străzii, la are, nici măcar amintire nu are, pentru
intrare... că şi pozele au fost late de apă, la ei o
Aha, când ne-aţi povestit că venit repede apa, mai repede ca noi.
munceaţi la dig? Practic tot trecutul.
Da, da... Da.
Aţi fost traumată, vi-a rămas casa Nu mai are decât un viitor!
aceea în minte, nu? Da, dar eu am fost inspirată,
Absolut, absolut... primul lucru, şi aicea multă lume a
Dacă ar fi aşa să ne povestiţi, cum pierdut actele, actele de le pământ,
ne-aţi reprezenta-o, cum aţi... actele de la casă, au rămas înăuntru,
Nu ştiu, decât la televizor, că au luat numa’ buletinul şi cu asta
fac în continuu comparaţii, când am basta, dar eu am băgat într-o plasă, vă
văzut la televizor turnul din spun, toate actele şi cu casa şi cu
America......Wold Trade Center......exact pământul şi pozele ce-o avut părinţii,
aşa zgomot a fost şi aicea, doar aicea tot. Ce a rămas, am avut aşa un dulap,
ai mai auzit rupturile de lemn, că nu sus era cu vitrină, după aceea era un
237
CORNELIU DRAGOMIR
238
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
239
CORNELIU DRAGOMIR
240
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
241
CORNELIU DRAGOMIR
242
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
244
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
245
CORNELIU DRAGOMIR
Da, şatră, sator, îi zicem noi, toată lumea, între picioarele noastre,
sau şatră, cum îi zice aici... extraordinar, ce ai putut sîă observi
Păi nu că şatră, pentru noi, pentru pe un animal şi de multe ori mă
noi românii din Sud, cel puţin, că Oltenia e gândesc, aşa, că mulţi dintre noi nu
undeva în Sud, la Vest de Muntenia, am putut să simţim, afectaţi, aşa de
pentru noi şatră înseamnă un cort ţigănesc, puternic, afectaţi de apă, ca şi
este asimilată populaţiei migratoare de animalele. Mie mi-au plăcut, foarte
ţigani, de rromi47, de vodcă... Noi le zicem milă de ei.
ţigani şi foarte mulţi ţigani pe care i-am V-ai dăruit iubire, dragoste...
întâlnit, chiar revoltaţi sunt! Joj Doamne, Doamne, am
Eu nu pot să vă spun sigur, dus-o la Timişoara cu maşina mică şi
pentru că la noi obişnuinţa a fost să mi-a părut rău după aia de văru-miu,
facem nunţi în şatră. că e un om foarte pedant, şi căţelu’ s-
Da. a aşezat la mine în poală dar era umed
Deci aduceau corturi, mai la picioare şi, a fost ploaie în ziua aia,
multe corturi, şi se făcea un cort mare şi nu mi-am dat seama, numa’ cu
din bucăţi prinse în interior, că dacă picioarele pe sus, privea din maşină,
vine ploaie, să nu se ude lumea, că nu pe şosea, toată o murdărit. N-a zis
toată lumea a avut bani să plătească la minica...
Căminul Cultural pentru sală şi atunci Da, dar se şterge.
a fost făcută nunta în şatră şi a fost Atuncea a fost şi el stajă, am
mai ceva, extraordinar. Mult mai fost cu maşina până unde am putut,
frumos în şatră decât, cu toate că a iarăşi ne-am dus cu maşină să
fost un praf imens. vedem[respondenta face o scurtă
Ce ne mai povestiţi din ziua de pauză]...
Miercuri, de Marţi, de Marţi. Cum, cum era atuncea apa?
Da, şi, deci Marţi dimineaţa Şi pe strada la fiică-mea, cum
ne-a dus câţelu’, am fost din cale afară am stat acolo, o jumat de oră, a văzut
de fericită, sigur, am dus la fată-mea cum urcă apa un metru şi ceva, până
să-l vadă... Miercuri tot a crescut apa. Am pus
Iarăşi un moment.......şi ea era băţ şi peste jumat de oră nivelul, cu
foarte fericită, cred că nu s-a bucurat câţiva centimtrii era acoperită băţul de
niciodată aşa că e câinele ăla în viaţă, apă, aşa că eu am crezut că atuncea o
îl pupa pe labe domnişoru’, vai, şi să ajungă apa sus, până la, în tot satul,
când am ajuns la Timişoara, la frate- eu aşa am crezut şi am şi spus la toată
meu, că al ei căţel a fost acolo, şi nu, lumea „Dacă nu se întâmplă vre-o
nu l-a interesat unde e căţelu’, şi minune, apa s-a, Timişul se va întâlnii
nimica, acela, numai noi, noi, noi, cu Bega, cu n-are unde să se ducă de
aici.” Dacă pompe sunt care trage
apa, nu, de vine o ploaie puternică,
47 Conform prevederilor legale, toate sunt, canalele sunt pline, şi ca să
pentru populaţia de ţigani, în mod nu inunde satul care este mai jos
oficial, se foloseşte noţiunea de rromi;
246
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
247
CORNELIU DRAGOMIR
248
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
249
CORNELIU DRAGOMIR
pentru că în faţa căşii nu a avut pom ţară, nu luată lumea are poartă de fier,
şi s-a văzut că e casa, dar în rest probabil unii nici nu place, dacă te
majoritatea căşilor, fiecare casă a avut duci în jos în Jacobos, cum te duci,
un pom, şi de la pom nu ai putut ca vre-o două, trei căşi care au jos cu
să vezi din depărtare. beton şi în mijloc, în loc de plasă cum
Da. vreau eu să fac, are lemn, făcut
De la colţ, de pildă, nu s-a frumos, ornamentat, sunt drăguţe
văzut că e picată casa noastră, am chiar frumos, specific de la sat, nu,
aflat de la oameni care or mers cu făcute, aranjate, foarte frumoase, una
barca înăuntru şi ei ne-au povestit că mie îmi place. La Göbỹ este
au văzut pisica la geam, că este câinele extraordinar de frumoasă doar blană,
lui Göbỹ Sandor la voi în casă, acolo na.
pe hol, nu a putut să iasă, cred că din Dar momentul cel mai crucial care
apă, el a venit la noi dar nu a mai a fost?
putut să iasă din apă, după aceea am Da, asta a fost, că cel mai greu
aflat de la Göbỹ că nu a ieşit câinele de suportat a fost când am fost
afară şi iarăşi o venit înapoi. anunţaţi să ne luăm măsuri, sau să ne
Cum aţi văzut, ce aţi zis la atâta ajute ei, măcar, cu transport, dar
apă? numai atuncea a fost când a zis „Du-
Eu nici nu m-am aşteptat, nici te acasă că vine apa!” când a venit noi
nu ştiu, eu m-am aşteptat la aşa ceva, am crezut că noaptea deja, a doua zi
da, aia nu am uitat. dimineaţa, când vine aici... Dimineaţa
Care credeţi că a fost cel mai ei au venit pe la ora opt au intrat
important moment al inundaţiilor? inăuntru în casă şi au spus „Mama
Când am început să apa este la cinci aicea!”. Atuncea am
împachetăm şi să... ca să plecăm şi conştientizat, apa este la vecina, apa
ăsta a fost, deci cea mai mare greşeală lor este deja în apă, şi mai ales că şi
a conducătorilor comunei, că le-a fost miercuri am ştiut că nu este picată, că
frică de panică şi nu a golit satul, că cei care au intrat înăuntru, încoace,
dacă venea şi spunea „Toată lumea să noi am strigat „Uită-te, cum arată casa
împacheteze!”. Tu, când ai ştiut că noastră?”, „Nu-i căzută!”, dacă nu-i
deja Ionelul este inundat, sau Marţi, căzută nici n-am mai întrebat nimica,
sau Mercuri, sau Joi, când ai văzut că nu? „Nu-i căzută, stă în picioare.”
apa vine încoace şi cum vine... Când ajung în Timişoara, de acolo dă
Da, în vâltoare mi-aţi spus? telefon fratele meu la Lotzi şi atuncea
Păi da sigur, păi da, toată află că a picat [respondenta se îneacă
lumea de aici zicea, nu? Acuma după în cuvinte].
ce o trecut apa toate canalele sunt Groaznic,case au picat...
pline cu toate cele au fost aduse de Greu, şi la vecinu nu a avut
apă, şi paie şi grinzi şi tot, o luat, nimica, săptămâna următoare,
poarta o luat şi o dus, poarta de fier şi Duminica următoare, dar a lor a picat
o smuls-o din loc şi la noi cum e la mai rău, a picat din mijloc înăuntru,
250
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
251
CORNELIU DRAGOMIR
mai sus decât cum a fost afară şi el a beton cu bitum, aşa s-a făcut, de fapt
intrat înăuntru şi a început să-mi a fost doar puţin ridicat.
spună atuncea că înăuntru este tot, la I-a ziceţi-mi, în curte ce aţi găsit?
televizor nu l-a găsit, a luat urma Am găsit, înăuntru, găini
înspre pat, şi nu a găsit să fi fost moarte, numa’ două găini moarte că
dispărut nimic, totul este la loc şi restu’ le-o luat apa şi după aceea an
putem să mergem să scoatem din casă găsit cele patru cloşte, că am avut
tot ce putem pentru că spatele căşii patru cloşte în grajdul de vaci, moarte
este căzut şi poate pica. Ei, când am pe ouă, mai trebuia două, trei zile ca
ajung de am venit eu înăuntru, apa era să iasă, pe ouă au murit cloţele…nu a
până la gleznă, dar am avut cizmă şi lăsat ouăle, a fost pe, înăuntru, în
cu aia am intrat înăuntru şi atuncea cuib…
am văzut că a lipsit, nu erau aşa de Moarte de foame sau inundaţia?
puternic crăpate zidurile, dar s-au Păi au stat pe ouă, şi acolo au
crăpat mai mult, mai mult, s-ar fi dus, murit, nu ştiu, nu îmi dau seama.
dar am reuşit ca să salvăm materialele, Dar au fost…
atâta, şi am intrat înăuntru şi atuncea După ce s-a retras apa a rămas
am văzut, s-a văzut pe dulap, până coşul cu paie, ouăle înăuntru şi găina
aici era murat de apă, că toate peste, aşa a găsit tata…
mizeriile care au venit, au avut şi Săraca de ea…
înăuntru, în casă... Da… Nu a părăsit puii ei,
Normal... acolo a murit, pe cuib, nu pot să-mi
Oricum, la noi au fost două dau seama dacă, nu ştiu, că erau unul
trepte, ca să intrăm în casă şi de asta lângă celălalt.
n-a fost înăuntru, în casă, aşa de mare, Eu vă întrebam dacă a intrat apa
că era mai înalt şi a fost betonat totul. şi le-a omorât, înecate, sau de foame?
Camera, din camera mare, a fost cu Nu, nu-mi dau seama, dacă
PFL-eu lipit pe beton, bucătăria a fost înecate, au chinuit, săraca, o lună şi
betonată, antreu’, toată porţiunea jumate, nu ştiu dacă înecate, acolo, pe
aceea de optişpe, aproape optişpe cuib…
metrii pătraţi totul a fost betonat, Cred că erau aşa, aproape
camera lu’ mama a fost betonat şi cu putrezite?
PFL-u lipit peste ea, aşa, deci, Erau putrede, cum să nu, mai
interesant a fost că la noi nu s-a ales aia care a fost în curte, complect,
ridicat PFL-ul, nu s-a ridicat. mâncată era de viermi, nu a fost decât
Cum? trupul ce a mai rămas şi pielea pe care
A fost în apă, deci parchetul, a fost culcată, rest totul a fost mâncat
s-a ridicat, şi PFL-ul nu, nici măcar nu de viermi, două am găsit, două găini
s-a văzut pe PFL-u că a stat atâta moarte în curte…
timp în apă. PFL-ul este o placă din Spuneţi-mi, cei de la Sânmartinul
asta,presată, care era groasă de trei Maghiar au fost afectaţi de inundaţii?
centimetrii, ştiţi, şi aia s-a lipit de
252
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
253
CORNELIU DRAGOMIR
254
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
255
CORNELIU DRAGOMIR
jumate sau doi opt zeci, aşa ceva, lung Ce de planuri aveaţi!
de cinci metrii, ăîî, camera mică era, Asta a fost, altceva nimic, deci
practic, şi bucătărie şi eu acolo am noi n-am fost, n-am avut pretenţii să
dormit, deci a fost o dormeză şi eu cumpărăm maşină sau să construim
acolo noaptea am dormit, deci a fost, palat sau nu ştiu ce, numa’ confortu’
într-un fel, şi cameră, şi vara a fost să fie mai bun şi mai frumos.
doar cameră şi bucătăria fost mai în Un pic mai bine pentru dvs, nu?
spate, aşa, unde a fost mai la, mai Exact, exact! Asta a fost
mare decât asta, de aicea şi, nu chiar dorinţa noastră.
aşa de lungă, îăă, cât să vă spun, doi Dar acuma, s-au schimbat
jumate pe trei, cam aşa. planurile radical!
Cât să încape o masă, cuptorul... Acuma, corect, avem să
Exact, şi mobila de bucătărie a terminăm casa asta că deja mai avem
fost acolo, în permanenţă şi, şi vara şi să mai punem cărămidă, ca să putem
iarna, că vara am ţinut blidele care nu acoperii să acoperim locurile care
am folosit absolut acolo... există între acoperiş şi zid.
Blidele? Ca să nu intre animale?
Da, blidele, oalele de gătit care Nu animale, să nu intre vântul,
nu le-am folosit în fiecare zi, alea am ploaia nu poate să intre dar vântul,
ţinut acolo, no, şi atunci în spate am cum să nu...
avut noi, îăă, lângă camera lu’ mama, Intră frigul prin tavan?
cămara de alimente care după mine a Sigur, cum să nu, aşa, şi asta
fost foarte mică, dar tata nu a mai trebuie să închidem, asta va trebui să
putut să facă nimica, eu am vrut aia să închidem cu cărămidă [respondenta
o stric, să pun intrarea din alt loc şi face referire la un „antreu deschis”
aia să o văruiesc să fac o cămară de realizat în faţa uşii de acces], sau cel
baie, o bie, că uşa , deci la camera lu’ puţin cu lemn din ăsta...
mama, locul de la uşă a fost lăsată, Cu ce lemn vreţi să închideţi?
rămasă, ş eu aşa am hotărât, am Cu PFL-u din ăsta, ştiţi? Deci
desfiinţat, deschidem locul acela să pe deasupra zidului, până la acoperiş,
avem ieşire şi acolo în spate să facem este un PFL...
baia că avem în spatele căşii de bazin, Dar nu este cărămidă?
unde să facem bazinul, şi din actul de Nu-i cărămidă, este PFL-u,
care eu nu au mai avut că au vândut este lemnele presat, resturi de lemne
înainte să vină Revoluţia, înainte de presat şi cum eu pus ei acolo PFL-ul
revoluţie ne-a vândut casa, ei au fost ăla, eu tot PFL-u îi spun, a rămas o
păcăliţi, nu mai putea să lucră şi din porţiune cam de zece centimetrii care,
acelea să facem altă cămară de cinşpe centimetrii, gol, şi acolo noi
alimente pentru că bucătăria, şi a mai vrem să punem cărămidă până sus, că
fost vorba că facem trotuarul că nu a ne-a şi spus cineva să nu luăm
fost trotuar decât din casă, şi mama lemnăria aia de acolo, deci PFL-ul să
tot pica. nu-l scoatem că aia mai face izolare.
256
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
257
CORNELIU DRAGOMIR
259
CORNELIU DRAGOMIR
discuţai aşa, pe dvs cum v-au schimbat, cum n-a reuşit să amestece cu apiele
eraţi dvs înainte de inundaţii? acelea, pământul era băgat în pământ
Activă, da te rog... tare şi atâta catof a fost pus acolo şi
...şi acuma tot la fel? nu poate să crească pentru că n-are
Sunt activă pentru că, încep să cum să crească că numa paie şi, ăîî, şi
îmbătrânesc, şi când văd atâtea mizerie. Şi tata zice că, mai ales acolo,
probleme şi ce greu înaintez, atuncea unde era locul casei, şi în faţa caşii,
îi rău. Îmi pare foarte, foarte rău de dacă nu plouă n-o să fie porumb, în
faptul că am cheltuit atâtea milioane capătu’ celălalt, unde nu a fost atâta
de lei pe muncitori şi alţii nu au dat mizerie adunată, scai de rafie, saci de
nici un leu şi au n-au avut casă şi tot a naylon, sticle de plastic, de citro, de
fost construită. Au zis, nu le mai da, toate felurile, tot ce-o avut apa acolo
dar când vi aicea şi-mi spune s-a dus.
„Doamnă, mi-aţi adus ţigări?”, pe Şi ce veţi face ca să scăpaţi de tot ce
mine mă doare. e acolo?
Dar totuşi, ei au venit aicea să Ăîî, ce-o să facem, dacă-o să
câştige bani, nu au venit degeaba? fei recolă bine, dacă n-o să fie...
Am cheltuit pe zi, vre-o trei [un operator de interviu are o
sute de mii am cheltuit... viroză respiratorie]Îmi cer scuze!
Doamne... Da, nu-i nici o problemă, este
Au fost zile când şi mai mult, curent. Ce să fac?
au fost mai mulţi oameni şi „Ţigaram Nu, nu...
ţigara, berea, berea...” seara că, apă ...şi, bate vântul, ...
minerală am adzus că, şi cafă non- Dar pentru noi e bine, că nu ne
stop. Ca să lucreze mai cerea, eu să prinde ploaia, şi dacă ne prinde, asta e!
termine. Vai, când mă gândesc la Dacă este vânt, ăsta izgoneşte
fosta casă mă ia cu frig. ploaia. Îăă, deci, nu ştiu dacă se face
De ce? recoltă, nu e un teritoriu mare,
Deci cum v-am povestit, fosta douăzeci şi unu de metrii pătraţi, vre-
mea casă nu mia este, înaintea casei o 19 ari, zicem noi, nici jumate de
noastre este casa, toată mizeria ce o hectar, dar totuşi, avem ceva porumb
adus apa, şi s-a învărtit, a rămas peste semănat acolo, ş-avem o parcelă de
fosta noastră casă, pe tot terenul, era pământ nefolosită, dar am dat la firma
şi o grădină, şi ieri, pe era şi pai şi asta, asociaţi asta...
mizerii şi nu pământ. Cum o dat cu Cu pâinea?
sidcul, n-a reuşit să spargă pământul Nu cu pâinea, e o asociaţie la
că n-am putut să arăm, nici în noi, a micilor fermieri care ne dă în
toamnă, nici în primăvară n-am putut prmul an de recoltă cinci sute de
să arăm, decât porţiunile unde a fost kilograme pe hectar şi al doilea şase
mai înaltă, dar nu s-a văzut aia, şi dacă sute şi de cinci ani avem contractulcu
a dat cu discul, discu’ numa’ un pic a ei. Este un contract prin care scăpăm,
ajuns la pământ, foarte, foarte puţin, acel domn care...
260
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
261
CORNELIU DRAGOMIR
262
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
263
CORNELIU DRAGOMIR
264
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
265
CORNELIU DRAGOMIR
266
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
267
CORNELIU DRAGOMIR
268
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
269
CORNELIU DRAGOMIR
am mers după ei sa vad unde se luat nimic, totul a rămas si… Hainele
opresc. Au găsit un loc înalt. de îmbrăcăminte, in saci, lucruri de
Si unde s-au oprit? îmbrăcat, ca sa avem la Timişoara
Pai, aici in centru, vis-a-vis de lucruri de schimb. In rest, totul a
biserica erau mai…era o porţiune rămas aici. Până când s-a prăbuşit
înalta unde a fost apa, dar nu aşa de casa, totu’ a rămas înăuntru. Ce am
mare. Mergeam cu barca si le duceam salvat, am salvat, ce nu…!
mâncare, apa aveau, apa era destula, V-aţi întâlnit cu vecini, care
deci numai mâncare le trebuia. era starea de spirit pe-aici?
Si ce le dădeaţi de mâncare? Starea de spirit…cei tineri
Porumb, grâu, le duceam cu sunt mai puternici, cei bătrâni…erau
sacul si… speriaţi. Plângeau, ce poate sa facă un
Aţi reuşit să mai salvaţi ceva om bătrân decât sa plângă după
din câmp? agoniseala de-o viata…a fost greu si
Nu…. ce-am pierdut, deci nu când s-o evacuat, ca bătrânii…nu
l-am avut acasă, l-am avut la altcineva prea vroiau sa plece, ca nu pleacă de-
si era pe jos: 7 tone de grâu s-au acasă. Inclusiv maica-mea, abia am
pierdut si 5 tone de orz, care au…le-a reuşit s-o conving sa părăsească casa.
luat apa. Adică nu le-a luat, dar apa l-a Nu voia sa plece! No, e un om bătrân,
făcut negru, acum e negru, s-a stricat, noi tinerii am zis ca…totuşi si aşa si
nu mai! Nu s-a mai putut recupera înainte de a intra apa in sat noi
nimic de-acolo. stăteam pe strada noastră, ca sa…in
Pai, si din cele dădeaţi, aţi spus caz de pericol sa…
ca…! Patrulam pe străzi sa vedem si
Pai am avut, am avut grâu si in daca era cazul, deci pentru ajutor sa-i
pod, grâu, orz, luam din pod si aici ducem pe cei bătrâni in locuri mai
aveam si porumb. înalte. Si-aşa animalele la început,
Si cam care era nivelul apei care-au rămas nu le-au evacuat, care
când aţi venit a doua oara? n-au reuşit sa le…le-am dus la ţarc,
Pai după o săptămână, nivelu’ le-au dus la cimitir, acolo locul era
apei era, aici in curte, trecea…un foarte înalt. Acolo, de fapt nici n-a
metru, un metru si, in curte. intrat apa in cimitir. Acolo le-au
Si casa se ţinea bine, nu va cantonat animalele.
făceaţi probleme! A, deci acolo au stat?
Nu, nu! Nu era nicio Până când au venit pontoanele
problema, nu! A doua oara când am ca sa poată sa le…
venit, am găsit apa înăuntru. Deci deja Şi când au venit pontoanele
a pătruns apa. Nu am scos nimic, unde le-au dus?
numai’ am luat de pe jos, tot ce era pe Păi prima data le-au dus la
jos, covoare si astea si le-am urcat, le- cimitir acolo, pentru ca se putea trece
am pus pe dulap, pe dulapuri ca sa nu cu pontoanele peste calea ferata, calea
stea jos, sa le ude, sa… In rest n-am ferata nu…de fapt, primele 2-3 zile a
270
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
mai circulat si un tren, tot pentru ştiu cu cine discuta. Zic „Domne’,
evacuare, cat s-a putut, când apa deja adică cum, in situaţii de urgenta, un
a depăşit prea mult… primar se închide in birou, nu se
Da, am interes ca a fost un poate aşa ceva!” Pan’ la urma am
marfar care, practic a condus prin obţinut autorizaţie pentru toate cele
apa. sase persoane. „Venim la Otelec, pai
Da, deci mecanicul ala a făcut- n-avem benzina!” Militarii care erau
o pe riscul lui, nu a primit nici un cu bărcile, ca ăştia erau de la Satu
ordin de la nimeni sa facă, dar el a Mare, normal ca nu puteau sa vina si
făcut-o pe riscul lui. Si când omu’ a cu combustibil. „Domne’ am trimis
văzut ca nu, deci riscul e prea mare a bărcile, trimit si ei cisterna cu
spus „Gata, stop! Nu mai pot!”. Si combustibil.” Atunci, domle’ ce sa
atunci au venit cu pontoanele si de- facem? Am luat pe nepotu’ „Uite!
aici de la gara, prin apa, peste calea Merg eu la preotul din Otelec, chiar
ferata, mergeai, le încărcai si…când se nişte flacoane din astea de 5 litri, de
umplea, mergea la Bega, la Otelec, cat putem si te duci la Cenei după
acolo se descărcau pe dig, veneau benzina.” Ca au spus: „Domne’ daca
înapoi, umple din nou, si făceau cate aveţi benzina gata, va ducem, nu-i
3-4 curse pe zi. Ca pe bărci n-aveai nicio problema, ca aşteptam sa
mare lucru ce sa pui. Bărci-transport vina...” Si se duceau cei de la primărie
persoane mai mult, aşa lucruri cu un bidon, cu un butoi din asta de
mărunte, o sacoşa cu bagaje, bagaje 200 litri…Pai ce, cate transporturi
mai uşoare. Dar in barca nu puteai sa puteai sa faci cu 200 litri de benzina
pui…deci cu bărcile astea si-atunci la pe zi? Trebuiau multe transporturi
început era o harababura si cu bărcile. făcute…Nu…nu mai ţin minte cate
Ei au trimis bărcile pentru salvare, la făceau, trebuia benzina, ulei si aşa am
început, dar fără combustibili. Si chiar reuşit sa… „Cu combustibilu’ tău,
am venit prima data la Otelec sa urc domne’ daca…nu trebuie, nu se poate
in barca, am coborât din maşini „Hai casa meargă toate lucrurile brici, bine.
sa mergem!” trebuia autorizaţie A, trebuie sa mai existe pe undeva o
de…mergeai la primărie prima data hiba, trebuie sa existe birocraţie, ca
sa-ti dea autorizaţie. daca nu exista birocraţia ar trebui…si
Birocraţia din România. atunci si cu autorizaţiile astea,
Pai da, sigur ca da! Si merg oamenii nu merg sa facă o plimbare
prima data, pai la secretara primarului de agrement sau ce… E un drept ca
„Pai nu mai pot sa dau pe ziua de azi sa îmi salvez ce mai pot salva din
decât doua autorizaţii”, „Pai noi locuinţa. Nu merg la plimbare,
suntem sase, noi nu mergem la nu…îmi trebuie autorizaţie.”
plimbare la Ionel, noi mergem sa Era o necesitate până la urmă.
salvam ce se mai poate salva.” Pai era o necesitate, da.
Primaru’ nu, ca nu pateu fi deranjat, Prima zi când aţi venit aici ce
ca are probleme, ca…iar noi la fel, nu v-aţi gândit?
271
CORNELIU DRAGOMIR
272
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
273
CORNELIU DRAGOMIR
274
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
fundaţie solida, apa a stat o perioada, Pai da! Nu, populaţia s-o
aici a stat apa peste 2 luni de zile. strâns pe peronul gării si omu’
Atâtea milioane de metri cubi de foarte…deci, prima data, cum era si
apa… normal, se îmbarca bătrânii si
A doua, a treia…a doua oara bolnavii, copii, bătrâni si bolnavi si
când aţi venit, ce aţi văzut, cum? dup-aia restul.
Ce sa vad? Apa si apa! Apă şi Si ce zicea lumea? Care era
apă, ce puteam sa văd decât…daca starea de spirit acolo-n gara?
era apa de un metru in curte, ce Pai, cum sa fie? Fiecare
puteai sa mai vezi in curte? aşa…alţii plângeau, alţii erau mai
Uite astea, ratele astea optimişti, fiecare…
clocesc pe unde…unde oua acolo Va părea aşa ca era stare de
clocesc, ele nu se pot…cum e găina nelinişte?
ca o pui sa clocească in alt loc, nu, Pai parca era stare de război.
astea nu, nu vor decât unde oua, Parca erai intr-o stare de război, pana
acolo clocesc si atunci când a venit si săracii iepuri erau…Când iepuri pe
apa si a intrat aveam câteva rate care străzi.
mai aveau vreo trei zile sa scoată Iepurii unde erau, chiar, iepurii
boboci. S-au dus! Nu era apa, dar zic ce-au făcut?
domne’, degeaba le iau ouăle sa le Pai, au murit. Se duceau pe
mut pentru ca ele tot nu mai clocesc. ape: mioare, căprioare. Ce sa facă?
Boboci de gâsca am avut 37. Într-o Iepurii, nici acuma, ca am mers de-
săptămână n-o avut cine sa le dea de atâtea ori pe câmp, ca mai am teren,
mâncare, apa, au murit de foame. I- un teren agricol e in paragina, încă
am lăsat in casa. nu…Noi am văzut un iepure când am
Dar dumneavoastră cum venit acuma. Acuma începe sa se
veneaţi pe linie? repopuleze, ar a fost o perioada când
Pai prima data veneam cu nu mai vedeai, n-ai văzut nici iepure,
barca de la Otelec. Si la un moment nici căprioara, nici fazan. Era o zona
dat bărcile au plecat, erau de la Satu când era plin de iepuri, de fazani,
Mare. Armata de la…ca si ai noştri de căprioare.
la Timiş n-au avut, n-au, n-aveau După aceea au
bărci. Nu ştiu, am inteles ca i-o dotat dezin…dezinfectat după aia, au venit
acum cu bărci, dar anu’ trecut n-au si-au făcut dezinsecţie, tot absolut,
avut nicio barca. Si când o venit pentru ca n-ai cum sa vii sa locuieşti
colonelul Benga, o venit cu barca când a început populaţia sa se retragă
particulara, la Ionel, ca sa anunţe si sa se înapoieze acasă, fiecare acasă.
populaţia ca vin elicopterele pentru Cum puteai sa vii, când te puteai
evacuare. îmbolnăvi?! Prima data au făcut o
O.I.:Domnul B., era aşa…se dezinsecţie si dup-aceea.
purta frumos cu lumea? Încerca sa le Ce nu puteţi uita de la aceste
explice frumos? inundaţii?
275
CORNELIU DRAGOMIR
276
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
277
CORNELIU DRAGOMIR
nu, deci când eu sunt cu autobuzu’, la facă, ala era cu motoru’. Ne gândeam,
autobuz…nu-i plecat autobuzu’, ala e bai, mai ajungem la Otelec sau nu mai
deja in Timişoara. Dar eu daca nu am ajungem. Când am ajuns, uzi la piele,
probleme sa merg la serviciu, de ce sa ce sa facem?
mă trezesc aşa de dimineaţa. Dar cine v-o pus sa mergeţi pe
Şi când eraţi aşa pe la jumatea valurile alea aşa de mari?
drumului, Pai, s-o pornit brusc, când am
Nu uitam, ca nu plecam plecat, imediat ce-am plecat a început,
niciodată singur, eram mai mulţi. a început vântul.
Eraţi mai mulţi? Si n-aţi vrut sa va întoarceţi?
Da, plecam mai mulţi in grup, Pai cum, ce sa te mai întorci,
mai glumeam, mai făceam, deci cat e nicicum, nu mai aveai ce sa…
distanta asta de 5 km, o parcurgeam Si de ce voiaţi sa veniţi aici in
in 2 ore jumătate. Otelec…la Ionel?
Aşa încet mergeaţi? Pai, da’ veneam, nu v-am spus
Păi da’ nu se putea, cum sa ca veneam saptamanal... pentru
mergi cu apa de 1 metru pe calea animale, da! Pentru animale, sa mai
ferata mai repede? vedem ce mai e pe-aici. Când am
Da’ va împingea apa, va… venit era lin…era vremea cum este
Nu, era liniştita apa. A dat o acum, era linişte, nu bătea vânt, nu
singura data, dar nu asta, nu pe calea bătea nimic. Nu era nicio problema.
ferata, cu barca. Eram cu o barca La înapoiere a început.
foarte uşoara, nu era barca din asta Casa, o Doamne, era în
militara. A fost o firma din asta bunăstare, în afara de pereţii care au
particulara, nu mai ţin minte cum le picat imediat după cea venit apa,
spunea si am venit…barca pereţii care au fost la camera de pe
pneumatica era... nu barca de lemn... pivniţa…in rest totu’ era in regula.
Am venit foarte bine, dar la înapoiere Io-s născut in Johanesfelt!
eram 4 persoane in barca, Eu-s născut aici, aici m-am născut, in
unde…conducea barca, deci era la Banat am făcut şcoala, in Banat am
motor atunci eu cu inca cineva, eu m- lucrat. Deci toţi fraţii suntem născuţi
am pus pe marginea bărcii, celalalt pe in Ionel.
cealaltă margine ca s-o… Ia ziceţi-mi, ce nu puteţi uita
Echilibraţi. de la aceste inundaţii?
Iar pe nepotu-meu l-am pus la Pai, ce sa nu uit? V-am spus ce
scos apa din barca, pentru ca erau nu se poate uita: momentele alea de
valuri foarte puternice, bătea vantu’ si groaza ale bătrânilor in special, nu se
erau nişte valuri, numai aşa mergeai pot uita!
cu barca, numai’…Parca mergeai pe o Care erau momentele acelea
mare agitata. Si doi ca sa-i facem un de groaza?
echilibru si al treilea, la scos apa din Pai, fiecare bătrân, când o
barca. Al patrulea, ala n-avea cum sa văzut, când veneai ii auzeai noaptea,
278
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
deci, înainte de a pleca si când auzeai fost…s-ar bucura dac-ar mai veni o
noaptea trosnetele, cum picau casele, data! S-ar bucura, foarte mulţi s-ar
cum se prăbuşeau casele, zgomotele bucura sa mai vina o data! Pentru ca a
infernale de te-apuca un pic groaza. fost mana cereasca!
Ieşeam, stăteam in strada, toata Credeţi?
noaptea patrulam. Pentru mine, nu! Pentru mine
Stăteaţi noaptea pe strada? n-a avut de câştigat, am avut numai
Pai sigur ca da! de pierdut. Momentele plăcute…nu
Si cum era o noapte aicea? Ia cred ca ar avea, numai cei care au
povestiţi-ne o noapte. reuşit sa…
Mergeam, povesteam. Strada In cotarcă au dormit foarte
plina de iepuri... pai iepurii când o mulţi, in grajduri care erau, care nu s-
venit apa pe câmp, iepurii s-au retras au prăbuşit si fiecare a dormit cum s-
in sat, ca nu, inca nu era apa. Dar au o putut pana au venit corturile. Si e
venit din câmp, sa-i prindă câinii. normal casa…momentele plăcute au
Aici ii prindeau câinii? fost când au primit cheia ca sa dormi
Aoleo, s-au saturat câinii in condiţii bune, deci in condiţii
atunci de iepuri! umane.
:Si nu-i aparati? Nu-i aparati Ce-aţi simţit aşa când v-aţi
de câini? întins in pat si aţi primit noua casa?
Pai, mai apărai, dar n-aveai Casa…o luna si ceva am
timp, de exemplu când fugea iepurele dormit la cineva, dar nu este…deci
si dădea in gard, nu mai avea unde sa mergeam numai seara la culcare si
fuga! dimineaţa la prima ora când începea
Pai nu-l luai matale si făceai o sa se lumineze plecam. Veneam pe-
friptura din el? aici, ca foarte mulţi, asta era tot,
Pai, pana-l ajungeam era la treceau „Hei, iar ai venit la casa?”.
câine, era in gura la câine, ce sa Aveam aicea, veneam sa-mi fac
mai…câinele era prost sa stea ca sa-i cafeaua, aragazu’, veneam dimineaţa,
iei iepurele? lu’ mama ii duceam cafeaua acolo si
Deci iepurii veniseră aici in… eu stăteam pe scaun si priveam si
Da, si ei tot cu groaza si… ziceam „Mă, iar eşti la terasa?”
căprioare au venit, pana la marginea Picase deja casa?
satului au venit. Căprioara…pentru Da, partea asta era picata. Pai
căprioara a fost poate mai uşor, zic „Unde?”. E normal ca si eu abia
pentru ca, căprioara mai si înoată. aşteptam ca sa mi se facă, sa mi se
Ce amintiri mai aveţi? facă casa, sa pot locui, sa pot sa mă
Ce amintiri sa mai am?! spăl decent, peretele de-aici era picat.
Pai, daca ne gândim aşa, Pereţii ceilalţi, deci de la strada, deci
pentru alţii…pentru alţii inundaţiile era peretele de la strada, peretele de-
astea au fost o mana cereasca. Pentru aici era, numai’ peretele exterior, din
ca s-au imbogatit... şi pentru alţii a partea asta era picat... stăteam liniştiţi
279
CORNELIU DRAGOMIR
280
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
281
CORNELIU DRAGOMIR
cade si zic „Domne’, acolo mai aveam Pai rău mi-o părut la început!
ceva mobilier.!” Am donat, ca avem Oricum era distrusa.
doua, c-o treaba de-asta cat te costa? După aia, ce mai, era distrusa,
Am dat la alţii, ca domne’, daca n-ai, ce sa mai… Nu mai era nicio salvare,
hai ca-ti dau eu! Nu trebuie sa-mi dai nicio salvare, sa mai salvam! Cui nu-i
bani, nu trebuie sa-mi dai nimic, ca nu pare rău? Deci domnule… Ăsta
mai am ce face cu el! [respondentulţine un pahar în mană
A, deci mobile de-acolo, totuşi o cu apă] l-ai scăpat jos si l-ai spart, nu,
salvaserăţi cat de cat! De la „terasa” si de totuşi iţi pare rău, ai spart un ou,
la camera din spate. Eu am scos-o atunci, după casa, cum sa nu-ti para
după aia, da! Partea asta rău?!
am…descoperita, deci am luat ţigla de Vedeţi ce frumos povestiţi, si
pe ea, partea cealaltă nu am luat-o. răţoiul a venit sa v-asculte!
Practic mai ramasese o Deci, nu numai’ munca mea,
camera. poate e munca de generaţii. La casa
Deci, jumătate din casa era asta, nu-i munca mea. Si eu am
acoperita, dar si pereţii din partea muncit mult la casa asta, am investit
de…din partea unde-i casa, si aia foarte mult in casa asta, pentru ca eu,
erau, deci se măcinau, se…deja erau atunci când am luat-o, nu avea decât
măcinaţi. La inaltimea asta erau pereţii, deci nu o avut nimic, nici
măcinaţi in interior. Si acuma, eu am instalaţie electrica, nimic, nici uşi, nici
spus ca a avut noroc asta, si pereţii lui ferestre, nici podeaua, nimic.
la mine au picat. Noroc ca n-o picat Cum, era doar aşa…
in partea cealaltă, ca-i spărgea toata Pereţii, o distrusese alţii... fără
ţigla, o punea pe burta si pe-a lui. Am uşi, fara ferestre, fără nimic absolut,
ieşit afara, am ieşit, prima data am pentru ca după ce-au plecat nemţii,
mers acasă, zic „Domne, plec de- casele, sunt multe case care s-au
aicea, dar daca se prabuseste, se distrus. Au demolat aşa pentru
prabuseste spre mine, mă prinde!” material, pentru… Daca n-o luam,
Atunci dormeaţi in camera aia intr-o…dar nu mai dura o saptamana
sau in casa asta? era gata, nu mai…
Nu mai dormeam acolo, nu, Şi ploua pe ea, avea tavan,
nu, deci când ea o picat complet, avea…
locuiam deja aici dar era casa făcuta, Avea, avea, avea, deci nu avea
n-avea rost sa mai dorm acolo din uşi, ferestre, podele, deci astea erau
moment ce aveam casa noua, cum sa scoase, oamenii au luat uşile,
mai dormi in casa veche?! ferestrele, podelele, dar acoperiş
Si ce-aţi simţit când aţi văzut-o avea... era, era normal, am investit,
prăbuşita de tot? bani mulţi, s-o pun la punct, s-o
Ce sa…? Am ieşit in strada, tencuiesc interior, exterior, sa-i pun
gata, s-a dus, ce sa mai fac? uşi, ferestre, sa-i fac instalaţie
Nu v-a părut rău? electrica, podele.
282
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
283
CORNELIU DRAGOMIR
284
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
hectare, investitorii astia… Bine, nu-i făcut puţin mai umani, mai sufletişti,
plâng eu pe astia, nici pe italian, nici mai altfel.
pe neamţ, ca si-au primit despăgubiri.
De la cine?
Pai, dar ei primesc si-acuma
subvenţii si de la Uniunea Europeana
si de la Guvernul României, dar eu
primesc? Eu nu primesc, anu’ asta n-
am primit nimic pentru agricultura de
la guvern!
Ei poate că întreşin economia
satului, ocuparea forţei de muncă, nu?.
Aproape deloc, lucrează foarte
putini, pentru ca ei au utilaje
performante... ei, de exemplu, cu un
utilaj fac mai multe lucrări odată. De
exemplu, va duc, nu e timp ca sa va
duc sa vedeţi la investitorul asta
neamţ, deci n-a arat, n-a discuit, n-a
făcut nimic. Deci, a ierbicidat terenul
si după aia l-a semănat. Si sa vedeţi ce
culturi are, extraordinare! Pentru ca
are utilajul ala performant. Pentru ca
mă duc cu emanatoare noastra si cu
tractoru’ nostru. Pai, asta nu-i
emanatoare ca ale noastre, ala intra
domne, utilajul ala intra. Nu, deci nu
a făcut niciodată lucrarea agricola,
decât semănat, fertilizat si ierbicizat.
Revenind la inundaţii, ce va
mai amintiţi? Vau schimbat?
Pai normal ca ne-am mai
schimbat si ne-a făcut sa ne gândim,
sa gândim altfel.
In ce sens v-au schimbat?
Pai, in unele parti poate si in
rău, in altele in mai bine. Partile rele
c-am devenit puţin, la început, mai
rautaciosi. Când vezi ca unu’ face aşa,
anumite lucruri, ca nu trebuie sa dam
vina pe noi, n-are niciun rost.... Parca
nu numai pe mine, dar pe mulţi ne-a
285
CORNELIU DRAGOMIR
286
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ ŞI
SELECTIVĂ
287
CORNELIU DRAGOMIR
291
CORNELIU DRAGOMIR
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
292