Dragomir Corneliu O Socioantropologie PDF

CORNELIU DRAGOMIR
Corneliu Dragomir
O SOCIOANTROPOLOGIE A DEZASTRELOR
NATURALE.
Oameni înecaţi în lacrimi, case prăbuşite.
Editura Lumen
2009
1
O socioantropologie a dezastrelor naturale....
Corneliu Dragomir
O SOCIOANTROPOLOGIE A DEZASTRELOR
NATURALE.
Oameni înecaţi în lacrimi, case prăbuşite.
Editura Lumen
2009
3
Cuprins:
Cuvânt înainte ............................................................................... 7
SOCIOANTROPOLOGIA DEZASTRELOR: ASPECTE

PRELIMINARII, PERSPECTIVE ............................................. 9
Dezastrele: aveţi nevoie de o intervenţie a sociologilor?.......... 10
S.A.D.: fundamente, epistemologie, competenţe, expectanţe .. 13
S.A.D.: direcţii, retorici ............................................................ 18
S.A.D.: încercări terminologic şi corelări semantice ................ 19
DEZASTRE NATURALE: CONSIDERAŢII

PRELIMINARE, OPERAŢIONALIZAREA
CONCEPTELOR, EXEMPLE.................................................. 23
Dezastre naturale în lume: fenomene şi evenimente cu efecte
catastrofale ................................................................................ 29
Vulnerabilitătile: concept, tipologie ......................................... 32
Managementul dezastrelor: măsuri de protecţie şi intervenţie . 34
Protecţie şi intervenţie în caz de dezastru natural..................... 39
O fenomenologie a dezastrelor natuale în România ................. 40
Studiu de caz: Cutremurul din 1977 ......................................... 44
Instituţii ale comunităţii: dinamică, relaţii interpersonale,
vecinătate, rudenie pe timp de dezastru, întrajutorarea............. 57
Frica: comportamentalism, psihologia colectivelor, psihanaliză
socială ....................................................................................... 59
Psihosociologia panicii: egoismul, dezorganizare .................... 60
Sociolingvistica zvonului: geneza şi dinamica zvonului, clasele
sociale şi gestionarea zvonisticii............................................... 61
Construcţii sociale în «hazard»: naşterea eroilor contextuali şi a
rataţilor de prestigiu social, contribuţii identitare şi memorie
colectivă .................................................................................... 63
Hazadele şi dezastrele naturale: factor al schimbării sociale.... 65
5
CORNELIU DRAGOMIR
DEZASTRELE NATURALE ŞI EXPERIENŢA COTIDIANĂ.

REMEMORĂRI ALE INUNDAŢIILOR DIN PRIMĂVARA
ANULUI 2005 DIN CÂMPIA DE VEST .................................. 67
Inundaţiile din Banat: vulnerabilităţi (topografia locului) şi
scurtă sinteză............................................................................. 68
Instrumentarul metodologic şi inventarul demersului
investigativ................................................................................ 68
Axe tematice în discursul memorial al unui dezastru ntural..... 71
Amintiri şi gânduri.................................................................... 79
Observaţii ale intervievatorilor ................................................. 81
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ ŞI SELECTIVĂ:........... 286
6
Cuvânt înainte
Prin lucrarea de faţă, O socioantropologie a dezastrelo naturaler, având
subtitlul Oameni înecaţi în lacrimi, case prăbuşite, a autorului Corneliu Dragomir,
Editura Lumen nu propune un compendiu; cartea de autor de faţă nici
măcar nu are pretenţia de a fi etalon pentru analiza socioantropologică şi
psihosocială a dezastrelor naturale, ci este, mai degrabă, un demers incipient
al unui drum spre maturitate într-un domeniu al socialului, unul al
hazardului, identificând sensuri şi consensuri de investigaţie, analiză şi
diagnoză, oferind teme şi replici privitor la tema propusă. Demersul de faţă
oferă un spaţiu de dialog, un ecart tematic cu privire la dezastrele naturale şi
implicaţiile acestora în retorica cotidianului şi culturalului.
Prima parte a lucrării supune atenţiei cititorului, sociolog,
antropolog, psihosociolog, teme majore de reflecţie privind implicaţiile
sociale, antropice şi psihosociale ale dezastrelor naturale asupra
comunităţiilor, pornind de la experienţele dramatice trăite de umanitate şi a
literaturii de specialitate care tinde să se închege în jurul acestei arii tematice.
Primele două capitole oferă o perspectivă analitică asupra dezastrelor
naturale: fundamente, hazarde, vulnerabilităţi, fenomenologie. Un capitol
aparte, privitor la managementul dezastrelor naturale, dau consistenţă
replicilor venite din sfera protecţiei civile şi asistenţei sociale. Schimbarea
socială ca efect direct al dezastrelor reprezintă o altă temă majoră, precum şi
cele privitor la sociolingvistica zvonului, psihosociologia panicii şi naştrea
eroilor contextuali în comunitate, ca efect al capacităţii creatoare şi de
inovaţie a comunităţilor şi a opiniei publice.
Partea a doua a lucrării de faţa propune a lectura o experienţă
inedită, dar dramatică, redată prin înseşi vocea a celor ce au trăit-o, despre
un eveniment natural cu efecte dezastruoase asupra a patru comunităţi
rurale din judeţul Timiş: Cruceni, Foieni, Ionel şi Otelec- inundaţiile din
primăvara anului 2005. Vă propunem o consistentă arhivă de istorie orală,
un demers aplicativ privind reprezentările sociale şi rememorările colective.
Studiul realizat de noi arată cum comunităţile studiate au identificat surse şi
resurse de subzistenţă şi supravieţuire pentru continuarea vieţii cotidiene
într-un context atipic, moduri de a face prin adaptarea ritualurilor vieţii
cotidiene la contextul social şi cadrul natural nou creat. Vorbim de o
dramaturgie a cotidianului, neliniară, o schimbare bruscă de scenariu
societal, radical modificat în numai o singură noapte, semnificat, clar
precizată în rememorările intervievaţilor, asemeni unui prag de trecere de la o
stare la alta.
7
CORNELIU DRAGOMIR
Dar, înainte de orice, în volumul de faţă vorbim de drama unor

oameni. Vorbim de suferinţă, nădejde, angoase şi alte trăiri umane,
consumate colectiv sau individual, vorbim de oameni puternici şi eroi
născuţi contextual, de valori şi credinţe, speranţe şi năzuinţe. Nu în ultimul
rând, acest demers este o carte de mulţumire a celor ce au sprijinit aceste
comunităţi, şi nu numai, să supravieţiuască, un gând al afectaţilor adresat
celor ce au trimis ajutoare şi au oferit ajutor, au dedicat timp şi riscat viaţa.
Lucrarea O socioantropologie a dezastrelor naturale. Oameni înecaţi în
lacrimi, case prăbusite este o contribuţie deosebit de importantă şi un căştig
semnificativ pentru fondul cultural al unei naţiuni care doreşte să înţeleaga
felurile de a gândi şi a face realitate socială membrii comunităţilor ce o
compun şi, semnificativ, sensurile actiunii sociale ale acestora bazate pe un
set de constructii sociale complexe: rememorari, reprezentari, atitudini,
trăiri colective.
Cartea semnată de Corneliu Dragomir este utilă celor care doresc
să cunoască fenomenologia vieţii cotidiene dintr-o comunitate rural-agrară
aflată într-un context atipic, este utilă sociologului pentru iniţierea,
realizarea, implementarea şi gestionarea de strategii şi politici sociale; este
utilă antropologului pentru a înţelege comunitatea şi modurile ei de a fi şi de
a se regenera, pentru a întelege moduri de construcţie şi reconstrucţie a unui
set de norme, legi şi valori şi a inţelege procesul de juxtapunerea de culturi
şi subculturi aflate într-un continuu dialog, negociere şi schimb de piese; este
utilă sociolingvistului pentru a identifica elemente de repertoriu dialectal,
grai şi subgrai, structuri şi substructuri de lexic şi construcţii frazeologice
specifice comunităţii analizate cu ample implicaţii asupra identităţii şi
identificarii comunităţii respective; este utilă psihologului şi psihologului
social pentru a interveni eficace şi eficient în terapia de grup şi intervenţiile
clinice adresate persoanelor care au trait experienţe dramatice, afectate de
şoc emoţional, căderi nervoase, tulburări de anxietate. Cartea de faţă este
utilă asistentului social pentru a interveni, este utila angajatilor protectiei
civile şi celor din sistemul militar pentru a întelege oamenii în coplexitatea
existenţei lor, junalistului, omului de presa scrisa, radio si televiziune pentru
a vedea care sunt bazele fundamentale ale unei investigaţii pornind de la
victimele unui fapt, pentru a întelege comportamentele individuale şi colective
şi a analiza şi relata cât mai obiectiv şi pertinent fapte, efecte şi atitudini. În
textele interviurilor realizate se cern, discret, o atmosferă, o civilizaţie, un fel
de a fi şi de a face al oamenilor din aceste locuri.
jurnalist Marian Preoteasa
BBC Word Service, Biroul Londra
Iulie 2009
8
CORNELIU DRAGOMIR
SOCIOANTROPOLOGIA DEZASTRELOR:
ASPECTE PRELIMINARII, PERSPECTIVE
Ştiinţele despre societate au ca obiect de studiu, concret, faptul
social, sau cel puţin până va interveni schimbarea de paradigmă, persoanele
ce îşi revendică identitatea profesională şi cognitivă aferentă acestei ştiinţe,
partizani şi simpatizanţi, se supun acestei căi oferite de Emile Durkheim.
Presiunea nevoii sociale reprezintă, probabil, cea mai
provocatoare instanţă în fluidizarea relaţiei dintre social şi sociologie.
Inventarul componentelor socialului este, cu certitudine, nu numai deosebit
de consistent ci şi deosebit de complicat şi de complex.
Ignoranţa ştiinţifică a cercetătorilor, insuficienţele materiale şi
organizatorice, lipsa comenzilor sociale, prejudecăţile cognitive şi alte
varibile sunt situaţii concrete ce afectează negativ relaţia dintre sociologie şi
social. Reacţiile sociale faţă de fapte concrete aferente fenomenelor anomice
comunitare şi globale (conflicte armate şi interetnice, sărăcia şi calitatea
vieţii, analfaberismul şi instrucţia actorului social, catastrofele şi hazardele)
sunt considerate adecvate numai în prezenţa lor: trebuie să aşteptăm
producerea faptului, să realizăm apoi cercetarea acestuia şi, într-un final să
aplicăm măsuri descinse din rezultatele cercetării sociologice? Acest fapt
împlică lipsă totala a prevenţiei sociale, limitarea efectelor din timpul
evenimentului şi eradicarea acestora după efect. Este o atitudine imorală dar
reală? Sociologul, «doctorul» societăţii, are nevoie de resurse pentru anchetă,
precum şi medicul: materiale, cognitive, contextuale. Contextul şi
prejudecăţile socioeconomice au adus ştiinţe despre societate în acest stadiu,
cel al intervenţiei post eveniment, şi în cazul României.
În ţările cu o sociologie dezvoltată, aceasta a căutat şi a construit
modele, strategii, de acţune pe termen lung, mediu şi scurt, a identificat
resurse şi a mobilizat instanţe administrative şi politice, a abordat
„realitatea ca proiect social” (Searle, 2000:123-128). În acest sens s-au
construit strategiile de intervenţie socială care includ metode, tehnici,
instrumente şi forme de organizare pentru documentare, sondare, analiză şi
intervenţie socială vizând preîntâmpinarea şi limitarea pagubelor umane şi
materiale.
În fond, sociologia şi obiectul său de studiu, pentru a susţine valid
travaluiul de la social la sociologie şi de la sociologie la social au în vedere
două dimensiuni:
− inoportunitata renunţării la cunoaşterea periferică;
9
CORNELIU DRAGOMIR
− eficienţa şi efiacitatea relaţiei dintre sociologie şi social.

Cunoaşterea periferică a unei ştiinţe, fie ea din domeniul
matematicii şi ştiinţele reale şi naturale, ştiinţele umane şi sociale, cele ale
artei şi tehnologiilor, deschide noi capitole de studiu sistematic şi discurs
cognitiv. Faptul că nimic nu poate să aibă loc în viaţa socioumană fără să fie
investigabil de către ştiinţa despre societate a dus la iniţierea unor analize şi
anchete sociologice pe teme dispersate pe un registru enorm de larg: de la
grupul familiar şi raporturile sexuale şi de cosangvinitate pănă la formele
alternative de satisfacere a nevoilor carnale prin violenţă, poligamie, menaj a
trois, de la manifestările ludice ale copiilor şi adulţilor până la războaiele
mondiale, de la analfabetism şi al doilea analfabetism până la ipostazele
genialităţii...
Concluzia ne aduce pe tărâmul credinţei conform căreia tot ceea
ce este social, real şi ipotetic vorbind, este şi sociologic. „Dacă ar
putea să studieze şi să controleze evoluţia perifericului cu aceeaşi obstinaţie
pe care o promovează în cazul faptului social esenţial, sociologia ar câştiga
nu doar un plus de cunoaştere şi eficienţă ci şi un spor de prestigiu. Nu-l va
obţine întotdeauna. Din păcate, sociologul cade de multe ori în propria
capcană de orientare cognitivă: consideră că perifericul este irelevant în
raport cu esenţa vieţii sociale şi că investigarea lui conduce la deprecierea
statutului sociologiei”.(Stan, 2006:196) Viaţa socială abundă în fapte banale,
cotidiene, periferice care constituie, cu certitudine, componente ale
domeniului de studiu al sociologie, sociologia vieţii cotidiene, de exemplu.
Această misiune este cu atât mai dificilă a fi de îndeplinit căci informaţiile
din bazele de date construite şi metodologiile de studiu aferente sunt ele
însele periferice (evazive, paremiologice).
Dezastrele: aveţi nevoie de o intervenţie a

sociologilor?
Specialiştii din ştiinţele sociale manifestă din ce în ce mai mult
interes pentru a studia dezastrele care perturba ordinea predominantă a
vieţii, produc un prejudiciu, moartea şi pierderea proprietăţii la un mare
număr de oameni (care au reşedinţa într-o zonă sau o regiune). Conceptul
de dezastru este subliniat în mod diferit de diferite discipline, uni geografi
vor defini un caz de catastrofe în legătură cu mişcarea de plăci pământului
lui sau producerea unui vânt de mare putere sau de ploaie torenţială, un
administrator de relief în raport cu nevoile reliefului, un oficial politic în
raport cu consecinţe politice, un economist ia în considerare pierderile
10
economiei şi un sociolog pericolul sever pentru societate sau impactul

asupra societăţii şi comunităţii.
În încercerile de operaţionalizare a conceptului, specialiştii s-au
izbit de retorica întrebare când un dezastru este un dezastru? Când este un
fenomen natural sau provocate de om, cum ar fi seisme, erupţiile vulcanice,
alunecare de teren, ciclon, secetă, inundaţii, incendii şi de război, se pot
numit un dezastru? În acest scenariu, trebuie să fie daune fizice şi pierderi
de vieţi omeneşti? Dar, apoi, se pune întrebarea cât de vaste trebuie să fie
daunele? Este pierderea de vieţi singurul criteriu necesar pentru a numi un
dezastru dezastru sau poate dezorganizarea temporară socială, de asemenea,
să fie acceptat ca un criteriu viabil? Este dezastru determinat de amploarea
efectelor sale? Poate fi un dezastru doar atunci când un individ este implicat
sau doar o mică parte din populaţie este afectată, sau trebuie să fie în
vigoare la nivel comunitar sau de a ajunge în continuare? Este
disponibilitatea sau resursele un factor, o vulnerabilitate? Este un cutremur
un dezastru atunci când case sunt distruse şi a victimele depăşesc gradul de
suportabilitate al comunităţii? Trebuie să se împrumute de la sursele
disponibile la nivel local, sau doar atunci este dezastru când resursele locale
sunt insuficiente pentru a răspunde cererii imediate? Este definiţia
dependentă sau nu de o autoritate publică care să declare existenţa unui
dezastru şi prin ceea ce criterii sunt făcute unor astfel de decizii?
Întrebările de mai sus includ caracteristici diferite de cele mai
frecvent distingeri, diferenţe, în încercările de a defini într-un sens sau altul
catastrofa ca un fenomen fizic (de exemplu, cutremur, ciclon); funcţie de
gradul de impact fizice (daune); ca perturbare sociale (ameninţare ca un
stimul); ca o definiţie politică (definiţie bazată pe considerente politice) şi ca
o situaţie specială sociale privind numai la anumite cerinţe, capacitatea
colectivităţii pentru a satisface cerinţele unei situaţii (Quarantelli: 1981: 5).
În fond, rolul emergent al sociologiei se axează perspectivei comtiană, în
sensul că sociologia este o ştiinţă a reformei sociale, implict schimbare
socială, sociologul fiind reformator social1 calificat2. „Disfuncţiile sociale
1 VEZI: Buzărnescu, Ştefan (2008) “Este posibilă o reformă socială fără sociologi”
în Sociologie Românească, Volumul VI, Nr. 3-4, Iaşi: Editura Polirom, pp. 127-136.
2 CAZUL ROMÂNIEI (PAMFLET): Evenimentele din decembrie 1989 au adus în
prim plan retorica discursivă a reformei sistemului social global. Cu mare fast şi o
explozie de energii pozitive impresionante, mai ceva a la marşurile în cinstea muncii
şi a celui mai iubit fiu al poporului, procesele de reformare au demarat încă din
zilele când încă nu se uscase ciara lumărilor aprinse de părinţii care îşi plângeau
copii pe scările Catedralei Ortodoxe din Timişoara, executaţi în public pentru
11
CORNELIU DRAGOMIR
(problemele sociale), pe care le trăim colectiv, pentru a putea fi corijate sau

luate sub control prin monitorizare, necesită şi ele un diagnostric calificat.
Acesta este diagnoza socială [sublinierea autorului] pe care nu o pot redacta
corect decât profesioniştii domeniului. Iată de ce sociologia este aliatul
natural pentru oricine se ambiţionează să se implice lucid, reponsabil şi
pragmatic îngestionarea/ reformarea socialului”(Buzărnescu, 2008: 128).
Studiul dezastrului din perspectiva ştiinţelor sociale facilitează omul
de ştiinţă socială pentru a înţelege impactul dezastrului asupra fiinţelor
umane. Studiul sistematic cu privire la aspectele sociale ale dezastrului au
apărut la începutul secolului al XX-lea. Prima încercare de a aplica ştiinţific,
sistematic, prin conceptele ştiinţelor sociale, un dezastru a fost cazul navei
Munitious care a explodat în port de la Hallifax, Noua Scoţie, în 1917
(Prince: 1920). Acest studiul de pionierat, al efectelor sociale ale dezastrului,
a furnizat o sursă majoră de stimulare a ideilor şi ipotezelor pentru
investigaţii ulterioare. Dar, în 1950, în mod organizat, s-a demarat
cercetarea sistematică empirică şi teoretică asupra dezastrelor în studiile
sociologice, stimulat şi sprijinit de către diverse agenţii însărcinate cu
responsabilitatea pentru preîntâmpinarea pericolelor.
Studiile în domeniul socialului, prin retorica ştiinţelor despre
societate, au ajuns la o concluzie dramatică: ameninţare în caz de catastrofe
a fiinţelor umane şi a societăţii lor este în creştere. Preocupare este în
creştere, iar atenţie deosebită se acordată dezastrelor de toate tipurile.
Cetăţenii, aproape peste tot, se aşteptă ca guvernele lor se ia măsuri pentru
ai proteja împotriva dezastrelor, de multe ori acest lucru este concretizat
prin planificări pentru pregătire în caz de situaţii de urgenţă şi pentru reacţie
rapidă şi eficace. 1990-2000 a fost declarat, de către Naţiunile Unite,
curajul de a crede şi de aşi exprima credinţă. Cu toate acestea, la momentul startului

reformei facem referire, România s-a reformat până nu mai avem ce reforma şi
trebuie să reformulăm înseşi reforma. Nu ca teorie ştiinţifică ci ca praxiologie
concretă. Au reformat totul până nu au mai rămas nici macar tinichelele din
industria „societăţii multilateral dezvoltate”. Au reformat, dar reforma nu s-a
realizat nici de tehnocraţi din economie, nici de politicieni avizaţi şi calificaţi, nici de
sociologi, ci de persoane care aveau sentimentul identităţii „politician de
Dâmboviţa” şi în mai puţin de două secole, România nu a devenit o apă şi un
pământ dar... mai trebuie să experimentăm reforma. Cât despre generaţiile de
sacrificiu, numai de bine, să stea în gara şi să aştepte luminiţa de la capătul tunelului.
Unii spun că au văzut-o şi au pierdut alegerile, cazul C.D.R., alţii sunt că este
ocupată, despre Luminiţa este vorbă aici, şi mai trebuie să treacă pe la multe case de
boieri până să ajungă la bordeiul nostru.
12
Deceniul Internaţional pentru Reducerea Dezastrelor Naturale. Acest lucru

dovedeşte atenţia internaţională care, fără îndoială, va accelera eforturile
printr-o organizare pentru mai buna gestionare a dezastrelor de către
oamenii de ştiinţă socială, în special sociologi, care vor avea un rol
important.
S.A.D.: fundamente, epistemologie, competenţe,

expectanţe
Relevanţa domeniului propus comunităţii sociologilor şi
antropologilor din România privind studiu dezestrelor relevă din:
− creşterea frecvenţei dezastrelor naturale şi socioantropice ca urmare a
creşterii frecvenţei hazardelor climatologice, geologice, biologice,
tehnologice, socialpolitice.
− un interes crescut pentru acest domeniu al sociologie pe plan
internaţional
− creşterea riscului potenţial al populaţiei privind expuerea şi
vulnerabilitatea
Sociologia dezastrului este un domeniu special al sociologie. Este
predominant de cercetare realizat în Statele Unite, dar şi în Germania şi
Italia, de asemenea. Teoretic, aceasta include nu numai dezastre locale, dar
catastrofice pe o scară mare. Unul dintre cercetători proeminenţi în acest
domeniu este de Robert A. Stallings3, apoi Enrico L. (Henry) Quarantelli4,
Lars Clausen5. În România studiu dezastrelor naturale din perspectivă
3 Profesor emerit al School of Policy, Planning, and Development şi Department of

Sociology din cadrul University of Southern California. A publicat: Natural
Disasters and the Politics of Causality: Explanation and Responsibility in the
Context of Multiple Catastrophes (2006), Threats to Cities: Large-Scale Disasters
and September 11, 2001 (2002), Methods of Disaster Research (2002), Disasters,
Epidemics, Terrorism, and Other Calamities: Resurrecting Simmel's Form
andContent (2001), Weberian Political Sociology and Sociological Disaster
Studies (2001, 2002), Figurations and Aviation Disasters (2000), A Weberian
Program for Disaster Research (1999), The Swiss 'Holocaust Assets' Crisis (1998)
4 Enrico L. (Henry) Quarantelli este sociolog american, cu pionierat în sociologia
dezastrelor. În 1959 Quarantelli a luat doctoratul la Universitatea din Chicago. Din

1963 până în 1984, a lucrat ca profesor de sociologie la Universitatea de Stat Ohio,
unde a fondat Centrul de Cercetare în caz de catastrofe. 1985, el a luat R.D.C. la
Universitatea din Delaware, unde a lucrat până în 1998.
5 Născut în 1935, la Berlin, este un sociolog german şi profesor la Universitatea din
Kiel (Germania). El s-a specializat în sociologia culturii, de muncă, precum şi a

13
CORNELIU DRAGOMIR
socioantropologică nu a suscitat interesul major al sociologilor şi

antropologilor. Totuşi, sunt considerabile contribuţiile aduse de unii
sociologi, antropologi şi psihosociologi români prin articolele publicate în
reviste de specialitate, privind conflictul armat transnistrian, al doilea război
mondial, sau tensiuni sociale şi politic-armate6, însă analizele precizate sunt
interesante mai mult din perspectiva reprezentărilor sociale7, a
rememorărilor colective8, analiza opiniei publice9, şi analizele sociologice
privind conflictele sociale precum grevele10, revoluţia, etc.
Ştiinţele au un „miez tare”, entelehiile sau chintesenţă, ce constă în
fundamentele sale:
− teleologia: ce scopuri îndeplineşte;
− epistemologia: particularităile obiectului studiat, terminologie şi
snsuri semantice terminologice proprii, metodele de cercetare şi
intervenţie, legităţi;
− istoria doctrinară şi evoluţie de paradigmă a ştiinţei şi a ştiinţelor
(Păşcuţă, 2001).
Alături de fundamente se află un areal ascuns, negat de multe
ori sau ignorat de cele mai multe ori de ştiinţă. Acest areal poate fi
complementar, asigurând sustenabilitatea câmpurilor aride, încă, ale
domeniului ştiinţific, sau în disens, când acesta real întră în antagonie cu
fundamentele(Miftode 2001).
În ceea ce riveşte fundamentele, în acest moment incipient al
promovării acestei arii tematice pentru studiu şi cercetare în sociologie,
dezastrelor. 1993 - 1994, Clausen a fost preşedinte al Societăţii Germane de

Sociologie. El a servit ca şi preşedinte al Societăţii germane Africa.
6 VEZI: Stoica, Aurelia, Chelcea, Septimiu, 2008, “Zvonurile de acum 40 de ani.
August 1968: invadarea Cehoslovaciei şi îngrijorarea României” în Sociologie

Românească, Volumul VI, Nr. 3-4, pp. 5-18.
7 VEZI: Cojocaru, Natalia, Stela, Suhan, 2003, “Organizarea şi reorganizarea socială
a memorie conflictului din Transnistria” în Sociologie Românească, Volumul I, Nr. 3,

pp. 40-53.
8 VEZI: Dragomir, Corneliu, 2008, “Rememorări ale unui eveniment istoric: cel de-
al doilea război mondial. Drobeta Turnu Severin” în Anuarul Universităţii “Petre

Andrei” din Iaşi, Ştiinţe Socioumane, Iaşi: Institutul European, pp.513- 529.
9 VEZI: Stoica, Aurelia, 2004, “Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din
România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial” în Sociologie Românească,

Volumul II, Nr. 4, pp. 110-119.
10 VEZI: Mărginean, Ioan, 2009, “Social conflicts în Romania and the E.U.” în
Soiologie Românească/ Romanian Sociology, Volumul VII, Nr. 1, Iaşi: Editura Polirom.
14
asistenţă socială, psihologie socială şi antropologie a dezastrelor naturale

şi/sau socioantropice este oportună dar inoportun a fi emise deoarece:
− domeniul interdisciplinat nu cunoaşte maturitatea;
− cercetările şi studiile în domeniu sunt la nivel unidisciplinar;
− nu s-au construit o abordare epistemologică11 proprie.
Socioantropologia dezastrelor reprizintă, într-o accepţiune, o
ramură a sociologiei şi/sau a antropologiei şi, într-o alta, o altă paletă
tematică de analiză a unor eveniment cu ample implicaţii sociale şi
antropologice, şi se fundamentează pe:
− fundamente de protecţie civilă şi a mediului, gestionarea situaţiilor de
urgenţă;
11 Cuvântul epistemologie derivă din două cuvinte greceşti: epistēme, care înseamnă
„cunoaştere” şi logos care înseamnă „studiu al” sau „teorie a”. În antichitate
epistēme semnifica cunoaştere/ştiinţă şi era contrariul cuvântuluilui doxa care
însemna părere, opinie deci o cunoştinţă nesigură. “Epistemologia este ramura
teoriei ştiinţei şi totodată a filosofiei care cercetează originea, structura, metodele şi
validitatea cunoaşterii ştiinţifice.” (Ştefan Georgescu, 1970) Epistemologia este
studiul cunoaşterii de tip ştiinţific. O primă operaţie a epistemologiei este distincţia
intre cunoaşterea de tip comun, general-uman şi cunoaşterea ştiinţifică. Se
consideră cunoaştere de tip ştiinţific, acea cunoaştere care are următoarele însuşiri:
se îndepărtează de cunoaşterea comună şi de bunul simţ, descompune
automatismele mentale generate de experienta cotidiană, matematizare, utilizarea
metodelor speciale: modelarea, axiomatizarea, formalizarea etc., obţine ca produse,
cunoştinţe cel puţin verificabile dacă nu verificate. Epistemologia poate avea ca
obiect cunoaşterea ştiinţifică în general fiind numită epistemologie
generală.Cunoaşterea cunoaşterii ştiinţifice specializate constituie epistemologii
particulare îndepărtându-se de reflecţia filozofică. Cercetarea cunoaşterii ştiinţifice
se face preponderent inductiv deoarece fără contribuţiile oamenilor ce produc
ştiinţă obiectul epistemologiei nu se dezvoltă.Pe lângă generalizările asupra
procesului cunoaşterii ştiinţifice se procedează şi la o analiză critică din perspectiva
teoriei generale a cunoaşterii umane ca de exemplu prin descoperirea supoziţiilor
filozofice preexistente în teoria şi metoda utilizată de omul ştiinţei.Epistemologia
descinde din latura cognitivă a filozofiei şi se încadrează în teoria ştiinţei desemnată
prin termenul de metaştiinţă sau scientologie.Epistemologia se inserează in grupul
disciplinelor ce studiază ştiinţa alături de istoria ştiinţei, metodologia ştiinţei,
sociologia ştiinţei, economia ştiinţei, psihologia ştiinţei, logica ştiinţei, etc. Sub
aspect metodologic specificul epistemologiei este cercetarea critică a fundamentelor
cunoaşterii ştiinţifice. În epistemologia generală se procedează prin analiză directă,
prin analiza logică formalizantă, analiza istorică-critică precum şi prin analiză
experimental-genetică.
15
CORNELIU DRAGOMIR
− fundamente de asistenţă socială: întervenţie şi consiliere, psihologie şi

psihologie clinică, praxiologie medicală, drept şi legislaţie şi
sociologie dreptului;
− fundamente de sociologie, antropologie, politologie, economie:
sociologia schimbărilor sociale, antropologie culturală şi socială,
politologie şi socilogia politicului, economie şi sociologie economică,
lingvistică şi dialectologie;
− niţiuni cheie de psihologie socială, psihosociologia comunităţilor,
socioantropologia identităţii
− noţiuni privind educaţia continuă şi pedagogia cotidianului12
− cunoştinţe generelade de geografie, geologie şi fizica pământului.
Propunem ca obiectele de studiu ale socioantropologiei dezastrelor
, la acest nivel incipient al dialogului nostru, lista propunerilor rămând
deschise, următoarele:
− studiul comportamentului colectiv ale populaţiei afectate de dezastrul
natural şi/sau hazardul antropic (capacitatea de adaptare, asistenţa
persoanelor aflate în dificultate şi cu risc maxim, comunicarea,
panica, structurile instituţionale) precum şi al populaţiiei de
intervenţie (grupuri de iniţiative, acţiune şi intervenţie prin trimiterea
de ajutoare materiale şi umane, instituţiile protecţiei civile, instituţiile
implicate contextual, etc);
− studiul cotidianului din interiorul comunităţii afectate: desfăşurarea
ritualurilor cotidiene şi contextuale religioase, implicaţiile
sentimentului de aparteneţă la comunitate, naşterea de eroi
contextuali ai grupurilor, vecinătatea, rudenia, etc;
− managementul situaţiilor de criză şi marketingul opiniei publice în
situaţii de risc şi intervenţie urgentă: asistenţă socială, legislativă,
terapie psihologică, resurse, strategii, opinie publică..
− implicaţiile dezastrelor naturale asupra schimbării sociale, antropice
şi mediului înconjurător: mediului existent şi existenţia
(infrastructură, habitat, fond cultural-identitar, organizarea socială,
instituţională, aspecte demografice, constructuţii culturale).
Contribuţiile aduse cunoaşterii ştiinţifice de Socioantropologia
dezastrelor sunt:
12 Îmi asum acest termen ca difinind acea componentă a educaţiei permanente a

individului obţinută prin experienţa cotidiană nemijlocită, cu suportul procesului de
socializare continuu şi neîntrerupt, ce constă în achiziţii la nivel cognitiv, formativ,
tehnic şi practic precum şi dezvoltare aptitudinală.
16
− la nivelul comportamentulu colectiv faptic şi comunicaţional (frica,

panica, zvonistica).
− identificarea de strategii de prevenţie şi intervenţie şi acţiune socială
prin/ pentru educaţie civică, instituţională, morală şi legislaţie cu
privire la dezastrele natuale şi hazardelor antropice.
− eficientizarea şi creşterea eficacităţii instituţiilor de protecţie civilă
organizate la nivel formal, informal şi nonformal;
− limitarea şi eradicarea efectelor negative ale dezastrelor naturale şi
dezastrelor socioantropice asupra confortului social/ comunitar,
calitatea vieţii la nivel individual, familial, colectiv.
− îmbunătăţirea proceselor terapeutice şi intervenţiilor ale psihologilor,
psihologilor sociali, sociologilor, asistenţilor sociali, în contextul
activităţilor iniţiate pe „terenul” afectat.
− dinamizarea şi stimularea efectelor pozitive ale dezastrelor naturale şi
dezastrelor socioantropice: exploatarea noilor perspective de
gestionare a resurselor materiale şi umane, reorganizarea habitatului,
etc
Un spercialist din domeniul socioantropologie dezastrelor poate
acţiona la nivel:
− epistemologic: ştiinţă, teoretizare, cercetare, disimulare de cunoştinţe
(literatură de specialitate, susţinere de cursuri, echipe de teren de
cercetare, analize, etc);
− praxiologic: intervenţie, practică de intervenţie, specilizare şi
perfecţionare în intervenţie.
Este necesar ca speciliştii din domeniul socioantropologiei
dezastrelor să aibă cunoştinţe (la nivel practicii de intervenţie):
− de asigurare a primului ajutor;
− legislative şi cetăţeneşti privind protecţia civilă şi funcţionarea
instituţională din teren;
− metodologia cercetării sociologice;
− de comunicare eficientă şi eficace cu factorii de decizie şi sinistraţii şi
competenţe în acest sens;
− intervenţie clinică şi psihopterapeutică, consiliere şi sprijin siasistenţă
socială.
Este imperativ ca speciliştii din acest domeniu să de dovadă de
altruism, simţ civic, dorinţă de implicare, capacacitate de comprehesiune,
luciditate în luare de decizii. Studiile de teren au arătat că nu de puţine ori
sinistraţii şi persoanele afectate de dezastrele naturale şi hazarde antropice
dau dovadă, la nivel comportamental şi medical, de:
− iraţionalitate logică, raţionalitate iraţională;
17
CORNELIU DRAGOMIR
− dezechilibru emoţional şi psihoafectiv;

− tulburări comportamentale, manifestări anomice accentuate (inclusiv
furt);
− probleme medicale la nivelul cervical, cardiorespirator ;
− panică accentuată, stare de nervozitate, sentimente de revoltă şi
nemulţumie;
− nevoi materiale şi fiziologice, specifice bazei Piramidei lui Maslow;
− dorinţa exagerată de a salva bunuri şi vieţuitoare chiar şi în contextul
imposibilităţii de intervenţie.
S.A.D.: direcţii, retorici

Aspectele sociologice ale catastrofelor naturale -vulcani, cutremure,
tsunami- privesc întreruperea totală sau parţială a societăţilor, provocând
refugiaţi, colaps de producţie şi de sistemele de distribuţie, precum şi
intensificarea concurenţei pentru resurse. Dezastrele provocate de om, cele
socioantropice, tehnologice şi politice implică cauze sociale, precum şi
consecinţe, cu implicaţii ce pot fi evitate. Aşa-numitele cadre sociale de
cercetare, în caz de catastrofe, vizează analiza impactul social şi psihologic al
acestor evenimente pentru cei implicaţi.
Unii sociologi (mai ales Robert Merton) au susţinut că în caz de
catastrofe site-uri oferă oportunităţi importante de cercetare sociologică,
precum şi construcţie de teoria socială, în măsura în care condiţiile care
rezultă stres colectiv comprimă procesele sociale într-un timp mai puţin,
frecventă scurtă; se fac publice aspecte de comportament, de obicei private,
şi, prin urmare, se oferă mai mult material de studiu şi, în general, ne oferă
şansa de a sublinia aspecte ale sistemelor sociale şi procesele care sunt
ascunse în mod normal, de rutină din viaţa de zi cu zi.
Cercetările au stabilit că:
− dezastrele au faze tipice: avertizare, ameninţare, de impact, de
inventar, de salvare, căi de atac, şi a fazelor de recuperare;
− că anumite tipuri de comportament colective tind să fie asociate cu
fiecare fază şi că forma precisă luate de către fiecare etapă este
afectată de caracteristicile etapelor anterioare. Astfel, de exemplu,
amploarea operaţiunii cale de atac este în parte în funcţie de gradul
de identificare cu victimele. G.W. Baker şi D.W. Chapman au
analizat societăţile afectate de dezastru (1962), şi au stabilit un caz tipic
de studiu, anume „Totul Kai Erikson în calea sa” (1976). Acest studiu
investighează traumatism individuale (starea de şoc) şi traumatisme
18
colective (pierderea communality), care au urmat un potop în

comunitatile de munte anterior strâns unită în Virginia de Vest.
S.A.D.: încercări terminologic şi corelări semantice

Până în momentul de faţă ştiinţele naturale şi cele sociale nu au
găsit un numitor comun în ceea ce priveşte definirea conceptelor de
dezastru natural, dezastu socioantropologic, hazard natural, hazard social,
hazard antropic. Unele texte, chiar şi ştiinţifice, favorizează confuzie în
rândul cititorilor prin atitudini de asociere şi disociere în ceea ce priveşte
utilizarea corect terminologică. Dacă în cazul ştiinţelor naturale confuziile
au un grad restrând, în ceea ce priveşte ştiinţele sociale gradul de
incertitudine privind utilizarea termenilor este foarte ridicat. Pertinenţa unor
definiri clare, concrete şi valide este supusă apanajului divers al
perspectivelor semnatice în funcţie de epistemologia fiecărei ştinţe în parte,
astfel că fundamentele sociologiei, cele ale protecţiei mediului, protecţiei
civile şi ştiinţele agricole sunt foarte diferite, aparţinând unor spaţii
ştiinţifice foarte diferite şi poate că de aici provine şi dificultatea unei
definiri coerente.
În ceea ce ne priveşte, ve propunem câteva încercări de delimitări
conceptuale fără a avea pretenţia ca acestea să rămână „atom” în literaturile
de specialităţi, dar, cu certitudine, în cuprinsul lucrării de faţă, ele au
pretenţia de a fi utilizate în litera, sensul şi spiritul definirii propuse.
Prin dezastru se înţeleg fenomenele naturale sau antropice
(inclusiv tehnologice, bactereologică, chimică) distructive de origine
geologică, meteorologică sau umană, ori îmbolnăvirea unui număr mare de
persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În
această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de
teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi
epizotiile, etc.
Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU
(Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster
management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar
catastrofă) se înţelege gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi,
generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale
mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. Dezastrele
se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie
după cauză (naturale sau antropice).
19
CORNELIU DRAGOMIR
O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare:

Dezastre=Vulnerabilităţi+Hazard, unde termenii formulei au
următoarele semnificaţii: vulnerabilităţi semnifică urbanizare, degradarea
mediului, lipsa de educaţie, creşterea populaţiei, fragilitatea economiei,
sărăcie, structuri de urgenţă birocratice etc şi hazard semnifică fenomen rar
sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa, proprietăţile şi
activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre. Hazardele pot
fi geologice (cutremure, erupţii vulcanice, alunecări de teren), climatice
(cicloane, inundaţii, secetă), de mediu (poluarea mediului, epizootii,
deşertificare, efrişare păduri), epidemii şi antropice (accidente industriale,
războiul, inclusiv terorismul, etc).
Catastrofele umane şi de mediu au reprezentat un sens în anchetele
sociologice, antropologice şi protecţia civilă nu numai, dar mai ales, pentru
identificarea:
− cauzelor ce au generat şi agenţilor/ surselor ce au favorizat;
− mijlocelor de intervenţie pentru limitare riscului şi eradicarea
consecinţelor nefaste;
− strategiilor de gestionare şi intervenţie pentru limitatrea degradării
mediului, pierderilor economice şi dramelor umane. Există
posibilitatea ca cele trei dimensiuni să intre conflic iar managerului
situaţiei de risc şi intervenţie trebuie să le ierarhozare în funcţie de
interesul umanităţii (nu neaparat uman).
FOTO: O posibilă perspectivă socioantropologică asupra

catastrofelor
Catastrofele umane şi/ sau de mediu reprezintă un teren interesant

de cercetat pentru sociologie şi antropologie nu numai la nivelul efectelor
(schimbarea socială, calitatea vieţii, etc) ci şi asupra strategiilor de gestionare
20
a acestora şi de limitare a posibilităţilor de apariţie. Catastrofele umane

şi/sau de mediu se corelează în mod direct cu dezastrele naturale şi
dezastrele socioantropologice în mod unitar sau individual. Analiza lor din
punct de vedere ştiinţific socioantropologic este deosebit de complicată şi
complexă. Dezastrele, fie cele socioantropice, fie cele naturale, fie împreună
au la baza un hazard şi o vulnerabilitate favorizantă.
Hazardul reprezintă intriga dezastrului, fie că vorbim de cel natural

sau cel socioantropic. El poate fi constituit nu exclusiv de ceva spectaculos
ci poate chiar de un banal act uman involuntar care în lipsa vulnerabilităţilor
nu ar fi avut cauze negative sub nici o formă13. În ceea ce priveşte
hazardele, în funcţie de generatorul lor, ele pot fi naturale sau antropice.
Hazardele naturale sunt cele ce implică exclusiv activitatea naturii, fără
acţiune umană manifestă. Includem aici hazardele
climatologice/meteorologice (indicele extrem al confortului termic,
temperaturile extreme, frecvenţa şi intensitatea neponderată a precipitaţiilor
şi cea a vântului, presiunea atmosferică nonnormală, calitatea aerului
scăzută) hazardele geologice şi cosmice (lichefierile, alunecările şi prăbuşirile
de teren, cutremurele, o explozie vulcanică, căderi de corpuri obiecte
cosmice, emisiile de raze cosmice în mediul uman existenţial neprotejat,
perturbaţiile câmpurilor magnetice) haradelor biologice şi chimice
13 Aruncarea unei ţigări în pădure poate genera un adevărat incediu dacă se
manifestă următoarele vulnerabilităţi: vulnerabilitatea politico-juridică (lipsa măsuri

de coerciţie legislativă şi politici de intervenţie poliţieneşti), instituţională,
infrastructurală şi logstică (nu există personal de intervenţie şi/ sau nu deţine
intrumente, tehnică şi aparatură de intervenţie pentru preîntâmpinarea, limitarea şi
eradicarea hazardului generator)
21
CORNELIU DRAGOMIR
(anomaliile genetice, inhalarea respiratorie, ingurgitarea de substanţe

chimice şi/sau bacterelorgice, lizionarea suprafeţei corpului, epidemiile,
ezooliile, invaziile zooistmice14, otrăvirea, excesivitate de consum de
alimente, lichide, substanţe organice şi/ sau anorganice, etc,), hazardele
antropice care pot fi sociopoliticomilitare (mişcări sociale extreme, acţiuni
anomice, conflicte armate) şi tehnologice (care se pot manifesta prin erori
de cercetare, proiecţie, construcţie, exploatare a tehnologiilor -instalaţiilor,
maşinăriilor, căi de acces, comunicaţie şi telecomunicaţii- la care umanitatea
are acces şi tehnicilor de proiectare, execuţie şi exploatare).
14 Zoo= [vietate] referitor la animale /// ism= curent, excedent

22
DEZASTRE NATURALE: CONSIDERAŢII

PRELIMINARE, OPERAŢIONALIZAREA
CONCEPTELOR, EXEMPLE
Dezastrul natural desemnează un eveniment produs pe cale

naturală prin implicaţii geologice, meteorologice şi biochimice, fără
implicaţiie omului în ceea ce priveşte generarea lui, dar cu implicaţii sau fără
implicaţii asupra activităţii sale. Spre exemplu un dezastru natural a fost şi
picarea unui meteorit pe curpinsul unei câmpi din Siberia, la începutul
secolului trecut. Activitatea umană nu a fost afectată aproape deloc, sau cel
puţin nu în proporţii notabile, însă asupra mediului din spaţiul dezastrului s-
au produs efecte catastrofice evidente care şi acum sunt analizate de
specialişti. În contrast, tot un dezastru natural este şi Erupţia Vulcanului
Vezuviu din 79 î.e.n., dezastru ce a eradicat existenţă şi activitatea umană
din oaşul Pompei.
Hazardele naturale reprezintă un eveniment produs brusc ca
urmare a unei activităţi naturale (geologice, biologice, chimice sau
climaterice) apărute spuntan. Hazardul natural reprezinta amenintarea
cauzata de fenomene naturale potentiale care pot produce pierderi de vieti
omenesti si pierderi economice si care pot avea consecinte negative asupra
societatii. Hazardul se cuantifică prin probabilitatea ca anumiţi parametri
care caracterizează un fenomen să fie depăşiţi într-un amplasament dat şi
într-un interval de timp dat. Hazardul nu se referă la consecinţele
fenomenului (distrugeri, victime, pierderi economice), el este cauza
acestora. Consecinţele/pierderile sunt cuantificate prin risc. Adeseori
termenul de hazard este întrebuintat eronat. Un exemplu des întâlnit este
expresia de „reducere a hazardului”. Hazardul nu poate fi redus, el există
independent de voinţa omului, dar consecinţele sale, riscul, pot fi reduse.
Riscul exprimă posibilitatea de a avea pierderi de vieţi omeneşti şi
economice. Riscul se cuantifică prin probabilitatea ca într-un amplasament
dat şi într-un interval de timp dat, pierderile să depasească un anumit nivel.
Relativ la fenomenele naturale şi de origine naturală

(biologică, geologică, climatologică) avem în vedere următoarele
contexte discrusive:
23
CORNELIU DRAGOMIR
− criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o

ameninţare asupra valorilor, intereselor şi scopurilor prioritare ale
părţilor implicate (separat sau împreună);
− accident = întâmplare neprevăzută (venită pe neaşteptate), curmând
o situaţie normală, având drept cauză activitatea umană;
Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii
unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor
lucrări de îmbunătăţiri funciare. Caracteristici generale prezintă mai multe
forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de
dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupţii vulcanice,
etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.
Predictibilitate se poate realiza după frecvenţa de apariţie.
Extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta pot fi estimate
zonele de risc, prin studiul zonei geografice. Factori de vulnerabilitate sunt
clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de
comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene
sau îngropate.
Efectele aferente fenomenului constau în distrugeri materiale,
blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de
apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane. Măsuri de
reducere a riscului constă în realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea
unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor.
Măsuri de pregătire specifice se concretizează prin educarea
comunităţii posibil a fi afectată, realizarea unui sistem de monitorizare,
înştiinţare şi evacuarea; măsuri post-dezastru sunt căutare-salvare, asistenţă
medicală, adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrate. Instrumente de
evaluare a impactului sunt realizate de echipe de experţi în funcţie de
specificitatea eveniemtnului şi nu a fenomenului însuşi.
Căderi de obiecte cosmice15 = pierderi umane sau distrugeri
materiale generate de impactul produs asupra pământului prin prăbuşire a
15 Probabilitatea ca obiectele cosmice să pătrundă în atmosferă Pământului este

extrem de redusă. Cea mai mare parte a corpurilor cosmice care pătrund în
atmosferă sunt reprezentate de praf cosmic şi prin meteoriţi de mici dimensiuni,
care se aprind în atmosferă înainte de a ajunge pe suprafaţa solului. Din estimări, pe
Terra, anual cad 16.000 t de meteoriţi, iar Pământul pierde în Cosmos anual cca.
700 t, rezultând o creştere zilnică a masei Pământului cu 25 t. Este o cantitate
infimă în raport cu masa totală a Pământului. Pământul poartă urmele unor
meteoriţi mai "consistenţi" - meteoritul Tungus din Siberia, peninsula Ciukotka -
există un crater cu un diametru de 17 km şi o adâncime de câteva sute de metrii. Pe
24
unor sateliţi (naturali sau artificiali), meteoriţi sau comete. Caracteristicile

generale ale fenomenului sunt date de impactul dintre sol şi obiectul cosmic
cazut.
Efectele se manifestă asupra geologiei suprafeţei de impact,
compoziţie biochimice a habitatului natural, modificări climatologice şi ale
compoziţiei aerului prin creşterea cantităţii de praf şi alţi compoziţi.
Preductibilitatea se poate realiza după frecvenţa statistică a
accidentelor cosmice de acest fel, monitorizarea activităţii cosmice din
sistemul nostru solar, cu precădere din proximitatea planetei noastre,
calcului de probabilitate matematic în funcţie de legile fizicii mecanice şi
termodinamice.
Măsurile de pregătire preeveniment constă în evacuarea populaţiei
din zona de potenţial risc, iar măsurile post eveniment în izolarea zinei şi
căutarea eventualelor victime cu specialişti şi dotări specifice. Măsurile în
timpul evenimentului nu sunt oportune.
Cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită
mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce
poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Caracteristicile generale
sunt mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera
prăbuşiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului şi
alunecări de teren.
Predictibilitate se poate realiza prin prognoze pe termen lung şi
mediu cu o mare probabilitate de reuşită. Pe termen scurt prognozele au o
probabilitate de reuşită foarte redusă. Predictibilitatea se bazează pe
monitorizarea activităţii seismice, istoricul acesteia şi observaţii în teren.
Factori de vulnerabilitate sunt construirea de localităţi în zone cu risc
seismic ridicat, clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate
(defecte de proiectare sau executare), densitate mare de locuinţe şi populaţie
pe suprafeţe reduse, informarea redusă (în special a populaţiei) despre
cutremure.
Efectele majore, generale, inregistrate ca urmare a unui asemenea
eveniment sunt distrugerile materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri
sau a altor tipuri de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice,
alunecări de teren etc.), pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele
des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic), sănătate
publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale,
marginea craterelor se găsesc adeseori tipuri de roci amestecate cu substanţe

provenite din meteoriţii căzuţi.
25
CORNELIU DRAGOMIR
contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare

minime de supravieţuire).
Măsuri de reducere a riscului vizează proiectarea lucrărilor de
investiţii conform normelor de zonare seismică, informarea, pregătirea şi
antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de
cutremur. Măsuri de prevenire şi limitare specifice se concretizează prin
înştiinţarea populaţiei, întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în
planurile de protecţie şi intervenţie. Măsuri post-dezastru sunt evaluarea
distrugerilor şi pierderilor, căutare-salvare, asistenţă medicală de urgenţă,
reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate, distribuirea de ajutoare.
Instrumente de evaluare a impactului geologic al cutremurelor sunt scările
de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză,
etc.).
Epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli
transmisibile la oameni. Cauzele generatoare ale fenomenului sunt condiţiile
sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei şi alimentelor etc. Caracteristici
generale ale evenimentelor constă în posibilitate ridicată de răspândire,
existenţa unor dezechilibre economice şi sociale, lipsa personalului
specializat, etc.
Predictibilitatea se poate realiza prin studii şi rapoarte
epidemiologice ce pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză, inclusiv la
bolile cu perioade mari de incubaţie, etc. Factori de vulnerabilitate sunt
sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriţie deficitară, apă potabilă de slabă
calitate etc. Efecte concrete ale evenimentului pot duce la bolnavi şi morţi,
pierderi economice, panică etc.
Măsuri de reducere a riscului se realizează prin monitorizarea
evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă, elaborarea unui plan de
protecţie cu alocarea resurselor necesare, măsuri de pregătire specifice ce
constă în verificare şi confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea
surselor epidemice, controlul evoluţiei cazurilor şi a focarelor, etc., iar
măsuri post-dezastru se pot realiza şi prin existenţa unui serviciu medical de
urgenţă, ajutor medical. Instrumente de evaluare a impactului constă în
supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienţei serviciului
medical de urgenţă.
Epizootii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli
transmisibile la animale. Caracteristica generala constă în faptul că acest
fenomen şi evenimentele asimilate lui se datorează unei combinaţii de mai
mulţi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale,
folosirea de pesticide, calitatea apei şi migrarea animalelor.
26
Predictibilitatea constă în realizarea unor sisteme de examinare a

stadiului de dezvoltare a animalelor. Factori de vulnerabilitate sunt numărul
mare şi variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc. Efecte
constă în îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii, foametea
etc. Â
Măsuri de pregătire specifice se realizează prin elaborarea unui plan
naţional de apărare, programe de pregătire a responsabililor guvernamentali
şi a fermierilor, etc. Instrumentele de evaluare a impactului constau în
evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei.
[alte] Fenomene meteorologice periculoase = fenomene care
afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând
pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.
Inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau
mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi
distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-
economice din zona afectată. Printre caracteristici generale însoţitoare
enumerăm: viteza de deplasare a viiturii, înălţimea viiturii, durata şi
frecvenţa acesteia.
Predictibilitate evenimentului se poate realiza pe bază de prognoze
meteo pe termen lung, mediu şi scurt, în funcţie de nivelul tehnic al
sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. Factori de
vulnerabilitate sunt clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de
avertizare a populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi
fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de alimente neprotejate,
materialele, poiectarea şi tehnica de construcţie.
Efecte constă în distrugeri materiale, pierderi umane şi
contaminarea surselor de apă.
Măsuri de reducere a riscului se pot concretiza prin lucrări de
apărare şi amenajare a digurilor. Măsuri de pregătire specifice în contextul
iminenţei evenimentului sunt utilizarea sistemelor de detecţie şi alarmare,
educarea şi participarea comunităţii, planificarea executării lucrărilor de
apărare. Măsuri post-dezastru constă în evaluarea efectelor dezastrului,
căutare-salvare, asistenţă medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi
alimente, purificarea apei şi adăpostire temporară. Instrumente de evaluare
concrete nu există, ele sunt create în funcţie de context şi specificitatea
evenimentului prin masurarea impactului şi monitorizarea efectelor.
Invaziile de insecte: în special lăcuste, produc pagube mari
agriculturii, îndeosebi în Africa, Asia, estul Europei şi în America de Nord.
Ele sunt prolifice, prin numărul mare de larve ce-l generează. O tonă de
lăcuste consumă zilnic hrana a 250 de oameni.
27
CORNELIU DRAGOMIR
Combaterea lor se poate face prin distrugerea ouălor, utilizarea

insecticidelor şi a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lăcustă. Pe
lângă lăcuste mai sunt şi alţi dăunători biologici a căror acţiune capătă
proporţii catastrofale. Periculoasă este şi căpuşa vitelor frecventă în America
de Sud, Australia şi Africa de Sud, paraziţii orezului (Asia de Sud şi Sud-Est),
ai bumbacului (America de Nord, de Sud, Orientul Mijlociu) sau omizile. În
iunie 1974 o invazie de omizi, într-o regiune a Canadei, a distrus toate
ogoarele şi culturile de grădină. Convoiul a format un şir lung de 160 km şi
lat de 100 km. Graurii fac anual pagube în agricultura din sudul S.U.A., de
câteva milioane de dolari atacând cerealele, legumele, livezile. Aceste păsări
transmit şi o gravă boală respiratorie. Şi în România, în Câmpia de Vest,
două invazii de lăcuste în prima jumătate a secolului trecut au adus grave
prejudicii agricole.
Seceta = lipsa apei din sol prin degradarea resurselor naturale de
apă, care cauzează pierderi econimice şi umane degradând calitatea vieţii
umane. Cauzele fenomenului pot fi generate de deficit fluviometric,
degradarea solului, creşterea temperaturii apei oceanelor, creşterea
concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă, impreună sau separat.
Caracteristici generale ale fenomenului constă într-un adevărat dezastru cu
efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a căror forme de manifestare
depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii, etc.).
Predictibilitate evenimentului se poate realiza prin identificarea
perioadelor de precipitaţii reduse care sunt normale pentru toate sistemele
climatice. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra
posibilităţii de producerea a fenomenului. Factori de vulnerabilitate sunt
stabilirea de habitate în zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor
resurse de alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea
resurselor în zonele de risc, etc.
Efecte socioeconomice şi agrare constă în scăderea producţiei
agricole, viticole şi zootehnice, creşterea preţurilor, creşterea ratei inflaţiei,
reducerea stării nutriţionale a populaţiei, îmbolnăviri, criza energetică, etc.
Măsuri de reducere a riscului se pot concretiza prin sistem de
monitorizare şi înştiinţare imediată. Măsuri de pregătire specifice constă în
dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor
dezastrului iar cele post-dezastru sunt menţinerea stabilităţii preţurilor,
distribuirea centralizată a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel
curent, asigurarea cu apă, etc. Instrumente de evaloare a impactului sunt
monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice, nutriţionale şi
economico-sociale.
28
Accident complementar = accident care are loc pe timpul sau

după desfăşurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia.
Dezastre naturale în lume: fenomene şi evenimente cu

efecte catastrofale
Ca fenomene, topul dezastrelor naturale prezentat, la nivel
mondial, a fost realizat de Departamentul de Ştiinţele Naturii al Universităţii
din Michigan, şi dat publicităţii în 2007, în Review of natural sciences, anul IV,
Nuărul 3, număr special dedicat dezastrelor naturale şi ţine cont de
următoarele variabile:
− Frecvenţa statistică anuală a evenimentelor din cadrul fenomenului
analizat;
− Efectele economice asupra produsului brut mondial;
− Pierderile materiale din avuţia privată la 1.000.000 de locuitori;
− Sacrificiul uman implicat: decese, dispăruţi şi persoane grav rănite, pe
eveniment înregistrat.
10. Taifunul: Cel mai distructiv taifun a fost înregistrat la începutul
secolul al XX-lea. Dezastrul a lovit Hong Kong-ul în anul 1906. Rafalele de
vânt au avut viteze de până la 200 de km/oră şi nu mai puţin de 10.000 de
oameni au murit în timpul furtunilor. Un alt taifun foarte puternic a lovit
Philippine în anul 1984, însă numărul victimelor a fost incontestabil mai
mic: doar 1.363 de persoane ucise şi mai mult de 1 milion de oameni lăsaţi
fără case în urma furtunii.
9. Alunecari de teren: Alunecările de teren reprezintă un fenomen
natural destul de des întâlnit, care apare în urma despăduririlor excesive sau
din cauza terenului instabil. Şi acest fenomen poate lua proporţi
catastrofale. Un exemplu este dezastrul care s-a produs în anul 1970 în
Peru. Nu mai puţin de 18.000 de oameni şi-au pierdut viaţa.
8. Tsunami: Reprezintă un val oceanic uriaş, care se formează în
urma unui cutremur. Cel mai distructiv Tsunami din istorie a lovit coasta
vestică a Japoniei şi a produs nu mai puţin de 27.000 de victime. Valul
ucigaş a făcut ravagii în anul 1896.
7. Eruptii vulcanice: Cea mai devastatoare erupţie vulcanică a pus
in pericol Indonezia în anul 1815. Numărul vicimelor umane a depăşit
100.000.
6. Cutremure: Mulţi dintre noi ştim ce este şi cum se manifesta un
cutremur, iar cei care l-au simţit pe cel din 1977 în România, sunt probabil
terifiati chiar şi de termenul în sine. Cel mai mare cutremur înregistrat în
29
CORNELIU DRAGOMIR
istorie a avut loc în China în anul 1556. Numărul victimelor s-a ridicat la
aproximativ 800.000.
5. Cicloni: Un ciclon devastator a lovit Bangladesh-ul în anul 1970.
Au fost ucişi atunci 400.000 de oameni. În afara dezastrului produs de
valuri şi vântul puternic, un factor de calamitate a fost nivelul crescut al
râurilor din zona, care au inundat multe spaţii locuibile.
4. Secete: Cea mai puternică secetă din istoria a afectat zona Sahl
din Africa, în anii '80. Numărul victimelor este estimat la jumătate de
milion.
3. Inundatii: Cunoscut sub numele de “Râul Galben”, Huang He
este apa care a provocat cel mai mare număr de morţi la revărsare. În urma
inundaţiilor din anul 1887, au existat aproimativ 900.000 de victime.
2. Uragane: Din nefericire pentru Bangladesh, aceasta ţară s-a
confruntat şi cu cel mai distructiv uragan. În urma sa au rămas aproximativ
1 milion de victime.
1. Foamete: Deşi nu poate fi considerat în totalitate un fenomen
natural, este dezastrul care a făcut cele mai multe victime. Timp de 2 ani a
fost foamete la începutul anilor '60. Aproximativ 40 de milioane de chinezi
au murit atunci în partea de Nord a Chinei.
Un top pe evenimente este propus de revista Discovery Science,
pe siteul său oficial, şi ia în calcul perderile materiale şi umane. Totuşi
reţinem că acest top poate avea mari carenţe ca urmare a faptului că pănă în
adoua jumătate a secolului XIX-lea monitorizarea unor astfel de evenimente
şi comunicarea şi analiza lor în lumea ştiinţifică era deficitară din varii
motive: lipsa unui sistem internaţional de monitorizare a dezastrelor
naturale, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică al populaţiei, lipsa unor
instituţii avizate în acest sens la nivel naţional, interregional şi mondial.
10. Incendiul din Peshtigo, SUA - 8 octombrie 1871: Puţini au
auzit despre el, însă incendiul din Peshtigo, Wisconsim este şi la această
dată cel mai mare incendiu înregistrat vreodata în Statele Unite ale Americii.
A distrus peste 400.000 de kilometri pătraţi de vegetaţie şi a provocat
moartea a 1.200 de oameni.
9. ''Furtuna secolului'' - 12-15 martie 1993: 11 tornade, vânt
extrem de puternic, zăpadă, dar şi ploi torenţiale. Toate acestea au format în
1993 ''furtuna secolului''. Fenomenele meterologice au cuprins o mare
suprafaţă a continentului american, din Cuba şi până în Canada. Pagubele
provocate de furtuna s-au ridicat la 6 miliarde de dolari. De asemenea,
milioane de oameni au rămas făra curent electric, iar 300 de persoane şi-au
pierdut viaţa.
30
8. Cutremurul din Chile - 22 mai 1960: Nu a fost cel mai

distructiv sau mai letal cutremur, însă a fost cu siguranţă cel mai puternic
seism. Cu o magnitudine de 9,5 grade, cu epicentrul în Valdivia, cutremurul
din 1960 rămâne şi la această dată cel mai puternic înregistrat vreodată.
Două milioane de oameni au rămas fără locuinţe, iar 1.600 de persoane au
murit (deşi unele surse estimează 5.700 de decese). Sate întregi au fost
acoperite de ape după ce cutremurul a provocat valuri tsunami în zonă.
Valurile uriaşe au afectat şi Hawaii unde au provocat 61 de decese, dar şi
Japonia, cu 138 de decese înregistrate.
7. Marea ''explozie'' a naturii din 3-4 aprilie 1974: Cea mai
terifiantă demonstraţie a naturii a cuprins 148 de tornade care au străbătut
13 state americane în doar 24 de ore. Peste 5.000 de oameni au fost răniţi,
iar alte 330 de persoane şi-au pierdut viata. Fenomentul meteorologic
rămane şi la aceasta data cel mai puternic din istoria SUA, ţară care ocupă
primul loc în lume în ceea ce priveste numărul tornadelor de care este
străbătută.
6. Pompei 79 i.Hr.: Erupţia vulcanului Vezuviu a durat o zi
întreagă şi a acoperit tot oraşul cu un nor gros de cenuşă. Vulcanul a rămas
activ şi acum. Ultima eruptie a avut loc în 1944 şi a provocat distrugerea
câtorva sate din apropiere, a siturilor arheologice şi a mai multor avioane
americane.
4. Erupţia vulcanului Krakatoa - 26-27 august 1883: Când a
erupt într-o serie de patru explozii în 1883, vulcanul indonezian Krakatoa a
eliberat o cantitate de energie echivalentă cu cea a unei bombe atomice.
Erupţia vulcanului a zguduit întreg Pacificul provocând scufundarea insulei
pe care se afla. Craterul vulcanului a ajuns astfel pe fundul oceanului
provocând un tsunami care a acoperit cu apă 100 de sate şi insule din
apropiere. Peste 36.000 de oameni au murit, majoritatea victime ale
valurilor tsunami.
3. Uraganul Katrina: 1.800 de oameni si-au pierdut viaţa în deja
cunoscutul uragan Katrina. Peste 80% din suprafata oraşului News Orleans
a fost inundată.
2. Tsunami în Oceanul Indian - 24 decembrie 2004: Totul a
început cu un cutremur foarte puternic. Cu o magnitutiden de 9.1 ,
cutremurul din insula Sumatra a fost al treilea cel mai puternic, dar si cel
mai lung cutremur înregistrat din istorie. Mişcarea telurică a durat 8 minute
şi a provocat vibraţii la nivelul întregii planete de cel puţin un centimetru.
Aceasta a fost însă doar începutul. Valurile tsunami provocate de
cutremurul iniţial rămân cele mai distructive înregistrate vreodată. S-au
răspândit în 14 ţări, au ucis aproape 230.000 de oameni şi au lăsat 1,7
31
CORNELIU DRAGOMIR
milioane de persoane fără locuinţă, şi toate aceste date doar la nivel oficial
(unele state nici măcar nu au instituţi abilitate a furniza asemenea date
statistice către ONU).
1. Marele potop: Tema unei inundaţii de proportii uriaşe apare în
scrierile mai multor culturi, de la Arca lui Noe din cultura creştină si iudaică
la cultura sumeriana, indiană şi chiar în legendele americanilor nativi. Marele
potop aduce mai mult a legenda: intreaga planetă a fost inundată, păcătoşii
au disparut, iar unele speciile au fost ameninţate cu dispariţia. Cei mai mulţi
oameni de ştiinţă tratează ideea ''marelui potop'' ca pe un simplu mit.
Longevitatea acestui mit, dar mai ales prezenta lui în istoria unor culturi atat
de diferite i-a determinat pe cei de la Discovery Science să plaseze acest
dezastru natural în fruntea listei şi să-i acorde o mare doză de credibilitate
privind existenţ sa.
Vulnerabilitătile: concept, tipologie

Vulnerabilitatea reprezintă un context periculos latent care se
activează în prezenţa unui hazard, punând în pericol siguranţa şi securitatea
oamenilor, a bunurilor şi provocând pierderi materiale. Vulnerabilitatea
pune în evidenta gradul de expunere a omului şi a bunurilor sale faţă de
diferite hazarde, indicând nivelul pagubelor pe care le produce un anumit
fenomen.
Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al
numarului de raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor
economice de catre un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-
un anumit loc si intr-o anumita perioada.
Consideram drept vulnerabilitate psihosociologică incompetenţa
indivizilor sau grupurilor de a acţiona sau incapacitatea de adaptare a
acţiunilor la cerinţele structurale ale sistemului social. Pastrând liniile trasate
de tipologia lui Raimound Boudon a actiunilor, combinand cu faptul ca
vulnerabilitatea este o forma de pasivitate socială ajungem, conform lui
Ştefan Cojocaru, la urmatoarele tipuri:
− vulnerabilitatea utilitarista – este situatia in care individul / grupul
nu sesizeaza propriul interes sau actiunile pe care le intreprinde nu
sunt adaptate acestuia;
− vulnerabilitatea teleologică – este situaţia generata de faptul ca
mijloacele nu sunt adecvate atingerii scopului propus sau scopul
propus este inadecvat resurselor disponibile;
− vulnerabilitatea axiologica – este situatia care caracterizeaza
individul / grupul care nu poate desfasura o actiune deoarece
32
principiul normativ nu este adecvat credintelor proprii sau sistemul

de valori personale nu este compatibil cu cel al sistemului societal;
− vulnerabilitatea traditionala – este cazul in care individul/grupul
actioneaza in virtutea obisnuintei sau starea de pasivitate sociala se
transmite datorita influentei mediului;
− vulnerabilitatea cognitiva – situatia in care se gaseste individul /
grupul generata de inexistenta unei teorii eficiente sau de faptul ca
individul nu crede intr-o teorie deja verificata.
În cazul dezastrului natural şi socioantropic, vulnerabilitatea este

cea care favorizează celelalte momente ale dezastrului: fondul, desfăşurarea,
punctul culminant şi deznodământul. Vulnerabilităţile pot fi manifeste sau
latent, în funcţie de implicarea lor în desfăşurarea dezastrului. În funcţie de
domeniul de competenţă, ele pot fi naturale şi umane. Vulnerabilităţile sunt:
− demografice: excedent de mortalitate şi mobilitate, suprapopularea,
spor negativ al natalităţii, morbiditatea;
− sociologice: sistem de politici incoerent la nivelul protecţiei civile,
protecţiei mediului, de gestionare a resurselor umane, naturale şi
antropice, legislativ-juridice (criză controlului social şi de intervenţie
juridică).
Calitatea vieţii şi prezenţa sărăciei
− logistice şi instituţionale [cu scop protecţioniste] (lipsa, incapacitatea
şi/sau incompetenţa de intervenţie în domeniul protecţiei civile,
protecţiei mediu şi asistenţei sociale şi conecşi ai acesteia prin datoare
materială precară, lipsa/insuficienţa personalului calificat şi abilitat,)
− infrastructura/habitatul antropic: proiectarea, organizarea şi
amenajarea teritoriului antropic, construcţiile, elemente de urbanism
şi utilităţi publice(accesul la apă, canal, gaze, curent electric,
comunicaţii, telecomunicaţii)
− patologia comunităţii: persoanele cu dezabilităţi (cognitive, medicale,
locomotorii), pedagogia cotidianului, educaţia pentru viaţă şi carieră,
etc
− mediu: structura geomorfologică, fizica pământului, climatalogia.
Vulnerabilităţile, din perspectivă praxiologică, reprezintă fondul,
contextul favorizant şi stimulativ, de manifestare al unui dezastru
socioantropologic este:
− De natură demografică: politicile privind gestionarea populaţiei;
− De natură economică: dezvoltatre economică neechilibrată (fie
subdezvoltare sau supradezvoltare) care pot duce la crize economice
şi calitatea vieţii;
33
CORNELIU DRAGOMIR
− De natură legislativă: carenţe în politicile legislative de control social

sau în aplicarea şi intervenţie eficientă şi eficace sub apanajul
sistemului legislativ în spaţiul social desemnat;
− De natură pedagogică: educaţia precară a comunităţilor, specializarea
deficitară a specialiştilor,pregătirea socioprofesională;
− De natură culturală: tradiţie şi identitate culturală;
− De natură logistică: insuficienţă în incoerenţă instituţională şi
structural organizaţională (supra/subbirocratizarea), lipsa de dotări
materiale, tehnologii şi strategii de intervenţie şi asistenţă socială;
− De natură managerială: management dificitar al resurselor naturale,
umane ştiinţifice şi tehnologice;
Managementul dezastrelor: măsuri de protecţie şi

intervenţie
Ştiinţa în care Bogardi Janos este recunoscut drept unul dintre
maeştrii mondiali e mai căutată decât specializarea "zboruri cosmice dus-
intors". Ea poarta denumirea, şocantă, "managementul dezastrelor". Când
dezastrele ajung să fie un element al normalităţii, când catastrofele intră în
economia cotidianului, e normal să apară şi o astfel de ştiinţă de graniţă,
între economie şi fizica, sociologie si futurologie, politică şi ecologie,
arhitectură şi finanţe. Domnul Bogardi ştie cu ce se vindecă urmările unui
tsunami, cum se pot restrânge la minimum efectele unui cutremur, ce e bine
sa faci când un vulcan erupe în spatele casei tale; mai ştie, însă, şi cum poti
preveni nenorocirile.
Managementul dezastrelor sau al riscurilor majore şi catastrofelor,
în special al celor ce nu fac obiectul de studiu al analizei formale de risc (cu
valoare de risc de peste 3,5), este parte componentă a fundamentării
determinării mediului de securitate a unui obiectiv şi a realizării unui
mecanism de securitate corespunzător acestuia. Privit ca domeniu
complementar analizei formale de risc, managementul dezastrelor se
bazează pe teoria catastrofelor şi teoria sistemelor, care sunt capabile să
ofere o explicaţie logică producerii evenimentelor catastrofale, precum şi
soluţii de diminuare a consecinţelor, fără însă a le putea evita în totalitate.
Prin aceasta se obţine o atitudine raţională de evitare, tratare şi reducere a
consecinţelor, în locul celei de acceptare hazardată. Conceptul U.T.I. de
management al dezastrelor, ca parte integrantă a conceptului securităţii
depline, se bazează pe următoarele elemente:
34
− conceptele şi metodele de generalizare a similitudinilor dintre

structura şi modelul funcţional ale sistemelor în confruntarea cu
dezastrele;
− similitudinile comportamentale ale tuturor sistemelor, inclusiv ale
celor ce nu depind de natura lor, ci depind de structura fundamentală
(funcţională) de sistem; conceptul de „sistem socio-tehnologic”
prezentat de Turner şi Toft;
− „modelul socio-tehnologic al catastrofelor”, fundamenat de Turner
(1978), potrivit căruia, la baza producerii accidentelor şi, deci, şi a
catastrofelor, stau atât cauze tehnico-organzatorice, cât şi sociale;
− conceptul de izomorfism al lui Toft (1990), potrivit căruia sistemele
similare se comportă în mod asemănător în situaţii similare;
− teoria „interconectivităţii între subsistemele unui sistem” a lui Perrow
(1984), potrivit căreia în sistemele „slab cuplate” efectele
disfuncţiunilor subsistemelor au o influenţă mai mică asupra
funcţionării globale a sistemului (şi, deci, mai greu de controlat), în
timp ce în sistemele „strâns cuplate” puternica interdependenţă
dintre subsisteme permite o prognozare a consecinţelor producerii
unor catastrofe şi, deci, prosiblitatea de prevenire şi limitare a
consecinţelor.
− procedura de analiză recursivă a comportării obiectivului la
catastrofe, plecând de la aplicarea modelului izomorfic al lui Toft,
amendat de modelul logico-funcţional al lui Turner şi ajungând la
completarea corespunzătoare a matricelor de risc obţinute în urma
analizei formale de risc pentru respectivul obiectiv.
În managementul dezastrelor se pleacă de la evenimentele „clasice”
sau „teroriste” cunoscute atât ca producere, cât şi din punctul de vedere al
consecinţelor, realizându-se matricea evenimente-consecinţe, având la
intersecţia factorilor înscrise valorile de risc determinate prin simulări şi
încercări stabilite în urma producerii evenimentelor în obiective similare sau
luate din modele ori obiective de acelaşi tip. Sunt considerate evenimente
clasice cu consecinţe catastrofale: seismele cu magnitudine mai mare de 5
grade pe scara Richter, ploile torenţiale, furtunile, uraganele, taifunurile,
exploziile tehnologice, inundaţiile naturale sau provocate de accidente grave
ale instalaţiilor de alimentare cu apă, precum canicula şi incendiile de toate
felurile, produse de fulgere, transformări chimice, supraîncălziri,
concentraţii de gaze, scurtcircuite sau provocate de accidente de manipulare
a unor surse de foc deschis (fumat, sudură, sobe cu combustibili solizi,
lichizi sau gazoşi etc.). Evenimentele teroriste cu consecinţe catastrofale
sunt considerate: exploziile provocate, atacurile cu arme grele, incendiile sau
35
CORNELIU DRAGOMIR
inundaţiile provocate. Pe baza acestor convenţii, pentru evenimentele

„clasice” se stabileşte matricea evenimente – consecinţe catastrofale,
conform următorului model.
Pentru evenimentele „teroriste” cu consecinţe catastrofale se
realizează matricea evenimente – posibilităţi de producere (căi de atac), în
care se evidenţiază riscul asociat posibilităţii de producere şi se calculează
riscul global (suma riscurilor posibilităţilor) al evenimentului. În cazul în
care suma riscurilor (simplă sau ponderată, în funcţie de caracteristicile
obiectivului) depăşeşte valoarea 5, aceasta se notează cu 5*...*. Asteriscul
atenţionează asupra depăşirii valorii 5, iar numărul asteriscurilor indică de
câte ori a fost depăşită valoarea. După realizarea celor două matrice, şi dacă
acestea sunt considerate satisfăcătoare la o analiză amănunţită, se trece la
ajustarea valorilor de risc şi la completarea acestora cu elemente
determinate din studiul izomorfiei obiectivului. Dacă se consideră că
matricele nu sunt satisfăcătoare, acestea se reanalizează, căutându-se noi
surse de documentare sau realizând noi tipuri de simulări şi încercări.
Studiul izomorfiei procesului, din punctul de vedere al evenimentelor
catastrofale, se realizează în următoarele etape: izomorfismul de eveniment
– în urma căruia se determină toate evenimentele care pot provoca aceleaşi
consecinţe: de exemplu toate evenimentele care pot produce pierderi de
vieţi omeneşti, toate evenimentele ce pot produce distrugerea unei clădiri
sau deteriorarea unei instalaţii etc.; în urma acestei determinări se poate
realiza o completare a consecinţelor sau posibilităţilor de producere a
evenimentelor catastrofale şi o mai bună corelare a valorilor de risc asociate
sau determinate pentru aceste evenimente:
− izomorfismul interinstituţional– în urma căruia, prin similitudine cu
alte obiective de acelaşi tip (constructiv, funcţional sau
informaţional), se determină noi consecinţe sau posibilităţi de
producere şi se reajustează, după statistici sau date reale, valorile de
risc asociate; din acest studiu se pot trage concluzii edificatoare
asupra cauzelor şi frecvenţelor producerii unor erori umane sau
accidente tehnice cu consecinţe catastrofale şi se pot determina, mai
precis, valorile de risc asociate;
− izomorfismul de element comun – în urma căruia se determină toate
componentele, tehnicile sau prevederile care au fost cauze sau au
contribuit ori au amplificat anumite consecinţe catastrofale;
− autoizomorfismul – este valabil doar pentru obiectivele complexe şi
pune în evidenţă cauze sau consecinţe ori manifestări comune ale
unor evenimente cu consecinţe catastrofale în ariile, zonele sau
subsistemele obiectivului; autoizomorfismul are şi componente de
36
izomorfism de eveniment şi de element comun; evident, şi în acest

caz se completează matricele şi se ajustează valorile de risc.
Conceptul de izomorfism are o importantă valoare pragmatică,
pentru faptul că ordonează evenimentele (le ierarhizează) şi stabileşte
corelaţii precise între acestea şi consecinţele sau posibilităţile de producere.
Pentru că dezastrele nu au o frecvenţă foarte mare în nici un domeniu de
activitate, iar simularea lor este încă destul de neconcludentă faţă de unele
aspecte, este nevoie să se ia în considerare orice eveniment care ar putea
avea valenţe izomorfe faţă de procesul studiat. Aceasta este una din
principalele căi de maximizare a şanselor de identificare a elementelor
comune ce pot sta la baza evenimentelor cu consecinţe catastrofale.
Modelul propus de Turner analizează dinamica transformării
accidentelor în dezastre, ceea ce permite atât un studiu al incubaţiei
acestora, cât şi al fenomenologiei înlăturării cauzale a unor evenimente
nedorite care pot duce la dezastre sau la amplificarea efectelor acestora. În
strategia de securitate deplină, modelul lui Tur-ner a fost completat în
sensul obţinerii unei mai bune consistenţe logico-funcţionale şi i s-a extins
aplicarea şi la studiul „efectelor înlănţuite”, făcându-l deosebit de util în
analiza dezastrelor, astfel:
1. Începutul activităţii – reprezintă prima fază a proiectului şi
marchează posibilitatea apariţiei unui defect al unuia sau al
mai multor subsisteme. Defectul sau defectele subsistemelor,
în funcţie de ponderea acestora în sistem şi, deci, de
consecinţele asupra desfăşurării activităţii, vor fi tratate sau
tolerate (acceptate). În general, defectele în acest stadiu sunt
ignorate sau tratarea lor este întârziată.
2. Incubaţia – reprezintă acumularea lentă a efectelor defectelor
tolerate, puse sau nu în evidenţă datorită unor probleme
minore de funcţionare, sau care nu afectează buna
funcţionare a întregului sistem. În condiţii favorabile
acumulării şi intercondiţionării efectelor, şi ca urmare a
neintervenţiei la timp pentru tratarea acestora, apare o
accentuare a disfuncţiunilor şi o acumulare treptată de
nesiguranţă.
3. Apariţia unui eveniment neaşteptat – este posibilă fie
independent de contextul acumulării (incubaţiei), fie în
legătură cu acesta. Indiferent de cauza apariţiei, suprapunerea
37
CORNELIU DRAGOMIR
evenimentului neaşteptat peste starea de incertitudine

funcţională determinată de incubaţie poate duce, dacă efectul
cumulativ nu poate fi tratat, la o cădere catastrofală a
sistemului.
4. Căderea catastrofală – poate constitui începutul unui dezastru
dacă nu se declanşează oportun şi eficace procedurile de
salvare sau dacă acestea sunt greşit structurate ori nu se
bazează pe resurse corect anticipate.
5. Operaţiile de salvare şi refacere – au drept scop limitarea sau
stoparea consecinţelor catastrofei (dezastrului) şi trebuie să fie
realizate de forţe şi instituţii specializate, pregătite şi dotate
corespunzător.
6. Analiza şi concluziile privind declanşarea şi desfăşurarea
dezastrului – reprezintă o fază de reflecţie şi învăţare şi se
desfăşoară, de regulă, în cadrul unei anchete oficiale.
FOTO: Modelul logico-funcţional al lui Turner
În urma aplicării modelului lui Turner la studiul declanşării

dezastrelor şi la posibilele amplificări ale consecinţelor acestora din cauza
38
unei stări de insecuritate latente, unor măsuri necorespunzătoare de tratare a

evenimentelor nedorite (considerate minore sau posibil a fi neglijate),
precum şi existenţei unor vicii constructive sau tehnologice care pot
constitui cauze sau efecte înlănţuite ale dezastrelor, se completează cele
două matrice cu elementele şi parametrii rezultaţi, se ajustează
corespunzător valorile de risc şi se corelează rezultatele cu matricele de risc
obţinute în urma analizei formale de risc, preluându-se în matricele pentru
managementul dezastrelor unele din elementele sau parametrii ce se pot
intercondiţiona reciproc.
Protecţie şi intervenţie în caz de dezastru natural

Apărarea împotriva dezastrelor comportă următoarele
dimensiuni,măsuri:
− măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie;
− măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea
fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;
− măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
Scopurile apărării împotriva dezastrelor vizează:
− reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de
diferitele dezastre;
− asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor;
− realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile.
Etapele apărării împotriva dezastrelor sunt următoarele:
− pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor;
− declanşarea dezastrelor;
− alarmare;
− intervenţia;
− reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate;
− dezvoltarea societăţii;
− continuarea pregătirii.
Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor vizează:
− includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în
strategiile de dezvoltare ale societăţii, la nivel central şi local;
− realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard;
− optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi
conducerea acţiunilor de prevenire;
− dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.
Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor sunt:
39
CORNELIU DRAGOMIR
− instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de

dezastru;
− exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;
− pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie;
− realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în
caz de dezastre.
Ca posibile principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre
enumerăm:
− cercetare zonei afectate;
− coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de
război), acordarea asistenţei medicale de urgenţă, etc.;
− evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu;
− crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi;
− distribuirea ajutoarelor umanitare.
O fenomenologie a dezastrelor natuale în România

România se afla printre statele care prezinta un risc foarte ridicat de
producere a unor dezastre naturale, într-un clasament al ONU. Organizaţia
mondială a publicat, la Geneva, o listă cu 200 de ţări şi teritorii care se
situează la polii riscului de producere a unor dezastre naturale, de la cel mai
ridicat, până la aproape nul. Potrivit Strategiei Internaţionale a Naţiunilor
Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR), ţările cu cel mai mare risc
de mortalitate, respectiv de categorie 9, sunt Bangladesh, China, Columbia,
India, Indonezia şi Myanmar. România este unul dintre statele care prezinta
un risc foarte ridicat de producere a unor dezastre naturale, pe acelasi loc cu
Afganistanul, Guatemala, Iranul, Pakistanul, Peru, Filipine şi Uzbekistan,
situate în categoria 7. La polul opus, cu un risc de catergorie 1, considerat
neglijabil, se afla teritorii precum Groenlanda şi insulele Wallis şi Futuna.
Informaţiile referitoare la dezastrele naturale din România sunt
eliptice, dacă analizăm toate decadele de existenţă a colectivităţilor umane
pe teritoriul actual al României. Prezenţa unor notări accidentale privind
dezastele naturale s-a realizat fie prin activitatea ştiinţifică raţională a unor
cercetători veniţi pe teritoriul actual al statului nostru, fie prin inregistrări cu
caracter preponderent nematerialist şi nonstatistic al unor istorici şi oameni
de cultură.
Evenimentele prezentate mai jos reprezintă un top al dezastrelor
naturale din ultimii 111 ani, deoarece începând cu secolul XX România a
cunoscut o dezvoltare nu numai la nivel economic ci şi la nivel ştiinţific,
astfel că existenţa unor structuri instituţionale de înregistrare a dezastrelor
40
naturale în mod sistematic, statistic şi ştiinţific a favorizat construcţia unei

baze de date reale şi funcţionale. Informatiile referitoare la dezastrele
naturale prezentate sunt preluate din EM-DAT: The OFDA/CRED
International Disaster Database. În această bază de date sunt înscrise doar
evenimentele care au îndeplinit cel puţin unul din urmatoarele criterii: 10
sau mai multe persoane au murit din cauza evenimentului respectiv cel
putin 100 de persoane au fost afectate s-a facut apel la ajutor umanitar
internaţional s-a declarat stare de urgenţă (naţională sau zonală).
Tipul dezastrului Data Nr. Victime

1. Cutremur 4-Mar-1977 1,641
2. Inundaţie 1926 1,000
3. Cutremur 10-Nov-1940 980
4. Inundaţie 11-Mai-1970 215
5. Inundaţie 29-Iul-1991 108
6. Temperaturi extreme 20-Ian-2006 68
7. Inundaţie Iul-1975 60
8. Temperaturi extreme 18-Nov-1998 60
9. Temperaturi extreme Iun-2007 59
10. Inundaţie 14-Aug-2005 33
TABEL: Principalele dezastre naturale - în funcţie de numărul victimelor
Un simplu calcul matematic arată că inundaţiile au avut cel mai

mare impact demografic, cauzând moartea a peste 1418 persoane, realitate
statistică devansată doar de devastatorul cutremur din 1977, eveniment
geologic care dus la moartea a cel puţin 1641 de persoane, conform
statisticilor oficiale16. Din cauza temperaturilor extreme, fie căldură excesivă
16 Numărul real al persoanelor decedate nu se cunoaşte datorită tendinţei

autorităţilor de a limita accesul la informaţiile reale dar şi de a minimaliza efectele
catastrofelor. Cu precădere autorităţile comuniste au încercat falsificări ale
statisticilor oficiale nu numai în ceea ce priveşte acest eveniment dar şi altele,
41
CORNELIU DRAGOMIR
fie frig extrem, oficial sunt înregistrate numai 187 de persoane, majoritatea
evenimentelor de acest gen având loc în ultimii 10 ani.
17
FOTO: Harta recurenţei inundaţiilor din Europa privind evenimentele naturale din perioada
1992- 2002
considerând că numărul mare de persoane decedate este şi un efect al ineficienţei

orelor de apărare civilă, lucru fals.
17 Harta recurenţei inundaţiilor din Europa privind evenimentele naturale din
perioada 1992- 2002, sursa ETC/TE, GISCO, JRC-IES, 2003.

42
Tipul dezastrului Data Nr. Pers. Afectate

1. Inundaţie Iul-1975 1,000,000
2. Cutremur 4-Mar-1977 386,300
3. Inundaţie 11-Mai-1970 238,755
4. Inundaţie 4-Iul-1997 122,320
5. Inundaţie 5-Apr-2000 60,431
6. Inundaţie 21-Sep-2005 30,800
7. Inundaţie 13-Mar-2006 17,071
8. Inundaţie 29-Iul-1991 15,000
9. Inundaţie 12-Iul-2005 14,669
10. Inundaţie 28-Iul-2004 14,128
TABEL: Principalele dezastre naturale - în funcţie de numărul persoanelor afectate
Tipul dezastrului Data Pierdere (mii dolari)
1. Cutremur 4-Mar-1977 2,000,000
2. Inundaţie 12-Iul-2005 800,000
3. Inundaţie18 21-Apr-2005 596,000
4. Inundaţie 11-Mai-1970 500,000
5. Seceta Jun-2000 500,000
6. Inundaţie 14-Aug-2005 313,000
7. Inundaţie 15-Iun-1998 150,000
8. Inundaţie 19-Iun-2001 120,000
9. Inundaţie 4-Iul-1997 110,000
10. Inundaţie 5-Apr-2000 100,000
TABEL: Principalele dezastre naturale - în funcţie de pierderea economică compensată de
bugetul statului român sau prin asistenţă internaţională
18 Datorita frecvenţei foarte ridicate evenimentelor aferenete fenomenului de

inundaţii de România, în partea a doua a cărţii de faţă vă propunem un studiu
socioantropologic şi de psihologie socială privind rememorările unui dezatru
natural cu efecte catastrofale din Câmpia de Vest: inundaţiile din primăvara anului
2005.
43
CORNELIU DRAGOMIR
Anul 2005 a reprezentat anul cu evenimentele naturale printre cele

mai extreme ca intensite şi cu cea mai mare frecvenţă: inundaţii majore,
activitate seismică accesntuată dar scăzută doar ca proporţii, secetă, vânturi
puternice şi temperaturi extreme. În numai 12 luni s-au înregistrat oficial
peste 30 de decese, peste 62.570 persoane au fost afectate iar pierderile
materiale oficiale cauzate acestor dezastre naturale s-au ridicat la peste
1.907.000.000.
Nr. Eveniment Data Prejudiciu

Crt.
1 Inundaţie 14 33 decese
August 2005 313.000.000
dolari pierderi
2 Inundaţie 12 14.699.
Iulie 2005 persoane afectate
800.000.000
dolari pierderi
3 Inundaţie 21 Aprilie 596.000.000 dolari
2005 pierderi
4 Temperaturi 20 68 decese
extreme Ianuarie 2006
5 Inundaţie 21 30.800
Septembrie persoane afectate
2005
6 Inundaţie 13 17.071
Martie 2006 persoane afectate
TABEL: Principalele dezastre naturale: prejudiucii între 21 Aprilie - 13 Martie 2006
Studiu de caz: Cutremurul din 1977

Hazardul seismic descrie ameninţarea potenţială cauzată de
fenomenele care apar odată cu producerea unui cutremur. Hazardul seismic
este de doua tipuri: primar si secundar (indus). Hazardul seismic primar
include: mişcarea terenului, faliile de rupere de suprafaţă şi deformaţiile
tectonice ale suprafeţei terenului.
Hazardul seismic secundar (indus) include fenomene provocate de
hazardul primar: lichefierea terenului, alunecarile de teren, tasarea sau
prabuşirea unor porţiuni de teren, avalanşe de zapadă sau gheaţă, tsunami
44
(valuri uriase în oceane şi mări) şi seiche (mişcarea puternică a apei în

lacuri).
Analizele de hazard seismic au ca scop estimarea cantitativă a
parametrilor mişcării seismice într-un amplasament dat.
Vrancea este punctul seismic principal al Romaniei, dar şi al
Europei. Însă cutremurele vrâncene nu sunt singurele care zguduie
România. Între 60 şi 200 de kilometri adâncime este zona cutremurelor
puternice. Ele se produc la intersecţia celor trei plăci tectonice continentale.
Sunt cutremure subcrustale, au energie mare şi foarte mare şi sunt resimţite
pe arii întinse. Sunt produse de aşa-numitele "forfecări determinate de
compresiune", adică placile continentale se împing între ele şi una cedeaza,
"se rupe", la o anumită adâncime. Mişcarea nu este una "locală". Ea este
determinată de presiunile exercitate de mişcările marilor plăci terestre şi de
influenţele pe care acestea le au asupra micro-plăcilor sau subplăcilor din
Romania.19
Mai sunt şi cutremurele de suprafaţă, cele produse la o adâncime
cuprinsă între 5 si 40 de kilometri. Aceste seisme "intracrustale" au loc în
zonele unor rupturi de falie, precum cele din Munţii Fagaraş, din zona
Timişoara, în sistemul de falii din Carei - Oradea, în falia Sf. Gheorghe de
pe marginea Dobrogei de Nord şi în Maramures, spre Vest de-a lungul
Tisei. Cutremurele de suprafata sunt de joasa energie si intensitate
(magnitudinea lor nu depaseste 6,5-6,7).
România stă pe trei plăci tectonice continentale, al căror punct de
întâlnire este zona Vrancea:
− placa Est-Europeană, colţul de Sud-Vest a marii plăci Est-Europene
- în zona de Nord-Est a Romaniei, cu graniţa sub Carpatii Orientali
− subplaca Intra-Alpina, cea care ocupă Transilvania şi este parte
componentă a placii Vest-Europene
− subplaca Moesică, cea din sudul României, care reprezintă zona
frontală a microplăcii Mării Negre. Fiecare dintre aceste plăci
tectonice continentale sunt direct influenţate de mişcările sau
presiunile la care sunt supuse de "placa-mama", cea din care face
parte.
După magnitudine, masurată standard, în România, pe scara
Richter, cele mai mari cutremure au fost:
− 26 octombrie 1802, ora 12.55: Cutremurul a avut o magnitudine de
7,7 Richter şi intensitate IX - X Mercalli. S-a întâmplat la "7 pol
19 Informaţii culese prin atenta lctura a documentaţiei puse la dispoziţie de
Institutul Naţional de Fizică a Pământului din România, infp.ro.

45
CORNELIU DRAGOMIR
ceasuri din zi, au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici
au cazut de tot. Aice în Bucuresti s-a rupt turnul cel înalt, Coltea, care
era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de obşte
putine au scăpat zdravene", reiese din cronicile şi însemnările
Bisericii Ortodoxe. Cele mai multe case de lemn ale Bucurestiului din
acea vreme au ars, dar nu au existat date privind pierderile de vieti
omenesti. "De-ar fi tinut mai mult poate se strica pământul,
cufundandu-se, căci în multe locuri s-a desfăcut pământul jelind
apa"(Olteanu, 2002 :56)
− 10 noiembrie 1940, ora 3.39: Cutremurul, cu o magnitudine de 7,4
Richter şi o intensitate de IX pe Mercalli. A fost primul mare
cutremur de pământ din perioada României contemporane, care ar fi
oferit ocazia strângerii unor date de bază în privinţa comportării
construcţiilor la cutremure de acest fel. Din păcate, nu a fost
înregistrat, în sensul obţinerii unei accelerograme. Seismul a avut loc
la o adâncime de 133 de kilometri şi efectele lui au fost resimţite în
părţile centrale şi de sud ale Moldovei, dar şi în Muntenia. Cea mai
cunoscută clădire prăbuşita la cutremurul din 1940, blocul Carlton
din Bucureşti.20 Cifra exacta a victimelor n-a fost cunoscuta, pentru
că în perioada razboiului informaţiile erau cenzurate. S-a apreciat ca
au fost în jur de 1.000 de morti si 4.000 de răniţi, majoritatea în
Moldova.
21
20 Blocul Carlton era o construcţie cu structură de beton armat, cu două subsoluri,
sala de cinema şi 12 etaje, o adevărată capodoperă arhitectonică şi considerată o

reuşită pentru proiectare inginerească, de către specialiştii de atunci. Blocul s-a
prabuşit de la primele vibraţii, îngropând sub dărâmături aproape toţi locatarii. A
urmat un proces din care a rezultat ca a fost vorba de o eroare de proiectare.
21 SURSA FOTO: enciclopediaromaniei.ro
46
FOTO: Blocul Carlton, înainte de prăbuşirea sa, având ca hazard cutremurul din 1940
iar ca vulnerabilitate o eroare de proiectare a clădirii
− 4 martie 1977, ora 21,22: cu o magnitudine de 7,2 şi o intensitate

resimţită la Bucureşti de IX, cutremurul din '77 este considerat, din
cauza efectelor sale, cel mai distructiv şoc seismic din România
contemporană. Ruperea s-a produs la o adâncime de 93 kilometri,
dar a fost un cutremur multisoc, antrenând mai multe focare.
Orientarea efectelor a fost către Sud-Vest, zona care a facilitat şi
intensificarea lor. Desi cutremurul din 1940 a fost mai puternic,
efectele celui din 1977 au fost mult mai mari. La nivelul întegii ţări, s-
au prăbusit ori au fost avariate 33.000 de locuinţe. Şi-au pierdut viaţa
1.571 de oameni, iar 11.300 au fost răniţi. S-a impus şi s-a trecut la o
nouă proiectare antiseismica.
− 30 august 1986: cu o magnitudine de 7,0 şi intensitate VIII, similar
celui din 1940, s-a produs la o adâncime de 133 kilometri.
− 23 ianuarie 1838, ora 18,45: 6,9 magnitudine Richter, VIII
intensitate. Acest cutremur a provocat modificări importante în
relieful extracarpatic. Ca urmare a prăbuşirii unui munte, s-a format
Lacul Rosu.
Indiscutabil, catastrofa naturală cea mai mare din România a fost

cutremurul din martie 1977, care a impresionat nu numai prin imensele
pagube materiale dar şi prin dezastrul uman fără precedent.
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic
cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte
devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara
Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde.
47
CORNELIU DRAGOMIR
FOTO: Bulevardul Magheru, 4.03.1977

− 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti, 11.300 răniţi şi
peste 35.000 de locuinţe distruse total: oameni încaţi în lacrimi, case
prăbuşite
FOTO: Case prăbuşite, oameni încaţi în lacrimi: căutând cadavrele celor dragi
22
FOTO: Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu şi nomenclatura comunistă:

îngroziţi de proporţiile catastrofei umane din 04.03.’77.
22 SURSA: napocanews.ro
48
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde

peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost
distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Cutremurul a afectat de
asemenea si Bulgaria. În orasul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost
distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi. Epicentrul cutremurului a fost
localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o
adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.
FOTO: Clădire distrusă de cutremurul din 1977, Bucureşti
În acele zile am pierdut nu numai oameni dragi ci şi nume sacre ale

ştiinţei, culturi şi scenei româneşti: Toma Caragiu, A. E. Baconski,
Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Corneliu M. Popescu, Alexandru Bocăneţ,
Doina Badea, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica
Porumbacu, Eliza Petrăchescu, Tudor Dumitrescu, Ioan Siadbei, Mihaela
Mărăcineanu, Nicolae Vatamanu, Liviu Popa, Tudor Stavru, Viorica
Vizante, Florin Ciorăscu, Filofteia Lăcătuşu
În caz de cutremur de pământ, utile sunt următoarele sfaturi:
− în locuinţe se vor alege pentru adăpostire locurile a căror rezistenţă
este mai mare : lângă stâlpi de rezistenţă , în spaţiul uşilor, la colţurile
interioare ale încăperilor. Se va evita staţionarea lângă mobilier înalt,
modular;
− la serviciu, şi în localurile publice (magazine, săli de spectacole,
restaurante, etc.) se aleg locuri similare pentru adăpostire. În aceste
localuri, ca şi în locuinţe, deplasarea către locul stabilit sau pentru
părăsirea încăperii se vor realiza numai dacă condiţiile permit (parter,
mai multe uşi de evacuare, parcurs accesibil fară obstacole, distanţe
foarte mici);
49
CORNELIU DRAGOMIR
− pe timpul cutremurului mijloacele de transport de orice tip se opresc.

Dacă este posibil, oprirea se realizează în partea centrală a arterei de
circulaţie sau cea care se consideră a fi mai puţin expusă
dărâmăturilor. Nu se va parăsi mijlocul de transport;
− cei prinşi sub darâmături sau în incinte (încăperi, săli etc.) blocate vor
aştepta în linişte, cu răbdare intervenţia din exterior. Nu se
recomandă a se încerca deblocarea din interior decât în urma unei
analize ferme, se socoteşte că nu există pericolul mişcării
dărâmăturilor şi aşa într-un echilibru precar. La anumite intervale de
timp, cu obiect tare se lovesc pereţii loculul de adăpostire sau de sub
dărâmături, ţevi de apă sau gaze din apropiere, în acest fel se asigură
semnalele necesare aparaturii de detecţie şi localizare a
supravieţuitorilor.
− dacă în spaţiul în care s-a realizat adăpostirea nu a suferit avarii grave
acesta se poate părăsi având grijă a se întrerupe funcţionarea
instalaţiilor electrice, de alimentare cu gaze şi apă;
− este bine de reţinut locul în care se păstrează, de regulă, obiecte de
îmbrăcăminte, pături, medicamente şi alte lucruri necesare a fi luate la
părăsirea locuinţei, mai ales în anotimpurile răcoroase şi reci;
− un factor important de luat în consideraţie în desfăşurarea tuturor
acţiunilor il constituie calmul şi grija de a-l transmite şi celor din jur.
Calmul şi cuvintele de încurajare atenuează starea de stress şi
contribuie la prevenirea panicii;
− ca sinistraţi este necesar a respecta cu stricteţe dispozitiile şi regulile
stabilite, se va acorda o mare atenţie asigurării unor condiţii minime
de igienă personală şi colectivă pentru a impiedica în acest fel apariţia
unor îmbolnăviri în masă;
− în locuinţa avariată grav se intră numai cu aprobarea organelor de
protecţie civilă. Se scot anumite materiale sau obiecte strict necesare
în aceleaşi condiţii;
− nu trebuie să pastrăm grija bunurilor din locuinţa avariată sau
distrusă. Ele vor fi păstrate de către organe ale jandarmeriei, poliţiei,
protecţiei civile etc. şi se vor restitui pe măsura recuperării lor.
− imediat după cutremur, protrecţia civilă începe organizarea şi
desfăşurarea acţiunilor de intervenţie conform planurilor întocmite în
perioada premergătoare acestuia. Cu formaţii proprii, cu unităţi
militare, de jandarmi şi alte unităţi economico-sociale specializate se
execută acţiuni de intervenţie, astfel :
− executarea acţiunilor de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili
- locul şi volumul pierderilor umane, distrugerilor la construcţiile
50
civile şi industriale; existenţa, locul supravieţuitorilor sub dărâmături;

avariile la reţelele gospodariei comunale (apă, gaz, canal) a reţelelor
electrice şi de telecomunicaţii; zonele cu pericol de inundaţie şi
incendiu; incendii în zonele calamitate; căile de comunicaţie blocate
de dărâmături sau prin deplasarea straturilor de pământ; zonele în
care au apărut sau pot să apară noi surse de risc (zonele de pericol
nuclear, chimic, biologic, etc.); unităţi economice scoase din funcţie;
alte pierderi şi distrugeri de bunuri materiale;
Acţiunile premergătoare dezastrului vizează:
− desfăşurarea acţiunilor de deblocare - salvarea supravieţuitorilor de
sub dărâmături,
− Impiedicarea extinderii distrugerilor, intervenţiei la reţelele
gospodăriei comunale, refacerea avariilor etc.
− organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de acordare a primului ajutor
medical, transportul răniţilor la unităţile spitaliceşti, asigurarea
asistenţei medicale de urgenţă, tratarea şi spitalizarea răniţilor.
− desfăşurarea acţiunilor de combatere a panicii
− împiedicare a apariţiei unor epidemii ;
− organizarea şi desfăşurarea acţiunii de ajutorare, transport, cazare şi
asigurarea unităţilor pentru persoanele sinistrate;
− desfăşurarea acţiunilor de salvare a produselor agroalimentare, a
animalelor şi cerealelor, a altor categorii de bunuri materiale;
− asigurarea măsurilor de pază, ordine şi îndrumare a circulaţiei în
zonele de sinistru.
O acţiune care nu trebuie neglijată urmând a fi desfăşurată cu
urgenţă, o constituie degajarea de sub dărâmături şi înhumarea cadavrelor
cu scopul de a împiedica declanşarea unor epidemii. Concomitent cu
acţiunile de intervenţie în zonele afectate de cutremur, se desfăşoară şi
activităţi de restabilire a capacităţii de producţie la unele unităţi economice
de primă urgenţă; sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze,
apă, termoficare, reţele telefonice etc.
51
CORNELIU DRAGOMIR
52
Comportament colectiv, construcţii sociale şi

dezastru: socioantropologia comunităţii,
sociolingvistica zvonului şi psihosociologia
panicii.
Comportamentul colectiv reprezintă un a face specific unei
colectivităţi şi unei societăţii, el, comportamentul colectiv, constituindu-se
într-un subdomeniu al analizei sociologice a vieţii sociale care impune luarea
în considerare atât a interacţiunii dintre persoanele aflate în mulţime, sub
toate formele concrete pe care acesta le poate lua, cât şi a fenomenelor
psihosociale generate de aceste mulţimi. Elementul comun al
comportamentului colectiv rezidă din interacţiunea comportamentală a
persoanelor ce se află în număr mare împreună. Definirea
comportamentului colectiv fie nu a prezentat interes pentru sociologi,
antropologi şi psihosociologie, fie s-a realizat o definire incompletă şi
incoerentă. Printre încercările de difinire din lietaratura de specialitate
lecturată până acum amintim definiţia lui Smelser (mobilizarea credinţei pe
baza credinţei), Perrz şi Pugh (model de interacţiune socială în grup mare,
realtiv neorganizat) Milgram şi Toch (putere ce apare spontan şi relativ
neorganizat). Comportamentul colectiv are ca dimensiuni scopul, gradul de
organizare al participanţilor şi durata. Scopurile comportamentului colectiv
pot fi expresive (exteriorizarea unor sentimente) sau instrumentale
(obţinerea unor drepturi sau avantaje). Din punct de vedere al gradului de
organizare al participanţilor la acest tip de comportament se face distincţia
între comportamente colective neorganizate (spontane, fără lider informal)
şi comportamente colective înalt organizate (cuprograme de acţiune şi lider
formal). Durata cmporamentului colectiv este foarte variată, ecartul acesteia
oscilând de la câteva ore (mitingurile, etc), altele pot persista câteva zile,
săptămâni sau chiar mai mult (tulburările rasiale, etc). Între dimensiunile
menţionate există anumite corelaţii:
− un comportament expresiv are, de regulă, un grad mai redus de
organizare şi durează mai puţin decât un comportament colectiv
instrumental
− durata mai mare a unui comportament colectiv poate duce la aparţia
unui lider formal şi la elaborarea unei startegii de acţiune.
Elementele fundamentale ale unui comportament colectiv sunt:
− acţiunea socială limitată de scurtă durată
− identificarea ambiguă şi limitele sociale
− norme sociale slabe sau/şi recent dezvoltate
53
CORNELIU DRAGOMIR
Câteva forme ale comportamentului colectiv, care au o frecvenţă

mai mare în viaţa socială, sunt:
− mulţimea, grupare temporară de indivizi, aflaţi în apropiere fizică, fie
din întâmplare, fie deliberat, în virtutea unui obiect sau interes social.
Existenţa unor interese, motive, obiective similare, care reclamă
prezenţa unor indivizi înacelaşi loc şi în acelaşi moment nu constituie
condiţie suficientă, dar necesară, pentru crearea unor lagături,
interrelaţii, a unei structuri. Hurbert Blumer (1969) a identificat patru
tipuride mulţimi şi anume mulţimea întâmplătoare (adunarea de
actori sociali care se formează total spontan care se angajează
acţional foarte puţin: accidentul rutier în cazul trecătorilor opriţi),
mulţimea convenţională (actori sociali ce s-au adunat în vurtutea unui
scop precis, accţiunile lor fiind călăuzite într-o anumită măsură de
normele sociale existente, având un scop comun pe care îl urmăresc
fiecare în parte), munlţimea expresivă (adunarea la o laltă a actorior
sociali care experiemnetează o încărcătură emoţională deosebită, cum
este cazul comemorărilor anuale ale victimelor de la Word Trade
Center ca urmare a actelor teoriste extreme de la 11.09.01) şi acţiuni
active (gloată agitată şi emoţinală de actori sociali care îşi revarsă
încărcăturile emoţionale- frustrări colectiv- prin violenţă şi acte
distructive, cum este cazul minerilor din Valea Jiului care au distrus
Gara din Craiova în 1990 ca urmare a decizie Regionalei CFR
Călători Craiova de a bloca trenuri pentru a preîntâmpina
evenimentele din febroarie 1990.) Recent, McPhail şi Wohlstein au
propus un al cincilea tip de mulţime, anume mulţimea protestatară,
cum estecazul protestelor organizate de muncă. În afara abordării
sociologice asupra mulţimii, literatura de specialitate mai oferă şi o
replică venită din partea psihologiei sociale.23
23 Abordările psihosociologice privind dinamica mulţimilor, concepţiile contagiunii,
sunt avansate de Gustav Le Bon (1085, apoud 1960) care explică comportamentul
mulţimilor ca un rezultat al unui suflet colectiv, pierderea identităţii individuale. În
anonimatul şi emotivitatea momentului actorul social îşi transferă părerile şi
responsabilitatea colectivului. Mulţimea are proria sa viaţă, independentă de
pesonalitatea participanţilor şi de normele sociale existente. Aceste emoţi sunt
acceptate fără o reflecţie serioasă şi răspândite printr-o reacţie circulară care ridică
nivelul emoţional şi accentuează emoţia spre un ţel comun. Abordările psihologice
ale convergenţei explică comportamentul colectiv al mulţimilor ca fiind
comportamentul unor actori sociali cu aceeaşi stare de spirit care sunt atraşi într-o
situaţie şi apoi acţionează în comun datorită asemenărilor existente ale
54
Opinia publică este formată din idei colective şi moduri de

raportare asupra unei probleme de interes. Opiniile devin publice dacă sunt
comunicate şi altora prin mijloace în masă, care le preiau, le discută, le
rectrifică sau chiar le resping. Numai în dezbaterea colectivă (prin
intermediul comunicatorilor în masă, mitinguri, etc) opinia devine opinie
publică. Şi nu numai atât, pentru ca oamenii să discute despre un
eveniment, despre o situaţie creată sau despre un lider, trebuie ca acesta să
aibă o situaţie de actualitate, să influenţeze puternic, chiar şi numai
emtoional, viaţa unor largi categorii de actori sociali, metoda de cunoaştere
a opiniei publice pe baza chetionarului şi a eşantionării o reprezintă
sondajul de opinie24. Mulţi actori sociali încearcă, şi uneori reuşesc, într-o
masură mai mare sau mai mică, să influenţeze opinia publică prin
personalităţii. Acestă abordare are carenţe în sensul că ea este imcompetentă a

explica de ce anumite impulsuri cu sens negativ (teama, ura, furia) sunt eliberate în
situaţii de mulţime mult mai frecvent decât dragostea, afecţiunea, etc. Abordarea
psihosociologică a noremei emergente (Killian, Turner) neagă eticheta de
iraţionalitate în explicaţiile privind comportamentul mulţimilor şi propune retorica
normei sociale şi caracterul dinamic alacesteia întimpul acţunii sociale. Actorii
sociali nu sunt sinceri, iar conformismul comportamental în prezenţa altora este un
fapt bine stabilit, nu trebuie invocat niciun mecanism special, cum ar fi
contagiunea.
24 Sondajele de opinie urmăresc determinarea şi măsurarea opiniei publice,
dinamica ideilor publicului relativ la o temă dată. În democraţii, unde este cerut
sprijinul oamenilor pentru politica publică,politicieni folosesc astfel de sondaje în
mod fecvent, pentru estimarea ideilor publicului relevant. Rezultatele culese pot
purta anatema erorilor fie datorită proiectării şi aplicării metodei fie datorită spiralei
tăcerii a cărei dimensiun oscilează şi în structura căreia se află actori sociali care pot
redeveni activi la un animit impuls individual.
55
CORNELIU DRAGOMIR
propagandă25, cum este cazul sistemului comunist din Repiblica Socialistă

România26.
Excentricităţile sunt form etzemporale de comportament de masă
expresiv. Demne de atenţie sunt două forme speciale pe care acestea le
îmbracă, anume terbilismele27 şi moda28.
Panica este fuga de un periocol perceput, real sau imaginar, cu
ample implicaţii emoţionale ale sentimentului de frică, teamă copleşitoare
care le reduce actorilor sociali capacitatea de a căuta soluţii rezonabile.
Conportamentul în astfel de situaţii este gestionat de iraţional29, egocentric
şi deseori contrapoductiv.
25 Propaganda nu este necesarmente falsă, totuşi ea nu este o informare neutră.

Scopul ei este să susţină un anumit punc de vedere sau să îl denigreze şi astfel să
convingă oamenii de corectitudinea opiniei dorite. Proaganda devine o problmă
când este definită ca fiind educaţională sau informaţională, când agenda sa clară de
a convinge mei degrabă decât de a lămuri nu este recunoscută. În România,
propaganda de partid din timpul comunismului a reprezntat un obiect de studiu
deosebit de important nu numai datorită dimensiunilor colosale pe care acesta le-a
atins, un interes deosebit fiind dat de profunzimea umană la care s-a ajuns,
violându-se până şi limitele vieţii private, intime şi credinţa proprie.
26 VEZI: Dragomir, Corneliu, (2009) “Propaganda în comunism” în Rememorări ale
vieţii cotidiene din timpul comunismului într-un oraş provincial. Studiu de caz: Drobeta
TurnuSeverin, Iaşi: Editura Lumen, pp.44 -47.
27 Teribilismele sunt forme de comportament urmate cu entuziasm de mulţi oameni
o perioadă de timp relativ scrută, cel mai frecvent în rândul tinerilor care încă îşi
caută şi îşi consolidează identitatea individuală sau de grup. După o perioadă de
timp oamenii se plictisesc de teribilisme, conştientizează neconformitatea lor cu
normele unanim acceptate, calculează raportul efort făcut vs. beneficii obţinute, şi
le abadonează.
28 Moda reprezintă un ansamblu de comportamente şi opinii colective care, într-o
cultură dată, arată preferinţa temporală pentru anumite practici expresive ale vieţii
sociale (vestimentaţie, „look”, alimentaţie, lectură,etc). moda este un stil special de
comportament sau înfăţisare în vogă într-o anumită perioadă. Însuşi cuvântul
implică ceva temporal, deşi moda are o perioadă de manifestare mai lungă decât
teribilismele. Desori, modele sunt create din raţiuni comerciale, alteori din dorinţa
de identificare de status social şi strutură, clasă de apartenenţă sau referinţă.
29 Strigătele, ţipetele şi confuzia generală sunt obişnuite în situaţii de panică. În
nenumărate cazuri de panică, provocate, de pildă, de incendii provocate în locuri

publice aglomerate, cele mai multe accidente au fot cauzate nu de hazardul în sine,
incediul, prăbuşirea clădirii, intoxicare cu fum, ci ca urmare a comportamentului
dezogranizat care nu respecta normele asumate. În cazul unui incediu oamenii se
îngrămădesc la uşile de evacuare provocând accidente, sar pe geamuri, se calcă, la
56
Isteria de masă implică răspândirea rapidă a fricii şi a activităţii

violente, ca reacţie la perceperea ameninţării unei forţe puternice. Aceste
pericole percepute sunt comunicate altora, care, în mod similar,
reacţionează cu aceeaşi fervoare30. Isteria în masă se hrăneşte prin ea înseşi,
odată începută, ea se răspândeşte ca focul grecesc şi este greu de stins.
În atfel de împrejurări oamenii tind să se comporte iraţional şi
contraproductiv31.
Instituţii ale comunităţii: dinamică, relaţii

interpersonale, vecinătate, rudenie pe timp de
dezastru, întrajutorarea
În contextul unui dezastru natural sau/si a unui hazard antropic,
comportamentul (fie spontan fie organizat) oferă unui grup sau unei
comunităţi un mod comun de „a face”. În contextul de faţă tratăm
comportamentul colectiv din perspectiva adaptării la noi contexte naturale,
antropice şi sociale. Adaptarea este anevoioasă şi, brutală, astfel că
tensiunile nu se lasă aşteptate iar nivelul de organizare prognozat (la nivel
formal, nonformal sau informal) cu certitudine nu va fi la intensitatea celui
propriu, în picioare, deoarece în situaţii de panică relaţiile interpersonale se

modifică, indivizii nemaifiind orientată spre grup, ci spre salvarea propriei vieţi.
30 „Spaima roşie”, care a implicat presupusa activitate comunistă în cadrul
guvernului şi în industria spectacolelor de amuzament în timpul epocii McCarthy

din ani ’50, ese un exemplu de isterie în masă. În ambele cazuri, mulţi oameni
nevinovaţi au fost hăituiţi şi persecutaţi deoarece se credea că erau în serviciul unei
puteri străine. Chiar ma recent, isteria de masă, produsă de teama maladiei SIDA a
dus la persecutarea homosexualilor, lezbienelor şi celor ce frecventau prostituţia în
unele comunităţi. Poate cel mai dramatic exemplu de isterie în masă îl reprezintă
faimoasa emisiune radiofonică în care a fost descrisă pretinsa invazie de pe Planeta
Marte,. În noaptea dinaintea Halloween-ului din 1938, Orson Welles, H. G. Walls
a prezentat o dramatizare a romanului „Războiul lumilor”, scris de H. G. Walls.
Deşi a declarat de mai multe ori în timpul emisiunii că era o dramatizare, mii de
americani au crezut că ceea ce auzeau era o relatare în dorect a invaziei marţienilor.
Astfel, cuprinşi de panică, a fost greu să fie liniştiţi, să fie convinşi că nu avea loc
nici o invazie.
31 ATENŢIE: aceste forme de comportament colectiv tind, în retorica cotidianului
actual, să fie exploatate cu scop comercial în sensul unor câştiguri fabuloase al unor
agenţi economici fără efort şi muncă. În acest sens, statul şi structurile sale trebuie
să construiească nu numai la nivel birocretic structuri instituţionale ci politici clare,
concise şi coerente de protecţia reală a cetăţilor în contextul lor de consumatori.
57
CORNELIU DRAGOMIR
realizat în timpul simulărilor organizate. Chiar dacă individul nu se

întâlneşte cu un pericol nou, simularea acestuia realizându-se cu scopul de a
dezvolta capacităţile de intervenţie ale protecţiei civile şi comportamentului
colectiv în sensul limitării efectelor neplăcute şi pierderilor materiale şi
umane, conştientizarea fatului cu nu mai avem de „a face” cu un periocol
ipotetic ci cu unul real duce la pierderi de raţionalitate organizatorică în
comportamentul uman individual, de grup, colectiv sau de masă.
Gabriel Tarde vorbeşte despre o mulţimea care are un
comportament colectiv ca, dar nu în mod exclusivist, constituind o grupare
temporară de indivizi care acţionează în virtutea unui interes comun:
supravieţuirea şi salvarea.
Lipsa de coeziune şi organizare produce reacţii emoţionale
puternice implică prezenţa unei stări de discomfort şi nesiguranţă, creând
un mediu propice panicii, zvonului...
Realaţiile interpersonale, vacinătatea, rudenia sunt instituţii ale
comunităţilor umane deosebit de importante mai ales pentru mediul rural.
Acesta reprezintă fundamentale de autosusţinere a comunităţilor afate în
dificultate. Se alătură acestora, îm mediul urban cu precădere dar nu
exclusiv, şi grupul profesional, cel colegial. Aceste instituţii acordă sprijin la
nivel material şi socioafectiv pentru grupurile de risc şi aflate în dificultate
nu prin mijloacele formale şi nonformale ale societăţii ci prin moduri de a fi
şi a face specifice organizării informale. Regizate într-o măsură
semnificativă de logica necesităţilor umane (suport psihologic, reducere a
incertitudinii şi anxietăţii, dragostea, stima, afiliere, securitate, status) relaţiile
interpersonale sunt cele care răspund promt atât din punct de vedere al
individului uman (psihologic) cât şi al funcţionării societăţii, chiar şi în
contextul unui dezastru.
Vecinătatea, relaţie interpersonală şi socială constituită între
persoanele care locuiesc în apropiere, oferă contextul favorabil şanselor de
intercunoaştere şi acţiune, putând avea încrăcătură afectivă odată cu
creşterea vechimii de locuire în funcţie de compoziţia populaţiei şi cadrul
construit pentru locuire. În sens structural, vecinătatea este un grup social
constituit, cu pecădere în mediile cu puternică orientare comunitară (satele
tradiţionale, comunităţi etnice) bazat pe relaţii de întrajutorare şi
intercunoaştere, proiecte comune de acţiune şi roluri comunitare. Pentru
mediile urbane, vecinătatea este considerată în teorie şi în practica de
sistematizare drept unitate urbanistică de bază a zonei urbane de locuit ceea
ce implică realizarea unui raport optim între locuinţele, dotările de folosinţă
zilnică, amenajările şi reţeaua stradală, urmărindu-se creşterea confortului de
locuire şi favorizarea relaţiilor de tip comunitar.
58
Rudenia, fie cea cosangvinică, afină sau spirituală nu prezintă un

interes deosebit pentru Socioantropologia dezastrelor în sine, ci în raport cu
funcţiile sale de sprijin şi intervenţie în comunitate, similare vecinătăţii şi
grupului de colegi. Valenţele acestora sunt preponderent afective şi
emoţionale, materiale şi finaciare.
Frica32: comportamentalism, psihologia colectivelor,

psihanaliză socială
Prin înseşi slăbiciunea sa biologică, actorul social resimte nevoia de
protecţie. Dimensiunile sociale, antropologice, psihologice, neuro şi
fiziologice arată că actorul social, omul, individul, pacientul este supus
sentimentului de frică, sub toate aspectele sale: frică individuală sau
colectivă, modernă sau străbătând istoria, ancestrală sau recentă, provocând
groază în rândul victimilor şi idiferenţă, în cel mai bun caz, plăcere, sub cel
mai demonic aspect, în rândul călăilor. Văzută în înrădăcinarea ei
antropologică, consistenţă culturală şi dinamică istorică şi mai ales sub
contribuţia cotidianului social, în dezvoltarea psihologică şi praxisus
comunitar, frica marchează raportul complex dintre actor social şi societate,
generând control social prin coerciţie sau autocontrol, dar, în situaţii
extreme, cum este cazul catastrofelor, dezastrelor, ect, provocând
incoerenţă logic comportamentală.
Geneza sa îşi are un larg ecart, de la ceea ce este profund şi arhaic
în om şi până la elaborările conştiente, fantasmatice sau temeinic eşafodate
intelectual (generate de sisteme tehnologice, antropice şi naturale, disecate
de gândirea filosofico-metafizică). Frica este obiect şi subiect de studiu
pentru psihologie (emoţiile, complexul de sentimente), psihiatrie (nevroze,
angoase, obsesii, fobi), neuroştiinţă şi fiziologie (tablou clinic dat de
perturbări ale activităţii neurovegetative, cordiovasculare, respiratorie,
gastrodigestive, hormonale), psihanalizei (teoria angoasei ca anticipare a
percicolului potenţial provocat de un hazard, o pulsiune),
comportmentalismului (teoria raţionalităţii iraţionalităţii comportamentale,
teoria contagiunii, etc), psihologiei colective, „chiar o geografie şi o istorie a
fricii”(Munteanu, 1994:22). Sursele fricii pot fi tipologizate în funcţie de
condiţionările, de factori interni sau exogeni personalităţii umane. Pentru
socioantropologia dezastrelor un interes deosebit îl reprezintă, în ceea ce
32 Abordarea temei se realizează prin deosebita contribuţie adusă literaturii de
specialitate de Laurenţiu Munteanu, Universitatea din Bucureşti (1994), lectura

“Frica- însoţitorul nostru permanent” în Psihologia, nr. 6, pp. 22-23.
59
CORNELIU DRAGOMIR
priveşte frica, cele două dimensiuni, dar sub anatema, emergenţa cadrelor
de manifestabilitate al acestora:
− Contribuţiile asupra genezei fricii individuale şi panicii colective ale:
calamităţii naturale, epidemia, dezordinea socială,
− Contribuţiile asupra genezei fricii individuale şi panicii colective din
sfera condiţionarilor endogene ale personalităţii: sentimentul de
singurătate, percepţia insecurităţii individuale.
În registrul setului de factori ce generează şi gestionează
managementul fricii şi al panicii, includem fricile ce îşi găsesc geneza în
mânia divinităţii (calamităţile naturale, foametea, epidemiile, dezordinea
socială), retorica tehnocratică a modernităţii (dezrădăcinarea, anonimatul/
solititudinea urbană, destructurarea industriei, degradarea periurbană şi
socială) şi hiperbolizarea pericolelor întrevăzute, pe de o parte criza
societăţii (înmulţirea incertitudinilor, reculul credinţei în raţiune, şi statul
providenţă, fanatismul) pe de o alta ameninţările planetare (militare,
ecologice, economice, biologice, manipularile genetice şi fizică nucreară).
„Beneficiind de o bază antropologică şi de circumstanţe
socioculturale, se nasc fricile colective, fie sub forma teroriilor care susţin
puterea, e exaltării bravuri ca dialectică politico-militară, fie a curajului care
asigură prestigiul...”(Munteanu, 1994:22) Fricile ce agită raporturile dintre
grupurile sociale (etnice, rasiale, religioase, profesionale) se fundamentează
pe etichetarea celuilalt drept inamic, chiar şi în lipsa unei experienţe
concrete, ducând la hazard sociopolitic şi chiar mai grav.
Analiza fricii şi a panicii poate fi realizată prin focalizare
diferenţiată, prin analiza fricii individualizate trăite de oameni ce alcătuiesc o
comunitate, perspectivă oferită de Edgard Morin sau de la colectivitate
către individ (retorică oferită de Serge Moscovici).
Comportamentul uman este ambivalent, un permanent balans între
ceea ce este acceptat şi interzis normat social. Fiinţa umană învaţă curajul
prin voinţă, prin „aclimatizare”, acceptare şi asumare, prin solidaritate,
deschiderea spre necunoscut. Dintre toate acestea, sociologia, antropologia
şi psihologia şi psihanaliza , precum şi ştiinţele şi subdomeniile ştiinţifice
convergente acestora oferă, la acest nivel discursiv, în acest context dialogal,
o singură şansă: reînnodarea legăturilor sociale, solidaritate organică!
Psihosociologia panicii: egoismul, dezorganizare

Panica este o reacţie comportamentală (individuală, de grup sau
colectivă) la ivirea, a se citi conştientizarea, bruscă a unui pericol. Apare
tendinţa de egoism individualizat şi dezorganizare colectivă:
60
− raţionalitate iraţională a comportamentului individual şi colectiv

− modificarea dinamicii relaţiilor interpersonale
− reaşezarea ierarhiilor de prestigiu social favorizând apariţia de eroi
contextuali şi a rataţilor de prestigiu social
− redistribuirea surselor de autoritate la nivel nonformal şi informal.
Sociologii au construit, pe baza observaţiilor sistematice ale
comportamentelor colective, posibile scenarii ale comportamentului
colectiv în prezenţa panicii:
− frica elementară ce blochează raţionalitatea logică;
− conduita de fugă, părăsirea locului sinistru;
− reactivarea reacţiilor de colaborare pentru depăşirea situaţiei
− partciparea propriu zisă la acţiuni comune sau individuale de limitare
a consecinţelor
− sentimentul pericolul prin sindromul repetiţiei dezastrului
Sociolingvistica zvonului: geneza şi dinamica

zvonului, clasele sociale şi gestionarea zvonisticii
În astfel de contexte sociale, cele ale panicii, catastrofelor şi
dezastrelor, buna gestionare a informaţiilor este oportună dar nu şi
suficientă. Chiar şi în apanajul unei bune comunicări, apariţia zvonisticii, a
zvonului, asigură necesitatea omului de a i se explica şi de a atenua
tensiunile emoţionale. Deşi constituie o afirmaţie neverificată în lipsa unor
informaţii reale, valide, partea benefică a zvonului, atent gestionată, poate
aduce o serie de efecte pozitive. Totuşi sociologii români consideră că în
chitesenţa zvonului există un ceva care îi dă o încărcătură de adevăr.
Studiile Laviniei Betea, Septimiu Chelcea, Aurelian Stoica publicate
în Sociologie Românească, revistă editată de Asociaţia Română de
Sociologie, Institutul Social Român şi Universitatea din Bucureşti,
Psihologie Socială, revistă editată de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din
Iaşi, Laboratorul Psihologia Câmpului Social, Revista de Cercetări şi
Intervenţie Socială, revistă editată de Asociaţia Lumen, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi Editura Lumen, sprijinindu-şi demersurile
pe o serie de lucrări sinteze şi studii din literatura de specialitate şi
intenaţională arată că:
− zvonul repezintă cel mai vechi mijloc de informare33
33 VEZI: Kapferer, Jean-Noel [1996] (2006) Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de
informare din lume, Bucureşti: Editura Humanitas.
61
CORNELIU DRAGOMIR
− zvonurile, predominant, au un conţinut agitativ, neliniştitor pentru

destinatari34
− zvonurile au o chitesenţă de adevăr35
Psihosociologii au analizat atent fenomenologia genezei şi dinamicii
zvonului şi au emis o serie de favorizanţi pentru formarea şi dezvoltarea
acestuia, pe lângă emiterile clasice, anume interesul pentru conţinutul
zvonului, actualitatea sa, credibilitatea emiţătorului şi lipsa oportunităţilor de
verificare al conţonutului, cum ar fi:
− nevoia de informare a destinatarilor în contextul penuriei
informaţionale36 resimţite la nivel colectiv, idependent de
consideraţiile instituţional-formale asupra acestui aspect
− nevoia de explicaţii şi explicaţii acceptate de comunitate, venite din
partea autorităţilor
− expectanţe, aşteptări ale unei comunităţi cuprivire la nevoile şi
accesul la resurse al colectivităţilor sau grupurior de interes.
Anxietatea colectivă, zvonul ca răspuns al fricii, teamei, etc
Printre sursele de vulnerabilitate privind buna gestionare a spaţiului
informaţional şi erizare a speţelor zvon enumerăm:
− Conţinuturile emise de voci neautorizate din cercurile oficiale, aşa
numitele informaţii primite pe surse
− Cenzura
− Viaţa emoţională a opinie publice: aşteptări, încredere, atutidini,
sentimente
− Lipsa de ocupaţia a actorilor sociali destinatari
34 VEZI: Stoica, Aurelian, Chelcea Septimiu (2008) “Zvonurile de acum 40 de ani:

invadarea Cheoslovaciei şi îngrijorarea României” în Sociologie Românească,
Volumul VI, Nr. 3-4, Iaşi: Editura Polirom, pp. 5-18.
35 VEZI: Stoica, Aurelian (2004) “Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din
România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial” în Sociologie Românească,

Volumul II, Nr. 4, Iaşi: Editura Polirom, pp. 110-119.
36 Zvonurile, uneori, sunt mijloacele de informare principale, alteori ele sunt chiar
singurele, în situaţii ambigue, rezultă dintr-un efort colectiv de a lămuri ce se

întâmplă. Shibutani (1966) arată că acest proces colectiv include contribuţii diverse:
unii participanţi sunt doar simpli mesageri, alţii îşi lasă amprenta capacităţii creative
contextualizând, interpretând şi explicând implicaţiile şi efectele fapului relatat, alţii
sunt cei care iau decizii, care încearcă să iniţieze o oarecare formă de acţiune pe
baza zvonurilor. Totuşi, majoritarii sunt cei ce se erizează în simpli spectatori,
public al zvonului, fără a se implica major asupra conţinutului masajului sau
acţiunilor emergente.
62
Analizând atent acesată spaţiul zvonisticii, sociolingviştii au

construit un mic glosar necesar şi suficient pentru existenţa zvonului şi
anume:
− credibilitatea emiţătorului, a surse de emisie a zvonului,
− aparenţa de adevăr a mesajului emis, transmis către public
− imposibilitate averificării validităţii informaţiei.
Sociolingviştii, au realizat axe tematice în raport cu clasele sociale
(după studii/ pregătire profesională):
− persoanele cu studii superioare, medici, profesori, funcţionari,
justiţiabili: interes crescut pentru teme ce privesc puterea şi
gestionarea sa în domeniul economic, politic, civic, militar, studii şi
cercetare, dezvoltării ştiinţifice, contexte de finanţare de proiecte,
securitatea persoanlă şi a bunurilor deţinute.
− persoanele cu studii medi şi fără studi, muncitorii calificaţi,
necalificaţi sau semicalificaţi: interes crescut pentru teme ce privesc
calităţii vieţii individuale, nevoi persoanel şi familiale, câştiguri mari
prin efort minim, achiziţii materiale şi statut socioprofesional ale
unor persoanelor publice amplu mediatizate, securitatea personală,
etc.
Construcţii sociale în «hazard»: naşterea eroilor

contextuali şi a rataţilor de prestigiu social, contribuţii
identitare şi memorie colectivă
Construcţiile sociale, de cele mai multe ori spontan şi involuntar
create, răspund unei nevoi umane. Crearea şi prezenţa lor în câmpul social
încă mai reprezintă un fascinant dar periculos teren al fantasticului
speculativ sub, apanajul filosofic- în sens real şi figurativ, căci cele două
ştiinţe despre societate încă nu au construit şi nici nu au adoptat şi adaptat o
metodologie pertinentă de analiză în acest sens. Totuşi, încercările de
sondare, analiză, interpretare şi înţelegere nu a fost zadarnic căci sociologia
şi antropologia, prin ultimele sale descoperiri, cu precădere în domeniul
matematic şi softului statistic mută încet dar sigur acest spaţiu de dialog din
sfera speculativului în cea a argumentaţiei fundamentate.
Sentimentul de apartenenţă, dinamica gestionării autorităţii
informale în comunitate şi personalitatea membrilor comunităţii, arată
studiile de teren, duc la naşterea unor eroi contextuali ai comunităţii care au
următoarele roluri (pe care şi le asumă în mod voluntar):
63
CORNELIU DRAGOMIR
− oferirea de suport emoţional şi fizic pentru asistenţa persoanelor

aflate în dificultate
− evacuare de oameni, animale şi bunuri din zona de pericol adesea
riscându-şi propria securitate
− oferirea unor modele de acţiune pentru alţi membrii ai comunităţii cu
profil psihosocial comportamental similar
− proiectarea, organirazea şi realizarea serviciilor necesare comunităţii,
prin suplinirea autorităţilor formale sau în complementaritate cu
activităţile acestora
Din punct de vedere sociologic, acest fenomen răspunde nevoii de
lideri pentru comunitatea afectată în contextul în care liderii formali devin
incompetenţi sau sunt depăşiţi de situaţie în sensul că resursele de care
dispun nu răspund eficient şi/sau eficace nevoilor comunităţii. Din punct
de vedere antropologic acest fenomen răspunde unei nevoi culturale în ceea
ce priveşte comunitatea prin oferirea de agenţi educativi, modele pentru
ceilalţi membri ai comunităţii. Replica psihologiei sociale recurge la ceea ce
înseamnă reprezentarea colectivă şi, mai târziu, rememorarea socială asupra
evenimentului şi cu referire la erou... tot psihologia socială aduce în discuţie
o serie de stereotipi, ansamblu de însuşi rale şi/sau imaginare cărora eroul
trebuie să corespundă, acesta, ansamblul, fiind construit mai mult social
decât contextual concret, pe baza fondului cultural comunitar. Din punct de
vedere psihologic, acest fenomen are două dimensiuni de analiză şi anume
una raportată la adulatorii eroului născut contextual şi o a două cu referire la
adulatul, eroul însuşi.
Retorica antropologică şi etnologică privind studiul dezastrelor
arată un praxis creatologic la nivelul cogniţiei sociale, astfel că experienţele
dramatică pe care o comunitate le-a trăit devin, sub apanajul reprezentărilor
sociale, obiecte de identitate colectivă: crearea de muturi, eroi şi poveste ce
impresionează prin excepţional, la nivel administrativ comemorările, etc.
Dăcă cea mai mare catastrofă umane datorate unui dezastru natural
este Potopul lui Noe, cu certitudine acest hazard a marcat nu numai
comunităţile de rit creştin (ortodocşi, catolici, greco-catolici, etc) prin
generarea unui spaţiu de creaţie biblică dar a dinamizat şi influenţat creaţia
artistică mondială în spaţiul artelor literare şi vizuale: palastice, sculptură,
cinematografie, dramaturgie. Este impresionat dar şi interesant a fi cercetat
motivaţiile şi modul în care o comunitateîşi reprezintă catastrofele din
existenţa sa, le păstrează în memoria colectivă sau le gestionează
instituţional în sensul creării unei identităţi proprii şi asumării unui confort
propriu de prestigiu social: reuşita trecerii peste impas de către colectivitate.
64
Hazadele şi dezastrele naturale: factor al schimbării

sociale
În cazul schimbarii sociale, nu hazardul şi dezastrul însuşi
generează schimbarea socială ci deciziile ulterioare ale liderilor comunităţii
sau al populaţiei afectate. Aceste schimbări sociale se pot realiza în
următoarele planuri:
− cadrul natural, biosferic, şi geofizic.
− arealul antropic existenţia al indivizilor: mutarea de populaţii, sau
numai al părţii afectate a acestia, redimensionarea mediului antropic
şi a celui urbanizat37, infrastrutură şi utilităţile
− schimbarea ordinii sociale
− schimbarea formei de organizare şi a infrastructurii instituţionale a
unei populaţii38
− dinamica demografică: natalitatea, mortalitate, morbiditate, etc
− economic: crize economice, calitatea vieţii, accesul la alimente,
bunuri şi servicii, moduri de producţie şi distribuţie
În funcţie de intensitatea hazardelor sociale corelat cu profunzimea
dezastrului produs ca urmare a efectului acestora, impactul asupra
schimbării sociale poate fila nivel macrostrutural, cum este efectul
revoluţiilor, sau la nivel microstrutural, cum estecazul grevei studenţilor din
Timişoara, 30 Octombrie 1956.
În fond, schimbarea socială nu este nimic altceva decât „trecerea
unui sistem social sau o componetă a acestuia de la o stare la o altă stare
diferită calitativ şi/sau cantitativ”(Vlăsceanu, 2004:529)
37 Ca urmare a prăbuşirilor de teren, la începutul anului 2009, de la Ocnele Mari, o

localitate din judeţul Vâlcea, cu o populaţie de 3563 de locuitori, şase familii sunt în
curs de evacuare şi alte 50 riscau să îşi părăsească casele în următoarele luni. Nivelul
saramurii din cavernă a crescut cu aproape 2 metri. În interiorul cavernei sunt cel
puţin două milioane de metri cubi de saramură. Dacă apa cu sare ar ieşi la
suprafaţă, pagubele ar fi uriaşe. Specialiştii avertizează că în lunile aprilie-mai, din
cauza dezgheţului, va avea loc o prăbuşire majoră. Dacă tavanul cavernei nu va
cădea în mod natural până în luna mai, specialiştii se pregătesc pentru o surpare
controlată a acestuia.
38 Ca rumare a prăbuşirii blocului comunist, în România a avut loc o sângeroasă
revoluţie care a schimbat forma de organizare a statului în republica parlamentară,

dar şi structura organizatorică: Comitetul Popular a devenit Consiliul Local,
Comitetul Judeţean a devenit Consiliul Judeţean, Marea Adunare Naţională a
devenit Parlamentul României, bicameral, anume Senat şi Camera Deputaţilor, etc.
65
CORNELIU DRAGOMIR
Cercetările actuale arată că dezastrele naturale sau turbulentele

politice permit guvernelor şi multinaţionalelor să profite de şocul în care se
află populaţia şi să implementeze politici avantajoase pentru marile
corporaţii39. În cazul crizei mondiale economice din 2009, raporturile
economice dintre sistemul bancar şi marele corporaţii s-a încordat foarte
mult ducând la o lipsă cronică a lichidităţilor. Acest fapt a dus la falimente
sau, în cel mai bun caz, la redimensionări ale activităţii. Un alt aspect a
privat dezvoltarea domeniului construcţiilor civile şi cel imobiliar, al
construcţiilor de maşini şi distribuţie a acestora.
39 VEZI: Clein, Naomi, 2009, Doctrina şocului: naşterea capitalismului dezastrelor,
Bucureşti: Editura Vellant.

66
DEZASTRELE NATURALE ŞI EXPERIENŢA

COTIDIANĂ. REMEMORĂRI ALE
INUNDAŢIILOR DIN PRIMĂVARA ANULUI
2005 DIN CÂMPIA DE VEST
Studiul socioantropoligc al dezastrelor, fie naturale die antropice,

reprezintă nu numai un interesant teren de cercetare socioantropologică
vizând dinamicile dintr-o comunitate supusă unei catastrofe, ci şi un util
demers de invetigare a mediului social în care realităţile cotidiene, sensurile
acţiunii colective şi mizele individuale se reactualizează într-un spaţiu
gestionat de incertitudine, zvon şi panică. În acest sens, a aborda realitatea
ca o continuă construcţie socială reprezintă un demers necesar şi util.
Cadrele sociale ale acţiunii umane sunt într-o accelerată dinamică în timpul
unui dezastru şi, aşa cum a arătat şi K. Merton, observarea atentă a realităţii
într-un astfel de context observă cercetătorului şansa de a observa un
spectacol cotidian derulat alert, unde timpul se contractă.
Studiul nostru, cu caracter aplicativ, cu mijloacele unei metodologii
specifice socioantropologiei, a vizat identificarea mijloacelor subiective şi
obiective de subzistenţă a membrilor unei comunităţi supusă unei calamităţi
cu efecte dezastruoase, mai exact comunităţile de locuitori din Câmpia de
Vest, dintre malurile canalului Bega şi râului Timiş, în timpul inundaţiilor
catastrofale din primăvara anului 2005. Pentru aceasta am înregistrat, în
decursul anilor 2005-2008, într-un cadru natural, un număr de 22 de
interviuri comprehensive prin care am avut acces la date despre viaţa socială
a subiecţilor şi evenimentul analizat şi, deopotrivă, despre atitudinile,
reprezentările sociale şi valorile pe care intervievaţii le asociază acesteia.
Pentru documentarea prealabilă am utilizat, după cum se ve
obseva, contribuţiile deosebite aduse cercetării în domeniul sociologiei
dezastelor de Robert A. Stallings, apoi Enrico L. (Henry) Quarantelli, Lars
Clausen.
67
CORNELIU DRAGOMIR
Inundaţiile din Banat: vulnerabilităţi (topografia

locului) şi scurtă sinteză
FOTO: Otelec, în 24 Aprilie 2005
Lunca dintre Timiş şi Bega a fost în prima jumătate a secolului al

XVIII-lea un teren mlăştinos. Probabil că în fiecare primăvară când zăpada
din munţi s-a topit terenul a fost transformat într-o mare de apă. Pe vremea
Imperiului Austro-Ungar din acestă cauză, cele două râuri au fost înlăturate
mocirlele prin asanare astfel că timp de peste o sută de ani în Banat nu au
avut loc inundaţii atât de dezastruoase.
De la mijlocul lunii aprilie a anului 2005 însă, teritoriul de mai
multe mii de hectare dintre Timiş şi Bega este acoperit cu o mare de ape.
Din aproape o sută de localităţi a fost nevoie să fie evacuaţi peste cinci mii
de oameni, iar trei mii dintre aceştia în decursul a câteva zile şi-au pierdut
gospodăriile. Astfel, în perioada 14 Aprilie 2005 - 20 Mai 2005, 116 localităţi
din judeţele Timiş, Caraş-Severin, au fost acoperite de ape peste 30.000 de
hectare şi evaculate 2800. Intervenţii şi ajutoare au venit din Franţa
(Securitatea Civilă Franceză), Germania, Ungaria, Finlanda, Austria,
Luxembourg.
Instrumentarul metodologic şi inventarul demersului

investigativ
Culegerea datelor de pe teren s-a realizat prin tehnica interviului
comprehensiv focalizat. „Interviul este o tehnică de anchetă sociologică, de
culegere pe cale verbală a informaţiilor de la subiecţi. Situaţia de intervievare
presupune un raport de tip faţă în faţă între cel puţin doi actori:
intervievatul şi cercetătorul- intervievator.” (Dincă, 2009:128) În cercetarea
68
empirică de faţă s-a accentuat rolul participării active al intervievatorului

pentru stimularea discursului intervievatului astfel încât acesta să îşi
ancoreze relatarea în cât mai multe detalii aparent mărunte şi cu o
semnificaţie scăzută însă care, după o atentă lectură a textului relatării
obţinute, se descoperă dimensiuni identitare, afective, culturale şi de
interese care gestionează relatarea expusă. Intervievarea accentuează rolul
participării active a intervievatului în construirea de sens pe parcursul
interviului. Andrew Herod surprinde esenţa prejudecăţilor de gen asupra
validităţii şi rezultatelor interviului. „Operatorul de interviu, cât şi
respondentul, intră în relaţia intervievării cu fondul socio-cultural încurcat,
iar reacţiile celor doi vor avea loc, de cele mai multe ori în virtutea
prejudecăţii de gen, de apartenenţă etnică ori religioasă, de apartenenţă la un
grup al covârstnicilor, al comunităţii locale sau al altor categorii care şi-au
lăsat amprenta asupra modelelor lor de judecată (chiar şi numai prin
procesele de categorizare) a semenilor.”(Dincă, 2009:129).
Operatorii de interviu au avut la dispoziţie un inventar al
problematicilor necesar a fi surprinse în relatările subiecţilor, informaţii ce
au vizat:
− Cronologia evenimentelor aşa cum a fost ea reţinută de memoria
colectivă a membrilor comunităţilor studiate:
− prevenirea populaţiei cu privire la pericolul petrecerii hazardului
natural;
− neîncrederea populaţiei privind informaţiile oferite şi neînceperea
procedurilor de preîntâmpinare a pierderilor materiale;
− conştientizarea pericolului de către o parte a membrilor comunităţii
şi neluarea în seamă a semnalelor de alarmă trase de aceştia de către
ceilalţi membri ai comunităţii;
− momentul petrecerii hazardului natural: năvăla apelor în sate
− alarmarea celorlalţi membri ai comunităţii şi a comunităţilor vecine
privind pericolul extinderii efectelor hazardului;
− implicarea membrilor comunităţii şi angajaţii instituţiilor statului
pentru salvarea persoanelor surprinse de năvălirea apelor;
− lupta sătenilor pentru a salva acte, animale şi alte valori materiale
(bijuterii, aparatură electrocasnică, piese de mobilier şi nutreţ pentru
animale)
− supravieţuirea în „Insula Paştelui”, pe „Malul Begheului”, vizitarea
satelor inundate de către localnici;
− obţinerea informaţiilor şi apariţia zvonistici privind casele prăbuşite
prin eroziunea apei la temelie;
69
CORNELIU DRAGOMIR
− ajutoarele guvernamentale, umanitare şi implicare civică venită din

partea României, Ungariei, Serbiei şi alte surse;
− retragerea apelor şi reîntoarcerea oamenilor în sat;
− „lupta” membrilor comunităţii şi a comunităţilor înseşi pentru
reluarea vieţii cotidiene specifice mediului rural agrar;
− regăsire, reconstrucţie şi recuperare a mediului social şi comunitar
tipologic
− Reprezentări discursive ale habitatului social şi modificările apărute
pe parcursul derulării hazardului natural trăit colectiv de comunităţile
rurale analizate cu privire la sfera materială şi calitatea vieţii
comunităţilor înseşi şi a indivizilor ce o compun:
− descrierea cadrului natura;
− prezentarea infrastrucuturii de comunicaţii, educativ-culturale,
administrative şi asociative a comunităţilor;
− confuguaţia casei, anexele gospodăreşti şi edilitar-familiale;
− ierarhia comunitară, recunoaşterea socială, în societatea rural-agrară;
− Dinamica relaţiilor sociale şi de grup din cadrul comunităţii,
implicaţiile asupra vieţii cotidiene şi derulării acesteia în viaţa
comunităţilor înseşi şi a membrilor acestora în timpul hazardului
natural petrecut:
− panica şi zvonistica
− ritualurile vieţii cotidiene, a vieţii de familie şi convieţuirii în
comunitate în contextul unui hazard natural cu efecte dezastruoase;
− valorile comunităţilor şi simţul civic pe parcursul derulării hazardului
analizat;
− eroii satului şi dinamica recunoaşterii sociale în funcţie de context şi
interese stringente pentru supravieţuire;
− Confortul social, psihoafectiv şi material;
Selecţia respondenţilor nu s-a realizat aleator, ci s-a utilizat tehnica
bulgărului de zăpadă, anume s-a identificat un actor social start şi apoi, pe
baza trimiterilor discursive ale acestuia, au fost identificaţi ceilalţi
participanţi la studiu. Un criteriu semnificativ de selecţie al subiecţilor a fost
acela ca respondenţii să nu fi părăsit comunitatea de apartenenţă în timpul
petrecerii hazardului natural, să fi fost martori direcţi ai faptelor relatate şi
nu să reproducă construcţii sociale discursive ale altor persoane. Ne-am
însuşit aparatul teoretic al sociolingviştilor în ceea ce priveşte calităţile fizice
ale aparatului fonoarticular al subiecţilor, cu privire la dentiţie, tulburări
logopedice şi de limbaj, o pronunţie clară şi relatare coerenţă şi lucidă a
faptelor expuse de subiect şi, poate mai puţin semnificativ pentru scopul
anchetei noastre, decada de rezidenţă a intervievatului. Din punct de vedere
70
demografic al încercat păstrarea unui echilibru constant pe sexe, decade de

vârstă şi structură educaţională şi ocupaţională a subiecţilor poporţional cu
structura comunităţii. Astfel, dintr-un număr de 45 de interviuri 22 au fost
realizate cu persoane de sex masculin şi 23 cu persoane de sex feminin, 5
persoane au avut între 18-27 de ani, 10 de persoane au avut între 28-37 ani,
10 persoane au avut între 38 şi 47 de ani, 10 persoane între 48 şi 58 de ani
şi 10 persoane peste 60 de ani.
Axe tematice în discursul memorial al unui dezastru

ntural
Parcurgerea tuturor interviurilor transcrise ne-a permis, în cadrul
analizei de conţinut, izolarea unor axe tematice/temelor discursive/categori
de conţinut specifice (LIEBLICH et alii 2006:176) în jurul cărora se
articulează variabilele discursului memorial.
În acest context, precizăm că numeroasele fragmente citate din
textele memoriale înregistrate sunt invocate ca dovadă empirică a unui
anumit mod de a cunoaşte realităţile sociale, ea, dovadă empirică
„neconstând - cum s-a subliniat în repetate rânduri în cercetările calitative
de acest tip - în tablouri statistice ci în fragmente”(MUCCHIELLI
2002:391) din textele actorilor sociali supuse analizei.
În fond, la intersecţiile relatărilor înregistrate se desprind o serie de
teme comune, unele estimate în proiectarea cercetării, altele identificate prin
pretestarea grilei de interviu iar unele, extrem de abil ascunse în textele
rememorării, după atenta lectură a meterialului sociologic cules.
Deosebit de semnificative sunt trăirile umane, intensitatea reţelelor
umane şi comunicaţionale. În astfel de momente se dezvolta o
sociolingvistică a zvonului cu ample implicaţii în comunitate, asupra
gestionării resurselor de putere şi încredere dintre indivizi. În fond, viaţa
cotidiană în mediul rural se fundamentează, în multe din momentele sale
critice, pe un praxis al relaţiilor şi reţelelor sociale necimentate formal.
Declanşarea dezastrului: Anunţarea pericolul
inundaţiilor, conştientizarea iminenţei acestuia de către
populaţie, lupta pentru evitarea dezastrului, invazia apelor în
sat, salvarae bunurilor, a animalelor şi a propriei vieţi reprezintă
teme discursive bine structurate în discursul memorial al intervievaţilor.
Anunţarea pericolul de către autorităţi s-a realizat defectuos, în sensul că
unii intervievaţii au subliniat fapul că nu au luat la cunoştinţă despre
perspectiva acestui dezastru. Primăriile Comunelor Foieni şi Uivar au depus
eforturi sistematice de a informa populaţia, în Administraţia Apelor
71
CORNELIU DRAGOMIR
Române şi Protecţia Civilă au intervenit „în ultimul moment, când nu se

mai putea face nimic, sau nu au intervenit deloc”[Karoli Biro, Foieni,
şomer.]
Salvarea bunurilor din calea apelor s-a făcut individual, familiar sau
prin sprijinul rudelor şi a vecinilor, însă autorităţile nu au intervenit decât
pentru evacuarea localnicilor, sensul acţiunilor acestora fiind prioritar
pentru salvarea vieţilor umane şi nu a animalelor sau evitarea pagubelor
materiale.
Venirea apelor în localităţi a fost rapidă, a şocat populaţia şi a
paralizat raţionalitatea acţională a locuitorilor. Alarma s-a dat şi în zona
graniţei româno- sârbe. Acolo, la 20 Aprilie s-a rupt digul de pe Timiş în
două locuri, în decurs de trei zile s-a vărsat o mare cantitate de apă astfel
încât mai multe localităţi au fost complet izolate sau înghiţite de ape de
peste un metru. Pe câteva mii de hectare s-a format o adevărată mare între
digurile de apărare ale Canalului Bega şi Râului Timiş.
FOTO: Intrarea în Cruceni în 22 Aprilie 2005

„Digul a fost rupt în două locuri, satul se afla la o înălţime mai mare decât Gătaia,
dar apa a inundat tot. S-au inundat toate străzile, totul a ajuns să fie acoperit de ape:
11 case au fost dărâmate în primele două zile şi o mie de case se aflau sub ape.”[
Sargan Jozsef, primar, Gătaia]
„În cât timp aţi fost inundat? Într-o clipă! Apa mi-a trecut de glezne
atunci când am ajuns în acest loc la Gostat, la acel stâlp de telegraf.
Când am ajuns la primul pom viitura era aici, până la pom şi m-a
proiectat înapoi, aici!” [Szilagyi Puskas Albert, partor reformat,
Sculea]
72
„Abia am reuşit ca să adunăm câte ceva ca să ne putem refugia, ca să ne putem

salva câte ceva din puţinul nostru. Mai mult nu am putut lua cu noi. Ne-am refugiat
cum am putut. A venit şoferul după noi să ne ajute să ne refugiem. Apa venea din
toate părţile, mai apăram casa, puţinul pe care-l mai aveam cu saci de nisip. [cu
lacrimi în ochi] [Stanojev Rozalia, pensionar, Foieni]
„Noi am ajuns pe 23 aprilie, după masă, s-a încercat oprirea apelor cu saci de nisip,
toată lumea a stat nepuntincioasă spunând că aşa ceva nupoate exista. Fiecare a
încercat să adune ce se poate, animalele, să se salveze din partea în care veneau
apele. După ce am plecat la câteva ore apa era de un metru în unele locuri. Pe
strada principală, când am plecat apa era de un centimetru, peste cinci minute era
deja de zece centimetrii, aşa de repede creştea nivelul apei în seara aceea. Totul era
sub ape, apa era de un metru pe strada principală, 60 centimetrii sau chiar 3 metrii
în locurile mai joase, apa intra pe ferestre în case, mai ales cele care erau mai
joase.”[ Szabo Judith, localnic, Otelec]
„Pe 23 Aprilie am plecat de aici la unu noaptea, după masa a început să crească
nivelul apei, la 11 noaptea a fost deja aici, unde stăm acumă [în faţa grădiniţei
satului Otelec]. După părerea mea i-a mai crescut nivelul, majoritatea caselor de pe
strada principală sunt distruse în proporţie de treisfert, cel puţin şi casa asta unde
suntem noi acuma are peretele din spate dărâmat... deşi o parte mai e în picioare,
nu se poate intra.”[ Toth Arpad, localnic, Otelec]
„A fost destul de întuneric atunci când apa a ajuns în sat, până aici am mânat
animalele, câte cinci, şase persoane, ne-am adunat forţele şi am mânat porcii satului,
vacile le-am legat de căruţă, purceii i-am legat de căruţă şi i-am păzit toată noaptea.
Două zile şi două nopţi nu am dormit, nu am pus geană pe geană, aveam credinţa
că o vom scoate noi cumva la capăt.”[ Mezei Angela, localnic, Otelec]
După Ionel şi Otelec care aparţin de cumuna Uivar, apa a început

să ameninţe, pe 25 Aprilie 2005, şi Sânmartinul Maghiar. Se scurgea
nemiloasă spre centrul satului inundând mai întâi terenul arabil şi arăturile şi
mai apoi grădinile de zarzavaturi din apropierea locuinţelor. Cine a putut şi-
a încârcat lucrurile, animalele în remorci, înainte de ora 12 pentru a nu păţi
la fel ca cei din Foieni.
„Aveam un singur rând de haine, cele de pe mine. N-am putut salva nimic, nici
alimente, nici buletinul, toate au rămas în casă. A rămas deschisă şi uşa şi fereastra,
aveam un singur când: doar să ies. Nu ştiu ce mi-a mai rămas, dar ni s-a spus că
toate vor fi păzite. Apa a fost peste tot, a fost groaznic. A fost inundată şi fântâna şi
tot şi grădina a fost plină de apă, pisica am dus-o în cămară, s-a urcat pe rafturi... nu
ştiu ce s-a întâmplat cu câinele, săracu. Am avut ceva gâini, le-am adus cumva şi pe
73
CORNELIU DRAGOMIR
ălea. Ce s-a întâmplat am văzut când am ajuns acasă: prăpăd!”[Vass Roza,

pensionară, Sânmartinul Maghiar]
Sinistrul tablou al localităţilor înghiţite de ape, pagubele

materiale şi casele prăbuşite reprezintă teme discrusive structurate de
puternice sentimente de tristeţe. Oamenii şi-ai pierdut casele şi munca de o
viaţa, toate valorile materiale şi umane au fost topite de eroziunea apei.
Sugestiv, un intervievat ne atrage atenţia că tot ceea ce i-a mai rămas este
diploma de Bacalaureat, actele, familia şi credinţa religioasă, singurele pe
care valurile apei nu au reuşit să le clintească.
„Apa a distrus un total de 1500 de case, adâncimea apei a trecut pe alocuri de şase
metri înălţime. Digurile nu au rezustat la o distană de circa 8-9 kilometrii de oraşul
nostru. Volumul de apă a fost imens, volumul de apă a fost atins de circa un milion
de metrii cubi de apă. Asta este cauza nenorocirilor noastre de azi.”[Sargan Jozsef,
primar, Gătaia]
„Şase localităţi, din care Otelec şi Ionel, au fost coperite de ape: Ionel în întregime,
Otelec în proporţie de 75%. Starea caselor s-a deteriora foarte mult pe zi ce trece.
Acum, din câte ştiu, în 25 Aprilie, 20- 30 de case din Otelec deja sunt distruse total,
iar la Ionel nu puteam ajunge. Pe 27, când am ajuns cu o barcă am văzut, erau
distruse, mai bine de 30 de case şi la Ionel, situaţia se schimba minut din minut.
Dintr-o dată se auzea o trosnitură şi nimic n-a mai rămas din casă. Ceea ce m-a
surprins şi mi-a făcut mare plăcere este că oamenii au venit din diverse locuri şi
s-au oferit voluntar să găzduiască pe cei loviţi de soartă. Astfel ne-au uşurat şi nouă
sarcina. Apropape 1200 de persoane din comună au rămas fără adăpost, fără un
cămin. Era foarte grea şi situaţia noastră a Primăriei, nu vreau să mă plâng da îmi
pot închipui ce gândesc oamenii care au rămas fără case.
[...] Trei localităţi ale comunei mele se aflau sub apă, cea mai grea situaţie era la
Otelec şi la Ionel, deja apele se retrăseseră de la Foieni şi Cruceni. În cifre absolute,
în Ionel din 245 de case, 245 au fost inundate şi 210 s-au prăbuşit, la Otelec şi 285
d ecase, 24 au fost inundate şi 230 s-au prăbuşit. Ceea ce este mai dureros, la
Otelec, 57 de case se prăbuşiseră deja pe 25 Aprilie şi oamenii nu reuşiseră să
recupereze nimic de acolo, nici măcar acele de identitate. Oamenii avea practic
nevoie de detoate: mâncare. Adăpost, nutreţ pentru animale, şi cele necesare de la
prosoape până la hârtie igienică” [Vajda Pal, primar, comuna Uivar]
„Situaţia este jalnică, în câteva minute casa era la pământ, în ape, multe case s-au
dărâmat, n-af fi crezut să am parte de aşa ceva. E groaznic! E groaznic! În câteva
ore apele ne-au şi inundat. La mine, casa de weekend stă să se probuşească, nu voi
scăpa de ea, infiltraţiile au degradat-o mult prea mult ca să mai poată fie reparată,
74
cu toate lucrurile de acolo iar casa părintească mai e în picioare, dar apa era până la
prag. Am avut o mică fermă aici, am avut o presă de ulei... totul s-a dus... maşina,
floarea sorelui, ueliul, mobilele, totul s-a dus, tot ce am adunat timp de 12 ani. Am
plătit impozite, ne-am străduit, am făcut ce am putut. Asta e! Totul s-a dus într-o
singură zi.” [Szabo Judith, agricultor, Otelec]
„Nu ştiu ce vom face, măcar de ne-ar rămâne una din aceste două case, ca să ne
putem refugia undeva. Fiindcă suntem foarte bine primiţi de cei de la Pustiniş, dar
tot nu suntem ca la noi acasă. Nu e bine ca un om bolnav să zacă în altă casă. Nu
avem ce face, asta ne este soarta. Timp de o viaţă am muncit, fata a fost mică, era la
şcoală, tot satul ştie cum arăta această casă... noi valorificăm totul, noi n-am ştiut
cum e la [Băile] Herculane, cum e la o staţiune balneară, la mare sau altceva, noi
numai casa şi casa. Am crescut vaci, tăuraşi, porci, acum am predat 20 de porci, nu
e uşor să te descurci cu 20 de porci, să le dau uruială, să le sapi porumbul... Am
avut 4 hectare de pământ, am lucrat ca orbii...”[ Nagy Erzsebet, localnic, Cruceni]
Cu mici excepţii, casele din satele bănăţene sunt case din chirpici
sau pământ bătut construite la începutul secolului trecut. Sub furia apelor s-
au dizolvat precum zahărul şi s-au dărâmat ca un castel de nisip.
„S-a dărâmat casa, totul a rămas înăuntru, nimic n-am putut salva. Trei saci de
haine, restul a rămas sub dărâmături. Lenjerie de pat, frigidere, toate au rămas
acolo. nimic n-om putut salva, numai o parte din animale. Aş avea nevoie de o altă
casă, dar s-ar putea, un ajutor să-mi pot construi o casă că sunt tânăr şi pot,
animalele le mai recuperează omul, se descurcă, măcar casa să mi-o pot construi.
Am doi bătrâini în grijă, mama şi tata au 74 de ani, sunt singur cu ei.” [Nagy Tibor,
agricultor, Cruceni]
[cu lacrimi în ochi] „Am văzut la Ionel şi la Otelec cum se prăbuşeau casele, cum se
sfărâmau casele de peste tot, au rămas fără nimic, la bătrâneţe şi noi am ajuns pe
drumuri. La noi la Sânmartin nu venea nimeni, nici armata, nici pompierii, nici
nimeni să ne ajute.” [Stanojev Rozalia, pensionar, Foieni]
„Totul e plin de gunoi, de murdărie, n-am putut intra nici în curte, apa face valuri
şi împinge gunoasiele spre garduri, blochează porţile... se dărâmă casele. Cel mai
mare pericol în reprezentau stâlpi de electricitat că curentul nu fusese încă
oprit...cad firele şi se puteau produce nenorociri. Era periculos să intri în apă. Asta
e trista situaţie. Grânele erau urcate în pod, că ala ne-au spus la sfat, totul era
distrus, săcii pluteau pe ape, nu s-a reuşit salvarea animalelor, oamenii de abia dacă
au reuşit să salveze câte ceva din bunurile lor.” [Toth Arpad, agricultor, Otelec]
75
CORNELIU DRAGOMIR
Nu departe de graniţa româno-sârbă a 10 kilometrii de Cruceni,

şoseaua a fost înghiţită de ape. Din 10 aprilie în sat se putea ajunge doar cu
bărcile cu motor. Era singura modalitate de a transporta alimente şi hrană
pentru animalele de pe insula care se formase. La Criceni se ajungea după o
călătorie de 20 de minute cu barca.
Din cei 600 de localnici, doar 400 se aflau pe insula care s-a format,
s-au evacuat 200 de persoane iar din cele 114 case inundate 75 au fost
distruse complet.
„Satul era foarte izolat, am fost izolaţi cam două săptămâni. Apa ne-a inundat pe 20
Aprilie, oamenii începuseră să se obişnuiască cu viaţa de insulari. Era foarte greu.”
[Meszaros Istvan, politician, Cruceni]
Viaţa socială a comunităţilor, a sinistraţilor, a fost

marcată de catastrofa naturală: solidaritatea, ajutorul, relaţiile
interumane şi implicarea autorităţilor au gestionat socialul dovedit
umanism şi responsabilitate şi implicare civică.
Localnicii din Otelec şi Ionel au fost cazaţi fie în casele particulare
ale celor din Pustiniş, fie în cladirile instituţiilor Primăriei, Ocolului Silvic,
etc sau în corturile puse la dispoziţie de armată şi Crucea Roşie.
„Am fost primiţi într-o casă unde am petrecut noaptea precedentă.. Treceam pe
stradă şi eram întâmpinaţi, traşi de mână ... [cu lacrimi în ochi] «Hai de stai la mine,
că şi aşa eşti nenorocit...», «Haideţi că am făcut o oală de mâncare şi un pat unde să
dormiţi că sunteţi vai şi amar...», «Hadaţi la noi şi nu va fie ruşine că orişicui i se
poate întâmpla o astfel de nenorocire.», cum să zic, invitaţi în casele oamenilor din
Pustiniş. Trebuie să ne înclinăm în faţa românilor de la Pustiniş. Când omul fuge
din calea apelor pe străzi ei ne ofereau găzduire, mâncare, apă, haine usate şi ce mai
aveau şi ei că sunt şi ei mai săraci ca noi.” [Madovics Lajos, localnic, Otelec]
FOTO: Sinistrat Otele, pe malul Canalului Bega, mâncând din cele trimise de cei de la
Pustiniş
76
„Am petrecut ultimele zile din inundaţii în aceste corturi, în prima noapte n-am
avut încă un cort, am doua zi, Duminică, deja am primit corturi, ne-am cazat mai
bine. Ştiu că mama a început să plângă, eu cu babată-meu instalam la cort şi la
Biserică băteau clopotele. Ne rugam de sănătate pentru cei ce ne-au trimis aceste
corturi că era o ploaie aşa de rece, aveam şi noi un acoperiş să nu mai stăm în
ploaie. Cu câteva zile în urmă plouase cu găleata.”[ Toth Maria, localnic Otelec]
În Cruceni şi Foieni nu a fost uşor, mulţi s-au văzut nevoiţi să se

obişnuiască cu o viaţă de insular. Ajutoarele soseau cu regularitate, nimeni
nu ducea lipsă de apropae nimic. Alimentele se distribuiau pe bază de liste,
cei care au pierdut totul şi nu mai aveau unde găti sunt serviţi cu mâncare
gătită la cabana vânătorilor a Ocolului Silvic din Foieni şi Otelec. 70 de
persoane mâncau acolo în fieare zi iar în birourile fostelor cooperative
agricole au fost cazate familiile celor sinistraţi.
„Satul [Cruceni] era foarte izolat, am fost izolaţi cam două săptămâni. Apa ne-a
inundat pe 20 Aprilie, oamenii începuseră să se obişnuiască cu viaţa de insulari. Era
foarte greu. Nu aveam legătură cu lumea, numai prin media, ceea ce auzeam de la
radio cu tranzistori... ziarele nu ne mai veneau, poşta nu mai funcţiona, nu se mai
putea veni la noi decât cu barca, când existau bărci. Şi armata se descurca greu, apa,
alimentele, toate trebuiau transportate pe ape cu bărci şi pe lânga sinistraţii care
aveau nevoie mai erau şi soldaţii care şi ei erau oameni. Cei cazaţi la grădiniţă şi la
şcoală primeau zilnic alimente, conserve şi pâine.” [Meszaros Istvan, politician,
Cruceni]
FOTO: Casă din Cruceni, distrusă complet.

„Casa a doi bătrâni era inundată, sărmanii au fost mutaţi la grădiniţă de unde au
fost evacuaţi deoarece începuse şcoala, şi am decis să-i primim la noi să aibă măcar
unde să-şi păstreze puţinele lucruri pe care le mai au. N-au familie, n-au pe nimeni,
am zis că aici la noi îşi vor avea locul. Dacă Dumnezeu ne ajută şi nu mai dă o altă
apa peste noi, că de prima am scăpat cu faţa curată, atunci să îl răsplătim şi noi cu o
faptă bună, pe cât putem.”[ Bakos Iren, localnică, Cruceni]
77
CORNELIU DRAGOMIR
Doctorul, care îşi avea sediul în comuna Foieni, la 3 kilometri

distanţă de Cruceni, nu putea veni decât odată pe săptămână. Cei vârstnici
şi cei bolnavi avea nevoie în continuare de ajutor. Sătenii încercau să
rezolve, să compenseze lipsa medicului, pe cât se putea, pe plan local şi prin
cunoştinţele medicale proprii.
Reproşurile oamenilor vizând gestionarea situaţiei nu erau
întotdeauna întemeiate, trădând mai mult sentimente şi angoase decât
relatând realităţi concrete. Catastrofele naturale lovesc România de cele mai
multe ori pe neaşteptate, în multe cazuri lipseşte logistica de intervenţie
necesară pentru a salva situaţia. Cu toate acestea în Banat oficialităţile au
reuşit să administreze o criză nemaiîntâlnită de peste un secol, fără a avea
nici o victimă umană.
O dovadă că dimensiunea inundaţiilor a fost devastatoare este
faptul că la faţa locului a sosit şi prim minustrul României de la acea vreme,
Călin Popescu Tăriceanu, precum şi preşedintele României, Traian Băsescu.
Aceştia s-au întâlnit cu autorităţile locale şi sinistraţii de la Pustiniş. Românii
din satul Pustiniş au fost primii care au sărti în ajutorul maghiarilor sinistraţi
şi i-au primit în casele lor.
Învăţămintele unui dezastru natural: schimbarea

sensului acţiunilor umane spre valorile culturale şi morale în
detrimentul celor materiale prin dinamizarea cooperării comuntare,
dezvoltarea unui paxis organic în detrimentul organizării mecanice
nefuncţionale. Solidaritatea, bucuria unei slujbe indiferent de cult religios au
fost ancorele care au şters durerea dezastrului provocat. În timp ce Foieni,
Cruceni, Ionel, Sânmartinul Maghiar şi Otelec se aflau de 15 zile sub
captivitatea apelor, la Sculia apele s-au retras în câteva zile. Numai ruinele
mai vorbeau despre distrugerile făcute de ape. În Biserica Reformată pereţii
erau încă uzi, curentul nu putea fi conectat, dar indiferent de toate acestea,
spre marea bucurie a enoriaşilor, a pastorului şi a invitaţilor, clădirea poate
să găzduiaescă slujba religioasă.
„După două săptămâni, solidaritatea a fost surprinzătoare: e vorba de români,

maghiari, slovaci, sârbi. Este uluitoare puterea lui Dumnezeu care îi adună
împreună.” [Szilagyi Puskas Albert, pastor reformat, Sculia]
„Tare rău îmi pare, dacă aş fi încă o dată tânără, n-am mai proceda aşa; să am ceva
bani, să am o cameră unde să dorm şi o bucătărie şi mi-aş trăi viaţa. N-am văzut
marea, n-am văzut minţii numai la televizor... Regret asta, regret. Le recomand
tinerilor că dacă au posibilitatea să se ducă să-şi trăiască viaţa că vine un asemenea
78
dezastru şi s-a zis cu noi. Nu mi-a mai rămas nimic decât diploma de bacalaureat,
asta este morala mea.” [Nagy Erzsebet, localnic, Cruceni]
Amintiri şi gânduri...
Rândurile care urmează se referă la o etapă semnificativă pentru
formaţia mea profesională, cu conotaţii formative evidente, dar şi cu
momente pline de puternice emoţii. Ele se doresc un modest gând de
mulţumire adus doamnei conf.dr. Livia Vasiluţă, universitar prin excelenţă
şi om de carte prin erudiţie.
Aceste calităţi, ca şi multe altele, mi-au fost dezvăluite la Foieni,
Timiş, în cadrul unei campanii de cercetare condusă de doamna
conferenţiar, universitar, lingvist, antropolog şi sociolog.
Promotor şi continuatoare a stilului gustian de a sonda, analiza şi
interpreta realitatea socială rurală, cu un stil personal inconfundabil, aparte,
doamna profesor concepe şi organizează, în vara anului 2005, o amplă
anchetă sociologică, în localităţile Cruceni şi Foineni din judeţul Timiş, cu
privire la modul de reprezentare discursivă a catastrofalele inundaţiile din
primăvara anului 2005 în Câmpia de Vest de către sinistraţii înşişi. Sprijinită
de o echipă de studenţi din cadrul seminariilor de Sociolingvistăcă şi Etnologie
românească, doamna profesor întreprinde un studiu complex al acestor
localităţi aflate în limita sudică a judeţului Timiş, între Râul Timiş şi Canalul
Bega, la limita administrativ-grănicerească cu Serbia.
Referitor la echipă, adesea ne spunea, în seminarii şi pe teren, că un
număr restrâns de colaboratori te poate ajuta în prospectarea unei
comunităţi, în depistarea problemelor cu care acestea se confruntă. Dar,
frecvent ne amintea, că prospectarea pretinde mai mult decât atât, cere
calităţi de organizator, de om de concepţie şi decizie şi harul de a asculta,
analiza şi înţelege actorul social în spectacolul vieţii cotidiene din
complexele contexte ale mediului său de existenţă şi decadelor sale de
rezidenţă.
Doamna profesor a fost la Foieni şi Cruceni «şeful de orchestră» al
echipei de cercetare40, cel care cu o putere uriaşă de muncă, cu o curiozitate
40 La campania de cercetări privind inundaţiile din primăvara anului 2005, realizată
sub patronajul Catedrei de Sociologie şi Antropologie, Facultatea de Sociologie şi

Psihologie, Universitatea de Vest din Timişoara, din Câmpia de Vest, în localităţile
timişene Foieni şi Cruceni, au mai participat şi Vladimir Mihai Bara, Victor Bou,
Daniel Sorin Butaru, Mihaela Călin, Andreea Neagoie, Cristian Şimic, Oana
Vâlceanu, prep. Cristian Goţia, asist.drd. Marius Ştefănescu.
79
CORNELIU DRAGOMIR
ştiinţifică aparte, cu competenţă şi gândire amănunţită a reuşit să ne

împărtăşească din vasta sa experienţă, din cultura sa. La sfârşitul fiecărei zile
de muncă colaboratorii aduceau notele şi observaţiilor lor, probleme de
teren cu care se confruntaseră. Dimineaţă, doamna profesor ştia ce a făcut
fiecare şi propunea continuarea studiului în funcţie de cele semnalate de
colaboratori. Întotdeauna cerea, analiza şi implementa, în funcţie de
rigurozităţile metodologice, părerea noastră atât cu privire la propriile cazuri
cât şi referitor la problemele întâlnite de colegi. Acest mod de lucru, fapt
semnificativ, iţi oferea sentimentul apartenenţei la echipa de teren, unităţii,
al efortului şi capacităţii proprii.
Nu pot trece peste aceste evocări fără să relatez modul în care am
luat contact cu realitatea. Era o zi de Luni, dimineaţa, şi doamna profesor
ne adună în curtea bisericii. Aici ne prezintă, succint satul şi specificul vieţii
rurale, o scurtă descriere sociodemografică a celor două localităţilor
cuprinse în studiu. Am trecut pe lângă oameni pe care-i salutam, pe lângă
case îngenunchiate de furia apelor despre care doamna profesor făcea
aprecieri privind materialele de construcţie utilizate, arta decorativă, calitatea
vieţii. Lecţia ne-a ajutat să cunoaştem de aproape lumea comunităţilor în
care poposisem, o lume a interculturalităţii, multietnică şi a schimbului de
repertoriu lingvistic. Ne vorbea cu mult respect despre populaţia rurală pe
care o aprecia ca modestă, tăcut, harnică şi mult răbdătoare, care a reuşit să
supravieţuiască, păstrând tradiţia unor limbi şi a unor culturi etnice, pe care
o eticheta, cu cuvintele lui H. H. Stahl, «o enigmă şi un miracol al istoriei»
însă o frumoasă istorie de Banat.
Este cazul să amintesc aici că limba, semantica şi sociologia limbii
sunt temele preferate ale doamnei profesor, asupra căreia revine constant în
toate lucrările şi studiile sale.
Am avut ocazia, alături şi impreună cu doamna profesor, să
dezbatem probleme din realitatea studiată, din literatura de specialitate şi am
apreciat concizia informaţiilor, modul clar prin care ne redă o imensă lume
a cărţilor, emoţia frumoaselor evocări despre Gusti, Herseni, Stahl,
Goropenţia...
Ne-am apropiat de oameni, de comunităţi şi grupuri. Interesul şi
dragostea pentru specificul vieţii cotidiene din mediul rural se adânceşte, iar
acum învăţ lecţia muncii temeinice şi stăruitoare...
80
Observaţii ale intervievatorilor41

Am consemnat frecventele intervenţii ale interlocutorului de al
familiariza pe intervievator cu obiectele din realitatea la care se face referire
sau explicaţii referitoare la circumstanţele unei anumite situaţii, elemente
care pun în evidenţă caracterul de interacţiune socială specific interviului.
Înregistrăm apoi un întreg repertoriu de mărci fatice care constituie probe
ale atenţiei pe care colocutorul ne-o acordă: „Mă înţelegi?”[S5], „Ştii?”[S9],
„Cum, tu nu ai auzit...”[S3], „Nu mă înţelegi, stai aşa să-ţi spun.”[S11].
Reverberarea sensului s-a făcut,uneori, prin inversarea rolurilor :
„Zi tu, ce făceai?” [S8]
Un alt mijloc de a contextualiza evenimentele relatate de către
respondent este identificare unor evenimente similare, trecute sau despre
care subiectul presupune că cel din faţa sa le cunoaşte despre care
respondentul presupune că intervievatorul are cunoştinţe.
Confruntaţi cu o situaţie neobişnuită, aceea de a se supune unui
interviu comprehensiv, unii dintre subiecţi au fost la început reţinuţi,
mefienţi, blocând comunicarea. Dificultăţi cunoscute am întâmpinat şi în
înregistrarea subiecţilor cu reportofonul. La început reticenţi, atitudinea
subiecţilor s-a degajat în mod treptat, întrebându-mă, unul dintre ei, chiar
dacă reportofonul mai funcţionează.
O grijă specială, firească oricărei cercetări de anchetă, a fost
expunerea directă, clară, a motivaţiei demersului nostru sociologic şi
antropologic pentru ca subiectul, înţelegându-l, să accepte desfăşurarea
interviului şi să se situeze în logica unei relatări obişnuite. Unii dintre
respondenţii conştientizează că viaţa lor cotidiană rurală s-a derulat într-un
climat psihologic şi social atipic, ducând la depersonalizarea individului şi
asimilând comportamentul actorului social unui specific mediu.
Adevărul este că motivarea cercetării nu a fost întotdeauna
înţeleasă de subiecţi. Între fazele tranzacţiei de angajare a acestor
oameni obişnuiţi în interviu un loc special a revenit şi schimbări de
rol. Spre exemplu, informatoarea S10 nu a înţeles obiectivele anchetei
şi în acest context, spre a detensiona situaţia şi ai „construi” un cadru
mai firesc de comunicare, am rugat-o să-mi relateze ca şi cum eu aş fi
nepotului dumneaei. Impactul psihologic a fost deosebit, subiectul
41 Redactat în Raport de practică de specialitate întocmit de operatori de teren,
student Corneliu Dragomir şi student Andreea Neagoie (iunie 2006, Otelec, Timiş)
81
CORNELIU DRAGOMIR
depăşindu-şi rezerva şi oferindu-ne în continuare o relatare

consistentă şi expresivă pe linia interacţiunii intervievator-intervievat.
În „grila” noastră de observaţie am acordat o atenţie
deosebită comunicării nonverbale şi paralingvistice ce însoţesc
comunicarea verbală, în ideea, unanim recunoscută, că mesajele
implicite ale primelor două tipuri de comunicare aduc semnificaţii
adiţionale discursului verbal propriu zis. În mod concret, variaţiile de
înălţime a vocii ne-au apărut ca semnificative la nivelul enunţului,
transmiţând informaţii despre trăirile emoţional-afective ale mesajului
emis. Tonul rece, la început, şi apoi mai cald al multora dintre
interlocutori ne-a transmis în mod implicit o anume schimbare în
deschiderea subiectului spre comunicare. Schimbările de ton au făcut
relatarea subiectului mai plină de viaţă. Tonalitatea joasă a vocii,
scurte întreruperi, pauze, oftatul, sunt tot atâtea „semne” care
semnifică starea sufletească şi caracterul profund al emoţiilor retrăite.
De exemplu, evocarea unor momente speciale, a unor elite
intelectuale, a unui context socio-cultural este adesea însoţită de
gesturi şi de tonalităţi ale vocii, mesaj enunţului fiind astfel încă o
dată subliniat şi arătând că ne situăm într-un spaţiu autentic dialogal.
82
Numa’ când mi-aduc aminte transpir şi îmi vine să plâng... Să vezi

tu că eşti lângă Bega, şi Bega stă cuminte acolo, şi vine Timişu’ de la
douăşapte, treij’ de kilometrii, asta a fost eroare umană, asta n-a fost de la
Dumnezeu, adică a fost cu voia lui, dar asta a fost o eroare...
„Florica lu’ Fredy”, femeie,
ortodox, şomer, 37 ani, localnică
Otelec”
Contribuţia deosebită adusă este nu
numai sintetizarea ariei tematice privind hazardul
produs, ci şi o bună înţelegere a climatului
comunitar, a modului în care grupurile etnice din
comunitate convieţuiesc şi micile disfuncţionalităţi
ale comunicării dintre acestea, mizele fiind
preponderent lingvistice şi mai puţin religioase,
gastronomice, vestimantare, comportamentale sau alte diacritice indentitar etnice. Se relevă, discret,
specificul spaţiului rural unde toată lumea cunoaşte pe toată lumea iar identificarea actorului
social se face, mai mult prin relaţii de rudenie şi prestigiu ocupaţional, şi nesemnificativ prin
înseşi identitatea de buletin.
O altă contribuţie importantă adusă prin lectura materialului biografic de faţă îl
reprezintă notarea mizei privind spiritului civic al respondentei şi eforturile acesteia de a acţiona
în favoarea comunităţii: înfiinţarea asociaţiei sinistraţilor, informarea autorităţilor
guvernamentale privind situaţia de fapt.
Mediul de realizare al interviului:
− Programarea temporală: Interviul s-a realizat în data de
10.07.06, după amiaza.
− Scena: Spaţiul de realizare al interviului a fost ales de către
intervievată, acesta fiind bucătăria sa, deci în mediul natural
al respondentului.
− Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au
participat Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir, în
calitate de intervievatori, iar Florica lu’ Fredy, în calitate de
intervievat.
83
CORNELIU DRAGOMIR
Cum ne-aţi reda firul biografieie prefectura-zic – pt. ca prefectura nu

evenimentelor dramatice trăite în primăvara răspunde. Aşa si…le-am spus,nu va
2005, relativ la inundaţiile din Otelec, supăraţi, singura noastră salvare este
Timiş. guvernul, pt. ca zic - daca vine apa de
Păi. cu o zi înainte, noi am la sârbi, ar trebui rezolvat la nivel
fost la…satul vecin, la Ionel, auzind interstatal. Si ,zice, eu am notat, le-am
ca vin apele, ne-am dus cu sora cu explicat ca stăm ca-ntr-o căldare, aici
maşina, si am văzut ca…nu era in terasamentul linie ferata,aici Bega,
pericol atunci. Dincolo de Ionel se si vine apa peste noi si ramane la noi
vedea ceva sur ,argintiu aşa. Deci asta apa. Intr-o ora si ceva ,deja , a fost un
a fost in 23 la ora 3, seara la 9 sora elicopter,a fost prefectul, primaru’ se
mea a fost iarăşi in Ionel , nu era nici plimba el de dimineaţa, cum am auzit
urma de apă, decât după ploi, eu, dar deja apa era in sat. pana eu sa
bălţile…unde staţiona oricum apa şi a dau telefon…aţi vrut sa mă întrebaţi
doua zi dimineaţa, era prima noapte, ceva? Pana eu sa dau telefon, deja apa
când eu dormeam liniştita, sora mea …
vine la 9 si zice „Fi-ţi liniştiţi nu ajung Cei cu salvarea au venit?
apele aici”... De 3 nopţi nu dormeam Au venit aicea…in capătul
că tot vine apa, vine apa. Am văzut cu grădinii sunt câteva case,si
ochii mei, eu la ora 3 ,sora-mea la ora deja…prima casa a căzut.Asta când
9, 21 deci, si dimineaţa când m-am s-a întâmplat?
sculat agitaţie mare , aveam socrii aici, Tot in 23,dar n-as putea sa zic
m-au lăsat puţin să dorm, ei deja ora, poate şotul si aduce aminte, eu
strângeau, ca zice... vine apa, e acolo eram intr-o agitaţie,ei săracii… Cam
pe câmp. Pe la 10 m-am trezit eu, pe la ce ora aproximativ o venit apa,
cred ca, dimineaţa sâmbătă...la 23, in 23?(întrebare adresata şotului) când
sâmbăta…si…am intrat în panica. am văzut la Vicky , după-masa cu
Primul meu gând a fost mama? 5. M-am dus si-am văzut cu
telefonul la protecţia civila si la ochii cum vine apa pe sant, cum o ia
prefectura, la prefectura nu răspundea in colo si cum vine încoace. Au venit
nimeni, am obţinut un număr de la soldaţii intr-adevăr, ne-au spus sa ne
guvern si de la presedentie, cum se pregătim, sa ne ducem la cămin acolo
auzea - bineînţeles ca eu am cules sa ne duca, sa ne ducem hainele
informaţii - ca vine apa dinspre si…pe 2-3 zile. N-am plecat,
sârbi…ce apa,ca noi suntem langa bineînţeles ca toata lumea si mai
Bega, nu vine Bega ,vine Timişul pe la aduna ce putea. Noi neavând pe
sârbi…cum ,ce se întâmpla? Si am nimeni , nici intr-un sat cunoscut si
auzit ,neoficial, ca sârbii ar fi închis unde sa ducem, aparatura electrica pe
ecluzele si ca de aceea vine aşa. Am care am avut-o ,nu, am băgat-o sus in
dat telefon la guvern , mi s-a răspuns cotarcă - acolo unde se tine porumbu’
ca intr-adevăr …adică mi s-a răspuns - si unde, ce sa facem? Sigur ca seara
la guvern –de ce nu am dat telefon la au venit soldaţii , ne-au luat , ne-au
84
îmbarcat, ne-au dus la…Uivar. Dar, lucrează la judeţean, e brancardier,

trăirea care. dar probabil ca…unei profesoare I s-
Am auzit ca cineva de la nu o făcut mila si o zis - ‘ce aveţi sa
ştiu ce baraj a venit după bunici si ca duceţi mai bun’ - aşa…n-am avut
acolo, noaptea s-ar da drumu’ , cert e bani, ţin minte ca m-am dus si m-am
ca cu ochii mei am văzut ca, împrumutat, pana vine fiu-meu din
intorcandu-ma eu in 5 mai - n-am Italia, si in 5 am zis - “mama, du-mă
putut sa stăm mai mult in Timişoara, acasă!” – “ pai sa va închiriez ceva
am stat la nişte prieteni, da’ oricum, apartament in Timişoara”… el e
deja stătusem destul, din 24, in 23 am plecat, săracul, nu era plecat de mult,
dormit la şcoala la Uivar…am dormit, nu s-o dus sa-mi plătească mie
vorba vine dormit…aşa, aaa…nu ştiu, şederea in Timişoara - zic - du-mă tu
mie nu mi s-a părut destul de…mare acasă ca…asta. Când am văzut porc
solidaritatea umana, nu mi s-a părut mort acolo in fata la vecini, umflat,
ca pasa cuiva, nu mi s-a părut!!! Ori ziceai ca-i viţel, dar el era porc. Pasări
am fost luaţi pe nepregătite, moarte prin curţi, nu m-am aşteptat –
ori…acuma suntem oameni… după direcţia sanitara si-o făcut treaba,
ce ne-am întors - bun atunci, hai sa doctori, medici or strâns…ce-am
zicem, - a plouat cu apa minerala, văzut eu - au strâns cadavre.
mâncare ne-a dat noaptea, după ce Oamenii,noi oamenii, nu ştiu cum sa
ne-am întors, mi s-a părut ca nu mai zic, fiecare…poate ca fiecare a simţit
suntem oameni, nici unul! Ploua cu ce-am simţit si eu,da’ eu in 5 deja
ajutoare, deci restul oamenilor si-au când am venit, deja as fi vrut sa
făcut datoria, ca poate-si spăla organizez ceva ,dar n-aveam cu
păcatele ca – ia sa trimit si eu ajutoare cine, eram singura pe strada cu
la sinistraţi - dar noi intre noi oamenii vecinul de vis-à-vis cu vecinu’ cu
nu am mai fost aceiaşi. Eu personal aşa…eram singura pe strada, soţu’
am simţit cu mare durere, fiecare s- pleca la lucru, peste pod pan’ la
ajungă la mai mult! Aceşti fiecare sunt Pustiniş trenu’ nu venea, bineînţeles,
tot care nu erau ei săracii de ei, nu s- offf ce-as putea sa va mai spun ca…e
au uitat, măcar sa te-ntrebe_ mă ai cu cumplit prin ce-am trecut.
ce sa-ti cari lucrurile, ai unde sa te Da, intr-adevăr, este…
duci? Măcar un consilier sa treacă din Pleca pan’ la Pustiniş, pe jos,
casa in casa, sau măcar - nu ştiu ce sa între haite de câini - mă rog, într-un
zic - suntem noi oamenii aşa sau e final au organizat ei ceva acolo - dar
organizarea proasta. M-am întors intr- tot erau câini vagabonzi, câini părăsiţi.
o pustietate de apa, fiu-meu venise Să nu vă spun când am venit acasă, l-
intre timp din Italia, n-am avut bani am urcat frigider, televizor, maşină de
de transport, bineînţeles, am avut un spălat automată, le-am urcat în
vecin care ne-a dus lucrurile, in final cotarcă, găinile, am ambalat găinile
am primit ,aaa, o sala mica undeva la toate acolo, am avut o curcă pe ouă.
un tomograf in spital_ ca şotul
85
CORNELIU DRAGOMIR
Avem şi o cloşcă pe ouă. si acum. Si zic: hai sa facem ceva

Noi când am venit in 5, vecinii noştri asociaţie a sinistraţilor si sa ne căutam
or plecat, cred ca la Paşti or plecat ei, drepturile pe unde om putea. M-am
nu! La Pastele ortodox or plecat ei, si gândit la despăgubiri, inclusiv
le dădea mâncare la pasări. Aşa… despăgubiri morale, ca … noi am
după ce au plecat ei, ca tot dădeam suferit chiar daca nu pagube
telefon in sat la cineva care voia sa se materiale, deşi au fost si pagube
intereseze - vezi ca or plecat si aştia- materiale. Si zice: da, ai dreptate, hai
hai sa mergem, găinile noastre ! O sa facem, uite fiica lu bărbatu-meu e
pustietate, săracele, când am intrat in avocat si…Zis si făcut. Aia o venit,
curte or fugit ca nebunele încolo, ne-o zis ce sa facem, ei s-a
câine, pisici, tot grămada. Bineînţeles transformat intr-o cearta asta, in ceva
ca unde nu te-ai fi aşteptat, este un murdar !
sărac in sat, care e de pripas pe aicea, Deci aţi înfiinţat asociaţia?
ala venea si arunca peste gard cereale. Am infiintat-o pan’ la urma.
Mai vecinul asta, acum e mai mult Iată eu când am văzut unde bat aia cu
băut decât treaz, atunci iar beat, aşa… statutu’ cu … asocieri, cu alte nu ştiu
de unde nu te aşteptai venea de la cei ce, cu facerea de societati comerciale.
sărmani. Aşa… si nu pot sa spun cel Când eu am zis non-profit, non-
care ne-a mutat face parte totuşi din – guvernamentale si nu ştiu…si când s-
sa zic aşa elita satului – dar totuşi nu au luat, ca ele s-or gândit ca ele or
pot sa zic ca ne-a luat mult la făcut, ştii ce faceţi-o ! Am rămas
transport, nu pot sa zic ca…dar in înscrisa cu taxa de 50000, dar nu, m-
rest…eu nu ştiu, eu de un an de zile am retras , pentru ca nu…am zis :
n-am mai ieşit in sat de scârba. Atunci domne eu pentru altceva am făcut-o,
in zilele alea ce mi-a venit mie sa nu sa primim ajutoare, ca ajutoare si-
…m-am gândit ce-am putea face aşa s-au dat destule ajutoare pentru ca
pentru nenorociţii astia. Eu atunci nu legal, noi trebuie legal-legal sa ni se
gândeam as arau despre ei, atunci îmi recunoască si moral paguba de toate
era mila. După aia am realizat – felurile. Nu ştiu ce se întâmpla cu
domne ar trebui făcuta o asociaţie asociaţia aia, dar eu atunci sincer am
care, fiind persoana juridica poate sa fost hota…eu sunt idealista, nu sunt
ceara nişte drepturi si…si-i zic uneia lipsita si de simt pragmatic, totuşi, ca
de aici – zic românca, ca na cu ungurii trăiesc si aşa… dar eu sunt idealista,
nu prea pot sa vorbesc, ca sunt unii eu continui sa fiu idealista si sa cred
care nu vor sau nu ştiu sa vorbească – ca mai sunt cativa oameni poate care
zic, ce zici tu, uite la ce m-am gândit gândesc ca mine. Deci sunt
eu sa (pentru ca n-a fost normal, noi dezamăgita de oameni, nu atât de
ar fi trebuit sa fim despăgubiţi, chiar oficialitati, cat de oameni.
daca n-am fost noi in apa am suferit Extraordinar de dezamăgita : ca numa
ca si ceilalţi: infiltraţii or fost). De un atâta, ca ala ce-o primit, vai ! eu sunt
an de zile am sinistraţii la mine in casa mulţumita de ajutorul material primit
86
si alimente si… Eu asta nu am ce sa cred ca eu sunt anormala, nici ca sa-

comentez. Nemulţumirea este ca mi fac din asta un titlu de merit…dar
oamenii nu se mai satura si ca intr- nu era normal ce s-a întâmplat, nu era
adevăr s-au făcut discriminări si ca normal ! Fratele meu , bun, fratele
inclusiv eu aia am urmărit – ca meu n-a avut casa, dar a stat cu chirie
asociaţia asta poate sa urmărească pe viata aicea la sat, proprietarii erau
distribuirea ajutoarelor – nu dai tu plecaţi in America, sora lor a zis pe
acelaşi lucru la ala cu zece membri de viata. El o imbunatatit-o, o betonat-o,
familie si la ala cu un membru de nu ştiu ce. Zice : “Nu mai construiesc
familie. Si aia am zis : domne eu sa fiu casa, stau pe viata.” Dar a avut acolo
secretaru’ ca ala e cel mai ce bunuri de o viata întreaga: doua
beşteleala, zic – nu-mi trebuie camere, o bucătărie, televizoare,
preşedinte, eu muncesc, eu fac frigider, aragaz, deci absolut tot si nu
tabelele. Faceţi-mi rost de o maşina chiar prost…rele. Nimic n-a mai scos
de scris, nu-i calculator, maşina de de acolo ca el fiind in partea cealaltă
scris. Facem adrese, facem… pe Strada Lungă, unde e biserica
Mă rog, n-a fost…a fost încolo, pan’ la acoperiş a fost apa. A
apocaliptic in orice caz. Când m-am mai recuperat, cred ca pe ultimul raft
uitat încolo ce mai, pana la gradina, la dulap ce-o mai fost, ceva lenjerii
deci nu la astia, la ceilalţi vecini, era sau ca le-o scos atunci, nu ştiu, sora-
apa si in fundul grădinii pana tot aşa mea cu maşina. Ca de el nici chiar nu
in dreptul lor. Sora-mea si fratele meu mai m-am îngrijit atuncea ca eu
sunt pe drumuri. Na, sigur ca i-am aveam mama, socri si nu ştiam unde
luat, prima data i-am întrebat : “Mă, sa-i aranjam, ca daca nu erau ei eu cu
voi aveţi unde sa staţi? Atunci veniţi şotul nu plecam de aici. Pan’
si voi. Daca nu, iau pe cineva străin.” ajungeam, chiar ca vine apa si…parca
Da’ sora-mea nici in zi de azi nu s-o ne-a fost frica de hoţi.
mutat de tot ca, mă rog, casele s-au Eu cred ca băietii si-au făcut
făcut cum s-au făcut. datoria, jandarmii si …deci cred ca
Cum s-au făcut ? mai mult decât atât nu puteau face
În afară de faptul ca se jandarmii. Chiar mi-a plăcut de ei !
lucrează la fel de prost calitativ, s-a si Deci au fost alături de oameni.
furat. Pur si simplu s-a furat din Da, da, da. Si soldaţii si astia
materiale [tuseste] si se vindea : “Nu de la jandarmerie, deci nu pot sa zic.
cumperi un sac de ciment cu 50000?” In schimb, nu ştiu ce ştiţi din alte
“Nu cumpăr.” Eu m-am dus si am parţi, eu n-am observat.
împrumutat bani din banca si mi-am Care a fost primul moment
cumpărat materiale de construcţii, mi- când aţi auzit ca vine apa ?
am reparat spatele casei. Deci eu Deci asta a fost
cumpăr cu 50000 sac, de la care fura sâmbăta…miercuri.
de la casa lu’ sora-mea si nu-i aşa de Cum aţi aflat ?
rezistenta, ca asta e ! caţi, eu nu, nu
87
CORNELIU DRAGOMIR
Hă, din vorbe, c-o fost fiu aici in 5, ca oamenii erau afara,
adunare de…cine e văcarul satului si nu ?!
acolo s-ar fi vorbit ca apele sunt pana Dar aţi fost… Se luase decizia
nu ştiu unde la Timiş, ca cresc, creste sa fiţi evacuaţi, sau cum ?
Timişul. N-am luat-o in serios pentru Da ! adică au venit la noi
ca oficial, nimic. Abia in noaptea aia o soldaţii si au zis ca…si bătrâna au
bătut clopotul in, 22 pe 23, care nu se scos-o pan’ la urma cu forţa ca ne-am
aude la noi. Oricum, sa nu fie o pomenit noaptea cu ea la şcoala, or
portavoce in mileniul III la o adus-o. deci, protecţia civila si
primărie, numai tot cu duba si jandarmii cred ca si-or făcut treaba.
ungureşte si daca este, eu nu ies ca nu Da’ nu ei trebuiau sa anunţe ce se va
înţeleg. Daca vrea cineva sa-mi spună, întâmpla, nu ?! Si aici nu pot sa zic
îmi spune, daca nu, nu ! Aşa, aşa am nimic de băieţi. Si-acolo cum au
auzit neoficial, de la vecini. Ba ca decurs, cum sa zic, ne-au dus la masa.
vecinul o fost pana acolo si o văzut Nu ştiu cine o fi donat ce-o fi donat –
cum vine apa la nu ştiu cati km de ca nu de la primărie o fost mâncarea
Ionel, aşa. ce s-o dat seara calda si dimineaţa – si
Ce reacţie aţi avut ? a doua zi erau Floriile si… se pare ca
Pai cum sa zic, eu am crezut si o cantina de-a săracilor si-ar fi
parca nu mi-a venit sa cred. Deja deschis…trebuia sa deschidă si acolo
vedeam la televezor ce-i la Cruceni, la ne-am dus sa mâncam. Asta nu pot sa
Grădinari, la nu ştiu unde. Eu zic, da’ nu cred ca o făcut treaba
vedeam, da’ cum sa vina Timişul pana primăria, nu, nu cred. Sunt convinsa
aici domne ?! Cum sa vina Timişul ?! ca nu!
Deci oficialităţile aici or greşit. Prima data mi-aţi spus ca aţi
Primăria, zic eu ca primăria si aflat miercuri.
prefectura ca nu comunica, ca ei au Miercurea, da si de atunci n-
nişte specialişti. Eu noaptea m-am am mai dormit nici-o noapte. Toţi
ţinut acolo la primărie de ei, domle sa stăteam, ba mă uitam la televizor, ba
spui cum a venit apa. Si mi-o ascultam la radio si nu, n-as fi… n-am
explicat :”Cu barajul ala de la gara, cu prins nimica ca ar veni apele.
nu ştiu ce a fost un tip acolo, care nu- Nu va aşteptaţi sa vina ?
i de obicei al primăriei, cred , era de la Nu ! Nu, categoric nu ! Dar
punctul ala al lor de urgenta format. nu era normal… Deci, eu sunt ferm
Nu ştiu, cred ca primăria a privit convinsa ca daca ar fi făcut asociaţia
lucrurile foarte uşor, primarul si asta proces, noi am fi câştigat ceva
consilierii. Pai sa vin eu aici si sa despăgubiri morale, pentru satul asta
treacă pe langa mine consilierul, după măcar ceva sa se facă. Nu pentru noi
5, sa-l vad ca se uita prin curţile ca persoane fizice. Nu se poate, pai
oamenilor si sa nu zică : “Buna ziua, da nu, n-are cum, pai la 27 de km si
doamnă ! Ce va trebuie ? Aveţi apa, nu erau ploi mari atuncea sa zici… sa
sunteţi singura ?” Ca nu era normal sa nu mai zic cum or fost aplecate casele
88
care…inca n-or fost in apa. Pai au drum. “”Da de unde ştii?”Am dat
venit după aceea nişte ploi mari, mari telefon si daca nu dau la Timişoara si
ca era apa in strada – nu tu sânt, nu tu daca nu, dau la Protecţia
evacuare – stagna apa si la noi, aveam Consumatorului si daca nu, fac ceva !
deja igrasie si aveam deja pătaţi toţi Da’ n-am avut telefonu’ pan’ acuma,
pereţii si umezeala si eu-s astmatica si fix ca…n-am putut sa fac aşa, n-am
na…no hai sa zici… dar nici după emisia buna, dau telefon !Deci nu,
aceea n-au făcut santuri, nici după cum sa zic, nu ca-s reclamagiu si nu
aceea, nu, nu ştiu ce sa zic. Si oamenii înjur si nu…întreb, vreau sa ştiu.
sunt…Ca daca toţi ar vorbi s-ar Da’…
realiza ceva. Eu, de exemplu, cum nu- De unde aveţi numerele astea
i curent dau telefon la Jimbolia:”Nu de telefon, de unde le-aţi obţinut ?
va supăraţi, ne lăsaţi cat ne lăsaţi! “ De la…P.A.. Am primit o
Domne, da’ nu-i interesează, oamenii carte de la o vecina, daca nu, m-as
sunt – ca sunteţi la sociologie sa fi…a, dam telefon la o prietena la
constataţi nişte lucruri despre Timişoara care are P.A. şi de la
societatea româneasca. guvern am…la Realitatea sau nu ştiu
Sigur… unde, tot circula numărul de la guvern
Cum s-ar putea imbunatati si de la presedentie si prietena mea l-o
conştiinţa omului si…nu ştiu ce sa zic notat si l-o dat mie atuncea in 23 când
ca parca pe timpul comuniştilor am … vorbit cu guvernul.
măcar conştiinţa civica parca a fost cu Asta a fost in 23. Eu am
sila băgata, da’ parca totuşi ne uitam aflat ca e apa in sat, am vorbit la
sa nu fie o hârtie pe jos. Ăăă, eu nu, Guvern, a venit elicopterul, or venit
eu am fost anticomunista si nu m-as tardiv toate. Eu le-am zis – domle,
mai întoarce niciodată la ce a fost. aici ar trebui basculanta, trebuie
Dar nu ştiu de ce oamenii au fost basculante sa se circule cu…balast, cu
atuncea mai atenţi, poate tot nu ştiu ce, nu ca saci puşi aşa care a
solidaritatea a fost mai mare, ca eram venit imediat si i-o luat apa. Atuncea
toţi in aceeaşi oala si eram mai atenţi nu mai mi-aduc aminte decât ca
la NOI, la ce-i in jurul nostru. Nu, nu circulam sa vad…eu personal, şotul
ştiu ce sa zic, sunt disperata de meu a …folie de nylon peste tot, a
generaţia asta care urmează, orice se pus saci de nisip colo langa strada... a
va întâmpla cu ea. Se calca in picioare, imbracat groapa de la hidrofor cu
dau din coate calcând peste cadavre. crengi, deci cat de cat mal măcar, ca
Nu, in loc sa te duci sa-ti ceri legal umezeala intra ! Am zis malul ala sa
drepturile, tu te duci sa-ti faci tot pe nu intre ! Am împrejmuit casa cu
dedesubt loc. folie, ca sa nu intre malu’, ca am ştiut
Deci nu este normal ! ca, oricum,, apa-si face loc, da’ malu’
Râdeau de mine ca am dat telefon ala, noroiu', mizeria aia sa nu intre in
aseară la I.R.E. :”Vai n-o sa avem casa. A bătut scânduri aicea…
curent, vai!””Ba, uite maşina acum pe
89
CORNELIU DRAGOMIR
Si ce probleme ati avut la Trăiţi cu aceasta spaima ?

casa ? Da, adică spaima, nu !Eu sunt
Infiltraţii, crăpături, s-o lăsat mai echi…nu ca spaima, da’ cu
un pic cămara, sau cel puţin e cam aceasta…admit ca s-ar putea
crăpata… întâmpla. Si fie ce-o fi o fi,
Ce nivel a avut apa ? Dumnezeu ştie ! Eu nu mă tem aşa de
Aici n-o fost apa ! Nu, deci mult de moarte. Mă tem mai degrabă
abia a doua casa… dar va zic, ploile de neputinţa care as avea-o, după ce
care au venit…n-au avut unde sa ar trece…potopul, sa zic aşa… de
meargă, ca noi suntem un punct înalt moarte nu !!! Chiar nu mă tem ! Poate
si se duce apa încolo, unde sa meargă, si pentru ca am căzut un
in apa ?! Si se întorceau înapoi. In pic…dincolo, am pasit dincolo pentru
sânt noi am avut apa, cam in santu’ la câteva secunde si poate de-aceea…
vecini si pana la noi, aşa…Interesant Cum a fost ?
ca de la a doua casa aşa a venit apa, E frumos, e bine…am făcut
deci pe noi cumva, parca ne-a ferit aşa, un semistop respirator, nu ştiu,
Dumnezeu, nu ştiu apa fiu-miu era câteva minute, mi-am pierdut
intr-un pelerinaj la Vatican…si zicea cunoştinţa, mi-era aşa de bineee !!!
« Fii liniştita, ca n-o sa fie nimic ». Pai Înainte, de doua luni, sau aşa ceva,
daca venea apa si la noi, ca suntem aici pe canapea. Si…nu ştiu, e bine,
aicea in punct înalt, iţi dai seama ca deci nu mi-e frica de moarte, mi-e
era tot satul prăpădit ! Noi, si mai frica de lupta intre…
încolo câteva case înalte. Ca, de fapt, Dar animalele cum se
biserica e cu nu ştiu cat sub nivelul comportau înainte…
marii aici… R.:Animalele, nuu…mi s-a
Da ?... părut, nimic nu mi s-a părut, nici la
Da, şi…noi avem noroc cu câine, nici la pisici…Ca n-am fost
Bega ca-i făcuta de austro-ungari, atenta si la ale mele, oricum, cu toate
îndiguirea asta si canalizarea. Dar nu ca-s foarte apropiata de ele, nu
ştiu cat o sa mai fie si asta…Chh…Ce realizez decât atunci când a fost
curaj sa-ti întemeiezi aşa un sat langa pustietate. Deci, totuşi, animalul e
Bega, sub nivelul ei ! domestic, simte, pisicile au fost
Şi, aţi mai auzit de inundaţii speriate nu ştiu câta vreme…câinele
pana acum pe-aici sau e prima data ? disperat, ăăă, nu ştiu cum or fi făcut
Da, eu am văzut la televizor, vacile, măgarii…fac, tot nu ştiu cum
prin 70’, prin când or mai fi fost la apa si…nu ştiu ! A fost greu pentru
inundaţii, dar nu mi-am putut imagina noi si cu gândi’ la animale, nu ştiam
ca e aşa…si, pe undeva, la noi aşa, pe ce sa facem, sa-l trimit pe soţu’ sa le
furiş si paş-paş apa, dar Doamne ia, sa le tăiem…o mai fi casa, n-o mai
fereşte când o veni si ne-o lua cu fi casa…
totul ! Cum ar veni peste noi Bega, de
s-ar rupe…digu’, Doamne fereşte !!!
90
Când aţi auzit ca vine apa, care în unii şi ăilalţi, da’ şi în noi înşine....şa
a fost primul lucru la care v-aţi vorbească : « Măi oameni buni, ce
gândit ? simţiţi voi oare aicea, in pustietatea
La maica-mea, cu ce, unde s-o asta », daca aţi văzut filmul ala a lui
duc ? Pai, asta a fost primu’ gând, ca Kevin Costner, « Intre ape », sau nu
dup-aia am stat si…gândesc, si…m- ştiu cum, când era numai la pamant,
am gândit aşa… am găsit pe cineva s- numai…ei, aşa senzaţie am avut eu
o duc la Pustiniş…in final a luat-o atuncea, imediat mi-am adus aminte
sora mea si-a dus-o la Timişoara la ea, de filmu’ ala sinistru, ca nu-mi place
si … m-am gândit, sincera sa fiu,m- sa vad filme de-astea cu un viitor aşa
am gândit la ce era nou si era neplătit. de sumbru.
Uite, ni s-a…am plătit, avem rate la Da’ credeţi ca era nevoie…
banca…frigideru’, maşina de Primaru’ ăsta este, săracu’ de
spălat…noi numa’ de patru ani el…off, Doamne Dumnezeule…nu
suntem aici…Am plecat de la ştiu precis, dar prea mult se vorbeşte
Timişoara. Si…ce fac ca nu-s plătita ?! ca si-o făcut si si-o dres, si
Parca nici nu mi-a părut aşa de rău de viceprefectu’, subprefectu’…Aicea
ceea ce am avut, ca de ceea ce am si UDMR o fost si chiar am zis, domne,
nu e plătit. M-am gândit…chiar nu in tara mea, eu pot sa va spun si-n
m-am gândit c-o sa-mi fie frica pentru fata, nu mă mai consider in România,
mine ! Nu ştiu sa înot, am zis pana când aicea vine si îmi dirijează
ca…paş-paş, plec eu cumva ! M-am mie UDMR-ul si eu nu pot sa aud o
gândit la ceilalţi, m-am gândit la aia cu data limba romana – eu nu sunt -
copii, m-am gândit…da’ la mine mai şotul meu e ungur…deci, eu nu sunt
puţin. M-am gândit la soţu’ cum se o…nu sunt şovina, da’ oricum, sa mă
face naveta, daca trebuie sa stăm la duca la o şedinţa si sa trebuie sa am
şcoala sau unde-om sta…in final, v- translator… ! Nu mi se pare Normal,
am zis, m-o scos prietena mea, a zis nu mi se pare normal !!! Atuncea mă
sa merg la ei la Timişoara, da’ nu mi-a duc si trăiesc intr-o tara străina si am
picat bine sa stau nici la ei, când eşti translator pentru limba aia eventual,
cu gândul…Eu as fi făcut mai multe, deşi bunul simt te face sa te duci sa-
daca eram, ăăă…consilier sau…nu nveţi limba tarii respective. Nu sa
ştiu cum sa zic, deci trebuie făcut mai obligi tu pe majoritatea, chiar daca
mult nu numa pentru neamuri, nu noi suntem minoritari aici in sat, dar
numa pentru interesele lor, sa-si apere in tara nu sunt minoritar ! Nu se
pământurile si…nu ştiu ce impact va poate aşa ceva ! Nu se poate !
avea… Dvs ne spuneţi de momentul
Mă tot gândesc că aveam şi când eraţi acolo la şedinţa aceea de
noi nevoie de un psiholog, un om miercuri, nu ?
care ştie să vorbească cu noi, aşa, Nu la şedinţa…la şedinţele de
normal, să ne liniştească da’ să nu ne după. Eu nu am fost, au fost alţi
mintă, să avem şi noi încredre în noi, romani care au si vociferat, si au
91
CORNELIU DRAGOMIR
zis « Va rog frumos sa spuneţi si Da, aşa, asta ştiu, eu n-am fost
romaneste», « pai da, o sa spunem acolo, ca n-avem vaci. Si-a venit
după-aia », dar va spun de o şedinţa vecinul asta si mi-a zis « uite eu am
la…şedinţa de constituire a asociaţiei, trecut pe-acolo si ca…vin apele ».
când mi s-a zis « Sa ziceţi pe Si ce v-a zis?
ungureşte ca n-am inteles ! ». Si şotul Ca sa ştiţi ca nu-i gluma ! Ce
– l-am rugat pe soţul sa traducă – si-o sa zic, păi nu-i glumă, m-am dus
zis soţul, zice « Nu traduc nimic, atunci in 22, m-am dus sa vad cu
pentru ca astia, astia – care cred ca ii ochii mei daca nu-i gluma si mie mi s-
cunoştea – ştiu toţi romaneste ! ». o părut – nu gluma – dar nici ca vin
Deci soţul este foarte obiectiv si este apele.
poate mai bun roman ca mulţi romani Unde v-aţi dus ?
si nu…cum sa zic, nu-si dezminte Deci, afara din Ionel, la
originea, dar totuşi e o chestie de bun margine, la marginea Ionelului,
simt, deci astia ştiu toţi romaneste dincolo., în 20-21, nu mai ştiu precis,
« de ce sa traduc ? ». Aşa numa’ de 22 ne-am dus pana dincolo de Ionel
dragul de a…e dureros, este si asta un cu maşina lu’ sora mea., la ora 15, da,
punct dureros. după-masa am fost acolo. Nu
Graniţele acestea lingvistice… am…ceva departe se vedea, departe
Da, sigur ca da ! E o chestie cat vedeai cu ochii, era scris acolo,
de educaţie si de bun simt. intr-adevăr, o tabla – circulaţia oprita
Adică…noi am fost românce – sau aşa ceva, si soţul zice « Nici nu
amândouă si aia si eu care am mă duc mai departe, poa’ sa se duca
înfiinţat, na, avocata era, mă rog, ei, eu nu mă duc mai departe » - soţul
unguroaică si eu am zis « Lăsaţi, conducea.
spuneţi intai ungureşte – deci eu am Şi tot in 22 la 21 seara,
fost cu bun simt – spuneţi intai cumnatu-meu s-a dus si el cu sora-
ungureşte, eu ştiu despre ce e vorba si mea, pana in Ionel, in gara, prin sat.
eu la caţi sunt romani, traduc. Pentru Era tot cum am văzut la ora 15 ca si
ca, zic, eu ştiu ca nu este bine sa-i soră-mea a fost la 15, şi tot în 22 la 21
tratam, si…eu m-am considerat seara, cumnatu-meu s-a dus si el cu
majoritara, deşi eram in minoritate si sora-mea, pana in Ionel, in gara, prin
am zis sa vorbească in ungureşte. La sat. Era tot cum am văzut la ora 15 ca
alta şedinţa unde n-o mai fost si soră-mea a fost la 15.
translator, numai eu cu asta...au făcut, Deci inca nu crescuse apa.
au vociferat si înţelege ca aşa, Nu, nu ! Si dimineaţa a venit si
particular, am vorbit cu ea romaneste, ne-a zis, ca da, vine apa, e la marginea
cu respectiva, care… satului, aici in Otelec... deci a venit
Dvs ne-aţi povestit pana peste noapte. Peste noapte a trecut
acuma despre acea şedinţa de peste Ionel, nu după ora 21, intre 21
miercuri, când se alegea văcarul si dimineaţa si a ajuns pana la mine in
satului. sat.
92
Eu, sora mea, soacra mea si Dinspre, da, Ionelu’, dar

soţul meu…si seara a fost sora mea, cum sa zic eu, cum e strada aia
cumnatu-meu si o vecina ce stătea aşa…deci a venit pe strada aia si de-
viv-a-vis de ea. aici si din spatele caselor. A venit pe
Si când au venit, au povestit doua parti, si la cealaltă margine de
ca… sat si de-acolo. Deci, pe trei parti a
Da, « Am venit sa va spun sa intrat.... dinspre ce-i încolo Ivanda, eu
fiţi liniştiţi, sa dormiţi liniştiţi, nici ştiu ce ii ?
vorba de apa in Ionel, si-n gara m-am Dinspre partea cu calea ferata.
uitat si… ». A trecut peste terasamentul de
Da’ de ce v-aţi uitat in mod cale ferata aici. Daca va zic eu ca la
intenţionat in gara ? momentul când a venit in 5, păi zic –
Nu ştiu de ce s-o fi uitat ea in nu mai vad terasamentul - păi sigur ca
gara, eu chiar nu ştiu topografia da, cum…de-aia era apa aicea
acolo ! Probabil ca acolo…sigur ca-n ca…peste terasament ! Era linia
gara probabil ca linia ferata trece ferata, era mai sus, mai înalta, dar linia
terasamentul si vine… ferata…peste linie a venit. Prima data
Dar in zilele astea era inundat a intrat pe şoseaua dinspre Ionel,
Cruceniu’ si Foieniu’. peste câmpuri, si dup-aia si pe
Daaa ! Era oho !de zile bune, terasament.
mă tot uitam la ştiri ! Si mă uitam – Si pe sinistraţi când i-aţi primit
acolo am văzut chestia cu foliile, ăăă in gazda ?
folie de acetilena pusa pe casa tot aşa A, pe sora mea, ca…deci eu
numa’ pentru mal. Apa oricum iţi deja am dat telefon la Timişoara pana
intra, dar totuşi, opreşte malul ala…si in 5, la ceva cunoştinţe si au zis
un miros, off miros de balta. Seara, in « Aveţi unde sa staţi ? » « Nu. » si eu
22 seara, zice mama vecinei care v-o zic »Întreb pe fraţii mei daca au unde
adus « Simţiţi miros de peste ? », zic sta si daca nu veniţi voi. » Si totuşi
« Nu ştiu, nu simt, chiar nu simt ! » sora mea a venit si ea prin 10, mi-a
« Simt, se-apropie, vine, o sa vina ! ». spus ca vine ea ca bineînţeles ca…ei
Acuma ei fiind mai vechi si mai… au si-or apucat sa-si scoată ceva mobila,
cunoştinţe in alte sate, atunci or numa’ ca…lunea, din apa. Deci nu se
vorbit la telefon, probabil si ştiau mai numeşte mobila pentru c-o luat-o
precis ca vine. Mai mult decât atât, din apa, lunea si pe drum spre
după-masa, zice cineva « Nu – zice -, Timişoara o plouat-o de sus. Aşa ca
daca vine apa, oricum la noi pe strada sta acolo sub un cort la ei in curte.
n-o sa fie c-o ia încolo in jos », Acuma ?
ca…acolo jos mai este ce zic ei Acuma, da ! [hohoho] nici nu
« cubic », nu ştiu ce e, se-aduna apa ştie ce sa facă cu ea, ca după ce i-or
de-acolo…ca acolo o sa fie dar, vedeţi adus-o, o stat in ceva camioane ale
ca apele ştiţi cum or venit ? Au venit unui patron de-al nepotului, ca n-or
si de-aicea si de-aicea. avut unde s-o pună si eu nu mai
93
CORNELIU DRAGOMIR
aveam loc de mobila. Saci, saculeti, ca cramponam sa raman. Deşi mi-ar fi

sa veniţi sa vedeţi in…cum e in părut rău, casa asta sta inca 100 de ani
ultima camera la mine si in partea daca o mai…acuma am luat si noi
cealaltă de coridor. Fratele meu a rigips, am avut si noi un noroc cu
primit o…un modul din asta. Spatele banca asta pentru sinistraţi cu
grădinii l-am cedat lui cu acte. dobânda mica…C-am luat un
Ce modul ? împrumut si ne-am cumpărat
Un modul din ala…locuinţa, materiale de construcţie – da’ am zis
casuta, ca rulota, da’ nu-i pe roti. ca sa mai lăsam sa se usuce – sa
Pai da’ n-a primit casa ? punem rigips pe tavan, pe pereţi, sa
Nu, el n-o primit ca el stătea facem baia…sa punem faianţa,
in chirie ! Numai el in virtutea acestui gresie…
lucru ca si-a pierdut tot si ca nu era - Da’ tavanul îl aveţi cu lemn
i-am spus - nu este de la Dumnezeu sau ce e ?
ca, vai Doamne, nici măcar daca erau Ăsta înainte da a fost se pare
casele asigurate nu era drept sa ca grajdul. Aşa ăia l-or transformat
primim asigurarea pe o prostie umana intr-o magazie, noi când am venit am
sau o eroare umana care s-o făcut vopsit si am pus folia asta sa nu cada
acolo undeva la baraj. printre scânduri, aşa…si ne-am gândit
Ce ziceţi ca era eroare ca daca-s scânduri sa punem rigips.
umana ? Aici a fost scara din aia de pod, vedeţi
Ăăă, de-asta era eroare umana intrarea in pod? Nici uşă n-o fost, noi
, ca se zice ca la Surduc si nu ştiu om făcut uşa. Si am zis sa avem trei
unde au dat drumu’, au fost fisuri, camere nu doua. Şi…
acolo e un cartier de vile greoaie, care Dar grinzi groase aveţi aicea?
probabil asigurările or fi trebuit sa Păi rezistenta…e pământ sus.
plătească bani grei pe ele si-atuncea E pământ deasupra... casele astea sunt
lasă mai bine ca…daca a fost vorba si răcoroase vara si foarte calde iarna.
de strămutare ; atunci in zilele ălea se Numai ca umezeala asta, daca n-or
vorbea de strămutare. Păi asta fi…pamantul foarte îmbibat absoarbe
înseamnă ca totuşi ne costa mai ieftin umezeala si…o simţi. Păi da, nu a fost
strămutarea sau construirea de case in aşa umed pana la inundaţii. Deci era
Otelec decât vilele alea. un grad de umiditate mai ridicat decât
Unde sa va strămute ? la beton la bloc, dar nu era pericolul
Păi aşa era vorba ca după ăsta care-l simţi acuma.
Bega. A fost vorba zile alea, in final Eu simt si când ploua. Eu,
nu… personal, deci nu pot sa mă iau după
Si dumneavoastră ce va mine. Fiind astmatica, sigur ca am
gândeaţi, ce credeaţi atuncea ? probleme de …respiraţie. Dar nu e
Nu m-am gândit nimica, am sănătoasa, ştiu precis, pentru căile
zis ca la mila Domnului si la ce respiratorii la copii. Păi o grămada de
hotărăsc ei. Eu nu sunt aşa ca mă copii se îmbolnăvesc de plămâni.
94
Aicea in Otelec ? Noi am avut, nu…intamplator

Păi eu, de când sunt in Otelec, am venit aicea ca-i casele-s mai
atâţia copii tuşind n-am auzit ieftine. Noi am avut ceva eşecuri, am
niciunde, ca mă duceam pe la început avut o firma…, am avut pierderi, am
la pâine, sa cumpăr eu pâinea si pierdut tot ce-a rămas la băiat când s-
veneau copii. Si tuşeau, copii mici, o casatori si am venit prima data in
tuşeau. Tuşesc, tuşesc, tuşesc ! Si am chirie, pe urma mama o cumpărat
zis « Domle, la oraş n-am auzit aşa de casa asta, dup-aia noi o îngrijim pe ea
mulţi copii tuşind. » si-aşa.
Da’ casa asta e din pamant Daca era vorba de bani, nu mă
bătut ? trăgeam chiar la marginea tarii, că
Din pamant bătut, aici la spate oricum…totdeauna-s dezavantajate
cum am dat noi si am ras tot jos, e satele astea de la…Adică acuma n-ar
pamant bătut, cel puţin peretele asta mai trebui sa fie, pe timpul lui
e, dar peretele ala de la coridor este Ceauşescu a fost o strategie, cred ca
cărămida de închis coridorul după... si proasta că…şi Deta şi Jimbolia erau
faţada…nu, si faţada casei e zid fals, oraşe vai şi amar, înainte de revoluţie.
cum sa zic, inca un zid de cărămida De ce ziceţi ? Că au linie
pe…şi aicea tot coridorul asta o ferata…
fost…tarnat, cum ii zicea înainte, Atât, dar cum arătau ? Acum
prispa, si acuma l-or închis ei, cei de eu n-am mai fost să vad cum arată,
la care am luat. dar presupun ca s-o imbunatatit, ăăă,
A fost chiar casă tradiţionala! situaţia la ei. Dar a fost o strategie de-
R.:Da, tradiţionala! Noi am a lor, nici nu au fost păduri virgine
găsit-o închisa aşa cu geamuri si sigur peste tot ! Păi le-o tăiat Ceauşescu sa
ca acum ne gândim sa punem si pe nu mai poată să fugă lumea, că fugeau
tavan acolo rigips…si… Aici aşa, o prin păduri şi nu ştiu ce, de ce dracu’
fost…in spatele ăsta este aşa o uşa le-o fi tăiat ?! Ca să vedeţi iepuri in sat
unde erau, si dincolo in camera o fost si căprioare si…vulpi si…Inca pana-n
cuptor. Ei, mama…la mama in zilele astea mai vin. Or stricat tot
camera. S-o stricat cuptorul, s-o pus sistemu’ ecologic aici. Si-acum zilele
teracota si aicea la fel, dar n-am trecute am văzut un iepuraş, probabil
apucat, acum am zis sa revin când după inundaţii o fi rămas aici vreo
reparam tot aşa o uşa mare in care se familie, şi un iepuraş mic, sălbatic.
baga…venea cu…snopii ăia de tulei Si s-au strâns multe cadavre de
de porumb si băgam pe foc. Noi animale ?
dincolo când am stat, ca am mai stat Păi s-au strâns multe, multe s-
la cineva in chirie aicea, am avut chiar au strâns. Eu ce-am văzut au fost
vatră, vatră. Noi am făcut, ştim cu ce numa’ vreo 2-3 pasări de fazan sau
se face focu-n vatră. ce-or fost, la sora-mea-n curte si
Da’ cu ce v-aţi mutat aicea, ce porci’ ăsta, dar eu am vorbit cu
e aicea mai… ? doctorii care-or venit in echipament
95
CORNELIU DRAGOMIR
şi…i-am văzut cum veneau in fiecare Apă n-am băut, numa’ apă
dimineaţă la biserica, se schimbau in minerală atuncea.
echipamentul ăla, îl puneau pe bancă Păi după ce am dat drumu’
şi…strângeau. Ca porci’ ăsta intr-un la asta, am gustat şi am văzut la alţii că
final l-or prins şi l-or legat de stâlp să nu se întâmpla nimic, am băut. Am
nu-l…aşa, să vina cupa să-l ia. A fost văzut-o că-i curată, nu a fost afectată,
un porc mare, mare, când am venit izvorul e la 90 de metri şi probabil
noi in 5, am crezut că-i viţel sau ce ?! filonul ăsta n-o avut nimic şi am
Şi când ne-am apropiat era porc, da’ început să beau. La o lună deja am
era umflat de apă. Nu ştiu cate zile o băut! De gătit am gătit imediat după
stat aici că ei si-or făcut medicii apă…cum am dat drumu’ la apă.
treaba,dar cine-o trebuit să…îl ia...n-o A, păi apa era bună.
venit să-l ia. Apa la noi da, dar in alte
Şi ce altceva a mai adus apa ? fântâni, la vecina aşa, peste drum şi-
Ţânţari, broaşte…păi seara, acuma vine apa de băut de la noi, nici
ştiţi cum, pe sita aia se urcă broaştele! acuma… la sora mea abia acum o
În gradină acuma daca mergem, ca eu scăzut din bazinul hidroforului apa,
chiar am venit, cum, m-am uitat la aşa de sus sunt apele freatice, foarte
nişte buruieni, sub varză, sub… plin sus. Şi…noi aicea, să zic, mulţumesc
de broaşte... şi ţânţari să nu mai lui Dumnezeu,nu ştiu ce să ziceau, că
vorbesc ! Anu’ trecu stăteam aici in parca mi-o fost şi frică să…să zic sau
bucătărie seara şi aud zzz! bă, noi « Ce să mă plâng de ceva, când am văzut
dracu’, ce-i ? Ce-i ? ». Ţânţarii !!! Atât că am scăpat !
de mulţi si-aşa muzica făceau, vai de Pe 23 aşa, ce vă mai aduceţi
mine şi de mine ! aminte că aţi făcut ? Că aşa ne-aţi
Incat începuseră să se audă ! povestit de 21, despre 22, mergem aşa
Da ! Dar tare de tot, tare se- istoric ca o poveste.
auzeau ! Şi fora curent am stat pana Mi-aduc aminte că l-am văzut
prin 10-15, cam aşa, că…trebuiau să pe primar strigând pe-acolo. La
taie că nu plecaseră din apă şi dup-aia intrarea în sat… că dirijaşi el, acolo,
să ne lege pe noi, că…să nu se vezi, nişte saci cum să se pună, dar
întâmple ceva ! Nu tu apă…la noi nu era…deja trecea apa peste saci.
merge numa’ cu hidroforu’, ne-am Dumneavoastră aţi mers la
dus la alţii cu pompa manuală, am încărcat de saci ?
luat apă, am…deschis uşile, ştiam Eu personal, nu ! Soţul meu,
unde-s cheile, si-am luat apă…nu nu ! N-am ştiut, păi noi am aflat
erau prin sat, să zic, la noi pe dimineaţa ca vine apa.
stradă…numa’ eu cu vecinu’ şi atât şi Sâmbăta dimineaţa ?
soţul meu da’ care lucrează şi de Păi da ! Adică am avut
noapte. convingerea că-i apa langa sat, deci
Şi cu apa cum aţi procedat ? daca sora mea…şi nici nu ne-o
chemat nimeni! Deci, cu câteva zile
96
înainte, cum a fost acuma când o fost de km or făcut intr-o noapte… de

in pericol, acuma a bătut toba şi a zis dig…sârbii din Iugoslavia.
să meargă, s-or îmbarcat în tractoare, Dar digu’ nostru cum stătea
s-or dus la Timiş afara, or umplut înainte de inundaţii? L-aţi văzut
saci, or pus saci, ca să nu mai ajungă vreodată ?
nici dincoace la ăstelalte sate, langa Eu nu, nu ! N-am fost, dar
Timiş. De ce atunci nu s-o putut zice că…era rău, na, tot oamenii or
proceda aşa? Că atuncea o fost o stricat cu maşinile, cu plaja. Nu s-o
grămada, acuma în primăvara asta, că făcut nimic în 16 ani…off, sociologi
a mai fost un pericol. Acuma s-au dus ar trebui acolo sus la Guvern şi la
toţi din sat ! Parlament ! Factorul uman îi călcat in
Şi au reacţionat oamenii cu picioare…la noi, din păcate !
groaza când au văzut… Şi pe23 aşa, ce vă mai aduceţi
Cu groază, şi s-au dus aminte c-aţi făcut ?
tractoare după tractoare, aici sunt o Am fost acolo, în 23 numa’
sută şi ceva de tractoare, dar gândiţi- am umblat la telefoane. Am dat
vă daca se ştia, o suta de tractoare s-ar telefon şi…
fi dus după pietriş şi nu ştiu ce, păi Atunci aţi sunat Guvernul ?
nici nu ar fi intrat ! De ce Sân Atunci!
Martinu’ Sârbesc – soţul meu are un Cum v-au răspuns?
coleg în Sân Martinu’ Sârbesc – o zi şi Nu cine-i persoana !Frumos, a
o noapte şi-or…din trei parţi şi-or răspuns prima dată centralista şi mi-a
închis comuna. Deci o fost primar şi făcut…vă fac legătura la biroul nu
o organizat !Din trei părţi şi-or închis ştiu cui, foarte frumos, foarte frumos.
comuna. Zi şi noapte or lucrat, s-or M-o întrebat că prefectura…da !
zbătut pentru utilaje, tractoare or avut Prefectura nu răspunde, Protecţia
ei, de ce de ce, că-s sârbii mai uniţi? Civilă am sunat-o prima dată.
Sânmartinu’ Sârbesc e-aicea o Zice « Unde sunteţi, ca venim să vă
localitate ? luăm ! », « Nu, staţi puţin – zic –încă
Da, la 12 km aşa încolo. s-ar mai putea… », în ideea mea, încă
Da’ ei au fost ameninţaţi, nu? atunci încă se mai putea ace, în 23
Aha. dimineaţa. Sigur că, probabil, că a,m
Şi la ei a fost… fost eu exagerată că era târziu…dar
Pană au fost primele case, au ştiu că dacă ar fi deschis ecluza sârbii
fost şi la ei…au suferit ceva. Da’ ei şi- sau aşa ceva să se fi făcut, dar nu ştiu
or închis din timp. Da, ştiu c-o venit de ce am eu impresia că nu s-a crezut
la noi şi ne-a povestit, mie mi-o că se va întâmpla aşa şi a fost totul pe
povestit, că lu’ soţu’ nu…ei la serviciu şestache, deci n-o fost oficial dat
nu ştiu daca vorbesc, da’ a fost la noi drumu’ la apă. Vecinu’ ăsta, noaptea,
şi-o zis « Măi, noi am pus mana de la punea semn, chiar şi în 5, ziua unde e
mana, sârbii dincolo din Iugoslavia » , apa şi cam cu atâta depăşea apa
noi la 4 km suntem aici de sârbi.... 25 noaptea.
97
CORNELIU DRAGOMIR
Deci, cam 4 cm. Dumneavoastră aţi apelat la

Da, peste noapte venea apa, el?
ziua se retrăgea. Deci ziua se retrăgea Păi, n-am apelat că înainte cu
sau seca şi venea alta noaptea. Deci câteva zile o zis el « Las’, că daca îi
ăsta e lucru ce-am văzut eu cu ochii ceva… », aşa mai mi-aduc…mai în 23
mei, cu semnu’. o venit o cunoştinţă de-a noastră care
Da’ de unde venea apa ? stătea foarte joşi şi-o adus aici
De-acolo de la baraj de unde remorci cu cereale, că avea vaci ;
dădeau ei drumu’, la Surduc, sau vacile le-o dus peste Bega şi aicea la
unde… că acolo erau supraprinşi, noi în curte o pus remorcile cu
erau probleme, iacă am auzit şi eu că cereale…că ştia şi el că punctul ăsta e
au chemat ceva olandeji, fac studii de mai înalt şi măcar să scape cerealele,
fezabilitate şi de nu ştiu ce, pentru mâncarea animalelor, animalele le-o
îmbunătăţirea şi amenajarea barajului. dus peste Bega. Aşa el o venit şi ne-o
Lacului Surduc . ajutat de-am pus în cotarcă – că soţul
Lacului Surduc ! Se ştie meu era după un atac cerebral - şi nu
semioficial. putea să…numai soţu’ singur… un
Atâta pot să zică aici s-or bărbat intre femei ! Soacra mea şi eu
făcut case din cărămidă şi din BCA, am împachetat, ne-am strâns multă
că or fost maghiari şi dincolo la Ionel apă că ştiut că ne ia curentul, cred că
s-or făcut din lemn. Asta am constatat am avut 30 de flacoane de 2 l de apă.
eu! Şi mi-o zis mie unu’ că sunt Am fiert-o, am făcut nişte
mulţumiţi, “Voi la consilierii voştri şi pui…repede, repede să avem
la primaru’ vostru, că vouă v-o făcut mâncare, că aşa a zis, că 2-3 zile ţine.
case din cărămidă şi din BCA, că nu e Cum să nu ştii tu, care cunoşti
lemn ca la noi.” topografia locului, primărie, că nu
Cum adică din lemn ? poate să fie vorba de numai 2-3 zile!
Păi eu ştiu ? Din ceva OSP din Că n-are unde să se retragă ?! Or
alea…lemn presat cu vată minerală lucrat saptamani întregi pompele
intre pereţi, pe el pus ceva pânză şi ungureşti şi olandeze sau de unde
după aia tencuit. naiba le-or adus ! Or adus pompe să
Alea se deteriorează uşor, nu ? scoată apa din sat. Aici n-are unde să
Da ! retragă, că noi suntem cu 1 m sub
Şi-n data de 23, aşa, vă mai Ionel ! Şi unde să se duca apa aşa?
amintiţi care au fost… Atunci o dădeau în Bega cu pompele.
Păi, mi-aduc aminte haosul de Deci aici sunteţi aşa, ca-ntr-un
pe stradă, tractoare trecând incoace- fund de lighean ?
n-colo, evacuând oamenii. Vecinul Exact aşa suntem aici ! Da! Şi
ăsta, cred că de dimineaţa pană-n ce-am auzit eu că…ăştia lucrau,
noapte căra mobilă şi eu ştiu ce căra, ungurii cu pompele şi că ai noştri
animale de pe la oameni şi şe-o dus stăteau şi se uitau la toate chestiile
dincolo de Bega. astea ; veneau ajutoare nu ajutau la
98
descărcat, nu ajutau la…la nimic. Eu putem să mergem?”, i-am lăsat să

nu ştiu, am văzut acolo, prin treacă să filmeze încolo, să filmeze
Moldova, prin…cum lucrau din gradină încolo la mine…
oamenii....cu…cot la cot cu soldaţii şi Cine filmau, oameni simpli ?
în Ardeal şi acolo în Suceava or lucrat Simpli, nu ştiu, nu se
oamenii ! Dar aici depinde foarte mult prezentau, da’ ce-mi păsa mie că
şi de … nici…nu mai aveam putere nici să
Educaţia oamenilor. întreb, nici să socializez,nici să…Eu
Educaţie, sigur ! cumva aşteptam să vină dinspre voi
Dar care a fost lucrul care v-a înspre mine toata chestia, despre cei
impresionat cel mai tare, pe care nu-l neafectaţi. Deci eu…eu eram, ce să
puteţi uita niciodată ? zic, să plâng, ce să zic ? M-a
Apa…mirosul de baltă, impresionat o fată care avenit
liniştea sinistră din jur…nu lătra un probabil cu un prieten de la IRET, el
câine, nu se-aude un muget de vacă, lucra la IRET, şi tot venea, zice « Îi
nu se-aude un…numai găinile mele cunoaşteţi pe-ai lu’ Smith ? » , « Da,
erau aici…toata lumea şi-o dus zic, ştiu. Nu se vede, zic, a căzut casa
animalele. Liniştea aia sinistră, mare, frumoasă, două case în curte »,
zumzetul ţânţarilor, zgomotul ăăă, şi i-am zis »Nu ştiţi, că am văzut
elicopterelor. că lucra acolo la…aici când va fi ? »
Care elicoptere ? şi-o pus mana pe celular, « Auzi, aici
Veneau şi survolau zona. Păi nu poţi să legi curentul ? » şi într-
nu ştiu cine era în elicopter ! Veneau adevăr repede o…Deci, există…daca
mereu, ca na, neavând curent nu ne există voinţă, nu cred că şefii chiar ar
dădeam seama, le mai făceam şi eu zice « Nu ! », eu zic că şi invers ar
semn aşa în băşcălie… trebui să fie iniţiativa, să te duci tu, că
Făceaţi cu mana. poate şefu’ din biroul lui nu ştie ce se
Ei poate nici nu mă vedeau ! întâmplă, şi-atuncea este importantă
Cred că la pompe mergeau să vadă comunicarea intre oameni. Să te duci
cum…sau filmau poate. M-a tu să zici « Auzi şefu’, acolo or fi
dezamăgit televiziunea, televiziunile vreun pericol, dacă aş face… » şi uite
de la A la Z. Deci, ele nu se ştiu duce că m-am legat mai repede decât…m-
decât după convoiul oficial ! Sunt…n- aş fi aşteptat. Aăă, i-adevărat copilul
au profesionalism, să vină să întrebe care nu plânge nu primeşte ţaţă, e
din proprie iniţiativă, de fapt, poate vorba asta, dar…aşa, tot aşa şi
nu ei sunt de vină, reporterii, salariatul de jos, trebuie să-i spună la
politica…care se… Editorială, sigur! seful lui ierarhic, să ştie şi nu cred că
Măi, da’ să fie curios, să vină să- aprobările n-ar veni daca ar fi
ntrebe, să vadă la faţa locului, aşa…ce iniţiativă mai multă şi daca ar fi
m-a impresionat…puhoiul de oameni educaţie civică şi creştinească, că ar fi
care veneau şi fotografiau şi filmau, destulă daca ar fi creştinească, atuncea
după aceea şi pe la mine treceau “Că asta include tot !
99
CORNELIU DRAGOMIR
Sâmbăta a fost pe 23, nu ? strângem, să… !!! ». Am venit acasă

Da, sâmbăta de Sf. Gheorghe. cu soacră-mea, soră-mea deja era
Şi-aşa nu vă gândeaţi, o să… săraca…nici nu vreau să…când vedea
Ba, m-am gândit, m-am gândit că intra apa în curte şi vine peste ea şi
la Sf. Gheorghe, m-am gândit de deja călca în apă şi ai plecat nu ştiu ce
Florii, m-am gândit la Paşti…m-am să ducă cu maşina şi-or venit înapoi,
gândit că era Paştele Catolic. n-or mai putut intra pe-acolo or
În zilele alea ? trebuit să intre pe aici. Acuma dorm
Da, când erau Floriile la noi, acolo, da’ poate n-ar fi rău să mergeţi,
era Paştele Catolic, m-am gândit la să vă duceţi daca vreţi acolo…că
bieţii oameni, plângeam şi nu trebuia să facă casa ca lumea,
puteam…noi de Florii deja eram la nimic…le-o lăsat-o fora cheie, fora
prietena mea… nimic, fora ac…încă n-a fost
Unde, la Timişoara ? terminată izolaţia la…pana acuma
La Timişoara şi mă gândeam, primăvara, deci n-o avut sus decât…
săracii, oare ăia ce se întâmpla cu ei, rigips.
cu copiii lor, nu mai vine Iepuraşu’, Care credeţi că a fost cea mai
m-am gândit la de toate, nepoţelul lu’ grea decizie pe care a trebuit s-o luaţi
soră-mea care a crescut mai mult după inundaţii ?
aicea, când s-o dus la şcoala o zis Ah, nu ştiu, eu ştiu daca am
« Prietenii mei din Otelec nu mai au luat vreo decizie eu în aceste
jucării şi creioane şi caiete ». Tare m-a inundaţii!...A fost totul la voia lu’
impresionat, copil mic de 7 ani, fără Dumnezeu. Cea mai grea decizie, dar
să fie învăţat de acasă. A zis n-o fost decizie, c-o fost musai să
învăţătoarea la maică-sa că uite ce-o plec, n-o fost decizia mea.
zis Alex, să ştiţi că facem chetă şi-or Şi când aţi plecat ?
trimis, or trimis pachete cu numele Seara în 22, când au venit şi
celui care o scris. Dacă nu soră-mea, ne-au dat ultimatul soldaţii, n-am
s-o dus nepotu-meu şi or împărţit pe aşteptat să mă ia de mana. Da’ şi felul
la copii. de a pleca…de exemplu, nu ni s-a
Sâmbăta seara a venit apa sau spus că unde suntem duşi. Iniţial ni s-
când a ajuns ? o spus că ne duce la cămin. Şi-
Sâmbătă după-masa, dar atuncea eu am zis la şoferul ăla
dimineaţa deja era la marginea « Domle, da’ nu suntem vite să ne
satului ! Deci venea încet, ştiţi ce încet încarci aici în maşină… Să ne spui
a venit ? Abia după ce a trecut de unde ne duci ! » Şi-o zis, zice « În
prima casă şi-o căzut prima Uivar vă ducem, că vi s-o pregătit
casă…abia dup-aia, probabil că a fost adăpost. » Da’ asta nu treaba lui ca
groapa asta, aşa, înainte de a urca la jandarm era sau ca pompier sau ce-o
noi am văzut eu cum se îngroşa încet. fost, asta era treaba oficialităţilor !
Şi-atuncea am plecat, zic « Haideţi Ale dumneavoastră de-aicea,
oameni buni să facem ceva, să ne locale, nu !
100
Da, sigur ! Ei trebuiau să zică, Ă, am plecat cu jandarmii, am

veţi fi duşi, veţi fi…Şi nu ştiu, da’ venit cu sora mea, cu maşina o
poate ei intre ei socializează altfel şi venit…după noi şi ne-o dus în oraş.
poate noi suntem priviţi ca vinituri, Ei au maşină şi ei au şi apartament în
chiar trec peste faptul că suntem oraş, dar acolo în apartament, nepotu’
romani, poate suntem consideraţi cu copilu’, cu soţia. Au luat-o pe
vinituri şi de-aia, nu… Noi cei care mama şi pe frate-meu acolo. Deci nu
am venit…mai nou în sat, că suntem că nu ne-ar fi luat, deci, Doamne
unguri, că suntem romani. Şi poate că fereşte, dacă chiar era şi era…aveam
de-aia nu suntem anunţaţi sau nu loc, că ne culcam pe jos, dar era deja
suntem…şi daca intamplator, cu cine prea mult. Şi-atuncea, prietena asta a
socializez eu nu e aci să-mi mea ne-o luat… Haine într-o sacoşă.
spună…atuncea nu aflu. Dar la ce lucru v-aţi gândit
Aşa egoist se comportă prima oara să luaţi ?
oamenii ? Eu m-am gândit să…am pus
Nu ştiu, eu de exemplu daca cat mai sus icoanele, crucile, cărţile le-
aflu ceva, eu mă duc la vecina – că am urcat pe sus, ce-o fost în dulapuri
vezi tanti că se dă…se dă cutare, jos am mutat sus cu soacră-mea…dar
puteţi, vă luam noi – na, eu mă duc, eu, eu am fost foarte pierdută,
deşi ea deja ştie, că pana la ea vine norocu’ în ea a fost. Eu mai mult mă
« telefonu’ fora fir », ştii ? Şi la gândeam la alţii decât la noi. La
mine… dar o mai venit şi ea, nu pot bătrâni m-am gândit –zic « Luaţi-vă
să zic, na’, ea e bătrână, 80 ani, nu mă hainele şi pe voi vă şi ducem ! »
aştept eu la nu ştiu ce. Fata asta ce mă Şi…eu nu m-am gândit la ceva
mai tine la curent, cu care aţi venit. anume, chiloţi, tricouri, asta…şi
Da’ ei or fost plecaţi pana hăhă, în prosoape, ăsta a fost primu’ gând.
toamnă au venit acasă ! Cred că prin Da’ la acte nu v-aţi gândit ?
august… Ah, astea da ! Asta n-am dat-o
Când aţi plecat pe 22 ce v-aţi din mana ! Am avut o pungă din asta
luat cu dumneavoastră ? de Billa în care noi le-avem într-un
Apă potabilă, mâncare şi dosar din ăla cartonat…actele, alea or
hainele…câteva haine de schimb fost primele de fapt ! Sigur, actele !
acolo : plover, nu ştiu ce ! Că ne-am Bani n-aveam prea mulţi, că atâţia
întors duminica si ne-am mai luat. bani am avut numa’ cat în portofel,
Duminica pe 24 ? portofelu’ în poşetă şi na, n-o fost.
Da, bine că ne-am întors şi ne- Actele da!Şi actele i-am zis lu’ soţu’
am mai luat nişte sacose cu haine şi nu le las din mana mea pentru nimic
bagajele socrilor le-am dus la în lume!
Timişoara şi de-acolo s-or dus la Cum aţi colaborat cu cei de la
Reghin, că ei-s din Reghin. jandarmerie ?
Cu ce-aţi plecat ? Bine, cu băietii, să ştiţi că la
noi jandarmeria…eu nu ştiu ce să zic,
101
CORNELIU DRAGOMIR
nu mă pot plânge de ei, dar eu am bancă şi am făcut spatele casei, că

mai observat o chestie de…contează oricum, casele care au fost bine
cum te adresezi omului daca-l întrebi tencuite şi de pamant - este una vis-a-
ceva. Aici foarte mulţi prosti şi vis de sora mea – n-a căzut şi-acuma
infatuaţi, sunt şi neşcoliţi de fapt şi stă-n picioare, şi-o stat şase săptămâni
poate c-or fi fost repeziţi sau eu apa acolo. N-ar fi rău să veniţi, acolo
ştiu…nu… o fost prăpăd mare. La sora
Soldaţii ? mea…casa o fost, cum să zic, din, din
Nu, zic oamenii din sat, poate văiugă, dar văiuga or scos-o şi s-ar
pe alţii i-or fi repezit soldaţii, da’…nu, putea refolosi, de fapt frate-meu o si
soţu’ n-o avut probleme nici a doua luat-o, o să-şi facă ceva din ea. In
zi, că zice – nu, nu-i lasă să intre în schimb cum să zic eu c-o venit casa
sat. Da’ o intrat .i noi am intrat, deci ei, aşa s-a topit ! S-au…pereţii, s-au
nu era… Deci noi duminică am venit lărgit aşa jos şi mijlocul camerei era
şi ne-am luat hainele de schimb…şi numai de doi pe doi a devenit, s-o
soţu’ meu a mai venit…marţi, luni, topit casa ! Acoperişul complet l-a
luni o venit s-o scoată pe soră-mea şi salvat, şi casa viv-a-vis de ea, ar fi
marţi profesoara de la radiologie sau interesant de văzut, o casă care tot aşa
de unde …ne-a zis că…şi marţi am a stat în apă şi…nu li s-a făcut casa !
venit noi. Şi-am scos două canapele, Deşi casa e moartă !
doua fotolii,un dulap aşa strict, care- Care casă ?
or fost într-o stare mai…nu mi-ar fi Aia, viv-a-vis de sora mea, vă
părut …adică mi-ar fi părut rău să fie duc dacă vreţi să mergem prin
în apă că era burete şi ăla cum dracu’ grădină, nu-i departe.
mai… Moartă în ce sens ?
Deci aţi salvat mare parte Deci, ea n-o să mai fie casă
din… niciodată…ca lumea ! Deci numai s-o
Da, eu, eu da, eram mulţumită reconstruiască. Lor de ce nu li s-o dat
daca rămâneam şi numa’ cu atât. măcar materiale?
Da’ oricum cu casa n-aţi avut Probabil au considerat că nu e
aşa mari probleme. afectată.
Nu, nu ! Deci după aceea au Aşa au şi scris:neafectată.
apărut, intre timp,problemele. Da, Cum s-au făcut evaluările ?
acum spatele, noi imediat anul trecut După bunul plac al primăriei,
l-am tencuit că deja căzuse, aşa bucati că la Prefectură nu te-ai dus, o zis că
mari, că era…în spate nu era primăria hotărăşte, primăria dă
tencuială, era pamant. Şi-au căzut ajutoare, primăria face…În final
bucăţi mari, mari ! Din infiltrarea aia modulele astea totuşi Prefectorale-a
sigur că, pământul bătut îi pamant dirijat că…eu când am auzit că sunt
bătut, tencuiala-i tencuială şi s-o module, ăăă, i-am zis lu’ fratele meu
desprins de pămantu’ bătut. Şi- « Te duci la Prefectură”, e un fost
atuncea să zic am luat împrumut din coleg de serviciu, cu M. cu
102
subprefectu’ care se uită acum de sus eu să…eu nu zic că nu a mai dat

la el. Au fost amândoi şefii de district şi…noi de-atuncea, practic, banii ăştia
la C.F.R. Deci au fost…nu ştiu daca de lemne la noi totdeauna e
s-au tutuit, dar oricum au fost colegi. problemă…şi m-am scris şi-am cerut
Şi zic « Du-te tu şi fă acolo…o cerere lemne de foc, c-am auzit că tot
să primeşti modul ! » şi a venit adresă spuneau că se dau lemne de foc, dar
şi spre primărie că s-o hotărât să n-am văzut nici un capăt de lemn, dar
primească modulul şi aşa…a venit m-am dus să-mi susţin cererea ! Şi cu
primarul şi ne-o zis « Vedeţi că d-l ocazia asta, zic, pentru că eu sunt
Vilor a primit modul, pentru un an …mai luptătoare, vă rog frumos să-l
jumate », dar el aşa…El n-o primit sprijiniţi, pentru că a pierdut totul
absolut nici un sac de ciment, de acolo şi pe lângă…şi dacă au venit
var…ceva...haine vechi, vai şi amar, atâtea lucruri să-l ajutaţi măcar cu
că eu n-aş da haine şi dacă dau pentru materiale de construcţii ! A primit, a
sinistraţi ceva ce-au primit ; ceva vase, primit de la nişte colegi de la C.F.R.
ceva…canapea o primit. Ei, vreau să nişte scânduri ce-s la noi aici în curte,
zică eu m-am dus şi-n şedinţa de o primit…foştii colegi i-or cumpărat
consiliu. un frigider şi-ntr-un final, o primit şi-
Local, aici ? un frigider de la primărie…ş-un
La Uivar ! Eu n-am cerut aragaz, o canapea, asta pentru că tot
pentru mine nimic, da’ eu sunt mai mi-am bătut gura !
luptătoare ca el, el e şi singur, 62 de Şi consilierii cum se
ani, e singur, e…şi…am intrat în comportau în şedinţă ?
sediu… Păi…”Eu sunt cutare, eu sunt
Ei, nu-i om bătrân ! cutare”…”Domnu’ David – zic – pe
Nu-i om bătrân, sigur că da, e dumneata te ştiu, să nu mi-o iei în
afectat şi el de tot felul de…boli, de nume de rău, da’ ai trecut pe lângă
neputinţa aia că-i orăşean şi c-o ajuns mine în 5 şi în 10 şi…nu m-ai întrebat
aici, săracu’, printr-un complex de de sănătate !” „Păi da’ eram
împrejurări nefericite…şi, le-am zis, contracronometru” „Da domne, da’
eu am venit să cunosc consilierii la eram singură acolo, eram pe stradă,
şedinţă. Că am făcut o cerere, am ieşisem să văd, când trecea cate un
cerut lemne de foc, fiindcă cu toţi om, cine îi, tot speram că-mi aduce o
banii care i-am avut de lemne, eu de- veste cineva.” „Păi că…” „Nu ştiu ce
atunci, noi nu ne mai putea – zic – nu-i frumos ce-ai făcut.”
reglementa financiar, înţelegi ?! Şi Şi când ieşeaţi aşa, ce se
sinceră să fiu…copilul meu chiar era vorbea, ce…, ce vorbea lumea pe
în urma unui divorţ în care a lăsat stradă ?
tot,tot,tot la nevastă şi la copil! Deci Da’ nu era nimeni aicea !
el în Italia a luat-o de la zero, a plecat Pană când n-a fost nimeni ?
cu contract, dar lui i-o trebuit o Ăăă…luna următoare în
lingură să-şi cumpere acolo şi nu pot iunie…
103
CORNELIU DRAGOMIR
Deci în iunie…în aprilie pe Guvern, de unde or venit, nu ştiu. Ce-

23-24 se golise satu’. am primit alimente atuncea…
Soră-mea săraca, s-o mutat de Mai aveţi şi-acuma.
la Şiria aici, că ăi-a luat casă aici, a Da ! Da, pentru că eu nu sunt
vândut o casă la Şiria şi-a adus un mâncător de orez, eu chiar azi am
inclusiv materiale de construcţii : zis că fac un pilaf de orez…de-asta
scânduri, lemne…şi din ălea or furat, întâmplător chiar mai am. Mâncător
nu că din ajutoare, ce-o primit şi din de zahăr şi de dulciuri nu sunt că n-
ălea i-or furat ! S-o prins hoţu’, se ştie am voie ! Tot cartofi, cereale…ăăă, nu
cine-i hoţu’, o fost dat şi la televizor, ştiu dacă poate să fie cineva
îi liber, mersi-bine ! De la ei o mai nemulţumit de ceea ce s-o primit !
furat, înainte de inundaţii cu vreo Oare oamenii din Rast şi ceilalţi, oare
lună, cam de 10-11 milioane, le-o primesc…cat s-o primit aicea ?
furat din casă, că s-o evaluat aşa, o Ungurii or trimis, probabil că-i sat
intrat în casă ! Nu vin din altă parte, unguresc, austriecii or venit acuma,
de-aici din sat se fura ! Dar nu era nu cea fundaţie austriacă. Acuma sperăm
ştiu ce casă, e… îi fura…ăăă, pentru că poate cineva o să-l ajute şi pe frate-
că ei neavând condiţii, înainte n-or meu cu materiale.
avut teracota în cameră, în bucătărie Pentru ce au venit austriecii ?
n-or avut, dar casa şi-or pus-o la O fundaţie o făcut…o dat nu
punct, bătrâneşte şi ei, cum or putut. ştiu cate cereri tip cu materiale de
Dar era o bijuterie, aveau baie, WC- construcţii la cele care trebuie să facă
u’, deci puteau să nu iasă din casă. Tot consolidări. Bine, noi nu am făcut
ca la bloc, aşa a fost casa lor înainte, cereri, dar frate-meu a făcut. Şi se
chiar dacă din pamant. Toată au pune în discuţie, probabil cer şi să le
tencuit-o, or betonat-o, or făcut dea la fiecare materiale de construcţii
baie…hidrofor aveau, boiler, absolut că sunt case care trebuie consolidate
tot, tot, tot ca şi la bloc. clar ! Dacă a noastră care n-o fost în
Ce…ce imagini vă mai vin aşa apă şi oricum trebuie să facem
în minte ? lucrări…de consolidare şi la grinda
Oameni bătrâni, din cămară e crăpat de sus pană jos,
oameni…care se calcă în picioare prea multe infiltrări, infiltraţii de apă
pentru ajutoare, pentru…asta-i urat, or fost…
asta…mi-e silă ! Ce nu mai puteţi uita, ce
De unde au venit ajutoarele ? imagini ?
O, de peste tot ! Şi-o venit, o V-am zis apa, argintiul apei…
venit…deci credeţi-mă, unii s-au Era argintie ?
îmbogăţit…deci dacă eu spun c-o fost Aşa…un luciu metalic, aşa
mană cerească pentru noi, că şi- când mă uitam de-aicea peste tot !
acuma am orez din ce-am primit şi Deci de la grădină, din fundu’ grădinii
zahăr ! Şi mulţumesc la Dumnezeu mele, pană la a doua gradină şi pe
şi…mă rog…că astea or venit de la stradă, aşa, era…acelaşi luciu. Parcă
104
urca cumva apa, aşa aveai senzaţia aia Dincolo de unde veneam noi, în
că-i mai sus acolo şi te-aşteptai să fundul străzii, iarăşi era apă.
cadă pe tine. Unde, pe Strada Lungă sau
Se unea apa cu cerul sau cum ? cum îi zice?
Nu, nu, dar acum sunt sigură Strada Lungă e aia care de la
că era mai înaltă, tot i-am zis lu’ soţu’, biserică mergi aşa…biserica e aşa…
păi dacă trecea peste terasamentu’ de Strada Lungă merge încolo şi vine
cale ferată, păi eu când mă uit ăla-i parcă încoace, unde zice Iakoboş, de
mai înalt şi sigur că venea pierdut ce nu ştiu. Şi aicea, asta e Strada a
încoace că…aicea urca, cum să zic, treia, a doua, şi după aia vine Strada
aicea iarăşi urcă şi-atuncea… Principală, cu biserica… Şi pe Strada
La mijloc rămânea… Principală, pana aproape de biserică a
Da, a rămas într-o groapă ! Şi fost apă, s-a oprit apa, am intrat noi
sigur că faţă de mine, terasamentul pe stradă aşa şi… cum să zic, pana la
era mai înalt, dar ea s-a oprit acolo şi nivelul ăsta în tot satu’ o fost apă, în
pierdut încoace! Broaştele care şi colo. Numai porţiunea asta de la
acuma…o invazie, încă aşa ceva nu biserică…şi-aşa n-a fost apă.
mi-am putut imagina, nu poţi să calci Şi casele ălea au picat ?
de broaşte. Eu seara ud grădina şi era Da! Aproape toate au picat!
aşa ca o groapă, că ele se bagă în Că pe Strada Lungă încolo nu
pamant, acolo unde am pus jetul de încoace, unde a stat frate-meu, în casa
apă, dacă n-au ieşit 20 de broaşte, una aia, când m-am dus şi am văzut fuuu ?
după alta…extraordinar de multe Toate au picat !
broaşte! Soţu’ disperat era cu…trei Şi ce aţi văzut, ce vă amintiţi
femei aicea pe capu’ lui şi cu socru- că aţi văzut ?
meu bolnav. Acoperişuri, mormane.
Şi cat timp a rămas apa aici? Peste lucrurilor oamenilor !
6 săptămâni parcă. Păi da !
Aici în zona dumneavoastră? Munca lor de…
Nu, aicea la noi pe stradă Acolo nici acum…acolo nu s-
cam…da, cam aşa, după 6 săptămâni a dărâmat nimica, acolo nu se mai
o putut să meargă astia încolo pe face casă, el nu…la el acolo a rămas
stradă, pe jos. tot, tot în mormane acolo.
Şi dumneavoastră când aţi Şi acuma ?
revenit acasă? Şi acuma tot acolo ?
În 5 mai, dai eu am venit, că la Şi el unde-şi face casa ?
mine nu era apă, şi pe acolo pe unde Aicea i-am dat noi spatele
am venit noi nu era apă. grădinii…i-am făcut noi act de
Şi pe unde aţi venit? vânzare-cumpărare, da’ nu i-am luat
De la biserică dreapta şi vii pe bani, da’ i-am făcut aşa ca să nu…să
strada noastră aşa, partea aia nu era. fie sigur,da ! Şi-o făcut fundaţia deja,
o primit, aşa, o primit nişte ciment!
105
CORNELIU DRAGOMIR
Fundaţia îi aproape gata şi-o instalat şi…cum arătam ! Că nici nu mi-am

modulul, s-o mutat deja la modulul luat hainele cele mai bune pe mine în
lui…şi…acuma şi-o cumpărat, şi-o noroi, pentru că călcai în noroi pana
luat bani din bancă, şi-o la gleznă ! Noi am avut cizme, eu n-
cumpărat…bolţari din ăştia, ce-s afară am cizme, fir-ar să fie eu am venit la
pe stradă…şi-şi construieşte mai bine, sat şi n-am cizme…de cauciuc, că eu-
cuscru lu’ sora mea şi-l ajută să-şi s ferită de plecat ! Orice-i de făcut,
ridice zidurile, acoperişul care lu’ sora face soţu’ când…Mi-o lăsat o vecină
mea trece complet la el, care l-a cizme, mi-erai mici, s-or dat cizmele,
salvat, că lor le-o făcut casă. Şi îl dă n-am primit…că dacă soţu’ era cu
lu’ frate-meu şi-aşa o să aibă şi el naveta şi plecat, eu nu mă duc, eu n-
căsuţă! am luat nici un ajutor ! Nu mă duc !
Care a fost momentu’ ce v-a De ce nu vă duceţi că era
impresionat pe dumneavoastră ? dreptul dumneavoastră?
Când m-am întors şi am văzut Nu m-am dus! Nu ştiu! Am
satul cum arată, că atunci când am avut aşa o jenă faţă de cei care n-au
plecat eu era noapte şi n-am apucat într-adevăr !
să-l văd....Duminică, da, când am Da, că unii oameni erau cu
venit în casă, în stradă…aicea-n sat şi casa picată, nu mai aveau nimic.
am văzut ce este… Cine a venit, că trăgeau
Aţi intrat în casă aicea sus? oamenii sau îmi aduceau cate
Da, da! una…mai este una cu care iarăşi ne
Şi v-aţi luat hainele? înţelegem bine, şi le ducea la ea, şi-
Mi-am luat nişte haine, da, şi atuncea le-aducea soţu’…Eu nu m-aş
marţi am venit şi mi-am luat mobila. duce să cer pentru…atunci m-am dus
Vai şi marţea ploua! Uo! Pe noi ne-o şi-am cerut lemne, da’ am zis aşa, ştiţi
ajutat Dumnezeu că ploua pana când ceva, lemne de foc sunt chiar nevoită,
am plecat noi şi nu ne-o plouat că n-o să am cu ce să-mi încălzesc
mobila, că nu, nu avea acoperit, el, bătrâna la iarnă ! Da’ nu mi-o dat !
maşina. Şi cel mai dureros a fost când Într-un final am făcut noi ce-am făcut
am coborât plină…aşa o…o asta de şi ne-am cumpărat şi lemne, de-am
umilinţă şi când am coborât în avut pana prin martie. Dup-aia ne-am
Judeţean, miroseam a baltă, a noroi, cumpărat o…un reşeu care-l mutam
a…mobila toată era îmbâcsită cu dintr-o cameră-n alta şi…am plătit 3
miros ciudat ! Şi am băgat-o acolo în milioane curentu’ ! Avem ratele
cămăruţa aia cu un tomograf dinainte şi rata pe care am făcut
vechi…şi cum arătam ! A trebuit să pentru materialele de construcţii, noi
mă duc aşa pe stradă, chit că era 12 avem pe coridor acolo luat…tot felul
noaptea, şi norocu’ meu, că prietena de…
mea pe strada aia stă, cu Judeţeanu’ şi Deci, practic dumneavoastră
m-o impresionat că profesoara şi cu n-aţi primit ajutor de sinistraţi?
asistenta şefă m-or invitat la un suc
106
Nu, nu, nu ! Nişte saci de Ştiţi, cum îs secuii şi nu sunt, ei nu

ciment am primit, atât ! sunt unguri, secuii nu sunt unguri,
De la cine ? sunt maghiarizaţi, dar nu sunt unguri !
Zice că primăria, da’ nu se ştie Şi cam cate naţii sunt pe-aici?
dacă nu cumva de la…au venit foarte Secui, sunt şi ceva unguri că
multe persoane fizice care au preferat eu îi departajez, clar ! Pentru mine
ei să împartă. Am auzit că…este secuiu-i secui, unguru-i ungur !
un…şeful patronatului pe România, Şi trăiesc organizaţi în
Miluţ, am auzit eu cu urechile mele, cercuri…
« Unde e BCA care l-am trimis eu în Da, în jurul bisericii, în jurul
Banat ? ». El are fabrice de BCA ! Păi bogătaşilor, banu’ vorbeşte…bună
deocamdată BCA cu care au făcut ei, piesa aia care vorbea cu banu’
zice că-i al ANL-ului. El or fi trimis, vorbeşte.... Holograf, da. Voi sunteţi
or fi donat special în Banat, pentru nu maghiarizaţi, voi aveţi o identitate, voi
ştiu cine…pentru toate satele astea ! aţi pierdut limba undeva pe
Şi…unde-i ? De ce la Ionel, atunci, s- drum…da’ nu trebuie să simţiţi aşa că
o făcut casă din lemn ? tot ce vine dinspre Ungaria e foarte
Şi ei ce-au răspuns ? frumos. Eu sunt foarte directă, eu
Nu ştiu ce-or răspuns, că eu vorbesc pe şleau cu ei, nu…
am auzit la OTV... Ei ce vă răspund ?
Cred că atunci se trezeşte în Nu-mi răspund nicicum că am
fiecare om, la dezastru, fărâma aia de soţu’ ungur, probabil că…dacă aş fi
umanitate, care undeva cred că stă româncă, deci necombinată cu ungur,
ascunsă în fiecare. Şi nu ştiu de ce nu- m-ar privi ca pe-un şovin, da’ eu nu
i dă drumu’ şi conjunctura şi educaţia sunt şovin, nu sunt şovin, nu ! Că nu
şi goana după a avea şi nu ştiu dacă mă măritam eu cu ungur ! Însă
asta e… nu ştiu dacă ungurii de-aici nu…sunt lucruri de bun simţ.
n-au totuşi specific romanesc, vedeţi Dar inundaţiile au schimbat
mie nu-mi place la romani ideea asta aşa relaţiile între dumneavoastră şi
de « a avea » casă mare, maşini vecini ?
scumpe, fără a se gândi la ziua de Nu, tot bine am fost şi-nainte
mâine…Eu vă zic, sunt idealist, dar şi bine voi rămâne ! Nu, nu cred că le-
totuşi sunt pragmatică. Să te gândeşti au modificat, mă înţelegeam bine şi-
prima dată să …poţi să pui banu’ să-ţi nainte.
facă ban, nu să ţi-l bagi în nişte ziduri De Paşte ce-aţi făcut, cum a
şi-n maşini bengoase şi-n …deci ăst e fost, a fost greu Paştele ?
şi-n sat aici, aicea ei, ăştia secui nu ştiu De Paşte a fost foarte greu!
dacă n-or împrumutat unii de la alţi Era dezrădaci…na
romani multe din chestiile astea, dezrădăcinare…am simţit. Mai am
pentru că ungurii, cum sunt socrii casă unde să mă întorc ? Deci e foarte
mei, cum îi soţul meu, e ungur nu important să ai…noi am stat şi-n
sunt aşa de…încărnaţi aşa, şovini ! chirie în Timişoara, da’ aveam casa,
107
CORNELIU DRAGOMIR
cuibul nostru, pentru că îl plăteam şi Şi-o evaluare corectă, da ! Eu

era intimitatea şi lucrurile noastre, nu am vrut…ei imediat s-or…că duc
şi…căminul nostru ! Deci sentimentul ajutoare, ca primeşti, că hai facem, o
ăsta de dezrădăcinare cred că nu-l mai făcut lăptărie, nu ştiu ce! Nu dragă,
si măi numai când eşti. Eu am fost fără salar, fără nimic deci noi vrem să
plecată în Ungaria nu ştiu cate luni şi fim…să ni se respecte demnitatea!
n-am simţit, n-am avut senzaţia asta Ce ? S-au întors unii oameni, e-
de dezrădăcinare. adevărat că cei care totuşi, or avut
Pfu ! aşa…nu ştiu de ce acolo bogăţie şi-or construit lângă casa aia
m-am dus prima dată. De da’ cu aia făcea mai mult ! Deci e
sărăcie…Deşi aici se vede că a fost o munca lui, e dreptu’ lui, eu nu-s
gospodărie, după gard. supărată pe bogaţi, dimpotrivă or fost
Acuma eu să vă zic încă ceva. bogaţi, bogaţi să rămână ! Să se facă şi
Au fost case în satu’ ăsta care oricum mai bogaţi ! Că ăla nu l-ai lăsat în
s-ar fi dărâmat sau au fost deja stradă, care o avut cocioabă, frumos,
dărâmate pe jumate şi…li s-au făcut ăsta e un gest creştinesc, normal !
case noi, deci fiind ca a doua casă. Nu În ce a constat efortul colectiv
ştiu cat îi de drept şi cum s-o împărţit de stăvilire a apelor ?
dreptatea. Eu nu zic că ăla trebuia să Păi aicea, da’ or plecat cu
fie lăsat pe dinafară, dar să bagi tu tractoarele, săracii, or plecat târziu
într-o cameră şi-o bucătărie, deja, că n-or fost anunţaţi! Şi or lucrat
indiferent că el o avut căsoaie sau c-o noaptea 21 pe 22…or lucrat toată
avut cocioabă, iar n-a fost drept, iarăşi noaptea, nu ştiu pe unde, s-or tot
ne-am întors la comunişti atunci cu auzit tractoare! S-or dus oamenii.
ideea aia ! Adică or fost oameni care La construirea digului sau
or agonisit şi-or fost gospodării super, unde !
chit că erau din pământ, dar erau Nu, aicea, nu ştiu ce-or făcut
tencuite, erau şi betonate, podite, prin sat să oprească ei apele la sat să
faianţate, gresie aşa…erau gospodării! nu vină. Da’ era târziu, că dacă or
Şi-atunci primele case cum au fost, ajuns în Ionel, trebuia dincolo de
care au şi căzut primele, le-or făcut Ionel să lucre, cum or mers acum la
foarte bine, cameră şi bucătărie…ar fi Timiş. Da’ trebuia organizaţi oamenii
trebuit la aia – zic – „Mulţumeşte la că nu se duc de nebuni ! Cum, unde
Dumnezeu c-or venit inundaţiile” să te duci ? Că aşa m-aş fi dus şi eu
Dar cei care or avut gospodării mari dacă ştiam fix că eu trebuie să iau
şi-au primit tot o cameră şi-o lopata asta şi-o pun acolo, mor atâta,
bucătărie…nu ştiu dacă e drept, adică bucăţica aia de muncă, dar o făceam,
ştiu precis că nu-i drept ! Ei, asta a dar trebuie organizare, nu ? Ca-n
vrut asociaţia, asta am urmărit eu cu orice gospodărie, cineva trebuie să
asociaţia : inventarierea caselor, cum gândească.
au fost… Da’ aţi luat dumneavoastră
O evaluare corectă ! aşa, spirit de iniţiativă, ca… ?
108
Eu am luat, da’ nu m-asculta scoică, o venit soţu’, o făcut groapă, o

nimeni ! Deci, eu nu…cum să zic, eu făcut scurgerea asta şi am aruncat cu
am vorbit în şedinţă, am vorbit, a fost găleata apă în WC şi eu nu m-am dus
foarte mulţumită lumea cu asociaţia în curte şi-am avut WC. Deci, asta e
şi-o avut încredere. O deturnat, o chestie de, oare să fie ei proşti aşa…,
deturnat asta sensu’ asociaţie! se poate, că-s şi proşti şi înapoiaţi, că-
Cine ? s bogaţi, îi vezi cu tractoru’ şi totuşi
Aicea, Viorica asta de pe pompează apa la moară. Au tractor,
strada noastră, da’ nu ea, avocata ! Or au pământ afară şi totuşi nu ştiu,
deturnat sensu’…or făcut lăptărie, şi- cineva or trebui să-i educe, eu chiar
o făcut încă o casă în curte, o primit am zis ei ascultă la Radio Budapesta,
termopane, o primit nu ştiu ce păi de-acolo ar trebui să înveţe cele
maşină, o primit…deja a tras focu’ pe mai mari lucruri că ăştia sunt
spuza lor, a câtorva oameni dinaintea noastră cu mult.
negândindu-se la toată lumea. Credeţi că sunt reticenţi la…
Au primit ei maşina Da, sunt reticenţi la civilizaţie,
Asociaţiei ? la spălat cu săpun, la…chestii de
Zice că a primit de la avocată, genu’ ăsta.
avocata fiind fiica bărbatului ei…aia Credeţi că se vor schimba
se zice c-o primit de la nu ştiu ce, că lucrurile ?
ea e avocata Asociaţiei Maghiarilor Eu mă gândesc că dacă s-ar
din judeţ şi chestii de genu’ ăsta’, începe cu şcolile, aş tăia şi-aş
maghiarisme de-astea care…sunt spânzura în învăţământ ! Credeţi-mă
urate ! Eu n-aş fi putut ! Eu m-am că de acolo aş începe ! Aş da salarii
gândit efectiv s-ajungă şi satu’ ăsta să super bune în învăţământ şi în
fie pietruit, de ce nu şi-o canalizare, să sănătate, armata, poliţia, judecătoria,
nu stau eu cu groapa-n curte, nu ? Să ăştia i-aş plăti, să nu aibă ce să…aşa.
chem vidaja din doi în doi ani sau nu Şi i-aş obliga să se ocupe de…Noi am
ştiu ce. Deci m-am gândit că se pot făcut această educaţie comunistă, am
face o grămadă de lucruri. Dacă eu vă făcut gospodărire. Le învăţa pe fete să
zic că la primărie în Uivar, în mileniul gospodărim o bucătărie, o casă ; am
III, în clădire era budă din aia din făcut bunele maniere, dar de ce acum
lemn şi cu groapa sub ea ! Turcească ? nu se mai fac ? Am avut oră de
Turcească ? Educaţie Civică şi de…şi-n liceu am
Da-i posibil aşa ceva, în avut organizare şi nu ştiu ce ! Dar de
clădirea înglobată, în clădirea ce acum nu se mai face ? Pentru că nu
primăriei, bun, or venit inundaţiile, le mai pasă de ce vine după noi ! Da,
acuma au de toate. Că fondurile eu ştiu că n-au bani, învăţământul…şi
alea…da’ de ce pana acuma n-or fost ţi-e mai mare mila. Eu am o prietenă
fonduri ? Eu vă zic, când ne-am în Timişoara, este asistent universitar
mutat în Otelec, ne-am mutat în şi de-abia trăieşte de pe o zi pe alta. Şi
chirie, primul lucru am cumpărat o trăieşte cu hainele încă 20 de ani,
109
CORNELIU DRAGOMIR
modificate, na, fiindcă acum profesor dus la ăsta, în fundul grădinii, am

universitar şi-o avut ceva cheag şi strigat « Pişti,, a venit curentu’ ! » Asta
aşa… o fost, că am ştiut că o s-am apă, că
Dar credeţi că inundaţiile astea mă pot spăla şi încă un moment
i-au schimbat pe oameni ? drăguţ, impresionant o fost când or
Păi cred că i-au schimbat, că venit ungurii din Ungaria, tineri aşa ca
or mai văzut şi ei o scoică de WC, că voi, să stropească străzile, să
or primit unii obiecte sanitare, ăăă… dezinfecteze. Şi mi-o plăcut modul lor
Care a fost cel mai urat de a socializa, chiar dacă nu ştiau
moment pe care l-aţi trăit în aceste nicio boabă. Ungurii-s unguri, secuii
inundaţii ? îs secui, să ştiţi asta de la mine, poate
Asta, chestia cu apele, cu că o s-o constataţi! Pe de o parte
ploile, cu casele, zgomotul casei s…ştii cum îi secuiul, cam cum îs
căzute, gata, a mai căzut o casă ! poate oşenii noştri.
Le vedeţi ? Aşa mai deosebiţi.
Nu, se aud ! Se auzeau Ca muntenii noştri, să zic aşa
atuncea, ziua aia. S-o auzit în 23, mai dulci. Nu ca omu’ de la munte,
prima casă când o căzut. mai dârz, mai dur, mai om de către
Aţi văzut-o ? pădure, ştii… ?
Am văzut-o după aia, dar am Mai antisocial aşa…
auzit-o de-aicea. S-o auzit zgomotul Da, da !
ăla: uuuu! Şi ungurii ?
V-aţi speriat atuncea ? R.:Ungurii nu, mai civilizată.
Da’ eu eram speriată, nici nu Mi-o plăcut cum s-or strâns ei în
ştiu cum… gaşcă şi-or stat pe jos acolo. Eu
Da, sunteţi un om cu spirit de ziceam “Haideţi în curte aicea.” Le-
iniţiativă! am dat apă, că deja aveam
Da, da’ nu simt că, ştii hai să curent…mă mândream că pot să le
zic că fumez, că beau cafea, da’ la dau apă să-şi umple ei rezervoarele
mine este emoţional, deci mă astup astea. Şi cum au stropit ei toate
pur şi simplu de la o enervare !Se străzile, şi-n curţi şi…or venit şi-or
întâmplă ceva acolo şi nu mai pot să lăsat D. tot felul de…
primesc aer. Dezinfectanţi.
:Dar începând aşa, întorcându- R.: Dezinfectanţi, da ! Ştiu că
ne la inundaţii, care a fost cel mai atunci am avut D., aproape un an am
frumos moment ? Aşa, când aţi simţit avut, cat am tot primit. Eu tare mult
că Dumnezeu există… dezinfectez WC-uri, chiuveta şi zic
Când o venit curentu’! Mi-o “Vai, ce bine, vai!”, că eu de-atuncea
venit să ies pe stradă, să ţip, am şi am început să folosesc D..
plecat « Oameni buni avem curent ! », Cu mâncarea cum vă
că mai erau aici, în vizita la locuinţa descurcaţi atuncea, în timpul
lor. Zic « O venit curentu’ », m-am inundaţiilor?
110
Da’ am avut din ce să gătim, unilaterală, nu era din ambele părţi.

că am primit conserve şi le-am mai Eu zic că şi-nainte care or ajutat, eu
dres, le-am mai…am primit cartofi, nu-i văd schimbaţi pe cei cu care am
deci eu nu mă plâng. De mâncare trăit bine înainte, la fel îi văd !
niciodată nu m-am plâns. Am primit, Da’ erau oameni care v-au
eu zic că mai mult decât o fost dezamăgit ?
nevoie ! Tot, tot, tot s-o primit, nu Da !
pot să zic: ulei, făină, zahăr, orez, gris, Şi le-aţi spus ?
pesmet, şi pesmet domnle, pe Nu ! Că nu-i cunosc, deci nu-
cuvântul meu, şi la asta s-au gândit, că mi permit ! Bună ziua, Bună ziua !
faci un şniţel acolo! Carne…tot, tot, Deci dacă era unu’ dintre cei care erau
tot s-o primit! Ăăă, lapte la cutii s-o aici aşa, deci la vecinu’ i-am spus
primit atuncea, apă minerală nici nu atuncea « Măi, te-ai lăudat că ne duci
mai vorbesc, baxurile. Duceau la şi pe noi cu tractorul » « Că, vai
biserică… Degeaba ai avut alimente, că… » « Ei bine am înţeles, numai ca
poate mai mult decât am avut înainte, să spun aşa. ». Ei, eu nu sunt genul de
nu asta contează. om să nu zic ce simt !
Ieşeaţi pe uşă şi… Sunt…încă trăiesc sub
Ne-am împărţit din ele, am dat imperiu’ apelor. Foarte…nu ştiu, mie
la cine m-o ajutat, ştiţi, timişoreni, le- îmi place foarte mult apa curată când
am dat .i lor, am zis, eu nu am două mă spăl ! Nu-mi place apa, mi-e frică
stomacuri. de apă ! Nu mi-e frică de foc ! Nu ştiu
Dar când ieşeaţi pe uşa casei, de ce, ah că-s zodie de foc, d-aia,
care era primul lucru pe care îl Berbec.
vedeaţi, atunci pe 5 ? Foartea frumos...
Oameni disperaţi, în centru, Ia spuneţi-mi care a fost cel
oameni disperaţi. Fiecare se uita, mai nefericit moment, cel mai
venea să-şi vadă gospodăria. Ah, dezamăgitor, acela care v-a luat
bineînţeles, eu când îi vedeam să-şi armele din mană ?
vadă gospodăriile « Haideţi la cafea, Asta, oamenii !
hai să mai vorbim, hai să… » Numai oamenii ?
O doamnă aşa mai sociabilă, Da, numai oamenii. Atitudinea
mai… lor, nepăsarea lor…deci, gândul
Eram sociabilă atunci. numa’ la acuma, gândul numa’ la ei,
Adevărul e că de atuncea mă cunosc egoismul, individualismul, asta
mai bine cu nişte oameni. mă…mă doare la culme la oameni !
Şi ce-aţi aflat despre oameni, Spuneţi-mi, vă rog, aşa când
ce vă povesteau ? eraţi pe prispă şi vă uitaţi de jur
Erau obosiţi şi acolo unde au împrejurul casei, care erau lucrurile
stat trebuiau să lucre din greu şi ei de cel mai impresionante pe care le
obicei, care-s mai bolnavi aşa, nu vedeaţi?
lucrau. Solidaritatea era de multe ori
111
CORNELIU DRAGOMIR
Animalele mele: păsările, între…astea sunt bârfe la colţ de

pisicile, astea mă impresionează şi stradă şi nu rezolvăm nimic. Deci eu
acum. Dacă vreau să mă relaxez ies simt nevoia să mă duc să spun acolo
afară şi vorbesc cu animalele şi cu unde trebuie.
păsările. Sunteţi mai practică şi
V-ascultă, credeţi că v-ascultă? aşteptaţi răspunsul.
Da, sunt de-alea, că eu le ţin în Da! În acelaşi timp sunt
ţarc, curcile, le-am dat drumu’ şi-s în idealistă, da’ îmi acelaşi timp nu, nu
casă aici, sunt pe beton, nu se duc să sunt…lipsită de spirit practic şi de
pască. Nu ştiu, ei n-au mamă, pe mine pragmatism.
mă au, vocea mea! Ca omu’, după De realism pană la urmă!
fiecare se duce! Eu nu le spun…nu-s Da, da, de realism, iau viaţa
spulberatele mele, nu le alung, nu le cum este! Însă mă închid în mine aşa
şăşăi, nu le şişăi, pisicile, nu maş, că mă, mă simt neînţeleasă aici în
câinele, nu! Niciodată nu! satul acesta, cel puţin aicea, deci este
Ţineţi la animale! o prostie să te gândeşti – asta să am
Foarte mult! Deci, am eu acum - şi să stau pe ele, că am
aj…deci eu, eu sunt…am început să acolo cămara plină şi-aia fără să mă
fiu o introvertită, că nu-i bine, e gândesc că, copiii mei o să aibă
bolnăvicios. Deci încep să nu mai nevoie peste câţiva ani de ceva în
comunic, că nu mai am încredere! satu’ acesta în plus, nu? Dacă nu erau
Conştientizez totul şi cred c-o să vină inundaţiile nu erau pietruite străzile,
tot din mine vindecarea! nu s-o gândit nimeni – hai să facem
Dar numai dumneavoastră aşa o acţiune de masă, cu o sută şi
puteţi sparge aceste gratii. ceva de tractoare – când ne batem cu
Sigur! De-asta nu plec în sat, pumnu-n piept, că suntem sat bogat!
vine lumea la mine, sunt câteva Să cerem aprobări, să colaborăm cu
persoane care vin şi mi-e drag că vin, primăria, trebuie să găsim portiţa s-
dar nu pot să fiu de acord aducem noi cu tractoarele…pe stradă
întotdeauna cu ele, le spun şi atunci să pietruim, să fi...intrai, fiu-meu când
poate unele nu mai vin. Da’ îşi dau venea la mine rămâneau împotmoliţi
seama că nu-s rău intenţionată. Dar în stradă, dacă era ploaie.
omu’ nu vine…numai’ din interes Aşa de ocolită era strada?
vine omu’, că asta-i. Păi da, nu s-or apucat
Eu nu cer, deci nu-i bine că constructorii pană n-o venit din alea
sunt aşa, deci nu e bine! Dar acum de mari, mari, basculante mari, mari, or
ce să cer eu de la acela, când ştiu venit şi-or…de două ori or turnat
că…eu ca om nu trebuie să fiu aşa, de piatră pe stradă!
vecinu’, neapărat când sunt anumite Da’ acum era şi mai moale
drepturi şi anumite, doar…degeaba pămantu’, intra piatra-n el!
mă duc eu să plâng la vecini „Ştii că Da, da, dar atunci de două ori
am întreruperi de curent.” sau or adus…
112
E mai urat satul acum, nu? Da’ v-au fost utile scândurile,
Da’ n-o fost cine ştie ce nici nu?
înainte! Că erau gospodăriile îngrijite, Păi sigur că da, uite ce-am
dar de exemplu, cum acum la mine e făcut, căsuţa curcilor. Da’ ştii e
neîngrijită în stradă, la mine n-o fost spaţioasă că dacă plouă afară ele-s
aşa înainte, aşa vedeai înainte şi case sensibile la apă şi să aibă loc acolo să
mari, neîngrijite în stradă. Nu se învârtă, să mănânce, să bea apă, le-
este…hai să fac, că face şi vecinu’ sau am montat şi bec.
hai să fac că o bătut toba şi o zis să Azi noapte, ieri la 4 a trebuit
fac şanţuri, hai să…nu ştiu, erau veri să le închid şi azi-noapte am aprins
din alea caniculare, prăfuite, nu ştiu becu’ acolo şi-or mâncat şi dup-aia s-
ce, praf, colb pe trotuar…nu, nu-s or culcat.
foarte…acum să zici că e o scuză, da’ Vă mai duceţi aşa noaptea pe
povesteau şi oamenii care-or lucrat la la ele?
Ionel, ăştia care-or venit şi-or luat Da!
pământul caselor demolate şi-or Că vi-s dragi.
zis…or început să-l înşire pe stradă, Oh, Doamne, şi urate-s
acolo în fundul grădinii, aşa or primit Doamne când cresc! Când îs mici îs
dispoziţii, că şi pe-o parte şi pe alta. drăguţe, aşa curcile tare-s prostovane.
Şi-am zis „Domne pe porţiunea liniei Da’ v-aţi temut că o să vă
mele n-ai să pui peste mine, uite aici moară animalele când aţi văzut
stau şi n-ai să pui!” Aşa de tare am vâltoarea aceea de ape?
fost…şi s-au oprit! Pană la linia mea Da, m-am temut că o să vină
şi n-au mai venit pe stradă! ceva molimă. Aaa, câteva, vreo două
Deci, ce-au vrut să facă, nu…? găini or murit atunci săracele, una a
Pământul de la casele murit, o fost călcată în picioare acolo-
demolate…de aici, l-or adus pe străzi n cotarcă.
să-l pună pe marginea străzii. Aşa au De ce?
primit ei dispoziţie de la primărie. Eu Păi or stat acolo 30 şi ceva de
nu le-am dat voie, n-au mai venit. găini în spaţiu de 1/1 sau cat le-am
Aceiaşi oameni, mi-or zis şoferii „Da ţinut.
doamnă aveţi dreptate, noi am primit Cat le-aţi ţinut în cotarcă?
dispoziţia asta, dar oare cum ăia din Două zile şi dup-aia le-o dat
Ionel or găsit o groapă la marginea drumu’ jos…şi le-au lăsat deschise şi
satului şi am cărat tot acolo?” curtea aici o fost lumea lor, c-o fost
Foarte multe firme or fost şi- iarbă. Eu am grădină frumoasă, anul
or venit şi oameni, persoane fizice, trecut pusă la punct cu de toate! Şi am
din Ardeal cu scânduri, cu…că m-am dat tot ce-am avut anu’ trecut în
pomenit într-o zi peste gard cu două grădină, am împărţit mazăre, cu cine
scânduri. Zic „Da’ ce-i cu scândurile n-o avut, morcovi. Şi anu’ acesta, vezi
astea?” „Da’ o fost din Ardeal nu ştiu cum e Dumnezeu îţi dă înapoi. Eu am
cine.” fost tare bolnavă în primăvară, nu m-
113
CORNELIU DRAGOMIR
am putut ocupa de grădină, n-am avut

aproape nimic. Nimic n-am avut de
fapt, pană târziu când am început să
mă pun pe picioare! Că am un diabet
diagnosticat abia acuma, dar tare urată
boala asta, c-o început cu oboseală, cu
îngrăşare, 15 kg am pus pe mine în
câteva luni, şi n-am fost în stare de
muncă. Soţu’ cu naveta…na n-a putut
singur. Şi acuma ce crezi că mi se
întorc? Nici nu-mi dau seama, cineva
vine cu dovlecei, oamenii ştiau că
da…că n-am avut şi cei cărora le-am
dat, tare mi-aduc aminte, stai că ţie ţi-
am dat…ţi-am dat ceva!
Caută omu’ să se
recompenseze.
Şi aşa am mâncat şi mazăre şi
fasole verde. Aşa, acum între timp
mi-am pus şi eu, am primit nişte
răsaduri cu varză, le-am pus, le ud,
acuma pană şi ceapa verde am pus,
târziu de tot, acuma.
Viaţa tinde spre normalitate1
Spre normalitate, da! Da,
începe lumea să reintre în normal!
Sunt unii care aşa, de exemplu, am
avut o familie cu care ne vizitam
mereu. Ei, acuma, cred că-s aşa de
avuţi ei…că văd că nu mai dau pe-
aici. Eu niciodată nu mergeam la ei,
ca să zici că na, de-aia că nu merg eu!
Chiar am zis „Mă, nu mai vine Piciu’
încoace deloc.” Venea şi stătea ore în
şir iarna! Şi-atunci aveau nişte văcuţe,
nişte…na acuma am înţeles c-o să-şi
facă ceva fermă în stil european. Da’
nu mă deranjează, să le meargă bine
de fapt, da’ mă gândesc uite vezi cum
îi omul, eu oricum nu-i simt lipsa, că
de multe ori era obositor pentru m
ine să-l ascult.
114
„Când am venit acasă am spus «Aici e raiul pe pământ!», nu mi-am

mai recunoscut nici curtea. Ce să vă spun, n-am mai recunoscut curtea. [...]
Apele astea mi-au dezvăluit adevărata faţă a oamenilor, asta mă doare pe
mine.... indiferenţa asta.”
Emilia Biriş, femeie,
ortodox, cadru didactic, 54 ani,
localnică Otelec
Contribuţia deosebită adusă prin

publicarea materialului de faţă este
sublinierea grijii speciale pe care un
sociolog, antropolog, etc, trebuie să o
aibă atât faţă de analiza comunităţii din
care intervievatul face parte dar şi asupra
mediului antropic şi al cadrului natural.
Respondenta subliniază, discret dar coerent atenta atenţie pe care marketerii unui
dezastrutrebuie să oaibă atât asupra membrilor comuniăţii cât şi al bunurilor
acestora, animalelor domestice şi cele sălbatice.
Din lectura interviului reiese o atenţie specială acordată detaliilor aparent
nesemnificative, coerenţa datelor furnizate şi relaţia specială ce s-a stabilit între
intervievatori şi intervievat.
Programarea temporală: Interviul a fost înregistrat în două
etape:
La ora 13.30, în data de 6 Iulie 2006, volumele 1, 2, 3, 4- faţa A,
La ora 10.30, în data de 7 Iulie 2006, volumele 4, faţa A, 5, 6;
Scena: Spaţiul de realizare al interviului a fost ales de către
intervievată, acesta fiind curtea domniei sale. Precizăm că înregistrarea
este animată de gălăgia provocată de animalele din ograda, vesela
ogradă a doamnei profesoare.
Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au
participat studenţii Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir în calitate
de intervievatori, iar doamna prof. Emilia Biriş în calitate de intervievat
ne-a expus reprezentările sale discursive în ce priveşte dramatica
experienţa ce a avut loc în primăvara anului 2005.
115
CORNELIU DRAGOMIR
Cum o venit apa? R.:Nu, nu! Apa a venit

Deci era, ăăă, în 23 aprilie o foarte…deci într-o săptămână a ajuns
fost, seara pe la opt, opt şi jumătate. la 2 metri şi jumătate, chiar 3 metri.
Si am văzut cum vine apa prin Aicea la mine aşa a fost.
gradină pe cărare şi într-o jumătate de În curte a fost de 3 metri?
ora apa a fost cam de jumătate de Aici aşa, da, 2 metri şi
metru, am urcat în casă. jumătate a fost, în grădină 3, că e mai
Dvs. staţi în partea mai de jos joasă grădina.A fost apa mai
a satului? înaltă…Nu! Numai exteriorul! A fost
Aşa se pare, n-am ştiut asta apa mai mare decât mine cu mult şi
pană acum! Dar aşa se pare, după atunci am fost…mi-au ajutat foarte
cum au venit apele, şi …m-am retras mult. Au fost şi voluntari şi de la
în pod cu câinii şi pasările. pompieri care veneau în bărcile şi am
O.I.:Eraţi singură? putut să-mi hrănesc pasările în pod.
R.:Da, singură! Si au venit cei Aţi urcat toate animalele în
de la pompieri, mă gândesc că erau, pod!
deci echipe de salvare cum s-ar zice Da!
ca să evacueze satul, eu am refuzat să De ele v-a fost cel mai milă?
plec. Nu m-am gândit că va fi apa aşa Da, de câini mi-a fost, de câini
de mare şi am stat până a doua zi în mi-o fost cel mai, cel mai milă. O
jurul orei 11 aşa. Am intrat în panică săptămână au stat in pod, urlau, am
deja, nu era nimeni, mai trecea câte o venit aicea, n-am putut să urc, c-am
barcă, n-aveam cu cine comunica şi văzut pereţii povârniţi, mi-o fost
m-am hotărât să ies! teama şi atunci am zis că… şi m-am
Nu v-a spus nimeni c-o să gândit că daca vor cădea pereţii şi
vina apa? Nu aţi fost prevenită? podul rămâne atunci am să am curaj
Nu! Am ştiut de la radio că a să urc. Si am urcat şi i-am scos. Si am
fost inundat Foieniul şi pe urmă am locuit în cort şapte luni.
auzit-o chiar pe ministra Mediului, Venea pe 23 apa,
Sulfina Barbu, că apele sunt în dumneavoastră aţi reţinut exact data.
retragere. M-am liniştit şi peste două Da, la 8 jumătate, 9 aşa,
zile apele au venit exact la noi, deci seara…
am fost total dezinformaţi în ceea ce Si cum venea?
priveşte… Cum a venit apa? Deci am
Eu ştiu de Foieni, pe urmă văzut-o cum vine pe cărare şi foarte
am aflat că se îndreaptă spre Ionel, repede, în câteva minute am văzut un
am sperat că, mă rog, va rămâne. lac întreg, până la cat se putea vedea
Terenul este foarte vast aşa şi va prin gradină era numai apă. N-o venit
rămâne, m-am gândit că poate ajunge foarte năvalnic, dar totuşi susura şi o
pană la marginea satului sau ajunge venit repede, deci nu cu valuri mari,
pană la glezne şi nu… dar repede şi pe urmă s-o şi
O.I.:Nu vă gândeaţi ce va fi? învolburat. Îmi închipui ce, ce
116
învolburare o fost în casa dacă o milioane şi pentru curentul electric n-

putut să scoată uşile din balamale... am mai avut bani. Si alţi bani nu mai
Vai de mine! primeam din bancă! Si m-au ajutat
...şi fotoliile şi totul o plimbat pentru tencuit, aaa, societatea aceasta
prin casa, şi biblioteca a, cum sa spun, Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu 10
a pus-o aşa oblic pe perete. Deci cu milioane, fundaţie, da, ceva, cred că e
cărţi e grea, nu, deci a fost o mişcare o fundaţie, cu 10 milioane.
acolo! V-aţi speriat aşa, v-aţi dus la
V-a distrus totuşi cărţile? cuşca să luaţi animalele sau ce-aţi
Da, tot, tot. Mi-au rămas ceva făcut?
cărţi care au fost mai sus şi pe pereţii Da, rapid! A trebuit să…până
care n-au căzut. Dar, majoritatea… le-am dus, că era apa până la
Ce-aţi gândit în acele genunchi! Da, le-am dus în pod.
momente? Care au fost primele animale
A, nu mi-o fost teamă! Nu mi- care v-au fost aşa mai dragi?
o fost teamă. Bibilicile au fost primele, pe
V-aţi gândit vreodată la urma câinii, am avut doi câini,
posibilitatea inundaţiilor? amândoi au murit intre timp. Pe unul
Nu, aici n-au fost niciodată l-o lovit maşina, că era o circulaţie
inundaţii. N-a fost şi în mod normal intensă aicea pe timpul construcţiilor
dacă n-ar fi fost o eroare de undeva, şi unul a murit acum de curând. Seara
nici n-ar fi venit apele. Sunt 40 km de am urcat totul. Raţele n-am putut să
la Timiş până la noi. Nu se putea să le urc, nici n-aş fi putut să le prind, ele
inunde. Daca, dacă nu s-ar fi rupt şi cu… le plăcea şi nu le plăcea prin
digurile în mod intenţionat, deci s-au apa aia! Când am venit erau…deci
rupt digurile ca să salveze nu ştiu ce! apa era cât gardul, ele erau… Spre
Ca să salveze, spun ei că voiau să dimineaţa apa a fost cam aşa, deci
salveze Timişoara şi Lugojul, ceea ce 1,50 şi pe urma când am venit după
mă îndoiesc. Voiau să salveze altceva, 2-3 zile, erau foarte obosite, aveau
nişte vile, nişte eu ştiu ce piscine, ce cearcăne, deci erau înfometate, nu
aveau ei pe-acolo la mânuţă. Aşa este, mâncaseră nimic. Le-am închis acolo
nici n-ar fi fost aceste case, dacă nu şi le-am lăsat mâncare şi apa.
erau vinovaţi! N-ar fi făcut nimic! Am plecat, ştiu că m-a
Pe dumneavoastră v-au ajutat întrebat cineva: „Unde vă duceţi?” am
aicea cu casa? zis: „Nu ştiu!”. Deci a fost starea asta
Nu, pe mine nu m-au ajutat de „Nu ştiu”. Este ca şi, nu ştiu să
autorităţile, pe mine m-au ajutat spun, mai mult am trăit pericolul
colegii cu cât au putut si ei. Colegii m- acestora al apelor după ce s-au retras
au ajutat şi o biserică adventistă din apele. Atunci am fost mai
Timişoara, de Ziua a şaptea, care mi-o înspăimântată decât ca si momentul
pus curentul electric, pentru că eu am în care s-a întâmplat. Atuncea am luat
împrumutat din bancă 200 de totul aşa cu sânge rece. Mult timp
117
CORNELIU DRAGOMIR
după ce s-au retras apele, tot timpul oameni care n-au fost în apă, cu 40 de
vedeam apa şi simţeam cum mă duc saci – 80 de saci şi eu cu 0 saci, nici
prin ea şi…dar acum am mai intrat un un sac absolut! După ce am făcut
pic, dar tot îmi aduc aminte... şi de scandal, mi-au spus că am gura mare,
câte ori, în partea aceea înspre grajd am obţinut şi eu acolo…
am nişte grinzi foarte mari, alea au Dumneavoastră care sunteţi
căzut, şi acum de câte ori le văd la loc un dascăl…
mi se…pur şi simplu plâng pentru că Ştiţi cum sunt dascălii
nu mi-am imaginat vreodată c-o să consideraţi. Da, considera că în cazul
mai fie casa la loc şi… acesta cu apele nu mai, cum să zic,
Aţi reuşit cu greu s-o repuneţi fiecare om avea dreptul să-şi
la loc? primească partea ce i se cuvenea.
Da, deci am căutat bani în Indiferent ce! Evaluarea s-a făcut de
banca, am găsit doi meşteri foarte Comisia de la Timişoara, dar cine a
buni din Harghita, şi buni meşteri şi ţinut seama de cei care au evaluat?
oameni de suflet, şi… Aici în sat nu Nimenea! Pentru că repartiţia
m-o ajutat, nici pe bani n-o vrut să materială se făcea de la Consiliul
lucreze nimeni! Nici autorităţile nu m- Popular şi n-o ţinut seama, nu, nici
au ajutat, deci s-au făcut aici aşa nişte, poveste! Ştiu ei să citească, în folosul
cum să zic, afaceri pe seama celor lor...
inundaţi, pentru că cei de la primărie Am rămas toată noaptea, v-
au împărţit cum au considerat ei şi am spus, în pod. Toata noaptea, da cu
spre cei care au crezut ei, nu spre cei animalele, toată noaptea am auzit în
care aveau nevoie. Chiar şi acei 10 jurul meu cum cad casele. Nici atunci
milioane pe care i-am primit noi prin nu m-am înspăimântat, n-am ştiut că
ordonanţa de, de Guvern, şi aceia eu interiorul, deci pereţii de
i-am primit ultima pe listă, şi în luna compartimentare nu sunt din
decembrie, parcă prin 18, deci înainte cărămida, n-am ştiut! Ştiam că
de Crăciun şi cu contestaţie. Pentru că exteriorul e cărămidă, dar n-am ştiut
oamenii care nu erau în apă, au luat 8 că interiorul nu e cărămidă! Si nu m-
milioane şi mie mi-au pus tot 8 am temut că va cădea casa! Ştiam că e
milioane. Si acelaşi lucru s-o întâmplat rezistenta, dar peste câteva zile…dacă
şi cu vecinul meu, nici pe el nu l-au apa n-ar fi stat atâtea zile, nu păţea
ajutat! Ceilalţi care… au primit bani nimic. Deci într-o săptămână a căzut
prin iulie deja cei care sunt pe strada şi interiorul meu, casei mele. N-am
aceea principală, n-au avut apă, ei dormit, nu, păi toată noaptea am auzit
sunt norocoşi că e terenul mai sus. cum susura apa şi auzeam casele cum
Criterii? Criterii de ochi frumoşi şi de se prăbuşesc. Nu se putea vedea
rude, şi de prietenie, şi de ceva de nimic că era întuneric, dar era un
genul ăsta! Nimic ce-ar fi ţinut de bun zgomot aşa sinistru, când se
simţ şi de omenie. Pot să vă spun, de prăbuşeşte ceva pe uscat e altfel de
exemplu, că pe lista de ciment figurau zgomot decât cel din ape, ca un fel
118
de, nu ştiu, de plescăială foarte panica, nu ştiam cum voi ieşi eu

puternică. Si-am auzit cum cad casele, de-aicea şi m-am hotărât să ies. Si am
dimineaţa am ridicat nişte ţigle ca să ieşit, numai mi-am pus într-o plasă
mă uit şi n-am mai văzut nimic. Pe numai hainele cu care să mă îmbrac şi
strada aceea, deci de aici se vede actele, dar nici alea nu le-am luat
strada paralelă cu a mea, n-am văzut toate. Actele casei le-am uitat, aici au
nimic, deci numa’, numa’ apă şi pe- stat în apa mai multe luni. Dar nu s-
aici, pe acolo câte un morman de ţigla au deteriorat că erau într-un, aşa într-
sau ceva. Deci tot, totul era căzut. un recipient bine închis.
Deci în prima noapte au căzut Acum să vă spun, apele astea
dezastruos de multe case?! mi-au dezvăluit adevărata faţă
În prima noapte, da! Da, da, oamenilor, asta mă doare pe mine. M-
da! Au căzut vreo 200 şi ceva de case, am întâlnit cu colege de liceu, i-am
mai mult de 200. Nu mi-a fost teamă spus „Uite am rămas numai cu ce e
de nimic, deci nu mi-a fost teamă. Nu pe mine!”. M-a surprins că n-o zis
mi-o fost teamă, m-am gândit că se va „Cu ce pot să te ajut?” sau „Ce pot să
retrage foarte repede, m-am gândit că, fac pentru tine?” Deci nimic! Pe urmă
eu ştiu, într-o zi-două se va retrage şi m-am întâlnit cu alta care mi-a spus
nu mi-a fost teamă. Poate că tocmai „Ce mai…”, m-a întrebat „Ce mai
asta m-a ajutat pentru că eu m-am faci?”, zic „Uite am fost inundaţi!”
despărţit foarte repede de tot ce-am „O să vă facă Guvernul, noi venim
avut, numai’ de cărţi îmi pare rău! din Italia si până aicea tot timpul a
Nu-mi pare rău, în rest, de nimic! M- plouat!” Deci, indiferenţa asta! Aăă,
am despărţit, deci nu…nu preţuiesc m-au ajutat, bineînţeles, cu o sumă
atât de mult bunurile materiale cât, modesta, dar faptul că m-au ajutat, m-
mai mult, eu ştiu, alte lucruri legate de a, m-a mişcat foarte mult, colegii mei
împlinirea sufletească! de la Variaş, acolo am lucrat mulţi ani.
Sunteţi dascăl, cărţile pentru De 15 ani cel puţin n-am mai avut
dumneavoastră... nicio întâlnire aşa cu ei, doar dacă ne
Deci de asta îmi pare rău, mai întâlneam pur şi simplu întâmplător
ales că am avut multe cărţi în limba prin oraş, numai o clipă, două să ne
franceză şi le-am pierdut... şi de cărţi salutam, şi ei s-au gândit aşa la mine
îmi pare rău! Încerc acum aşa pe la şi … şi m-au ajutat cu ceva bani şi ei
anticariate, pe la aşa să văd…am mai cu 7 milioane. E ceva, a fost ceva
găsit vreo câteva şi mi le refac cum se pentru mine atunci!
zice. Un salariu, dar faptul că s-au
Dimineaţa, m-am uitat prin gândit la mine şi în 15 ani cât s-au
ţigla şi n-am mai văzut nimic, am schimbat, că nu mai sunt aceiaşi, cei
deschis, am ridicat o ţiglă şi n-am care au rămas şi asta m-a mişcat.
văzut nicio casa. Pe urmă m-am uitat V-aţi trezit dimineaţa şi v-aţi
în partea cealaltă, nu era nimeni! pus hainele într-o plasuţă, câteva
Atunci puţin am intrat aşa puţin în haine.
119
CORNELIU DRAGOMIR
Da, în fuga, deci hainele care Da, chiar am încuiat, am

le-am avut şi sâmbăta, deci vinerea încuiat tot şi m-am urcat în pod! Aşa
sau joia, care le-am avut pe un... Da, şi, până am venit, deci cât o fost 2-3
şi am… [vizibil emoţiontă, cu lacrimi minute, o porniseră şi nu m-au
în ochi] Da, şi am ridicat ţigla ... deci aşteptat. M-am dus până… Poarta nu
m-am uitat şi am închis la loc şi am era ruptă, era întoarsă, era întoarsă
plecat. Am ieşit până la poarta, abia dintr-o balama, cumva scoasă, aşa mi-
am putut să ies în apă, până aici eram aduc aminte că nu puteam prea bine
în apă! Pe trepte, da, pe scara să ies de ea. Tot mă luptam cu ea s-o
podului... în apropiere nu era îndrept. Da!
nimenea. Nu mi-o fost teamă, nici Ei m-au văzut, că poarta, cum
atunci! Nu mi-o fost teamă, nu mi-o era înclinată, m-au văzut şi eu le-am,
fost teamă că mă înec, nu ştiu să înot i-am rugat să mă ia şi pe mine cu
foarte bine, dar puţin totuşi. Aaa, tractorul. Si, da, parca mi-o zis
poarta era deja, vedeţi că nu mai am „Repede că plecăm!” sau aşa ceva şi
poarta, acuma mi-am comandat alta, am zis „Numai să-mi iau nişte acte.”
deci tot o aştept de 3 săptămâni, tot Când am venit la uşă să încerc să mai
îmi spun tot mi-o aduce. Asta e ceva îmi iau ceva, deci, o durat foarte
improvizaţie. Gardul a rezistat, el a puţin. Vreo 3 minute şi au plecat, au
fost, numai poarta a dus-o. plecat! Tot timpul huruia motorul, n-
A luat poarta cu totul? am avut timp să analizez dacă pleacă
Cu totul, da, a dus-o din…a sau nu. Insă, în orice caz, în
scos-o din balamale şi a dus-o. Deci momentul când eu eram la colţ, ei m-
au fost aşa nişte scânduri le-am pus au mai văzut, că nu erau…50 metri
cum am putut şi am văzut că poarta e înaintea mea, dar n-au oprit să mă ia.
înclinată, dacă ştiam aş fi legat-o, dacă Si-am ieşit singură prin ape, ce să fac?!
ştiam c-o duce. Dar n-am ştiut. Dar ce-aţi simţit aşa când…nu
Acuma nu ştii ce-aduc apele, n-am v-aţi simţit aşa…
mai văzut inundaţii niciodată. Si erau Nu, deci vă spun, apele astea
vecinii cu tractoru’, vecinii de peste m-au, m-au, m-au întristat pentru că
drum şi i-am rugat să mă ia şi pe am văzut adevăratul suflet al
mine. oamenilor, deci oamenii sunt răi! Nu
Ei îşi cărau lucrurile deja? ne ajută, nu….aaa, ce să vă zic?
Îşi cărau lucruri, da! Si, aaa, cel Fiecare cu disperarea lui, dar totuşi.
mai în vârsta şi-o făcut cruce, a zis Pe urma m-am întâlnit cu un alt
„Ce cauţi acolo?” şi o plecat, nu m-o tractor, al vecinului şi a zis „Noi
luat. I-am zis să mă aştepte o clipă să mergem, haideţi sus, mergem până
mai iau ceva lucruri şi am încercat să acasă şi ne întoarcem.”, zic „Acuma
mă duc, n-am mai putut să deschid nu mai urc.” Pentru că deja apa pe
uşa, nu s-o mai deschis din cauza măsură ce înainta spre colţ era tot mai
apei. mică, era deja până aicea şi nu mi-o
Dumneavoastră o încuiaserăţi? mai fost teamă şi-am ieşit aşa.
120
Tot timpul am umblat numai Au avut, au avut grăunţe puse.

prin apă si pe urmă când apa a fost Grăunţe şi apa. Aveau mai multă
foarte mare, am venit cu…erau nişte mâncare, că în pod aveam vreo doi
băieţi foarte cumsecade cu bărcile. saci de grăunţe şi…i-am împrăştiat
Strada asta a fost, încă a fost, cam o când am plecat, să aibă mâncare. Si pe
săptămână aşa. Deci partea aceea de urmă am mai venit, le-am adus
sat şi aceea, acelea au căzut prima verdeaţă, tot timpul veneam... şi
dată. Acolo o şi intrat apa prima dată. raţele, raţele au trăit aicea pe apă, pe-
Unde e gara cu… o…pe, pe gardul ăla, aşa-i gardul ăla,
Gara da, partea aceea. Si astea aaa, deci ăla a fost gardul cândva la
au căzut aşa în câteva zile, în 2-3 zile, stradă. Si eram foarte supărată pe cei
4 zile. Spre biserica aşa, deci alea au care mi-au făcut gardul că l-au pus
căzut ultimele. acolo şi nu, deci nu era estetic, era aşa
Şi dumneavoastră aţi ajuns un fel…şi nici n-am găsit pe cineva
aicea la poartă, poarta era aplecată … aşa, care să fie dispus într-o zi să vina
Eu m-am luptat cu ea, ca s-o să-l duca de-acolo. Si, asta vreau să
îndrept, ca să pot ieşi cumva. spun că orice în viaţă este măsurat.
Dar era strâmbată sau … Dumnezeu a avut grijă ca ăla să
Da, era…eu mă gândesc că rămână acolo şi apa l-o întors şi a fost
dintr-o balama era scoasă şi numa’ ca o plută. Si pe ăla au trăit raţele şi
într-una mai era, că plutea aşa cumva. acolo le-am pus mâncare.
Dar ce să va spun, când apa e mare, Nimic nu e întâmplător, da!
e… Eram foarte necăjită că sta acolo aşa
Am cunoscut foarte bine şi e dezordine în curte şi totul era
drumul şi prin ape am fost, pe urmă, într-o… De trei ani nu s-a…nu s-o
ghid. In permanenţă am fost ghid găsit clipa să ducem scândurile de
pentru cei de la Protecţia Animalelor, acolo, gardul acela de lemn. Si el a
care au avut o activitate foarte avut rostul lui! 3 gâşte am, asta e
susţinută aicea, şi tot timpul au adunat altceva cu gâştele! Când m-au văzut,
animalele, le-au dat mâncare, câinii i- ele au sunetul acela de bucurie când
au castrat, au făcut şi un adăpost îşi văd stăpânul şi când am ieşit au
pentru ei. Mi-a plăcut foarte mult, ieşit şi ele, dar ne-au pierdut. Barca a
de…de ei, erau nişte copii tineri, luat-o pe mijlocul străzii şi ele au
frumoşi şi de multe ori am pornit cu rămas pe langă casă. N-am mai văzut
ei aşa să le spun pe unde să meargă. de atâta apă. Le-am văzut cum se duc
Deci cunoşteam drumu’. aşa, pe langă casă, au făcut colţul şi nu
Căţeii, cam o săptămână au le-am mai găsit vreo 2 luni... le-a găsit
stat aicea singuri? sora mea într-o grămadă de gâşte, le-a
Da, flămânzi…şi erau cu cunoscut, le-a chemat şi au venit. Si
păsările şi n-au mâncat nimic, nicio atuncea le-am dus şi pe ele la cort, am
pasare, nimic, nimic, nimic! stat în cort 7 luni cu noi. Eu când am
Păsările? plecat raţele au rămas în grajd, în apa.
121
CORNELIU DRAGOMIR
Si pe urmă când am venit joi, am si semnele mele si ştiu ce mi se

venit prima zi erau toate pe gard, aici întâmpla. Si după ce au fost aceste
pe gardurile care erau toate aşa, inundaţii, chiar luni, deci după ce m-
stăteau sprijinite pe gard şi atuncea le- am mai liniştit, m-am gândit:
am învăţat să le pun mâncarea acolo Doamne, dar cum nu mi-ai arătat mie
pe platforma aia şi atuncea au stat ce se va întâmpla? M-am gândit aşa si
acolo. Ne-au adus nişte binefăcători, in momentul acela mi-am adus aminte
nici nu-i cunosc, ne-au adus nişte de acest vis, si de asemenea am ştiut
grăunţe şi, deci nu din sat, oameni ca, casa mea nu se va prăbuşi de tot,
străini. pentru ca i-am văzut partea aceea de
Şi... de Paşte au fost foarte sus.
cumsecade, nu ştiu de unde au venit, Ea nu era căzuta si numai jos
dar aşa în ce priveşte felurile de era deformata, exact aşa cum s-a si
mâncare, n-am simţit că n-avem întâmplat. Deci jos a căzut, in interior
Paşte. Ne-au adus drob de miel, ne-au si sus a rămas aşa, interiorul a căzut
adus sarmale, deci oameni tot!
necunoscuţi.Din depărtare erau Important pentru
veniţi, nu din apropiere, că cei din dumneavoastră ca a rămas casa aşa
satele vecine, pe care-i mai cunoaştem cum era, în picioare.
şi prieteni n-au venit nici să ne vadă. Da, pentru e important pentru
Dar au venit şi din Oradea, au venit ca e casa părinteasca si mă leagă de ea
de departe oameni. nişte amintiri. Duminica, eu ştiu, sa fi
Niciodată nu mă îngrijorez, fost 11-12, nu mai ştiu, la ceas nu mi-
deci mie nu…ideea care trebuie s-o a trecut prin minte sa mă uit, dar in
reţineţi este că nu mi-a fost teamă. orice caz era cam…
Nicio clipă nu mi-a fost teamă. Tot M-a impresionat iarăşi gestul
timpul am avut speranţa că, eu ştiu, şi unui copilaş, nu ştiu, avea vreo 4-5
casa mea se va reface. Nu ştiam cum ani. Eu stăteam acolo pe sosea, cum
dar aşa ştiam. mergi spre Pustiniş si mă gândeam:
Am visat cu un an înainte si i- „Ce fac? Unde merg? Cum o sa mă
am spus surorii mele. Am visat ca descurc, ce va mai fi? Si a venit un
toata casa era dintr-un material foarte copilaş spre mine, de vreo 4-5 ani, cu
moale, ceva, totul…casa nu mai putea o franzeluţa si un borcan de legume.
fi folosita. Era ca o plastilina, toata Eu niciodată n-am mâncat tocana de
era deformata. Si pe urma era intr-o legume cumpărata. Pentru mine aia
barca foarte sus pe ape, aşa cam la nu era mâncare, dar va spun, atuncea
nivelul stâlpilor de telegraf si vedeam parca mi-ar fi oferit… Mana cereasca,
vârful casei. Vedeţi, casa mea are chiar aşa, da! A fost ceva, m-a
vârful aşa ascuţit si ştiam ca nu va fi impresionat pana la lacrimi gestul
ceva de bine. Nu m-am gândit ca vor oamenilor care au venit si ne-au
fi inundaţii si atunci, după ce au ajutat. Si mai spre seara, nu mai ştiu,
fost…De obicei, eu am simţurile mele am plecat cu o maşina de ocazie.
122
Dar până pe drumul sa ştiţi ca totuşi nu scăpam de ape,

Pustinişului aţi mers pe jos? puneţi totul mai sus, pe pat.” Se
Da, numai pe jos, dar intre gândea doamna aceea ca patu-i mai
timp, după ce am ieşit, ştiam ca sora sus si…Noaptea, vineri noaptea, pe la
mea mai este in apa si am căutat o 2, vecina din colt m-a atenţionat, a
remorca sa scoată si ea animalele. Nu, bătut la geam si mi-a spus: ”Emilia sa
nu m-a ajutat nimeni. L-am găsit pe fii pregătita ca vin apele!” Si toata
cumnatu-meu si cumva, nu ştiu cum, noaptea aceea noi am stat pe străzi.
a rezolvat el. Pe urma eu am plecat. Pana dimineaţa n-a venit nicio apa,
Era bărbat, mă gândesc că… erau oameni care spuneau „Vin
Da, ei aveau animale mari: apele!”, alţii care „Nu vin apele!”. In
vaci, cai. Caii erau plecaţi si nu s-au sfârşit, vecinul meu a spus:”Nu ca nu
mai întors, cred ca si vacile la fel, dar vin apele, vin apele de 2 metri si de 3
mai aveau porci-purcei, da! Trebuiau metri.” Si a avut dreptate! Si atunci,
scoşi cu ceva. Nu, nu m-au ajutat, mi- daca el a zis aşa, eu aveam încredere
adus aminte ca era cineva de la Uivar, in tot ceea ce spune el, ca e un om cu
care acuma e consilier, se numeşte, nu judecata. Am venit in casa si aşa intr-
ştiu, dar nu m-a ajutat nici el, nu m-a o clipa m-am gândit sa…
ajutat! Cu el, vecinul ăsta-l meu, m-
Ce ziceau când ii rugaţi sa va am întâlnit pe strada când a zis sa urc
ajute? in tractorul lui, prin ape şi n-am urcat,
Nu, ca noi avem de pentru ca apa nu mai era aşa de mare
dus…trebuie sa mergem in alta parte, si m-am descurcat pe picioarele mele
avem de dus altceva şi nu, nu m-au si atunci la gândul sa pun totul mai
ajutat. sus, am pus nişte haine cu care mă
Câinilor nu le-am lăsat decât îmbrac, care-s mai bune le-am pus in
foarte puţin. Si nici acel puţin n-au saci si le-am urcat in pod. Si cu atâta
mâncat, n-au mâncat, nimic n-au am rămas eu!
mâncat. Le-am lăsat nişte biscuiţi, Asta a fost sâmbăta, sâmbăta
nişte cartofi fierţi si nişte oscioare, dimineaţa. Dimineaţa, nu ştiu exact
cum le-am cumpărat din oraş. Nu, n- ora, poate ca era prânzul, deci era o
am mâncat, nimic n-au mâncat! agitaţie, toata lumea alerga, nu ştiai ce
Eu cred ca in momentele alea se întâmpla. Foarte, agitaţie totala:
n-aveam cum sa mă gândesc sa maşinile uruiau dintr-o parte intr-alta,
cumpăr mâncare, sa dau mâncare. treceau cirezi de animale de la Ionel,
Deci, asta era mâncarea obişnuita pe era…
care o aveam in casa. Cum sa va spun, Ionelul e mai sus, dar terenul
mi-a venit aşa, am reacţionat intr-o din jurul lui, deci el a fost înconjurat
secunda, ca sa zic. de ape si au avut si teren mai sus,
Cu o zi înainte m- unde s-au mai adăpostit, unde au
aşteptam…m-am întâlnit cu cineva la rămas pe tot parcursul. De la Ionel
autobuz si mi-a zis: „Doamna Emilia, ştiu ca veneau cu animalele: cu cirezi
123
CORNELIU DRAGOMIR
de vaci, cu turme de oi. Tot ce vedeţi dar nu le-am folosit. In momentul

acolo de la Bega, toate terenurile când le-am luat pe ale mele, le-am
acelea, duminica dimineaţa erau restituit ca, mă rog, e… Mă gândeam
numai… numai lume ca o şatra mare, ca si ei sunt oameni cu probleme, cu
cu tot ce avea fiecare si cu animale... greutati si n-avea rost, aveam hainele
până la Pustiniş era drumul plin de mele la care ţin si… M-am gândit sa
oameni. nu le fac lor o cheltuiala.
Arca lui Noe... Ce-aţi simţit aşa când vi le-au
Da, tot terenul era pe-o parte dat?
si pe alta plin de oameni. Pe urma s- A, cum sa zic, aşa o căldura,
au răspândit care cum au putut pe la căldura din asta, mângâiere sau cum
rude, pe la cunoştinţe. se spune... aşa m-am gândit, deci am
Dumneavoastră ne-aţi spus ca apreciat solidaritatea lor, deci eu asta
aţi plecat pe picioare, pe drum, aţi am apreciat. Ştiu ca nu din mia mi-au
ajuns la strada principala, nu? dat, ca am fost la necaz numa’ si după
Da, am încercat sa găsesc o aceea le-am restituit, nu, nu le-am
remorca pentru sora mea, deci au folosit. Insa am avut si colegi care
trecut vreo 2 ore. după ce au ştiut ce mi s-a întâmplat,
N-aţi găsit? deşi înainte erau foarte drăguţi cu
Nu prea. Pana m-am întâlnit mine, pur si simplu nici nu m-au
cu cumnatu-meu si pe urma au cunoscut, nici nu m-au întrebat “Ce
rezolvat ei. Nu ştiu pe la ce ora,c-o fi faci?” sau “Cum o duci?” si m-au si
fost ora 5, am plecat atunci cu o evitat daca am încercat sa vorbesc cu
maşina la oraş. ei, m-au si evitat pur si simplu. Si din
Copii, elevi mei, ştiau deja ca e cauza asta am suferit. Uneia dintre
inundat Otelecu’, că e apropiat, ştiau colege I-am si spus aşa, I-am spus
ca s-a întâmplat, cel care mi-a oferit in asta, zic “De ce se întâmpla asta?” ,
primul rând o mana de ajutor a fost zice “Ştii, noi nu putem sa te-ajutam,
directorul scolii, m-o întrebat de ce nu ştim ce sa facem pentru tine si-
am nevoie. Aaa, mi-o oferit masa la atuncea preferam sa stăm aşa mai la
cantina, pana s-o terminat şcoala. Mă distanta de tine.” Dar m-o durut
întreba daca am unde sa dorm, I-am atitudinea aceasta. Deci unii au fost
spus ca am unde sa dorm, dar n-am foarte apropiaţi de mine, tocmai cei
săpun, n-am pasta de dinţi, n-am care pana atunci nu manifestau aşa de
perie de dinţi, n-am nimic. Si-atunci multa apropiere de mine si alţii care
mi-au dat toate astea: cate un săpun, erau foarte apropiaţi s-au distanţat.
un prosop si… M-au ajutat Deci va spun, asta mă doare cel mai
administratora, de asemenea. S-au mult, ca am cunoscut oamenii altfel
gândit sa-mi facă rost de haine; decât ii aveam eu in mintea mea.
hainele inca nu-moi erau scoase, Credeţi ca erau, vedeţi ca noi
numai ce-aveam pe mine si mi-au suntem nişte actori, noi la sociologie
adus si haine de schimb, noi-nouţe, aşa spunem ca oamenii sunt nişte
124
actori sociali. Când aţi intrat în am gândit ce sa fac, cum sa fac si a

cancelarie, aţi deschis uşa, care a fost doua m-am consultat, fiind si un liceu
reacţia, ce-aţi citit pe chipurile de construcţii, m-am consultat cu
colegilor dumneavoastră? nişte colegi, ingineri. Le-am spus cum
Nu cred ca am avut timp sa sta podul, daca se prabuseste. Si mă
mă uit. Deci in holul scolii m-am interesa daca se prabuseste sau nu si
întâlnit cu directorul si doamna casa mea atunci, daca pot urca in pod
administrator care, cum sa zic, m-au sau nu. Si deci le-am explicat cum
luat in braţe cum s-ar zice si s-au sunt grinzile, tot, si mi-au explicat ei
gândit ce sa-mi dea in primul rând. Si pe unde sa umblu si am respectat ce-
nu ştiu, sus in cancelarie cat am stat au zis ei si n-am căzut. Trebuie sa va
foarte puţin, nu ştiu ce-am mai făcut spun ca-n momentul in care am
pe urma. coborât din pod cu câinii si hainele
Elevii mei... ştiau, ştiau, dar acelea cu care sa mă îmbrac, nu mai
au fost drăguţi si cu mine, si elevii au aveam saliva in gura, deci asta reţin.
fost simpatici. Una dintre clase s-a Am simţit ca mă sufoc pur si simplu
gândit sa-mi cumpere ceva, ca sa-mi de spaima. Deci, mie nu mi-era
pot face mâncare si… un cuptor mi- teama, ca asta s-a petrecut fara sa-mi
au cumpărat si…cuptor din acesta cu dau seama.
microunde, si atuncea… N-am, cum Organismul lucrează chiar
sa zic.... atuncea cumva m-am simţit daca nu conştientizaţi.
umilită. A, n-am putut sa mă bucur, ei Da, da, da! Si băieţilor le-am
s-au necăjit “De ce nu va bucuraţi?”, spus sa stea mai departe de zid. Ei nu
mă bucur, dar nu mă pot bucura, deci m-au ascultat, băietii cu barca, s-au
nu e… Sunt copiii, deci daca ar fi aşezat foarte aproape. Câinele l-am
venit de la colegi, n-as fi avut acelaşi aruncat de sus in apa, pentru ca daca
sentiment! M-au întrebat si nu prea. el ar fi văzut ce-i jos, n-as mai fi putut
Le era si lor teama sa-ntrebe, deci sa-l iau. Si am auzit cum îl cheamă si
erau mai timizi cumva in felul asta. cum au zis „Bravo!”. Ştiu ca l-au dus
Atunci erau a XI-a, acum au in barca. Pe-al doilea, iar aşa l-am
terminat a XII-a. Dar nu eram aruncat, dar n-a mai putut sa-l prindă.
diriginta lor, doar profesoara lor S-a speriat si a fugit undeva, pe o
eram, nu ştiu cum sa spun, deci nu, grinda prin apa si am venit a doua zi
nu, nu mi-a căzut aşa de bine sa si l-am luat.
primesc ajutorul de la nişte copii, Era murdara apa care a venit?
pentru ca ei n-au salariu, n-au bani, n- Nu, mirosea foarte tare, nu era
au posibilitati. Eu m-am gândit ca ei curată, era tulbure. Erau si zile când
sunt mici si din puţinul lor, ce era mai limpede, erau zile când era
primesc ei, eu ştiu, pentru un corn sau foarte gălbuie, tulbure. O saptamana
cele dau părinţii, sa-mi dea mie. apa tot a crescut noaptea si ziua
Am ajuns la Timişoara, n-am staţiona. Lăsat ne-a făcut sa ne
făcut mare lucru. Toata noaptea m- gândim ca cineva da drumul la apa pe
125
CORNELIU DRAGOMIR
noi si pe urma s-a…deci cineva a Luni ne-aţi povestit ca

sesizat chestia asta si atuncea s-a oprit directorul v-a întâmpinat cu căldura si
apa, n u mia creştea noaptea. Noaptea cu omenie.
creştea cam 5-10 cm si ziua staţiona. Da, da, da, foarte multa
Si noaptea iar creştea si ziua staţiona. omenie. Si va spun, nici nu m-am
Aşteptam cu disperare ajutorul aşteptat sa fie atât de generos si
maghiarilor cu pompele. Nu le-au dat doamna administratora.
voie vreo 2 saptamani sa intre in tara, Cu dumneaei aveaţi relaţii
aşa mi-aduc aminte, cam vreo 2 bune înainte?
saptamani tot găseau motive. Nu ştiu, Deci obişnuite, nu…
au făcut rău ca nu i-au lăsat imediat, Deci nu v-aşteptaţi ca de la ea
pentru ca foarte multe case n-ar fi sa vina…
căzut. Si cam 2 luni jumătate, cred ca Nu, nu m-am aşteptat.
au tras pana in iunie. Deci, aprilie, Credeţi că inundaţiile au
mai, iunie, cam 2 luni au tras. Era un schimbat dinamica comportamentului
adevărat Nil. oamenilor.
Ne-au ajutat foarte mult Da, exact invers a fost. Cei
maghiarii, foarte mult. Si erau foarte care erau foarte apropiaţi s-au
omenoşi. Au adus si mâncare si distanţat de mine si care erau, eu ştiu,
dădeau la oamenii care n-aveau. neutri sau aşa… Ne salutam, mai
Apoi am sta la cort, am stat. vorbeam, dar nu eram foarte
N-am rămas decât atunci in apropiate, dar au fost foarte generoşi.
Timişoara 2-3 zile, pana când am Atât am avut si v-am spus ca
venit prima zi înapoi, adică prima administratora si cu inca 2 doamne de
data înapoi si după… Deci ăn la contabilitate mi-au adus lenjerie de
Timişoara, marţi, joi, da, joi am venit corp noua-nouţa, tot, tot, pe care nu,
acasă si de-atunci in fiecare zi am n-am folosit-o. Am spălat seara si a
venit si când nu puteam sa obţin o doua zi am luat. Dânsele n-au vrut sa
barca stăteam la colt acolo la biserica ia înapoi, dar le-am spus „Eu am
si mă uitam spre casa: mai e casa, nu hainele mele, nu va supăraţi, le am pe-
mai e casa! Pe autobuz mai întrebam: ale mele, n-are rost sa le iau si pe-ale
„Casa mea mai e, nu mai e?”, „Pai voastre.”Si nu, nu s-au supărat, sper
vedem ca sta.” Nu ştiam ce e înăuntru ca nu s-au supărat. Deci eu mi-am
si aşa a fost. Deci n-am rămas in oraş luat sacii cu hainele si… Eu le-am si
deloc, in fiecare zi am venit acasă. spus: „Daca eu pot sa-mi recuperez
Colegii dumneavoastră va mai hainele, atunci nu le folosesc.” Le-am
suplineau. spus in momentul in care mi le-au
Nu, deci n-a fost cazul, deci dat, sigur.
m-am dus in fiecare zi la şcoala, n-am Şi aţi sta joi, mi-aţi spus ca…
lipsit nicio zi. Da, joi am venit acasă, nu
puteam sa urc ca eram… Toţi erau
aşa, parca rataciti, nu puteai comunica
126
cu oamenii din sat, numai cu cei Omul care e emoţionat sa

veniţi din alta parte. Eu când am venit vadă: mai e casa, nu mai e casa. Deci
acasă, am spus: „Aici e iadul pe deja din autobuz mă uitam sa vad, zic
pamant!” Nu mia-m mai recunoscut „Se vede!” Când era la biserica, deci
nici curtea, apa a adus butoaie, de acolo se vede casa mea. Si mă
buşteni, tot felul de gunoaie, paie. Ce uitam deja daca mai există casa sau nu
sa va spun, n-am recunoscut curtea. mai exista. Pe rând au căzut toate, pe
Si acuma e dezordine mare, dar rând, aici a rămas casa mea, a
acuma terminând cu examenele, ieri vecinului, grădiniţa peste drum,
am terminat si azi mă odihnesc puţin restaurantul, astea au rămas.
si-o sa încep sa-mi fac curat. Am mai Ei, bine c-a rămas cârciuma,
făcut ca erau mai multe. se mai răcorea omul.
Astea din curte, astea vi le-a R.:Da, da, da! Am aşteptat sa
adus apa, lemnele? iau o barca si am si găsit o barca, am
Nu, a fost mobila mea, aşa venit si am văzut ca nu pot sa scot.
arata! Dar asta e cea mai rămas, ca am Câinii voiam sa-i scot, asta voiam.
băgat-o pe foc. Asta am ars toata Deci n-am luat nimic. N-am putut joi
iarna. Am tăiat-o si acum facem foc, sa-i cobor. N-am luat nimic, am intrat
dar cu ura am pus-o pe foc să n-o mai pana aici. Un baia tasa mai curajos, a
văd, ştiţi cum, m-am despărţit de tot. spus ca el a făcut si alpinism, voia sa
Aşa stăteaţi si sufereaţi mult si urce pe pomul acela, care e destul de
bine, aşa ca…asta-i viata. firav, acum uscat, sa scoată câinele
Da. prin acoperiş. Si zic „Nu puteţi, ca e
Joi mi-aţi spus ca aţi venit de un câine mare si nu încape!” Atunci a
la Timişoara... renunţat, câinele urla îngrozitor.
De la Timişoara, cu autobuzul, Acum când l-am pierdut, am suferit
până la biserică, până acolo venea. după el... ca un om era, ca un om... şi
Deci a intrat în sat. am renunţat, am văzut pereţii
Intra in sat pana acolo. Deci la povârniţi si am spus ca nu pot sa
biserica nu era apa. urc.... porniţi si aplecaţi. Deci, cam
Si acolo era si staţia in mod atât de la tavan se vedea prin ei si n-
normal? am avut curaj.
Da, in mod normal. Pereţii interiori?
Si după aceea autobuzul Interiori.... de-aicea de-afara
mergea mai departe? am văzut, se vedeau pereţii. Pai de-
Nu, nu! Aicea sta. In mod aicea, daca te uiţi sunt pereţii de la
normal merge pana in Ionel, dar aicea coridor si se vede. Se vedeau cum
se oprea la Otelec si aicea stătea pana erau porniţi, deci nu crăpaţi mult de la
a doua zi. tavan. Si atunci mi-au zis si ei !Nu
Si când aţi coborât din riscaţi sa urcaţi, nu se ştie, se pot
autobuz ce-aţi simţit? prăbuşi cu dumneavoastră.” Pe urma,
m-am consultat din nou cu colegii
127
CORNELIU DRAGOMIR
mei si m-am gândit: daca astia cad, eu Mă spălam... chiar lângă Bega
pot sa urc, daca podul ramane! Si aşa stăteam si luam apa din Bega si ne
am făcut. Vineri am venit, erau cazuti. spălam. M-am gândit c-o sa mă
Joi dumneavoastră doar aţi îmbolnăvesc da râie sau de ceva, dar
venit si aţi privit, n-aţi luat nicio nu m-am îmbolnăvit. Nu m-am
măsura. îmbolnăvit de nimic si daca n-am
Nimic n-am putut sa iau. N- făcut nimic, am scăpat.
am putut sa scot nici câinii, nici nimic, Era un ocean de apă...
nimic. Da, un ocean de apa, am urcat
Dar aţi venit in curte ca sa pe linia ferata si de-acolo, cat vedeai
vedeţi. cu ochii pana la orizont era numai
Am venit cu barca, va spun, apa. Nu ne-am gândit ca vreodată se
dar m-am inspaimantat atuncea, m- mai pot retrage apele astea! Atunci n-
am inspaimantat de ce am putut sa am putut sa-mi dau seama cum se mai
vad. Deci, curtea, cu ce era in ea, cu poate evacua atâta apa, cu pompe, cu
toate gunoaiele posibile si butoaie si tot... ocean era,ocean, ocean! În
butuci si pereţii când i-am văzut aşa fiecare noapte am dormit in cort.
aplecaţi, a plâns inima in mine după Care era starea de spirit acolo,
ei, după casa. ce vorbeaţi?
În casa nici n-am putut intra Nu prea vorbeam nimic, eram
niciodată, ca a fost apa, uşile s-au tacuti si nu ştiam ce se v-a alege de
umflat. Deci casa toata s-a sprijinit noi. Sigur ca luni dimineaţa am uitat
numai pe pereţii exteriori si pe uşi. sa va spun ca înainte de a merge la
Partea cu uşile n-a căzut. Au si zis şcoala, m-am dus la Direcţia Apelor
domnii aceia, din comisia de evaluare, sa-i rog sa trimită pompele. Au spus
ca nu ştiu pe ce se mai tine casa asta. ca n-au, ca le-au dus la Prefectura, ca
Deci, pe uşi se ţinea si pe pereţii tocmai se întruneşte comisia aceea de
exteriori. Uşile erau foarte late, cam urgenta. Si m-am dus si am vorbit cu
de 70-80 de cm, deci au fost ziduri prefectul. A, ca mi-a spus ca „N-avem
groase si au avut buiandrugii aceia pompe, n-avem de unde, n-avem cu
foarte puternici şi s-a sprijinit bine si ce!” Asta –i trist ca nimeni nu s-a
podul, nu s-a aplecat, nu, nimic, pe gândit sa facă ceva sa evite inundaţiile
uşi. astea sa vina. Ei n-au făcut nimic cei
M-am întors si am dormit care au fost la locul respectiv.
noaptea in câmp, acolo în cort. Am Vineri am plecat la şcoala cu
primit un cort mare de la militari. autobuzul. Am venit după-amiaza,
Cort mare de 16 persoane, cred ca, nu din nou am stat vreo 2-3 ore, pana
ştiu cate, dar era un cort mare si am primeai barca dura, erau mulţi care
stat cu sora-mea, cumnatu-meu, sora plecau cu barca sa-si mai scoată cate
lui... – 4 persoane... şapte luni, până la ceva. Si atunci am mers, mi-am scos
1 decembrie aproape. Atunci a fost câinii, 6, cam aşa şi pisicul, dar pe el l-
gata casa si am venit acasă. am pierdut, nu ştiu ce s-a întâmplat
128
cu el... deci sâmbăta Paştilor, apa mai scăzut, pe undeva cam aşa,
venise sâmbăta Floriilor, dar sâmbăta veneam singura si-mi propuneam sa
Paştilor a fost apa peste tot. In fiecare vin de mai multe ori. Am început sa
noapte creştea 10 cm, va daţi seama, mai scot din lucruri, ce mai găseam. Si
in fiecare noapte. A intrat in curte... A n-am putut decât o data sa vin, ne
intrat in curte, pe aici aşa pana la istovea pe toţi.
intrarea aceea de acolo. Pana acolo s-a Era rece?
văzut. Nu erau lemnele alea, le-am Nu de rece, nu ştiu, ne lua
scos după aceea. Si pe vremea asta puterea, nu mai aveai putere. In
apa era mai mare decât fântâna. A momentul in care ieşeam afara eram
fost si o chestie draguta, ca erau nişte istovita, ca si cum as fi lucrat 3 zile
băieţi cărora le-am spus sa nu meargă fara sa dorm deloc. Nu ştiu daca ne
pe-acolo, ca acolo am o fântâna din luptam, nu ştiu ce era.
asta put. Si, nu-i nimic, nu-i nimic, nu In sâmbăta Floriilor a venit
prea ştiau sa conducă barca si se tot apa, si sâmbăta deja era Sâmbăta
roteau deasupra fântânii. Zic Mare.
„Dumnezeule, murim aicea! Mergeţi Sâmbăta Paştilor, da! Da, dar
mai repede!” atunci in vinerea patimilor am reuşit
Dar se făcea vârtej aici? sa scot câinii si sa iau hainele. Ce a
Nu ştiau, nu prea ştiau sa rămas in casa, acolo a rămas, a
conducă barca si apa a fost adânca, putrezit stand in apa atâta timp. Apa
nu era limita aici. Deasupra fântânii se s-a retras abia după ce au plecat si
tot roteau ca nu mai ştiau s-o îndrepte pompele, pe la sfârşitul lunii iunie,
in alta direcţie, da a fost cumplit! începutul lui iulie.
Vineri, vineri seara mi-am scos Numai ce-am auzit la radio,
câinii si hainele. Au dus barca pana la am auzit pe prefect spunând ca digul
perete, pe trepte am urcat. Ne-am s-a refăcut deja, din decembrie, dar ca
echilibrat, am urcat scara la pod, mi- nu este bine tasat, ca e nevoie de 1 an
am aruncat câinii jos. Eu nu i-am lăsat de zile pana se aseaza ca lumea.
ca ei au vrut, dar eu nu i-am lăsat. Teama exista pentru ruperea lui.
Pentru că sunt tineri, pentru că au Si acum va gândiţi când auziţi
dreptul la viaţă, am zis că e problema ca vin ploile?
mea, eu am trăit si destul, chiar daca Da, înainte de revelion eram
mor nu e nimic. Erau prea tineri sa se foarte, foarte necăjiţi. Se spunea ca
expună riscului. V-am spus eu nu mai iarăşi vine apa si ne era teama ca se
aveam saliva in gura. Când am pus rupe din nou. Acum mă gândesc ca
jos, când am pus jos. După ce am luat deja a trecut ceva timp si s-a mai
din pod 2 saci cu haine pe care i-am bătătorit, nu se mai rupe aşa uşor. Eu
avut si câinii si pisicul. Pe urma, ei au am inteles ca s-a făcut cum trebuie,
vrut sa mai meargă o data, dar eu n- dar nu e suficient de bine tasat
am mai putut. Si de fiecare data si pamantul. Trebuie timp ca sa se
când veneam pe jos, după ce apa a
129
CORNELIU DRAGOMIR
intareasca, ca sa nu-l mai rupă aşa de Da. Nici mâncare, nu, ajutoare
repede. de la oameni da, dar e altceva când
Si Sâmbăta Mare primeşti cojonac şi nu îl faci tu în casa
dumneavoastră… ta... n-am avut atunci, mult mai târziu
Câinii, pisicul si ceva haine si după ce s-a retras apa am început sa
cu asta gata, aşa am rămas fara…In car: cate o găina, cate un cocos, ce-am
rest veneam numai cu cate o găleata putut sa prind.
cu grăunte la rate. Bibilicile n-am reuşit, ele au
Toată ziua acelaşi lucru, rămas in pod tot timpul, 7 luni au stat
stăteam la colţ, ne uitam la casa. Noi si ele in pod.
n-am avut sărbătoare atunci. N-am Primele zile cum v-aţi
ştiut ca e… Eu am fost foarte descurcat cu mâncarea?
supărata, cum sa zic, foarte supărata Pai aşa, au venit foarte mulţi
pe divinitate ca s-a întâmplat aşa. oameni. Oameni generoşi au venit si
In ziua sfânta a Paştelui sa nu ne-au adus mâncare si pe urma am
aveţi… început sa primim obişnuitele
Da, deci nu, cam sa zic, am conserve. Din tara, erau: Oradea,
simţit aşa un fel de ura sa mă duc la Cluj, cam aşa ceva, de pe la Făget,
biserica sau nu, nu mi-am dorit sa undeva langa Făget. Au venit si nişte
merg la biserica, deşi sunt un om tineri din Timişoara, mi-aduc aminte
credincios, deşi eu mă rog, deşi cred ca unul dintre ei mi-a fost elev.
in Dumnezeu si ştiu ca fara el nu se Si ce-aţi zis când l-aţi văzut?
poate. Nu, nu, atunci a fost aşa…si de Nu m-am simţit prea bine.
atunci nici nu mai merg prea des la Si el ce-a zis v-a recunoscut pe
biserica, de când au fost apele. dumneavoastră?
Si nu credeţi ca Dumnezeu v-a Da, da, da! Au fost si ei
pus la o încercare? inspaimantati de ce-au văzut, nu?
Cred, dar, nu ştiu, indiferent Macabru chiar nu! Dar depinde de
daca te rogi sau nu, cred ca tot se fiecare cum…
întâmpla ce vrea el si atunci nu Duminica?
înseamnă ca nu mă rog, dar… N-am stat, tot timpul stăteam
V-a dezarmat oricum. pe strada sa mă uit ce se întâmpla
Da, da. spre casa. Cred ca am venit si
Sâmbăta am spus ca mai mult duminica cu barca, nu mai ştiu.
va priveaţi casa… Deci…aproape in fiecare zi veneam
Da si duminica tot aşa. Deci sa vad ce se mai întâmpla... veneam
duminica… La Pustiniş s-a făcut pana aici, mă uitam si plecam înapoi.
Înviere, la Pustiniş sunt ortodocşi si Dar pereţii deja căzuseră
noi acolo aparţinem. Dar nu m-am duminica?
dus, nu, deci eu m-am rupt cu biserica Pe rând erau cazuti, da. Primii
in perioada aceea, am terminat. au căzut acolo in partea aceea si pe
Si aţi stat in cort? urma astia ce-aici.
130
Am primit nişte paturi, tot de venit pompele maghiare, cam 2-3 cm

la militari, atunci după vreo 2-3 zile. pe zi scădea apa. Erau zile când
Marţi, cred ca marţi. Si am trăit staţiona apa. Si aşa pe la începutul lui
primitiv ce sa va zic?! Sunt bucuroasa iunie a început sa se vadă ca scade
sa fie aşa. Si tot timpul ii spuneam apa. Si abia prin iunie s-a văzut ca
surorii mele, zic: „Dacă aş şti ca n-ar începe sa scadă aşa mai vertiginos. Se
fi casa căzuta, mi s-ar părea ceva vedea si veneam aici in curte si mă
normal sa locuiesc la cort, pentru ca uitam. Acuma e pana acolo, sau pana
eu mergeam in excursii cu cortul, pe acolo când am coborât pe trepte
vremea pionierilor, făceam expediţii si urmăream: prima treapta, pe urma
am făcut toţi munţii Moldovei aşa cu mai un pic, mai un pic pana la ultima
cortul in spate. Si mergeam peste tot, treapta. Tot aşa, încetul cu încetul.
mergeam si la mare cu cortul.” Deci Când aţi gătit prima data?
nu era, eu ştiu, ieşit din comun pentru A, daca va spun acuma poate
mine. Dar când mă gândeam ca asta e radeţi. Eu in vara trecuta am ştiut ce
singura casa, atunci era cumplit. înseamnă foamea. Am ştiut ce
Doamne... înseamnă foamea. Făceam in tinereţe
V-am spus pentru ca am visat cure de slăbire si ţineam regim si nu
si i-am spus si surorii mele: „Casa mi-o fost foame niciodată, dar acuma
mea nu pica, nu cade!” Deci in ştiu ce înseamnă foamea!
momentul in care mi-aţi adus aminte N-aveaţi pur si simplu ce
de visul acela, am ştiut ca exteriorul manca!
nu va cădea. Da, aveam conserve, dar nu
Si prima senzaţie când aţi merge, numai acelaşi fel de mâncare!
intrat in casa care a fost? Mai ales ca am si probleme cu
Va spun ce a făcut câinele stomacul. Si… cu ajutoare, deci pana
meu, dalmaţianul meu, ce a făcut la Paste au venit oamenii care ne-au
când a venit in casa. Pentru prima adus mâncare gătita. Dar după aceea
data l-am adus si pe el, pe urma. Dar s-a terminat si mi-aduc aminte ca n-o
o venit si el prin ape, cu noi cu barca, fost pâine joi in sat, nici de unde sa
de fiecare data a venit. Dar după ce s- cumpăram. N-a fost nici vineri, eu
a retras apa si-a venit si a văzut eram deja in vacanta, nu mai
patutul mic ca nu mai e si pereţii mergeam la şcoala, nu mai mergeam
cazuti, a plâns. Ştiţi cum plâng câinii, la Timişoara sa-mi pot cumpăra, n-o
aşa…nu cu lacrimi, aşa mârâiala fost pâine nici sâmbăta, n-o fost
aceea: aaa! A plâns! nici…n-am avut nici duminica. Nu,
După ce au venit maghiarii, nu deci cam prin iulie ar fi fost asta, pe la
ştiu, mă gândesc ca vreo 2-3 mijlocul lui iulie s-a întâmplat, atunci
saptamani, 2 saptamani. Cred ca a am ştiut eu ce înseamnă foamea. Vreo
durat pana i-au lăsat, nu mai ştiu exact 4 zile fara pâine, n-aveam…conserva
deja. Eu nu mi-am notat si nu, nu pot goala sa mănânci nu se poate.
sa va spun cu exactitate, după ce au
131
CORNELIU DRAGOMIR
Poate ca nici bani n-aveaţi ca Prima noapte când am dormit acasă...

trebuia sa… nu pot să vă spun! A fost cea mai
Da, pentru o pâine chiar fericita zi, clipa sau eu ştiu, din viata
aveam, dar n-am avut de unde mea, când am dormit prima noapte
cumpăra, ca nu era pâine. S-a făcut acasă. Sa dormi pe jos 7 luni e
putina pâine, s-a vândut repede si cumplit! Pe jos, adică pe saltele, dar
atunci am ştiut ce înseamnă foametea pe jos!
si…Acuma daca va spun ca… Că Noi am dormit in casa, cu
dacă vă spun că pentru fiecare acoperiş, pentru ca in cort au fost si
mâncare mulţumesc lui Dumnezeu ca perioade, când ploua foarte tare şi
o am in farfurie, pentru ca ştiu ce toată noaptea stăteam cu ligheanul si
înseamnă sa nu ai ce sa pui in farfurie. cu găleata in mana. Curgea apa in
Nu pentru ca am fi fost aşa de săraci cort. Si sora-mea arunca găleata, îmi
sau am fi fost aşa de leneşi, ci pentru dădea ligheanul si invers, ea golea si
ca atunci nu ai de unde sa iei si unde eu ţineam, casa… A fost furtuna şi o
sa faci. Si după ce s-au retras apele, demontat partea aceea cu geam, sau
atuncea mi-am improvizat ceva in cum sa zic, avea un geam deasupra.
curte, aşa pe cărămizi si am făcut aşa Pe ploaia aia torenţiala, nu puteam sa
gen… ieşim ca sa reparam, si noapte, si-
O vatră... atunci aşa am stat toata noaptea.
Da, m-am descurcat pe urma, Dar ploua chiar pe patul meu,
dar au fost si vreo 2 saptamani când a cade-aia am stat eu, pe patul meu, pe
fost cumplit. Până am mers la şcoală, salteaua mea, deci nu am putut sa
am avut masa asigurata, deci n-am facem sant si sa…era chiar pe patul
dus lipsa de mâncare calda. Dar după meu.
aceea… Atunci a fost o perioada Când a fost prima dată când
foarte… Na-m avut unde sa gătim. aţi intrat în casă, vă mai amintiţi?
Nici lumina n-aveam la cort, cu Când aţi deschis prima data uşa casei,
lumânări tot timpul, nici lumina sau nu mai era vorba de uşa!
electrică! Primeam pâine pe raţie, dar Nu mai, că intram prin pereţi
a fost aşa o perioada, când nu s-o sau prin locul pereţilor. După ce s-o
făcut si atuncea n-o mai ajuns la raţie, tras apa veneam în fiecare zi şi am
si-atunci… încercat sa car pamantul sa fac curat.
Ce sentiment aţi avut când aţi Unde îl aruncaţi?
mâncat prima mâncare gătita de mana În gradina, in gradina am dus,
dumneavoastră? prin curte unde e aşa mai înalt. In
Nu m-am gândit atunci la asta, gradina am intrat cu el, in gradina.
dar pot sa va spun cea mai fericita Da, am cărat mult pământ singură.
noapte din viata mea, a fost prima M-a mai ajutat şi cumnatu-meu şi
noapte când am dormit din nou in băieţii care au zidit, au dus şi ei 2
casa! Am simţit aşa o linişte si-o pereţi, i-au dus ei, n-am mai ajuns eu.
căldura in tot trupul, de nedescris!
132
Deci partea aceea cu uşi nu s- când ii vezi rupţi aşa, rupţi in forme,
o crăpat, nu nimic, deci zidul a rămas nu ştiu cum sa spun. Imperfecte,
acolo perfect unde a fost uşa. Erau un atunci este groaznic.
fel de stâlpi. Si sunt 5 uşi mari, nu? Din mobila n-aţi mai
Erau 5 stâlpi si după ce s-o tras apa a recuperat?
mai venit cumnatu-meu si o mai Nu, n-am mai putut. Păcat ca
sprijinit si el cu cativa stâlpi prima părinţii mei au avut mobila din lemn,
camera aicea, ca aici era deschiderea dar cum au căzut pereţii s-o
prea mare. Si am pus vreo 3 stâlpi si transformat in tandari, toata s-o rupt.
in rest o ţinut. Tot am băgat pe foc! Toata iarna am
Toate pozele mi le-au distrus. făcut foc cu mobila.
Erau intr-un sertar si a ajuns apa si tot Ce-aţi mai recuperat din casa?
a distrus. Amintiri de familie erau. Câteva carti, care mi-au mai
Deci îmi rău de poze, de carti. Dar rămas, câteva însemnând vreo 300
mi-au si rămas carti, nu foarte multe, carti. Cam vreo 300 atâtea am, dar
dar mi-au mă rămas. Am avut mai vreo 500 s-au dus, ceva vase, astea nu
multe biblioteci. Am mai multe s-au deteriorat, bine care s-au spart s-
corpuri, cele care au rămas pe pereţii au spart, dar astea din email au rămas.
care n-au căzut, deasupra apelor, au Mocirlite, le-am tot frecat cu
rămas cartile. Ce-a fost jos a putrezit. clor si…pe ele nămol, ca era ud si
Acolo erau aruncate, am tot băgat pe când am scos pamantul era ud. Asta a
foc, acuma am strâns ce-a mai rămas fost norocul meu ca, cazând pereţii in
si sa dau foc. interior, apa s-o îmbibat in pereţi si
La mine s-o retras aşa, dar in nu mai trebuia sa car apa afara din
partea cealaltă, spre gara, acolo a mai casa, nu trebuia sa mai aduc vreo
ţinut inca apa si mai mult. La sora- pompa sau ceva, sa pompez afara. A
mea, cel puţin 3 saptamani după ce eu intrat in pereţi si…
am ieşit din apa. Si eu am ieşit din apa Dar pe jos aveaţi parchet,
numai cu casa, cu curtea mult mai ceva?
târziu si gradina ce sa mai spun. Aşa Da, da! Si gresie si…Deci
pare, dar daca ne uitam de la mine la parchetul l-am scos si gresia a rămas,
biserica, biserica e cel puţin cu 1 pe unde e sparta, e…o s-o înlocuiesc
metru 80 mai mult decât casa de aicea si pe-asta.
si nu se pare. Nu pare, dar aşa e! Ce Când veţi avea timp si bani
sa va mai spun? necesari.
Asta eu nu pot sa uit, cum Timpul sigur, timpul!
umblam prin apa, deci mult timp inca, V-am găsit, trebuie sa
veneam de la autobuz acasă si parca si recunoaştem, nu greu ca v-am găsit
înotam si atunci, si felul in care erau din tren, v-am reperat. Sa ştiţi ca
pereţii cazuti, asta m-o şocat. Deci sunteţi iubita de localnicii de-aicea.
când construieşti o casa noua si-s Nu ştiu daca sunt iubita sau
făcuţi 2 pereţi, 3 pereţi e altceva, dar nu, eu sunt un om bun, zic, nu am
133
CORNELIU DRAGOMIR
făcut rău nimănui, am ajutat cat am A, daca va spun când s-a uscat
putut. Cu copiii aşa, deci am făcut ore pamantul, chiar c-am fost disperata in
cu ei pe gratis. privinţa asta, abia in luna mai anul
Eu totdeauna am făcut aşa, asta. Din aprilie si pana in luna mai in
pentru ca e sărac, sau pentru ca e acest an, eu n-am văzut curtea uscata,
prieten, pentru ca e…eu ştiu. Eu nu pamantul uscat. Acum s-a uscat, in
fac pe bani. mai. De când au venit căldurile astea.
Deci toţi am fost buimaci, Eu am fost speriata chiar! Dar nu se
nimeni n-a…ca lumea zicea ca astia mai usucă pamantul? Apa am avut
stau cu mâinile încrucişate, practic nu pana la glezne in gradina, nici n-am
ştiam ce sa facem! Eşti dezorientat, putut sa ar, sa cultiv! Am avut tot aşa
nu mia ştii ce sa faci. ana in mai apa, nu s-a putut nimic, nu
Eraţi terifiaţi! s-a putut ara, nu puteai sa…
Măcar, daca eu ştiu, aveam Ce puneţi de regula in
mintea in cap atunci, puteam salva gradina?
multe lucruri, dar eram dezorientaţi Legume, zarzavaturi, morcovi,
toţi. Si toţi si-au lăsat lucrurile in casa pătrunjel, cartofi. Dar acum n-am pus
si-au plecat si lucruri bune. nimica.
Groaza cea mai…nu, atunci Si ce faceţi, cumpăraţi?
nu mi-a fost…deja m-am obişnuit cu Cumpăr, ce sa fac?
gândul, socul a fost când am venit Când v-aţi apucat de
prima zi, deci joia când am venit cu reconstrucţia casei?
barca, si i-am văzut porniţi, atunci am Aşa, pe la sfârşitul lunii
fost inspaimantata! septembrie! Toata vara am carat
Ce v-aţi zis? pamant, asta am făcut. Alta activitate
Mi-am zis: ca e iadul pe n-am avut! Veneam in jurul orei 10 si
pamant aicea, ca nu exista iad in alta plecam seara pe la 7-8, asta era
parte, aici e iadul! Asta este pedeapsa activitatea: carat pamant. Si pe la
lui Dumnezeu si asta e iadul si altceva sfârşitul lui septembrie, au venit
nu exista, un altfel de iad! Deci atunci meşterii aceia si au terminat aşa, la
am fost inspaimantata, pe urma m-am sfârşitul lui noiembrie.
obişnuit, aşa este si… Aproape de sărbători.
Premierul, prefectul au venit Pe la 1 decembrie am fost
aicea? acasă. Nu-i văruit nimic. Nici acuma!
Eu nu i-am văzut, dar am Este aşa numai tencuit si acuma vreau
auzit c-au fost, au fost. A fost si după ce-am terminat cu toate
preşedintele Basescu, am auzit, dar n- examenele, acuma vreau sa m-apuc sa
a coborât la noi, numai pe la Uivar văruiesc si…
sau Pustiniş, nu ştiu ce sa va spun, n- Dumneavoastră văruiţi?
am alergat in calea lor! Da! Ştiu! Var am cumpărat.
Când s-a uscat pamantul? Scump? Din comerţ sau de la
vărari?
134
Nu, sunt vărarii care vin cu Nu pot uita molozul acela, nu

maşinile, 10000/ km. Si mi-am pot uita apa rece, şi felul in care am
cumpărat destul, dar mai vin ei. Sigur ieşit, nu?! Totuşi, atunci m-am
că dacă aş avea bani, atunci as aduce inspaimantat, am văzut ca sunt
pe cineva sa-mi zugrăvească, dar… si singura în zona. Nu circula nimeni pe
acum am rata la 2 bănci, nu mia pot drum.
sa…odată m-am împrumutat 150 E terifiant sa vezi un om…
milioane si nu mi-au ajuns, deci am Da, da! Si nu aveam nici un
mai luat 50 de milioane. Si nu mi-au celular atunci, iar atunci mi-am dat
ajuns nici atunci si plângeam pe seama ca îmi trebuie neapărat celular.
strada, mă rugam de unu’ de altul sa- Nu puteam sa comunic cu nimeni. Si
mi pună curentul si nu voiau: după aceea mi-am si cumpărat... şi
„Doamnă, nu putem! Nu se poate!” nici nu-l folosesc, dar sa ştiu ca îl am,
Nu mai aveam! îmi da sentimentul siguranţei. Pot sa
Vreo 30 de milioane a costat comunic daca e nevoie. Atuncea am
instalaţia. Si-atuncea m-am dus la văzut ca eu sunt singura. Nu ca sunt
audienta la unul din consilierii singura…că ar fi rău ca sunt singura,
prefectului, un domn avocat foarte ci că sunt singură în pericol, că nu mai
cumsecade, Dan Roşu, si m-o pus in e cineva pe lângă mine, în ape.. Dar
relaţie cu biserica aceasta adventista când am ieşit, m-am luptat cu apa
si-au venit nişte oameni de suflet si cum se zice.
mi-au pus curentul! Animalele erau gălăgioase?
Si v-aţi bucurat când aţi aprins Câinii au venit langa dumneavoastră?
becul? Toţi erau foarte…cum va
Dumnezeule, da’ cum! Nici nu speriaţi, si pasările si… De ce le-am
ştiu cum sa le mulţumesc, da! Da’ sa schimbat locul? Nu ştiau ce căuta ele
ştiţi ca deşi sunt la sat, deşi am vedeţi acolo, câinii nu voiau sa urce, cu greu
pasări sau…seara sau chiar si peste zi, i-am urcat! Erau inspaimantate şi ele...
simt nevoia sa mă opresc din lucru, Nu mai ştiu ce-am gătit, dar in
mă duc sa citesc puţin. ziua aceea, 100% n-am gătit, sâmbăta,
Când v-aţi pus curentul? nu pentru ca toata ziua eram pe
Deci anul trecut mi-au pus, strada, alergam toţi, dintr-o parte in
prin noiembrie aşa. alta si circulau ştirile: „Vin apele, nu
Deja terminaserăţi pereţii vin apele!”, mi-aduc aminte ca la 7 si
de… jumătate, a venit cineva si - zis „Nu
Da! va mai temeţi, nu mai vine apa, ca au
Pereţii acuma nu i-aţi făcut tot venit militarii si nu ştiu cum au dirijat-
din pământ? o, in ce direcţie.”
Nu, din bolţari, ieftini, din Si la 8 jumătate deja…
bolţari, cel mai ieftin posibil. Nu e Si la 8 jumătate deja a venit
ieftin, dar alţii si permit alte materiale. apa. Si se zice ca aşa a si fost, dar nu
Ce nu puteţi uita? ştiu cum s-a întors din partea dinspre
135
CORNELIU DRAGOMIR
sârbi, nu ştiu, ca eu nu cunosc zona Dar trecea linia prin apa, inca
aceea, n-am fost acolo. mai era apa?
Spuneţi ca s-au implicat Da, linia a fost…pai cred ca o
militarii? luna n-o circulat trenul ala in apa. Si
Da, da, da foarte mult. Deci după ce s-o retras atuncea a circulat
militarii, pompierii si cei de la trenul si atuncea am văzut cum arata
Protecţia Animalelor au fost tot Ionel, toata zona aia aşa numai apa.
timpul aicea. Tot timpul! Linia era deasupra apei, da şi satul a
Cum v-aţi înţeres cu soldaţii? fost in apa, dar nu tot.
Bine, foarte bine si erau foarte Săracii CFR-işti, cred ca era
săritori. mult efort sa…te fura apa.
Da, de la Ionel venea trenul? Pai toata lumea suferea de ce-a
De la Ionel, da! Cu trenul prin văzut…
apa si chiar a fost întrebat mecanicul Nu, dar mă gândesc ca pe ei ii
cum vede sa conducă si a zis ca fura cred ca apa când conduceau ca
bâjbâie, pe nimereala. Da! A fost acolo mişca, mişca.
cumplit in orice caz. Da, da, da! Deci mie, când
Dar aici a oprit? Cred ca aceea eram pe-afara, nu mi-era teama de
a fost ultima garnitura de tren. apa, dar când veneam înăuntru, deci
Nu ştiu daca a fost, deci eu n- după ce s-o mai retras apa si totuşi a
am fost in partea aceea, dar am auzit rămas apa pe strada si vedeam apa pe
ca trenul, au scos animalele. Si cu fereastra, era cumplit, mi se părea ca
şalupa, deci au venit şalupe. Va daţi ameţesc.
seama ce apa adânca a fost daca Se spune ca e o atracţia
circula şalupa. Şalupa, ala e, şalupa! abisului când vezi apa curgătoare!
Deci şalupa are nevoie de a anume Da, da, aşa este! Eu ştiu... e
adâncime a apei. Doar aia si-o putut credinţa aceea in duhul apelor.
permite sa meargă pe-aici, înseamnă Credinţa populara in duhul de balta,
ca apa a fost ocean. Pe urma am mers de apa, are de-a face... la noi e
o data cu trenul de la Pustiniş. De credinţa aceasta in stima apei, nu? La
multe ori plecam cu trenul spre oraş. greci sunt sirenele, nu?si fiecare apa
O data a întârziat trenul si ne-au dus are duhul ei care si cere vama, nu?
cu trenul la Ionel si-napoi. Atunci am Timişoara e pe o mlaştina,
văzut cum arata apa spre Ionel, un într-adevăr. Si Otelecul este poate pe
ocean, ce sa mai! o mlaştina, dar nu din cauza asta au
Cum adică aţi întârziat si v-aţi venit apele, ci din neglijenta celor care
dus spre Ionel? trebuiau sa le dirijeze pe unde era
A întârziat trenul si ca sa nu albia, nu?
stăm atâta in gara in Pustiniş, am Voluntari, asociaţii?
urcat in tren, ne-am dus pana-n Ionel Da, au fost, au fost voluntari.
cu trenul, se retrăsese deja apa, aşa Tot cu bărcile veneau. Da, au ajutat
incat sa poată circula trenul. să-şi ia oamenii ce mai aveau de luat.
136
Da, au fost drăguţi. Veneau, cred că mult in Otelec. Daca el spune ca

din Timişoara erau. Nu mai ştiu ce primul-ministru i-o strâns mana
scria pe ei, ceva cu „BO” parca, nu pentru cat o făcut el aici…
ştiu. Da, da au venit voluntarii intr- Uite cocoşul nu mai are coadă,
adevăr. hehehe, o trăit şi el în apă, săracul, 7
Dar dumneavoastră aicea, luni si el in cort. Si de bibilici îmi pare
cum v-aţi organizat ca sa puteţi rău, săracele, au stat în semiîntuneric
gestiona situaţia in care va aflaţi? 7 luni, dragele de ele! Când le-am dat
N-o fost nimic, a fost haos, jos nu mai cunoşteau curtea, erau
nicio…absolut nimic! sălbatice. Si găinile voiau tot sa fuga,
Primarul era in mijlocul vreo 3 zile m–am chinuit cu ele pana
dumneavoastră? le-am obişnuit. Nu, nu cunoşteau, nu
Nu! Si daca o venit, o trecut la mai cunoşteau locul!
Vodă prin loboda si-a plecat! Ce va mai aduceţi aşa aminte,
Primarul nu iubeşte satul Otelec. ce v-a mai impresionat...
Primarul joi seara, a fost aicea o În rest fiecare era cu problema
şedinţa, nu ştiu ce tematica, a spus ca lui.
nu vine apa si daca vine, va spăla pe Dar aveaţi sentimentul ca e
picioare! „care pe care”?
A încercat sa va mai A, nu ştiu de „care pe care”,
liniştească! dar in orice caz oamenii s-au înrăit, au
Ce sa ne liniştească?! El devenit duşmani, eu ştiu, eu n-am
trebuia sa tina legătura cu cei de la avut problemele pe care le-au avut ei,
Apele Romane, cu, eu ştiu, cei care ca eu n-am primit o casa noua. Dar
dirijează apele astea, nu? Cei de la îmi ziceau „Mie mi-au făcut numai c-
Apele Romane, autorităţile care se o camera, ştie de ce cu 2, ţie de ce cu
ocupa de astea, nu sa spună ca „Va 3?” Deci ei au avut nişte…
spăla pe picioare daca vin apele!”. Nu Aţi avut o carte preferata pe
se face aşa ceva! Nu-l interesează! care aţi pierdut-o.
După părerea mea nu este un primar Mai multe, deci nu una anume
pe care-l interesează ce se întâmpla cu preferata, mai multe. Cel mai rău îmi
oamenii. Deşi ar trebui sa-l intereseze, pare după…îmi pare cel mai rău după
pentru ca voturile le-a câştigat tocmai cartile de franceza pe care nu mai am
de la Otelec, din satul Otelec, de- de unde sa le procur. Erau multe si
aicea. primite si nu mai am de unde sa… Si
Pai înseamnă ca nu-l veţi mai aveam si foarte multe cursuri lucrate
vota! de mine, deci, si foarte ordonate si
Nu, ca s-o si despărţit după alea. Cursurile mele de când
Otelecul de Uivar. Deci vor fi alegeri, eram eu studenta. Dar bine păstrate
nu ştiu când si devenim noi comuna. si…le-am ţinut si… Erau nişte folii
Se pare ca acesta-i unul din motive, de protecţie, dar erau in partea de jos
pentru care nu se mai implica prea a bibliotecii, unde nu umblam in
137
CORNELIU DRAGOMIR
permanenta. Si acolo am avut toate sa ştie exact daca apele sau nu. Uman
cartile care nu le foloseam in fiecare ar fi fost ca, mă gândesc eu, primarul
zi, sus am ţinut cartile pe care le sa fi organizat oarecum, evacuarea
folosesc la şcoala, deci critica literara, satului, daca ştia ca vine apa. Sa se fi
ce-am nevoie. Dar s-au dus, nu mai gândit si la oamenii care n-au mijloace
am. de-astea de transport cu ce sa-si poată
Oamenii aşa, ce nu puteţi uita duce. Mă gândesc la mine: eu n-am
despre oamenii din sat? remorca, n-am tractor, sunt om
Deci asta v-am spus, nu pot singur. Putea sa mă întrebe „Vrei sa
sa, sa uit dezorientarea lor, pe toţi i- scoţi ceva din casa? Uite, voi, 5
am văzut dezorientaţi, aşa i-am văzut. familii, va dau remorca asta de la
Nimeni nu mai ştia încotro se duce, Uivar.” Sau sa fi mobilizat nişte
umblau buimaci. Si după ce au venit oameni din satele de la…satele
apele si după ce s-au retras, noi abia comune care n-au fost inundate:
acum am început sa ne revenim. Pustiniş, Uivar si aşa mai departe. Sa
Chiar vecina mea i-am si spus, zic ne fi ajutat sa ne ducem unele lucruri,
„Nu mai eşti tu!” Privirea era fixa, nu nu, care erau mai bune, sigur ca nu
mia saluta, o schimbare aşa in toate!
comportament... în rău, in rău! S-au Dar v-aţi dorit casa duceţi din
înrăit oamenii, s-au înrăit! Nu i-au lucruri?
îmbunat deloc. De multe ori am spus Sigur ca mi-as fi dorit, in
si eu ca eu m-am considerat un om primul rând cartile sa mi le fi dus,
bun, dar acuma m-am înrăit. Nu-i măcar cartile!
chiar aşa, dar.. Si unde va doreaţi sa le duceţi,
Daca si oamenii buni se in cort?
înrăiesc... Credeţi ca este cineva Pai, undeva unde ar fi fost
vinovat pentru experienţa dramatica protejate. Mă gândesc ca ar fi putut sa
care… găsească o casa care era nelocuita sau
Da, sigur ca da, cei care au ceva unde sa-si depoziteze oamenii,
tăiat digurile si n-au tăiat unde lucrurile, nu?! Ca mai sunt, la sat sunt
trebuia. Pentru ca si altădată s-au tăiat multe case nelocuite, că oamenii,
digurile când a venit apa mare, dar nu locuiesc in alte case si au 2 sau 3. Si
in partea aceasta. Exista nişte locuri, atuncea locuiesc numai in una. Sau
am inteles, special amenajate pe unde stau la oraş, sigur! Daca ar fi fost un
se poate tăia digul. Cineva, si eu după om cu suflet, se gândea la fiecare, nu?
cum am auzit ca mai vorbeau unii, era Sigur, aşa ar fi putut! Ca sunt oameni
cineva de la Ape, care dirija pe-aicea cu remorci, nu cred ca oamenii daca i-
probleme, era in bar, beat, si spunea ar fi mobilizat ar fi răspuns.
ca situaţia e sub control si apele Dar ei spun: „Nu ca noi am
veneau pe noi fara nicio problema. vrut sa va scoatem din sat, dar aţi
Uman era, ştiu eu, sa fi ţinut refuzat!” Dar când aţi vrut sa ne
legătura cu cei de la Apele Romane,
138
scoateţi din sat, când apa era pe noi! 1,80, si pana aici ii ajungea apa lui,
Deci atunci era târziu! deci era apa de 1,60, suta la suta. Si
De la Protecţia Animalelor? câinele, in momentul in care l-a văzut,
Nu ştiu sa va spun, deci a venit de pe ruine, din mijlocul
era…erau tineri, deci de la Protecţia ruinelor, a putut sa-l ia, l-a luat, zice:
Animalelor, aşa se numeau, de-ai „Oare nu mă musca?” Nu l-a muscat,
statului, da, da! l-a luat, l-a dus, aşa pe o…ca pe un
Şi ei ce făceau, ce rol aveau? platou l-a scos afara si in momentul in
Au adunat toate animalele vii care l-a pus jos, a plecat câinele... Era
si moarte, le-au adus mâncare câinilor fericit, da, da! De-asta va spun ca era
si la pasări unde erau ruine si erau foarte fericit, n-a mai stat sa mai
găini pe ruine le aruncau grăunte. Au vorbească cu el sau sa-i zică ceva, sa
deschis aşa un mini-cabaret veterinar latre sau…
unde au castrat toţi câinii si au Cate zile aţi mers cu ei, cu cei
construit pe cheltuiala lor un adăpost de la…
pentru câini, dincolo de Bega, unde Ori de cate ori a fost nevoie si
au pus toţi câinii fara stăpân. vedeam pe undeva un câine sau… Le
Acuma? spuneam, mie-mi plac animalele si de-
Stăpânii si-au luat câinii si cei asta mi-a plăcut sa fiu utila in acest
care n-au avut stăpâni, i-au luat alţii sens.
cărora le-au fost dragi, deci nu mai Animalele moarte... ei le
sunt câinii. Dar au fost câini, zeci de puneau in nişte saci speciali si când
câini. ieşeau afara cu barca, erau in saci,
Erau pentru ca nu aveau unde erau ambalate, nu se mai vedea nimic,
sa stea, nu? le ardeau sau ceva. Vedeam ca le
Pentru ca au plecat stăpânii si strâng, dar eu ii ajutam, adică, adică
câinii i-au lăsat de izbelişte. Unii n-au dirijam unde sunt animalele. Le
mai putut de…bun daca i-au lăsat spuneam: acolo sunt pisici, acolo sunt
liberi, parca i-au lăsat. Dar, alţii i-au câini. Si altădată, deci atunci cu
lăsat in lanţ si-au murit. câinele, am venit cu băiatul sa-i spun
Vai, si-au murit înecaţi?! pe unde sa meargă pentru ca terenul
Înecaţi, da?! Mi-aduc aminte era si mai înalt si mai jos si el a vrut
ca era un câine, pe care l-a salivat, chiar sa plece undeva prin santuri.
deci, băiatul de la Protecţia Acolo era de vreo 3 m, s-ar fi înecat.
Animalelor, i-am spus ca acolo este Si i-am spus exact pe unde sa meargă.
un câine si m-am dus cu el, zice, Nu se vedea drumul, şi eu ştiam exact
câinele, intre timp, pana m-am dus pe unde sa-i spun: pe-acolo e
după el, s-a retras undeva pe ruine, trecătoarea si am mai scurtat si am
mai in spate. Când a apărut, eu n-am mers bine. Eram un bun ghid...când
intrat in apa, a intrat el ca era foarte aveau nevoie. Vorbeam cu toata
înalt, eu am stat unde era apa mai lumea, deci atuncea nu era nevoie de
mica. Lui ii ajungea, deci el avea cam o anume prezentare.
139
CORNELIU DRAGOMIR
Pana la urma si Dar v-aţi gândit vreodată la

dumneavoastră aţi fost un fel de posibilitatea ca aceste ape sa vina iar?
voluntar. Sa mai vina?
Da, da si deci, aveam si eu Nu, v-aţi gândit vreodată ca
câinele meu si i-au dat si lui mâncare poate sa vina apa?
si aşa ne-am împrietenit. Nu, nu!
Ce i-au dat de mâncare la Daca aţi avea aşa un nepoţel,
câine? care ar fi primul lucru pe care i l-aţi
Chappi din ala, ce au ei. Si povesti despre inundaţii? Imaginaţi-va
puneau si pe străzi, puneau aşa in ca noi suntem nepoţii dumneavoastră.
grămăjoare, câinii găseau mâncarea Deci primul lucru, dar asta nu
asta si mâncau. se poate, numai daca vezi, deci prima
Si pentru pisici? Ce le-au dat? imagine pe care o am este cum a venit
Si pentru pisici, tot aşa, tot apa. Deci, cum am văzut prima data o
grăunte din astea pentru ele. Dar au cărare de apa si pe urma in
fost. Şoricei, nu mai erau şobolani? următoarele momente am văzut totul
Ba da, ce şobolani au fost apa. Si cum era deja inserat si nu ştiu
după ape aici, inspaimantator! Vreo 2 cum, poate erau luminile aprinse sau
saptamani am tot pus otrăvuri ca sa luna sau nu ştiu cum, dar se vedea si
ne scăpam de ei. N-am putut dormi luciu aşa, vălurele cum vine si parca o
noaptea aproape de gălăgia lor. vad deci cat se vedea. Copacii nu
Umblau prin pod, parca erau pe aveau aşa frunze mari. De la linia
Corso! ferata încoace era numai o apa si
Si ce…era sa întreb ce făceau sclipea aşa in lumina aia a lunii sau a
şobolanii. becurilor, nu ştiu ce era.
Alergau, toata noaptea alergau. Dar cum v-au explicat
Fiecare a fost cu felia lui, autorităţile faptul ca nu ştiau ca vine
lumea nu s-a ajutat. Cumnatu-meu apa peste sat?
puţin m-a ajutat. Nu, fiecare a fost cu Nu au explicat nicicum, ei au
felia lui, lumea nu se ajuta! spus ca oamenii n-au vrut sa plece. Ca
Sora... ei nu i-a căzut casa, ca e ei de fapt si-au făcut datoria, dar ca
toată din cărămida. Nu i-o căzut, dar oamenii n-au vrut sa plece. Era pre
i-a deteriorat interiorul tot. Pana la târziu, pentru ca deja apa era pana la
cărămida probabil a trebuit sa dea jos. genunchi când au venit, intr-adevăr
Dar pereţii, din cate am au venit de la Pompieri sau militari
inteles, numai exteriorul e făcut din sau nu ştiu cine, au umblat din casa-n
cărămida, interiorul nu-i din cărămida. casa si au dat toata lumea afara, atunci
Da, interiorul nu-i din seara, dar era prea târziu, apa era
cărămida, acuma e din bolţari, mare.
interiorul. Nu mai cade acuma daca Sâmbăta seara: deşi la 8
vine apa, dar Doamne fereşte! Sa nu jumătate era apa, ei pe la cat veneau,
mai vina! pe la 9-10?
140
Pai, pe la 9 aşa, pana au ajuns s-o făcut nămolul acela si m-am

la mine, ca ei au pornit prin tot satul. afundat in…mi s-au afundat
Da, si probabil au pornit de picioarele, n-am putut sa mi le scot si
jos unde se mai… Deşi si-au făcut era sa mă înec. Atunci am înghiţit
datoria, au trecut, nu pot sa spun, dar puţin, dar…
a fost târziu, nu? Trebuia sa ne- Ce gust avea?
anunţe dimineaţa: totuşi nu-i de stat, Rău! Am scuipat-o imediat.
luaţi-va daca vreţi sa luaţi ceva si Era cu mizerii, cu…
instalaţi-va afara din sat. Da, si pe urma…dar asta a
Dar credeţi ca ei au ştiut? fost mult după ce mă duceam. In
Dar trebuiau sa ştie, nu? prima zi n-am patit nimica. Pe urma
Trebuiau sa ştie, daca eşti primar mi-am schimbat traseul, n-am mai
trebuie sa ştii care-i pulsul, nu? mers pe-acolo unde era peretele, am
Trebuiau sa tina legătura, nu? luat-o pe-aici si aici n-am mai patit
Totuşi n-aţi crezut ca va sta nimic. Aşa pe langa zid m-am dus, ca
apa aşa mult. eu la pod aveam treaba. Si urcarea
Nu, si ca nu va veni aşa de podului e in partea cealaltă.
mare! In momentul in care am văzut Dar pe-aicea nu urcaţi pe
apa m-am gândit la câini si la pasări, scări?
nu m-am gândit sa-mi iau mie ceva N-am urcat, mi-a fost teama
sau… La tot ce are pe suflet. Da, da, ca pereţii astia eram cazuti si mi-a fost
numai la ele m-am gândit. teama sa nu se lase tavanul pe mine!
Mi-a dat Dumnezeu, ca v- Deci eu m-am dus pe unde aveam
am spus, eu anul trecut am invatat ce aşa, eu ştiu, posibilitatea sa mă salvez
înseamnă foametea. Acum ştiu ce daca e ceva.
înseamnă foametea si eu cred. Ca sa puteţi fugi in caz de…
Dar ce pomi aveaţi? Da, da, da! De-aicea nu
Am avut meri, am avut 2 peri, puteam fugi aşa.
prune si 2 vişini. Mâncând mere mai Ca totuşi aţi trăit cu teama ca
povestim una alta. oricând se poate întâmpla.
Dar in gradina puseserăţi ceva Se poate prăbuşi, sigur! Deci
când a venit apa? tot ce-a fost pana la nivelul apei a
Mulţi cartofi. putrezit. Păi în casă a fost cam 1 m si
Aveaţi puşi cartofi. Ce sa mai 10, cam atât. Puţin mai sus decât
iese după… masa. Eu aşa am apreciat, după masa
Cădeau casele? era…pai mobila toata s-a cojit, s-a
Făceau un zgomot aşa sinistru umflat si… Este ca si cum as fi eu
cumva era. Deci nu ca o bubuitura, acuma studenta. Studenţii de obicei
aşa cu plescăială puternica in apa. nu au mare lucru, nu in camera lor.
Era sa mă înec când am mai Au cartile si patul in care dorm si cam
venit eu singura fara barca si apa era atâta. Deci cam aşa trăiesc eu acuma,
destul de mare si cum căzuse peretele, dar si mai primitiv.
141
CORNELIU DRAGOMIR
Care ar fi primul lucru la care

va gândiţi sa-l cumpăraţi ca sa refaceţi
pierderile? O biblioteca, o mobila.
Cartile acum?
Nu, le-am pus pe-o masa
veche, scoasa din ape, deci e cam
şubreda. Daca se mişca puţin, poate
sa se rupă.
Faceţi o biblioteca din cornier.
O sa cumpăr, sunt in comerţ.
Nu cred ca-s aşa scumpe!
Lucruri personale v-au rămas?
Hainele care le-au salvat, ca le-
am dus in pod. Cam după 5 zile le-am
luat. In saci le-am pus. Foloseam
hainele, care nu trebuiesc călcate.
Dar partea frumoasa a acestor
inundaţii care a fost?
R.:A, nici una! Nu găsesc parte
frumoasa! Numai faptul ca au venit
atâţia oameni care ne-au ajutat atât!
Altceva nu, deci partea frumoasa a
apelor, nu!
Ca sa vorbim in termenii
dumneavoastră, o morala!
O morala? Eu ştiu, daca e sa
mă gândesc…poate ca apele astea au
venit sa mai stopeze un pic din
lăcomia oamenilor, dar nu cred ca s-a
obţinut ce s-a vrut. Daca ne gândim
ca Dumnezeu asta, asta ar fi vrut, sa
ne facă mai buni, mai puţin lacomi,
nu cred c-a obţinut asta.
La noi s-a făcut mai rău după
inundaţii. Da, mai rău! Mult mai rău!
142
Eram toţi pierduţi, în panică, era o fugă, nu ai ştiut încotro s-o iei,
toată lumea trăgea de noi, autorităţi, «Ce ne face?», «Cum să facem?», «Ce-i
cu noi?», «Unde mergem?». Eu am zis să fiu în mijlocul oamenilor...
Lotzi Biro, bărbat, catolic,
consilier local, 37 ani, sat Oltelec
Prin lectura interviului de faţă
se citeşte lupta dintre viaţa privată, de
familie, a actorului social intervievat şi
responsabilităţile aferente statusului
socal politic-administrativ ale acestuia.
Sensurile acţiunilor sale au vizat
salvarea bunurilor proprii, a animalelor
domestice, protejarea membrilor
familiei precum şi monitorizarea
evoluţiei hazardului, calmarea populaţiei
sinistrate şi protejarea, proporţional cu resursele avute la dispoziţie, grupurilor
aflate în situaţie de risc.
Nu au fost publicate conţinuturile cucaracter politic, atacurile discrete la
adresa adversarilor de pe plan loca, prezenţa acestora în discursul omului politic
intervievat având o pondere scăzută, ceea ce a făcut alegerea acestui material spre
publicare. Selecţia respondentului s-a făcut pe baza metodei bulgărului de zăpadă.
Programarea temporală: Interviul s-a derulat cu începere de la
ora 14:00, în data de 08.07.06, înregistrându-se 3 volume a câte 60 de
minute
− Scena: Interviul s-a realizat în locuinţa proprie a intervievatului,
în casa proaspăt construită, în sufragerie.
− Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au participat
Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir în calitate de
intervievatori, iar Lotzy Biro în calitate de intervievat.
143
CORNELIU DRAGOMIR
Ce Amintiri aveţi... despre noi eram pe afară cu casele că am

inundaţiile din primăvara lui 2005? Ce mers cu tractorul la Cruceni că de
vă amintiţi? acolo trebuie să vină…
Amintiri neplăcute, am mers la De unde, acolo?
dig ca să văd cu italianu’, rupe, nu Dinspre Ionel… Dinspre
rupe, pe urmă am aflat că e ceva Cruceni, dinspre Ionel, ne-am dus cu
necurat cu Cruceniu, tot m-am dus să tractorul să vedem cum stau canalele,
văd ce-i, pe urmă am venit aici. apă ridicată, iasă afară sau nu iasă.
Credeaţi că e posibil aşa ceva? Ne-am bucurat până la Ionel, am
Niciodată, nici bătrânii noştri înconjurat Ionel, am trecut pe din
nu s-au gândit vreodată că o să fie deal, am văzut că era bine, am trecut
inundaţi de apa Timişului, cu Bega de către fâşie, către sârbi şi acolo am
lângă noi şi ne inundă de la treij de văzut că e apă, dar o lua către sârbi.
kilometrii Timişu. Asta e apă ce se duce către Cruceni,
La ce vă gândeaţi, de ce vă era nu vine încoace.
mai teamă? Şi v-aţi bucurat…
Păi nu mi-era teamă a apă, da’ Şi ne-am bucurat că am zis la
nu ne-am gândit că o să fie aşa de toată lumea „Fraţilor, puteţi sta
mare apa. liniştiţi că a luat apa încolo, pe fâşie,
Dar vă gândeaţi aşa. către sârbi” şi acolo am văzut apă, dar
Eu am ştiut că o să rupe, că va o lua către sârbi. Asta apă se duce
fi inundaţă, dar în halul asta nimeni către Cruceni, nu vine încoace.
nu s-a gândit. Că o să vină apă, că o Aaa, dumneavoastră aţi fost
să crească, dar să vină aicea de un omul care a dezinformat, dar nu în
metru, nimeni nu s-a gândit. sensul rău al cuvântului, chiar aţi
Aici aproape, pe Strada Lungă crezut că nu mai vine apa!
sau cum îi zâce? Nu, n-am dezinformat pe
Da. nimeni, n-am dezinformat, noi am
Care a fost prima informat lumea.
dumneavoastră reacţie când aţi ieşit Dumneavoastră, sincer, aţi
din casă şi aţi călcat în apă? crezut că nu mai vine apa, nu?
Eu nu am ieşit din casă în apă. Am dat telefon la fratemiu,
Eu când… asta cred că a fost Vineri „Hai să mergem la...”, vecinu’ s-o dus
seara…[intervievatul îşi freacă mâinile cu alt tractor, eu cu frate,iu, iară ne
trădâns o stare de emotivitate]… ducem, unde apă, când ne-am dus
Dumneavoastră nu trebuie să unde am fost dimineaţă, n-am putut
aveţi emoţii, sunteţi om politic. intra că era apă. Am dat telefon, am
Dumneavoastră sunteţi un om ştiut la care au telefon fix, mobile ce
puternic, jonglaţi cu cuvintele.. le-am avut, le-am sunat, toate au fost
Nu. Că nu am emoţii, în luate, toţi, să punem baraje că, la
Vineri care cum s-a apropiat apa că canale să putem ce putem face că vine
144
înapoi. Au venit, nici nu m-am venit televiziunea sau ăla de la radio,

aşteptat la aşa (lume), au venit cu „Ăăă, că n-a spus nimeni!”, mint,
tractoare, cu maşini, cu ce au putut ca oamenii nu spun adevărul, au fost
să blocheze... informaţi, cu două zile înainte de a
Dar de regulă, când apelaţi la veni apa.
oamenii din sat, au educaţie civică, Dar să ştiţi că sunt oameni
adică... care spun că aţi tras clopotele
Mai mult nu, mai mult nu, e noaptea, la ora două.
greu să ceri, dar aci nu ştiu, parcă a Am tras, unii au zis că am
simţit lumea că, ca şobolanii când făcut bine, alţii au zis că am făcut rău.
vine apa, înainte, când şobolanul Cum aţi lua decizia atuncea, la
simte că e cutremur şi, el simte este două noaptea?
disperat, aşa am simţit şi noi. Înainte Păi atuncea, noaptea, când a
cu o seară am avut şedinţă, adunare, venit apa încoace, după masa deja era
deci din asta, că am vorbit u toţi aicea, noi, înainte de masă am facut
localnicii, localnicii satului că trebuia ture, vre-o trei patru zile...
ales ciutaru’ satului, al satului... Deci Vineri noaptea,la ora
Ciutaru satului, ăla care duce vacile două, apa pe unde era?
...şi am avut şedinţă, am discutat cu Înainte de Ionel, era dincolo
oamenii, şi zic hai să mai ţinem lumea de Ionel era, deci trecea la vale,
să-i explicăm dacă este ceva năcaz să foarte mare vale, acolo e o vale şi
nu se sperie sau să, vai, să fie toată acolo va trece prima dată, unde e, şi
lumea în temă să se pregătească. Am între Foieni şi, acolo Bega trecea prin
spus ce să pregătească, „Bine, apă n-o ea.
să fie, nu ştiu ce, dar aveţi grijă, Deci vale avea în apă, deja.
adunaţi-vă ce-i mai important, bani, Deci primarul a fost până la
ce, valori, ce puteţi să mişcaţi după Foieni, la benzinărie, acolo când o
voi, că poate o să fie apă?” rupt apa, asta a fost înainte de masă...
Ce le-aţi recomandat, pe noi Când?
nu ne interesează, aşa, dumneavoastră Era vineri după masa, îţi dai
om politic, nu... seama, eu am ajuns acolo pe la zece,
Nu, nu ştiu, parcă fiecare a zece jumate, cu consilierii am ajuns
ştiut unde-o să meargă... acolo, am trecut pe la benzinărie, şi
Dumneavoastră le-aţi făcut când am trecut la pod, acolo...
recomandarea ca să pună lucrurile în Păi staţi aşa că vineri la ora
pod. zece, dumneavoastră aţi zis că vineri
După şedinţă noi am mai stat de la ora două...
de vorbă cu domnul primar că mai Vineri noaptea la ora două.
aveam o şedinţă şi la Ionel, dar şi el a De unde ştiaţi dinainte că va
spus că a informat, şi el la fel, nu aşa rupe digul?
cum se zice că primarul nu a Păi era digul rupt. Digul era,
informat... Un singur lucru, când a digul rupt, digul a fost rupt, la Bârda,
145
CORNELIU DRAGOMIR
nu la Bârda, la Crai Noi, între Crai Dar cum credeţi

Nou şi Cruceni. dumneavoastră că a rupt apa?
Între Crai Nou şi Cruceni. Voit!
Dar digul încă nu o rupt, la Şi dvs credeţi că...
Cruceni, când am avut o şedinţă, că ăl [intervievatul intervine brusc
de la Cruceni o fost chemat aici, şi a cu răspunsul] Eu-s ferm convin că s-o
spus că „Frate, la noi o casă e deja rupt, voit, o dat drumul, dar s-o greşit
jos!”. Am ştiut că vine apă, dar nu că n-or ştiut cum să ia cursul apei, dar
atâta, şi când s-o închis încoace, tot nu au ştiut care-i malul drept şi care-i
cu frică, hai, hai, hai, până n-o mai. malul stâng! Aşa s-o rupt!
Dar au fost momente în care Oamenii ştiu asta?
aţi sperat că nu mai... Ştiu că le-am mai spus şi la
Sigur că da, eu când am plecat alţii...
de aicea, la dimineaţa la ora şapte, Ştiţi de ce, pentru că sunt
Sâmbăta, da, Sâmbăta, în tot cazul, că foarte mulţi oameni care ne-au
nu eram la servici... declarat că autorităţile, deci eu vă
Dar nu contează, aşa, fix... repet, stăm cu dvs de vorbă ca
Sâmbătă, la şapte şi ceva, că localnic, nu, nici nu ştim cum vă
era încă noaptea, noaptea nu am cheamă, numele exact, nici nu ne
dormit, am luat maşina de la poartă şi interesează...
am urcat dealu’ şi când am urcat Dar din partea mea puteţi să şi
dealu’ ăsta nu am văzut numa’ apă. scrieţi!
Atuncea am plecat, dimineaţa am luat Nu, nu...
tractoru’, căruţă, remorcă, ce-am dus Mie nu mi-e frică că i-am spus
animalele la adăpost şi pe ele, găini, şi la prefectu’ şi la oricare...
gâşte, am suit în remorci, am dus la Noi avem nişte principii care
Uivar la cineva şi tata când a venit, ei trebuie să se respecte, nu facem chiar
au rămas cu animalele în spate, acolo, aşa...
au stat cu maina, mama a rămas aicea Or trimis, au trimis nişte
şi a strâns ce era aicea a băgat în oameni „Timişul mare, e pericol, hai
maşină, eu am plecat şi le-am dus la să dăm drumul!”, or ştiut că aproape e
Uivar, până am descărcat acolo apa Cruceniu, „Să dăm drumul, hai, care-i
deja a venit aicea, a inundat curtea, nu malul stâng.”, or coborât, n-or
am mai putut să intru până aici. coborât din tren unde trebuia, s-or
Cum o fi fost aicea, că dat jos lângă Cruceni, s-au dus la un
dumneavoastră aveţi şi Ionelu, nu? pod, „Care-i malul stâng?”, „Asta!”, a
Ei vineri seara au fost venit pe cursul apei să se uite, nu cum
pomenită cu ea, nu? Sâmbătă seara o trebuia...
fost aicea, dar Vineri dimineaţa ea a Da, că aşa se alege malul.
fost la Cruceni, adică la Foieni, acolo Te pui cu faţa-n izvor, şi
o rupt, o rupt, o rupt şi vineri seara a „Aicea-i stânga, no c-o rupem!” ...şi
ajuns lângă Ionel...
146
acuma au uitat e au făcut. Greşeală, Dar dvs, Primăria, care

prostia omenească. gestionaţi nişte bani? Ştiu că primarul
Da’ cine erau oamenii ăştia? de Cruceni şi-a pierdut postul că n-a
De la “Apele Române”. ştiut să-şi gestioneze banii, a fost o
De la ““Apele Române””, şi ei situaţie de criză...
acuma nu mai recunosc nimic? Primarul, ăla cu alte treburi,
Nu e prima dată, şi la televizor na... El, acolo, a fost înconjurat de
s-o spus că s-o rupt greşit, nu au mai consilieri şi de o situaţie, unii au vrut
avut ce să facă că nici ei n-or ştiut ce să profiete, au şi profitat, şi el a picat
de apă iasă, ia că iasă, Timişul aproape de fazan. Dar acolo au fost o
pân’ Ardeal o fost ieşit, nu, dar nu în situaţie...
halul ăsta. Aşa,şi dvs, prima dată, când aţi
Cum adică n-au ce să facă, dar aflat? Care a fost primul moment
ele sunt direct responsabile, de asta când aţi conştientizat «Măi, vin
există aceste instituţii! De aia este apele!»?
“Apele Române”, nu... Primul moment? Atâta s-o
Asta e fructu’ politicii, este că anunţat că Timişul e pericol şi când o
pune în poziţii un politician sau un rupt noi am ştiut că vine apă, dar n-
preferat, hai să le spunem idioţi, ce să am ştiut că vine aici şi deja, parc-am
mai, un preferat care nu se pricepe. presimţit, tot ne-am dus să vedem şi
Dar asta se face la patru ani, dar se când am văzut că apa era, chiar seara,
ştie. Joi, Joi seara deja la Cruceni a fost
Acum la clasa a patra. inundat şi a început să treacă calea
Nu îţi trebuie facultate, nu ferată, a început să vină încoace şi...
poţi să faci mare lucru, eu ar spus Am ştiut noi, că Sâmbătă, toată ziua,
că..., alţii or spus că nu ei, ăia mai de am pus saci, în frunte cu domnul
sus, nu au vrut să se mai afle, alţii au prefect, aicea că el a fost, cum merge
spus că aşa a fost cel mai bine, fi tu şoseaua, am barat primele trei case,
sigur că el a avut asigurat şi mai mult ălea de la cimitir până la canalu’ măsta
îi convenea că nu aducea atâta venit mare şi era deja, apa se acumulase
cultura lui pe cât primea la asigurare, aicea în spate.
sigur că da. Până-n linia ferată, nu?
Poate intenţionat îşi punea Nu, am barat sac până la calea
acolo recolta, pentru aşi primi, mai ferată şi am mai pus pământ dar apa
degrabă, sumele aferente pe poliţa de era deja peste saci că în trei ore n-i
asigurare, nu? înecase, în trei ore, aaa, nu în două
Există multe lucruri pe care ore jumate, adică în două ore deja
unii le înţeleg, alţii nu vor să le gata...
înţeleagă, ştiu că e aşa dar nu Dar dvs aţi fost cu localnicii
recunoaşte, nu mai recunoaşte când se punea sacii?
nimeni. Da.
147
CORNELIU DRAGOMIR
Şi ine a strigat localnicii oamenii de aicea, de la Otelec şi de la

„Plecaţi că nu mai este nici o şansă?” Ionel să luăm saci şi să punem pe dig,
Toţi am fost, inclusiv de la unde este rupt şi era slab, noi ne-am
apărarea civilă am fost, domnul dus acolo, Foieniu şi Cruceniu stăteau
colonel că nu-i mai ţin minte la birt şi la baruri, şi la noi cărau
numele... oameni cu maşinile, am stat acolo şi
Nu contează......comandantul am pus până după masă şi noaptea...
a fost aici, subprefectul a fost aici, Acum?
cine a mai fost aici,a fost de la ... şi când m-am dus acolo am
„Apele Române” înginerul Ardeleanu, văzut că iară e pericol, nu ştiu cum a
m-i se pare, care e de pe sector, rezistat digul ăla, era şubred tot, rupt
primaru’.... de ape, că l-au reparat cei de la ape, că
Cel de la „Apele Române”, mi-a fost frică.
inginerul, a avut ceva de comentat? Da’ vedeţi că acum este cu
Eu n-am rămas, dar îţi spun că două teişuri că dacă îi speriaţi, băgaţi
am vrut să-l aruncăm în Bega, peste groaza în ei...
pod... Nu era deschis, dar dacă nu
Mai încurca şi el malul drept spuneam, atuncea nu spuneam că nu
cu malul stâng... ştiam nici eu...
...că nu numai dumnealui... Dar aşa, conştiinţa dvs, ce
Ne-au povestit oamenii „Cum zice?
domnule, acuma cinci minute ne Sunt, tată, unele lucruri care
spuneaţi că nu vin apele şi acuma luaţi nu trebuie spuse, nu sunt pentru
si fugiţi?”. momentul de faţă, nu sunt de spus la
Vine el şi asta, nici n-or venit om, eu pot să spun, asta nu-i
când a fost inundat... politică...
Oameni mai confundă, ei nici Care a fost prima reacţie când
nu s-au deranjat. aţi văzut că vin apele?
Cine o cunoscut care cine-i? Am văzut apele, dar Vineri
Ala dacă nu s-o prezentat, cel de la dimineaţă nici nu am ştiut că, când
„Apele Române”, nici nu mi-a venit am fost noi acolo şi am văzut că a
în cap că-i cu apa... trecut de PECO, am crezut că e
Nu, dar ei trebuia să vină, să... posibil. Păi acolo era o cantitate
Şi chiar dacă-o fost, lumea nu imensă de apă, şi cum a venit, a trecut
l-o cunoscut, cine-i cunoşte, aia care-s acolo am fost sigur, dar nu ne-am
angajaţii lor, dar nici aia nu cunoaşte aşteptat să vină atâta, am zis lar, vine,
care-i directorul ăl mare, el a simplu dar până atunci niciodată nu ajunsese,
sectoraş aicea, care-i mai merge pe am zis c-o fi ceva dar n-o fi ce-o fost,
dig, mai verifică una, alta. când am văzut cum vine Vineri
Ăia ce-or fost pe Timiş, ăia dimineaţă, „Fraţilor p’icea şi tai-o!”,
mai recunosc? Mai că acuma, anul aşa era de tare. Unii ascultau, alţii nu
ăsta, că Timişul iară o fost, că am scos mă băgau în seamă , eu când am
148
văzut am strâns toate lucrurile, Au fost oamenii?

atuncea am plecat dimineaţă, Sâmbătă Da, să urmărească, pe partea
dimineaţă, am lăsat pe alţii la cu Ionel...
înfundătură, când am ajuns acasă la Asta s-a întâmplat vineri
prânz, prima grijă, am pus mâna pe noaptea. Şi apa a urcat......a urcat, a
saci. Stai că asta a fost vineri. Vineri urcat, am tras clopotele la biserică, a
am plecat şi sâmbătă seară... venit asta de la biserică care e cu,
Şi la ora două noaptea, dvs tobaru a început să bubuie. Au venit
trăgeaţi clopotele, nu? de la Protecţie, „Bă de ce trageţi
Ştiam la ora două, am fost la clopotele că apa nu e aicea?”, „Taceţi
Ionel şi când am văzut că intră-n sat din gură că apa este colo.”, „Si ce
apă, apăi satu-n conjura ş’apoi venea dacă!”, „Da, bine!” după aia ne
şi pe partea ăilaltă pe unde se mulţumea, a stat patru zile şi ceva,
rostogolea apă... cine mă ascultă bine, cine nu, ăla care
Erau aşa, rânduri, rânduri de m-a ascultat a scos tot din casă, a păţit
apă? rău ăla care nu m-a ascultat.
Pe locul pe unde am trecut pe Unii poate v-au ascultat, dar
şosea deja este apă, era atâta apă că nu aveau tractoare, n-aveau cu ce să
nu era mare, nu că erau văile ălea tragă.
mici, pe acolo greu treceam prin apă. Mare majoritate, la noi în sat,
Şi ce aţi făcut după aceea? sunt optzeci şi trei de tractoare,
Eu am venit cu vecinul meu fiecare are cel puţin o remorcă sau o
consilierul şi imediat am, „Ce facem căruţă, şi au venit şi din Timiş cu
şefa?”, era şi consiliera la mine că noi tractoare, cu maşini, cu nu ştiu câte
am, „Dau sirena?”, „Fă cum crezi!”. tractoare şi au putut căra, ăla care a
Am scos sirena, am pus-o pe-un fost pe plecare a fugit.
perete şi dăi. Dar când i-aţi spus la clopotar
Dvs aţi fost omul cu sirena? să tragă clopotele, cum i-aţi spus?
Eu şi cu tata, el a umblat cu Era o femeie, „Frăguţa,
căruţa şi sirena şi eu am anunţat omul trebuie tras clopotele că vine apa!” Ea
de la biserică să tragă clopotele, a ştiut că ce trebuie să facă, dimineaţa
clopotarul să vină, că el deja a ştiut că a ştiut,a tras clopotele şi la trei, ea a
la şedinţă î-am spus „Dacă auziţi că e ştiut, când îi sonu’ să văd.
sirenă, să tragă clopotele la biserică, să Dar când aţi spus la oameni
nu vă speriaţi, să nu vă pierdeţi, e ce aşa, „Fraţilor...” ce vedeaţi pe faţa lor?
îi, adunaţi-vă ş plecaţi!”. „Vedeţi ce îi, Oamenii la aşa ceva, nu, nu le
ne adunăm în centru, vedem ce e, venea, niciodată, de la Timş, la treiş,
după aia vedem ce mai e de făcut.” douăşapte de kilometrii, de la
Aşa a şi fost. Am spus tare, peste tot, douăşapte de kilometrii să ajungă
să se strâng, au ştiut unde este apa, că atâta apă? Niciodată nu am crezut,
i-am pus pe posturi, am pus om să colo-s patru săptămâni jumate a stat
urmărească, ce face, bine unde merge. apa, s-a tras, aici a stat două luni şi...
149
CORNELIU DRAGOMIR
Aici, pe locul ăsta? Dar aşa, în mod normal, face

Aista-i fundul ligheanului. faţă pompa aia?
Aici, prost o fost, calea ferată şi digul Deci acuma, în situaţie
de la Baga şi când a fost apa aicea, aici normală da, sigur că da. Acuma au
a stat, nu a mai avut unde. băgat două pompe surmensibile care
Câte-or fi de fapt sau câte ştiţi au zis că ni le dă, în cazul în care vine
dvs? apa mare ele mai pot..., ele pompează,
Îţi spun eu exact, la staţia de da şi sub apă.
pompare, la staţia de pompare am Dar trebuie alimentate?
avut şase pompe dintre care Sunt electrice, sunt electrice.
funcţionau una sau doi. Şi când a fost La două aţi tras clopotele...
până peste cap, acolo, la staţia de După ce am tras clopotele, ai
pompare care nici nu a fost pornit, au plecat, de atuncea am venit acasă,
când o venit apa încoace ea a tras apa am strâns tot, am băgat în maşină, în
dar n-o făcut faţă. O singură pompă, remorcă.
sau două, care merg acolo. Aşi avut tractor?
Deci pompele... Da.
Mergeau dar când a venit apa Care-i primul lucru la care v-
peste ele, peste casa de pompare, aţi gândit să-l luaţi?
peste motoare şi peste pompele alea [după un moment de linişte]
care au fost, au fost patru metrii, a Acte, lucrurile de valuare, ce-o
fost apă multă. încăput în maşină fiindcă tractorul. În
N-o mai putu să meargă? maşină am băgat calculatorul, actele
Păi ce să meargă, până ne-am mele, televizorul, tot ce-a încăput în
dus cu scafandru la staţia de pompare, Reanaul.
acuma vă spun, poate rămân poate Şi acasă, când aţi venit?
nu, că era vorba de nişte pompe, nu Eu am sta, anul trecut de
să ni le dea, să le vândă în mod ilegal, Crăciun am stat, am stat la o casă că
şi fabrica nu ştiu ce fabrică... asta n-a fost gata nici pe jumătate.
Aaa, era fabrica cu scandalu’ Deşi dvs eraţi viceprimar?
de la.. Nu, consilier, când te
Da, da, da, le-o vândut, până gândeşti...
la urmă le-o dus încoace dar nu s-au Aveaţi pile, ce să mai, puteţi să
folosit de ele pentru că nu le-au putu trageţi la casă să iasă...
monta. Păi dacă vă spun că eu am fost
De ce? singurul care mi-am scos mobila din
Nu le-au putu monta pentru casă nu mă crezi. Ultimul am fost, eu
că a trebuit postament sau nu ştiu ce, am rămas, eu am umblat peste tot ,
or venit, trei zile au pompat vre-o pentru unul şi pentru altul când a
şaişpe pompe, nu nu ştiu ce şi după fost...
aia au cerut să le cumpărăm că... Cum adică...
150
Să-l ia pe ăla, să-l ducă pe ăla, oamenii în centru, în faţă la biserică,

să fac pă ăla şi înainte ca apa asta, am am venit acasă, am împachetat...
mers cu o oră să scot actele şi cu astea Ce vorbeau oamenii?
şi m venit pe urmă, apa a fost până Păi fiecare cu fuga, „Ce facem,
aicea [respondentul indică faptul unde facem, unde mergem, cum ne-
conform căruia nivelul apei era până adunăm, cum ne-împărţim, unde,
la jumătatea gleznei, în casă], toată cum, cine, p unde să se ducă?”.
mobila asta, ce am scos de fapt am Care a fost cel mai critic
luat-o din apă, tot, tot, tot, eu am scos moment prin care aţi trecut dvs
singur cu spatele. Frate-miu a spus că personal?
mai are la el de cărat, că apa era sub Când am plecat! Când am
uşă, am luat pe spate, am tras remorcă plecat de aicea!
şi am pus nici nu mai ştiu ce, am pus Ce aţi zis atuncea?
pe remorcă, am scos din casă şi am Păi vă daţi seama, casa cu
cărat afară. Eu am scos cu ceva toată mobila, tăt, tăt, tăt înauntru, că
minute înainte să treacă trenu... am luat mobilele şi cu ce am avut de
Înter City de Ionel... valuare.
Da, da, de are cruce la, şi până Mobilele aşa, mai de calitate,
acolo am dus, acolo ăsta am venit că mai.
peste iarnă am stat la o casă, femeia Tot, păi da’ ce vezi aici işa tot.
era plecat la Ungaria şi după aia noi Astea le-aţi lăsat aici în apă?
am stat acolo. A trebuit ca să îngrijim. Tot, tot, tot, n-a fost în apă,
Vineri la ora două, staţi că nu când am plecat eu de aici era uscat,
terminaţi aşa, vineri la ora două aţi când am plecat dimineaţă încă nu era
fost la dig şi după aceea aţi venit aici, apă, dar s-a întors toată nu am mai
acasă? avut scăpare, am avut noroc că casa la
Da, dar nu am plecat singur, mine n-a fost chiar aşa de înaltă, era
am plecat cu şoferul, vineri, şi femeia că trebuia să urci trei trepte, nu a
care era cu casă aici, că după aia, cum întrat apa până sus când a venit de
ne-am înţeles, în faţa bisericii. prima dată. După a doua, a treia zi s-o
Ce, ce zicea lumea? mai înălţat şi când am intrat să
Ce să zică? Erau în biserică şi scoatem mobila încă era tâta apă, în
se rugau, şi tineri erau... spate unde aveam bucătăria şi cămara,
Ortodoxii biserică n-au, şi la acolo era jos, acolo mobila cu vesela
Uivar se face acuma o biserică, era în apă, …şi acolo, singura mobilă
aproape e gata, nouă construită, până care am lăsat în apă, aia a fost, mobila
acuma au stat la Pustiniş, este de bucătărie. Un congelator şi un
biserică, Otelecul acolo se mai duce. frigider m-i s-a dus de tot, au stat în
Care vrea se duce... apă…
Eu ştiu, când ne-am întors cu Dar aţi recomandat oamenilor
Gaby de am dat cu sirena şi cu să urce totul în pod, dvs aţi urcat
clopotul am mai stat de vorbă cu toate ?
151
CORNELIU DRAGOMIR
Nimenu nu s-o gândit că atâta instalat acolo, în trei zile şaişpe

apă va fi, păi eu am zis că dacă casa pompe am instalat, prima dată le-am
mea, aşa cum se vede, de afară, trei descărcat, şi, practic, în aceeaşi zi le-
trepte să urci, păi atâta apă n-o să vină am şi montat. Le-am dat drumul, a
şi a fost, a două dată când a fost, nu doua zi air au început să monteze…
mai zic că nu e bine, noi n-avem bai, Şi câte au fost?
nici nu era bai, dar a mai venit un Şaişpe pompe.
val… Şi au venit destul de târziu, din
Dar cum era apa, cum vedeţi câte am înţeles?
dvs, aşa, ca o vâltoare? Ei n-au venit târziu, ei n-au
Brusc! Brusc, sigur, păi da’ venit târziu fiind că aicea, unii vor să
erau valuri aşa, de o jumat de recunoască, alţii nu vor să recunoască,
metru… subprefectul, când o venit aicea,
Cu rapiditate? Sâmbătă, după masă, când a fost el la
Da, păi la un moment dat cei sat, „Ce facem?”, „Cum facem?”,
cu bărcile nu au avut curaj să meargă „Las’ că văd eu cum mă descurc…”.
cu bărcile. Încă la penultima casă a coborât casa
De ce? şi a plecat la oraş, a plecat la oraş şi
Aşa valuri au fost, bătea vântul după aia a zis că o vorbit cu ungurii să
d’acolo, venea apa, s-o lovit de dig, se trimită pompe. Că unii au rut din
făcea nişte valuri de…, nici nu Bucureşti, că nu ştiu ce, „Am nevoie
vedeai… de…”, „Fi-ţi pregătiţi, fraţilor,
Brutal a venit, nu? Budapenta nici nu stă.”
Păi da’ cum? Cum?
Când s-a retras apa cum a De la Budapesta nici nu ştiu
rămas digul? cât au făcut, şase pompe au venit de
Păi intact, apa s-a retras, să nu la Budapesta şi zece de la Szeget, ăştia
crezi că, digul a rezistat că rădăcinile deja erau pregătiţi, Budapesta a venit,
alea au ţinut malul, şi plus că satul, a stat în Szeget, au aşteptat
satul era în partea asta, aici, deci aici Guvernului accept sau nu accept
venea liniştită, urca şi cobora. ajutor… Suprefectul a rezolvat cu ei
Da, că la Rast, în Dolj, unde să vină, că cică au fost opriţi la vamă,
au fost inundaţiile, apa a spălat nu, nu e adevărat, ei la Szeget au
digul… aşteptat că să fie aprobat intrarea în
Acolo da, acolo cum vine apa, ţară cu utilaje şi automat guvernul,
tot spală, acolo nu stă apă, acolo nu când au luat numărul şi au sunat la
ca aici să stea două luni şi jumate, nu tren, că de ce nu au ajutat, că nu au
are unde să meargă. aprobare şi nu ştiu ce, asta a fost în
Au venit ungurii cu pompele momentul de faţă…
şi au instalat, că eu am stat afar’ cu ei, Chemarea pompelor a fost,
eu eram de legătură între Consiliul mai mult, o reglare de ambiţii, de ce
Judeţean, Prefectură şi unguri, ne-am să rezolve unguru când au ei…
152
Nu cred, da ei, na, nu ştiu care Care fonduri? Ălea care le-au
a fost, asta e o problemă de gândire, luat?
de descentralizare, fiecare comunitate Dacă au activitate, automat au
îşi ştie problemele ei cel mai bine… şi fondurile aferente, dvs, dacă aveţi
Da dar la noi încă e centralizat tot… salariu la primărie, acolo, unde lucraţi,
Tot respectul pentru n-aveţi şi nişte obligaţii, nişte fonduri
maghiarii… ca să vă desfăşuraţi activitatea? Veniţi
Da… cu calculatorul de acasă?
Domna Sulfina a aflat de... Şti cum este la Apele Române,
competenţele excepţionale ale celor trebuie să ajute ungurii, nu ungurii, ei
de la A.R.B.? au venit să ajute ungurii! Şti ce au
I-a schimbat deja, erau alţii ajutat pe unguri, să le care motorină
care se ocupau, deja, că totul d pune de la cisternă pân’ la pompă, atât a
politc, asta mă doare, auzi, eu nu mă fost ajutorul lor: cu bidoane, cu..., şi
supăr pe omul ăla care îl ia şi din acolo nou am ajutat cu, noi am
politică, dar să-şi vadă de treabă, când rezolvat şi cisterna şi tractorul care l-o
inginerul ăla de la ape, de care se tras până acolo că l nu-şi dă Aro ca să
povesteşte că le trage la măsea, că ăla tragă cu butoiul că e de director, Aro,
e doxă faţă de ăştia lalţii, da dom’le, atunci a fost discuţie iară.
să-i facă ministrii pe toţi, de la apele Sscandal şi cu motorina... mai
române... multe scandaluri, eu nu am avut
Dar omul ăla care bea era cu probleme cu ei, au fost nişte
politică? scandaluri, nişte valuri, dar... Digul
Da nu, nu, nu... aparţine de „Apele Române”, ei
Deci nu avea nici o autoritate? răspund, noi pentru astea, nu alocăm
El era sub ăştalali, că fonduri şi nici nu primim. Ei sunt
directoru’, normal, numai cu, cu, şi direct implicaţi şi obligaţi să-şi facă
când a întrebat unde sunt utilajele lor, treaba, nici drumul ăsta naţional n-am
a spus că-s la fier, am vrut să-l arunc ce să-i fac , să-l repar, sau să-i fac
în Bega. orice, ţine de „Drumurile Naţionale”.
Cum adică? Dacă am ceva, telefonic sau trimis
Păi da el trebuie să aibă utilaje adresă. M-am rugat vre-o zece ani de
pentru intervenţii, nu? Dacă vrei să zile, aici la colţ, să facă un podeţ că
faci un dig sau să muţi ceva, un era înfundat, să-l spargă, să ridice, să
tractor, un escavator, ceva, păi să mă bagă un tub să scurgă apa din sat,
rog eu de neamţu’ că el are utilaje, să acuma după ce o trecut valul... Acuma
mă rog eu de ăla, aici pe plan local, au reuşit să facă şi drumul respectiv.
transformare, să duc aia, să trag aia, Până acum era un drum
să-l rog pe ăla... infernal, probabil, s-a reparat ceva din
Păi dar este ministerul apelor el?
şi au primit nişte fonduri, acum am Să spun că de la Giuvăz în jos
înţeles că... e prăpăd, dar până aicea, în Otelec, se
153
CORNELIU DRAGOMIR
ajunge bine pe stradă, da, de acolo de Nu aiaci, nu, pe strada asta,

la Cruceni încoace... S-a făcut drum la..., încolo...
judeţean de la fabrica din Cenei, Dar mai ştiaţi unde e strada,
încolo de la Cărpiniş e bun drumul. unde...
N-a fost afectat, nu? Eu zilnic am fost, deci cum a
Afectat a fost c-a venit mii şi venit apa şi cum, bine că plecam în
mii de tone de piatră şi materiale de, fiecare dimineaţă în partea asta a
că nu s-a putut cu trenul, pentru satului, am intrat să văd care cum o
drumuri, că toate străzile sunt picat, pe parte aialaltă s-a dus colegu
pietruite acum, şi la Inel şi la Otelec, meu, Szabo.
peste tot, deci toat localităţile afectate Eraţi responsabil, aşa...
de inundaţii , noroc că acuma avem Păi m-am dus, nu......sau dvs
drum de piatră. particular.
Pe-o parte, bine că au venit Asta erau treburile noastre!
inundaţiile! Au mai zis, unii şi alţii, în loc
Astea le-au făcut că n-au putut să ajute oamenii s-au ajutat...
să intre cu utilajele, cu maşinile cu Păi aveam şi eu viaţă, familie,
ciment, cu cărămiă, cu tot, smoală... nu... Domnule, eu am avut, atunci,
Au rămas camioanele în noroaie şi zile foarte grele, eu n-am dormit, eu
atuncea au venit domnul ăsta de la nu am avut, nu ştiu dacă s-a întâmplat
drumuri şi „Toate străzile să fie de două sau de trei ori să-m sune
pietruite!”. telefonul să nu se răspundă la dvs.
Dar ăstia de la Ape au reparat Numai dacă m fost în şedinţă, şi
digul, sau... au pus acolo nişte atuncea l-am închis, l-am închis la al
vreascuri, ăştia de la Apele Române? doilea sau al treilea şi atunci a ştiut că
Păi au făcut digul, dar nu ştiu trebuie să sune, dar mai târziu. Orice
cum, că când am fost acuma curge ca problem au avut, şi cu „Apele
nelumea. Dar a rezistat, înseamnă că Române” şi cu direcţai judeţeană,
totuşi, au pus piatră, asta s-a zbătut numai au sunat.
noul prima, noul primar cu câţiva La „Apele Române” cred că
oameni, atuncea au fost şi câţiva de la erau mai mult exerciţii decât
jandarmi, am pus saci cu folie din aia probleme?
să nu ridice apa şi atunci a rezistat. Nu era problema statului, nici
Am stat vre-o patru zile şi anu’ asta nu aveau cu cine, nici cu ce. Când îţi
cu răsuflarea, înainte de Paşte... spun că eu m-am dus acuma la noua
Aţi stat aşa, cu „măru-n gât”? directoare, la „Apele Române” , sunt
Am stat zile bune, sigur, o nişte canale care le aparţin, să le mai
trecut, o trecut... Era apa pe strada cureţe să se scurga apa din sat, „Da
asta, nu asta, astalaltă, am trecut cu domnul Diro, se face cum am vorbit
barca cu motor peste garduri! cu domnul deputat şi domnul prefect
La dvs? şi nu ştiu ce, facem, uitaţi, să-mi
arătaţi pe hartă...” când scoate harta,
154
mul mai veche decât sunt născut eu. Păi vă uitaţi la unguri, cine e
Eu am explicat, ar nu ştriu dacă ea... de vină...
Dar mai corespunde harta cu Nici nu suntem curioşi, asta a
realitatea? fost un accident prostesc.
Corespunde că nu s-au mai Omul ăla ar trebui să plătească
mutat, nici calea ferată, nici digul, dar pentru toate lucrurile pe care oamenii
asta e... le-au pierdut!
s-au curăţat aceste canale, aţi Ăla nu e vinovat, omul ăla
verificat de curiozitate? care a decis să sape aici şi nu aici...
Da! Acuma se mai lucrează, le Probabil era un şef de lucrări,
curăţă de la primăvară la toamnă. dar...
Acuma nu mai este apă că n-a mai Şi acuma când a fost să pună
plouat. sacii, da ce credeţi, cine era şef de
Da, dar la iarnă... sector, un băiat care răspunde de
Na, nu mai vine apa, eu sectoru’ ăla , el săracul nu avea nici cu
garantez că apă cât a fost aicea nu va ce să lucre, nici cu cine, dar nici nu
mai fi deloc. ştia ce să facă. „Măi omule, tu eşti
Pe ce vă bazaţi? care trebuie să şti ce trebuie să faci...”,
Că n vine, nu are voie apa să „Păi da’ spuneţi dvs.”. Am chemat pe
vină încoace. primarul de la Cruceni şi de la Foieni
Vă împotriviţi la Dumnezeu... şi cu oamenii ăia de acolo că el nu ştie
Nu, când întotdeauna digu’, ce să facă. M-am dus la staţia de
acum se uită unde mai slab, numai pompare, acolo erau nişte ingineri de
voit dacă mai are să vrea atunci se la Ape, „Domnule director, ce facem,
sparge imediat. Că totdeauna Timişul, spuneţi, că de aia am venit, uite, lopeţi
unde nu e locuit, acolo se duce apa, avem, aia avem, noi, cinzăci de
nu încoace unde... Eu cred că din oameni am venit cu maşina, ce să
prostie s-a spart încoace, eu pot să vă facem?”, „Păi eu nu vă dau sarcină,
spun, oamenii ăia care au spart... mergeţi acolo, vă spune omul.” Când
Care?....oamenii ăia care au m-am dus la omul, omul era frică că
spart digu’, nu se ştie cine a spart. nu ştie ce să facă cu noi, zic
Oamenii ăia nu au să răspundă... Cine „Oamenilor, hai să punem noi saci, să
l-a împuşcat pe Ceauşescu, cine, zi tu, punem sub o folie, să nu-l ia...” Ce e
cine? dumnealui, e un om, eu nu sunt
Comitetul ăla care a judecat în primar, dar spune tu, ce era să fac?
numele poporului? Când m-am uitat, stătea şi el, privea,
Cine, zi tu, cine, se spune? Nu pierdut, săracul, că de regulă eu îs cu
se spune. A murit, săracu, împuşcat. gura mai mare!
Păi la ungura s-a făcut un reportaj, cu Aşa, un fel de primar al
ei, personal, trei ofiţeri, acuma vre-o Otelecului?
trei săptămâni era reportajul cu ei, la Nu, nu cred în chestia asta,
noi nu se spune, vezi? că...
155
CORNELIU DRAGOMIR
Eu am mai spus, ştiu că, a eraţi cu mobila, să mai vedeţi apa, la

venit ministra aicea, cu ministrul ăla cât aţi început să consolidaţi digul?
de la unguri care venea să ne ajute, Digul, n-am construit.
nici măcar nu i-a prevenit pe oamenii Păi aţi pus saci...
ăştia „Haideţi oameni buni, că mai Asta a fost Sâmbătă, toată
avem aici.” Ea numai la microfoan şi seara am stat să văd ce face apa,
subprefectul trebuia să meargă cu sâmbătă seara am plecat din sat,
ministru’ ăla, cu tot stafu’ ăla care a fiecare unde a putut, vineri spre
venit din Ungaria şi cu, ea numai la sâmbătă, că sâmbătă, am văzut că
microfon, dar las lumea. Au mai dimineaţa, am plecat la diguri şi am
comentat şi ăştia de la „Apărarea văzut că vine încoace, noaptea am stat
Civilă”, Benga... Ea şi cu Benga, cu sirena, şi duminică dimineaţă, care
numai la televizor... cum a apucat, au plecat dincolo de
Este telegenică doamna... Bega.
Cum pleca Benga undeva Când dimineaţa?
PRO TV, după ei, asta i-am zis-o... Dimineaţa, când au văzut apă
A dat declaraţii de presă... în casă, că dacă nu, asta a fost
Cu siguranţă, siguranţă. Deci sâmbătă seara deja, a venit, cred că
eu nu am avut tangenţe cu ea dar am apa a fost cam aşa.
zis că, m-i s-a părut cam slăbuţă, ca Dar la Ionel cum se
profesionistă.... manifestau oamenii?
Ce vă mai amintiţi? La Ionel, acolo, erau cam
Toată ziua am bătut străzile, căpoşi, când am fost acolo era
ba că intru pe strada aia, ba că... primarul, şeful de post, viceprimarul,
Ce zicea lumea? secretarul, se certau cu ei că ei nu vor
Eu mai aveam maşină, mai să iese afară din sat, că ei sunt
mergeam să mai văd cum merge apa, asiguraţi, că au animale, că ei sunt
mergeam la valea aia ca să văd. bolnavi, da’n sat nu intră. Când am
Dvs spuneaţi la oameni să iese venit eu de la Foieni, de dincolo, că n-
din apă afară? am mai putut să trec pe valea aia, n-
Ce să spui că am văzut cum, am mai putut să vin înapoi, am luat
am vorbit seara cu ei în cămin, am pe la Ceata Roşie, am zis, că eu îl
spus, „Sirenă, clopot, fiecare să vadă cunosc foarte bine, „Nea Sandule
apa!”, nu trebuia să mă dus să-l trag împachetarea, că nu, pe aici valea...”
de mânecă. Socrul....lu şefu de post, că se
Era multă lume? certau pe acolo, „Du-te de aici, du-te
Nu ştiu dacă a fost vre-o dată, că...” cu socrul, „Nu că eu nu plec, nu
dar n-au venit toţi, nu erau toţi, dar vă plec, uite...”, „No, stai aici în apă!”
daţi seama, omul de optzăci de ani nu Unde au fost mai mulţi m-au oprit,
mai vine să... „Nu şti apa...”, parcă era secretara, şi
Bun, Vineri după amiaza, am venit acasă, m-am schimbat totul
vineri la două a fost la dig, după aceea şi am plecat. Dar acolo erau foarte,
156
nici nu erau ca la noi, erau, aici mai Cam când aţi plecat la Uivar?
ascultau, dar acolo erau căpoşi. Iţi dai Până-n şase jumate.
seama că noi eram în apă în zilele Înseamnă că noaptea de
alea, deci au ajuns şi pompierii de la vineri/sâmbătă n-aţi dormit, nu?
Alba-Iulia şi de la, da, de la Zalău au Păi n-am dormit că acuma
venit ăştia cu bărci de motor, cu cred că o să vă povestesc până
şalupă, cu şalupă am scos animale şi deseară că nu...
tot. Puteam să plecăm fără ei, eu când Până v-aţi strâns lucrurile...
am venit, vineri noaptea, de la ei Lucrurile le-am strând repede,
încoace, deja de la ei erau care au şti ce repede merge când e disperare?
venit, erau cu oi, turme de oi treceau Nici nu ştiu cum am înpachetat în
pe cale, veneau, treceau Bega... maşină de a plecat plină. Tot am
Vineri mai mergea trenul? pregătit, tot a intrat în faţă, dimineaţa
Sigur că da, venea asta a fost când s-o luminat de ziuă, „Haideţi să
foarte repede, că a venit apă, sâmbătă plecăm!”, am luat tractorul, am luat
seara era la noi, că el încă mergea telefonul, am vorbit cu şeful de post
până-n Ionel, şti, pe cale ferată, că am mai dus câteva lucruri la el, o
încolo, încă na fost apă. Atuncea când parte la o cunoştinţă, am vorbit cu
la noi a fost apă mare, atuncea o venit amândoi, „Hai, hai...”, când m-am
unul până aicea şi l-au tren pân’ la dus, am lăsat sacii, m-am întors, era
Pustiniş. Nu a mai putut înota. apa, toată lumea la saci. Atunci s-a
Vă este greu ca să povestiţi, adunat foarte multă lume la saci,
nu? femei, copii, tot felul.
Chiar greu a fost! A fost aicea Dar dvs i-aţi anunţat sau altă
fratele meu, am mai discutat nişte persoană i-a chemat?
treburi şi am mai arătat şi pozele de la Nu numai eu personal, dar aici
inundaţii.... suntem trei consilieri, au fost, noi am
Sâmbătă... Sâmbătă dimineaţa ,fost, a fost primarul, toată ziua s-a
eu am plecat... circulat, nu e adevărat ce zic oamenii
Practic, în mod concret, că noi nu, că nu au fost coordonaţi, o
calendaristic vorbind, Sâmbătă fost coordonaţi, dar. Toată lumea a
dimineaţa la ora două aţi tras fost derutată, speriată, panică, dar au
clopotele, nu vineri dimineaţa la ora fost, zic eu, organizaţi că altfel, nici
două. atât nu s-ar fi salvat!
Vineri noaptea la ora două, în După ce am venit, lume
mod popular, că la oameni ziua disperată, toată lumea, cu, cu maşini,
începe la ora şase dimineaţa, cam aşa cu biciclete, cu purceaua încărcat,
începe... Deci sâmbătă dimineaţa eu mergea, plângea, pe după gât cărau
am plecat la Uivar cu astea, de acasă, lucrurile dincolo de Bega.
când am ajuns aici, voiam să mai iau Ştiţi ce vreau să vă întreb, cât
nişte saci dar era, deja, şi nişte saci, şi v-a luat să vă duceţi şi să vă
consiliu... întoarceţi?
157
CORNELIU DRAGOMIR
Păi de plecat am plecat repede, eventual o cafă. Am băut la brutărie,

de întors am venit mai greu că, na, nu nu am mâncat, prima dată am pus
am avut unde. saci, pe drumul naţional să, după aia
De ce? am intrat înăuntru că dimineaţa am
Păi casa nu a fost făcută. pus, am adunat de la oameni saci de
Nu, nu, nu, hehahi, în ziua rafie să umplem cu nisip şi am pus pe
aceea, de sâmbătă dimineaţa, ce a fost drum unde e apa mai mare să nu intre
mai greu, să vă duceţi sau să vă în coace, acolo am abandonat, am
întoarceţi? văzut că nu mai are rost şi am intrat,
Mie mi sa părut că acelaşi am pus saci chiar la primele două, trei
sentiment, şi la dus si la intors, acelaşi, case şi am intrat, că pe alea le-am lăsat
pe tot drumul nu aveai unde să te în apă văzând că, am pus dincoace, să
duci. nu mai vină peste noi. Acolo stătea
Ivaţi mai întors sp luaţi si alte un om. Când a rupt după masă, după
lucruri? cinci, în trei ore, alea două, trei case
Nu! N-am mai apucat în ziua au fost în apă.
aia, nu am mai apucat să fac nimic, Alea dinspre linia ferată?
deci eu în ziua aia n-am mai cărat Nu, nu, astea care merg
nimic, eu am zis că sâmbătă, ce am perpendicular pe calea ferată. Alea
avut de dus şi în rest am stat să văd două, ultimele două case. În trei ore
apa. Deci eu cu gândul ăsta am plecat au fost jos, trei ore, nici o oră n-a
de acasă, îmi iau ce-mi trebuie ca să rezistat prima.
am la mine, ce-mi trebe, strictul De ce s-au prăbuşit aşa de
necesar şi restul, mobila şi hainele repede casele, erau neîngrijite?
care le-am avut, le-am avut toate Da de unde, a fost de pământ,
băgate sus că doar nu, am zis ă nu şi rapid, nu vă imaginaţi cum a venit
urcă atâta apa. Nici n-o fost, în prima apa. Culmea, apa nu a venit aşa, rupea
zi, când a venit în apă, noi am intrat, tot, rupea tot, dacă am pus sacii şi
n-o fost apă. Am intrat, am strâns sacii de deasupra i-am dat jos, aşa
persanele, am strând tot, am pus sus. putere a avut.
Ce-am mai avut de urcat le-am mai Da, că sacii nu aveau
urcat toate lucrurile. stabilitate şi apa împingea sacii către
Pân’ la căt aţi stat? interior?
Numai măi, dracu mai ştie, A fost ceva de groază, marea
deci nu mă întreba de dată şi de oră majoritate a sacilor i-am găsit acolo,
când eu nu am mai ştiut zi şi noapte, au fost putreziţi, în două luni şi ceva
zi legat ca şi, parcă a fost ora, ziua cât a stat apa aia, toţi sacii au putrezit!
doişpe, toată ziua şi noaptea. Aşa, sâmbătă ce aţi mai făcut?
Nu, dar vă întrebam sâmbătă? Sâmbătă după masă am fost
Asta a fost înainte de prânz. acolo că au fost şi subprefectu’, a fost
După prânz, mă gândesc că am şi domn subinginerul Ardealeanu care
mâncat, sau cine mai avea poftă, era şi muncitor aicea, primarul a pus
158
la saci şi după ce a văzut că nu mai mine a fost problemă, eu am avut

rezistă. Subprefectul a plecat, nici nu fundaţia de cărămidă, dar o strâns-o la
mai ştiu unde a plecat, dar oricum n-a nivel de pământ, când o trecut apa
plecat de cap. ei am încărcat mobila peste ea zidul s-a înmuiat şi s-o lăsat
lu’ frate-meu, în strada aia unde n-a pe partea ailaltă.
fost apă, am cărat şi de la el tot, şi Deci parctic fundaţia a...
animale şi tot, tot, tot, că el o mai Şi fundaţia, terasamentul a fost
rămas şi la urmă cu animalele. Le-am lăsat în nămol, datorită faptului că era
dus ale lui, tot acolo unde au fost şi umplutură de pământ şi camerele
ale mele, seara când am venit înapoi, cum erau betonate cu parchet, aia mai
şe uita încolo, nu venea să creadă. ţinea, de apă cum s-o umflat, totul
Sâmbătă seara? venea în sus cu betonul şi aia
Da, cam pe la seară, in orice cărămizile în exterior. Când a intrat
caz, a fost, pentru el, era o linişte apa peste parchetul meu, o fost cam
profundă, vdeai câte unul cu lacrimi aşa înălţime de am putut să desfac
pe stradă, toată lumea numa’ pe fugă, becul de pe tavan făr nimica ca să mă
nici nu îţi venea să crezi cum era pun în sus, aşa o fost parchetul de sus
satu’, numai vedeai cum plângea câte ridicat. A fost sus, acuma ajung şi la
o babă. Zgomot mare, apă, ce puteai tavan, dar...
să mai vezi, aşa, câte-o casă prin apă. Casele astea-s mai scunde
Ca toată lumea, am avut în pod, ba decât celelalte?
grâu, ba orz, ba , nici nu am putut să Da, sunt mai scunde că m-am
încar gâul în saci, adevărul este că mai băgat şi eu la constructor unpic şi
toate casele erau din pământ, sau usat, am zis să fie mai joase că e mai
din văiugă sau din cărămidă jos şi era călduroasă, cu cât mai joasă cu atât
unde peste tot... mai călduroasă, ai ales că tavanul e
E o diferenţă dintre o casă de prins cu pânză de cort, nu e pod, e
pământ şi una de văiugă? numai, şi ăsta. Noi nu avem pod,
Păi ca sa de pământ îi pământ pentru pod au pus vată minerală.
bătut, se punea. Da. se punea pământ Şi unde pune omul un cartof.
între cofragi, se punea pământul ţi îl Nu poţi să urci, poţi urca da’
bătea cu maiul, puneau un rând de în patru labe numa că, eu până acuma
nuiele, iară punea pământ, iară îl bătea n-am, am urcat pe ăsta, pe acoperiş,
şi au, zidul era de douăzăci de dar n-am... La noi se făcea grindă,
centimetrii, aşa făceau, două camere, înalt, cu tot cu circ, se împuşca în
o bucătărie, cămară în spate şi atât, spate, acuma în patru labe trebuie să
alea le bătea şi aşa o fost. Alea au mă duc ca să pot să mă strecor.
rezistat mai mult decât astea de Dar nu puteţi merge, mă
văiugă, văiuga e tot din pământ dar gândesc...
este făcută o formă, ca şi cărămida, Nu pot că, păi au pus eu
dar nu e aşa, că se moaie şi se face acuma două rânduri de, de, aia de
fleaşcă, aşa. Ea când se moaie, şi la şaptiş de centimetrii,unde s-o putut,
159
CORNELIU DRAGOMIR
între contrafişe, dar în rest e liber, că alea vechi, şi cu două camere, nici nu
dacă nu eşti atent, pe întuneric, poţi se putea imagina, atuncea, ni aveam
să sari, să intri în cameră. un proiect foarte bun dar trebuia şi cu
Vrând- nevrând... o cameră, nu cu una, două, trei. Aşa a
Vrând-nevrând, da. venit proiectu, prototip, nu ştiu de
Dvs aţi fost de acord, faceţi unde. Nu ştiu, eu nu puteam...
parte din autorităţi, nu aţi avut nici un Trebuia să fi întrebat...
cuvânt? n-ai cu cine că lucrarea a fost
Firma „Cucu”, nu am avut cu licitată, eu s-au dus cu preţirile şi cu
cine, nu s-o putut, proiectul trebuia lucrarea, asta a fost oferta şi ieftin şi
respectat că, atâta că nu s-a respesctat rapid!
în totalitate că normal, astea trebuia Irapid, e bine, venea iarna...
acoperite cu materiale din astea de Eee, încă sunt case deja nu
lemn, lemneroase, normal, cu mai se ştie de constructori, nu mai
căpriori, a fost un preţ şi la noi, sunt, multe, multe, care trebuiau
lucruri din alea, obiecţii, scândură, a predate pân la ora asta, nu demult.
trebuit să ne descurcăm noi, normal Păi şi nu aţi dat în judecată?
trebuia zidit, scândură şi făcut Pe cine? Firma care, da cine să
acoperişul cu căpriori, au venit cu dea în judecată? Ce am eu cu
lucruri din alea, ansamblate, făcute, constructorul.
bătute în cuie şi... Da, dar astea nu sunt case
A zis şi domn profesor, casele particulare, este situaţia unei
seamănă, parcă-s gemene... colectivităţi umane, dar...
Păi da că toate, unele cu o Nu dragul meu, că fiecare
cameră, altele cu două, altele cu trei, persoană care a avut casa prăbuşită
păi da’, s-a făcut câte persoane de trebuia să renunţe la terenul pe care a
familie, are de familie, în casă, câte avut casa, aşa ş eu am dat statului
persoane, deci la două persoane s-a român care să construiască.
făcut o cameră, fie că-i mamă-sa cu Spuneţi-ne mai multe.
copilu de patruzei, tot o cameră, chiar Da, oricât am avut eu casa
aici la colţ, babă-sa cu fiu-su de câţiva ,metrii pătraţi, eu trebuia să dai
patruzeci stau într-o cameră. statului român ca să poată constri,
Aşteptăm decesul bătrânei... statul român nu poate să constriască
Da, dar asta nu e o rezolvare, pe proprietatea mea, da, am dat
că nu numai ei sunt, noi mai avem proprietatea statului român,acum el o
vre-o cinşpe cazuri, no am făcut o constrit casă pe patrimoniul lui, o
hotărâre ca să cerem de la guvern că construit casă, casă care va fi dată
nu se putea, nu sunt multe cazuri, dar consiliului local şi consiliul local le dă
puteau să facă le fiecare câte-o la vechii proprietari, înapoi.
cameră, nici nu erau case, la sat, o Practic...
singură cameră. N-o fost o casă cu Eu nu am încă casă, asta este,
treaba asta, două, trei camere. Casele satu în casa statului, pe proprietatea, e
160
proprietatea mea şi pământul pe care rămas fără bani, fără nimica, n-am
îi casa e a statului. avut de unde să recuperăm, n-am avut
Suprafaţa pe care o ocupă casa din ce să producem n-am avut de
nu vă aparţine? unde să creştem, deocamdată.
Nu e o aberaţie că casele Dar atuncea nu vă gândiseră-
statului român, eu nu pot să ţi... cu asigurările, nu găndeaţi chiar
construiec pe proprietatea statului atât de...
român. Eram în situaţia că... La ce să ne gândim, cine are
Nu se reglementează, au fost bani să plătească asigurarea când nu ai
inundate, la Bucureşti nu l-i se pare, atâta venit din agricultură cât să iei,
că atuncea nu pot să dau ordonanţă la decât să trăieşti, şi nu, numai să trieşti,
ordonanţă, cei cu ordonanţă la la limită, la limită, nu-ţi permiţi să
sistemul de ordonanţă... cumnperi o sămânţă nună sau ceva
Se mai parctică... mai de calitate că ieşi în pagubă.
Deci noi nu avem nici un Aţi văzut cum s-a spart digul?
necaz, em dat pământul înapoi, dar... Acolo, eu am văzut cum s-a
Cu animalele ce aţi făcut? refăcut, eu am fost acolo acuma când,
Păi la Uivart. Am dat vacă, s-a refăcut, acuma iar au fost
taur, alea le-am pierdut că nu am avut probleme, a fost cu, eu cred destul de
unde să l punem. sănătoase, azi s-a refăcut, aşa s-a
Dar la un preţ bun? reparat. Avea scurgeri bune, era cu
Da, cred, le-am dat ca să mă piatră mare, deci eu n-am, nu m-am
cap de ele, nu că am vrut, toată lumea băgat, am văzut cum pământul mare a
le-a vândut că nu a avut ce să le dea fost bătut, făcut la profilul lui normal,
de mâncare, nu a avut unde să le ţină. asta am văzut, că ce-i năuntru, asta nu
Cine le-a cumpărat? am văzut, sau ce au făcut, cumau
De la o sută şi cxeva de vaci ât făcut sau...
am avut în sat acuma avem ăaizecă, Apa a spălat?
şaptezăci în tot satul? Să nu mai Apa nu a spălat acuma, acuma,
vorbes de porcoi că toată lumea a la a doua spălare o s avem apă iar,
avut câte şapte, opt porci, pe lângă cum a fost făcut, acuma, trebuie
astea mai o scrofă, mai o, două, trei intervenit, iar şi iar că...
animele. Dar nu a fost întărit cu pomi,
Le vindeaţi? Unde? ceva?
Păi la abatoare. Din asta ne Lasă că pomii trebuie băgaţi le
câştigam existenţa, de aici au trăit, de foc, toată lume anumai taie pe toate
un lapte, un porc, tot ce au făcut. drumurile, cine să pună?
Deocamdată inundaţia ne-a luat în Dvs, consiliul?
van, în anul ăla am investit tot, totul a Noi nu avem de a face cu
fost făcut gata, la semănant, la digul, nici nu ţinem nici cu Bega, nici
ierbicidat, la făcut tot, tot, tot, cu nimeni, nimeni, n-ai voie să iei, n-
îngrăşăminte, tot, apa a luat tot şi am ai voie să cureţi.
161
CORNELIU DRAGOMIR
deci dvs depindeţi de ceva, de mii şi ceva de dolari au băgat când a

ceea ce depinde sarta comunităţii fost vorba să se... Dacă îţi spun că la
locale, nu puteţi decide? noi, aici la Otelec, optezeci de ani
Nu, deci asta, patrimoniu lor, dintre oameni are fântână forată, au
noi n-avem nici o treabă, cine avut, şi introdus apă în casă, nu-ţi
primeşte banul ăla răspunde, noi n- vine să crezi. Că nu au avut baie, dar
avem Nici să-i dirijăm, nici să un robinet tot, şi marea majoritate din
decidem. generaţia noastră, tineretul mai ds, au
Păi dirijează cine poate? făcut baie, au apucat.
N-avem! Nici de controlat, Au făcut baie, înainte de
dacă e, deocamdată, consiliul local, ti inundaţii?
cine e, milogul a tuturor... Au făcut baie, era mai bine
Aveţi şi şcolile de care decât la oraş, dar..., dacă ai avut un
răspundeţi? loc bun de lucru te-ai descurcat de
Avem! minune, acuma, în ultima vreme, nu
Şcoala cum, n-a fost afectată? mai, lucrurile sau cam strâns, cine a
Şcoala a fost afectată, dar n-a mai făcut navetă la Timişoara. La
intrat apa, a fost apă, înconjurată Electromotor am lucrat, am avut un
şcoala, dar nu a picat, nămolul a fost salar mic dar bun, în fiecare am m-am
până la geam, acuma apa nu a fost. dus în ţară şi cu canistra în maşină,
Dar am văzut că aveţi dar nu mi-am permis să mă duc cu
grădiniţă... trenul.
Păi acuma am reparat. Cum adică?
A costat mult repararea? Păi pe vremea aia toată lumea
Păi două miliarde şi... Nu îşi permitea cu trenul. Erau cote de
trebuie să se facă numai finisajul... benzină, eu cum am circulat cu
La Ionel cum aţi finanţat maşina aveam, am avut şi
refacerea şcolii? motocilcetă, am scos şi pe
La Ionel am avut deja proiect motocicletă, am scos, am strâns în
făcut, deci acolo a fost, parctic, pornit canistră benzina şi am băgat în
dinaintea apelor dar a venit nenorocul portbagaj şi am plecat. Am mai făcut
ăsta cu apa, acum o făcut nişte bani rost de nişte bonuri de benzină, de la
pe partea ordoxyei, domnul nu ştiu cineva care era motociclist, m-am dus
cum îl cheamă, finanţarea fost eclusă, în ţară şi acolo...
sper ca anul ăsta să fie gata. Acum nu mai aveţi pe bon?
La Ionel ştiu că s-au implicat Nu, numai atunci am avut, în
televiziunile, TVR-ul... zona Banatului, noi eram cu cafa şi cu
TVR-ul cu Protopopia, asta e vegeta, făceam rost de un pachet de
făcut din bugetul satului, grădiniţa, dincolo, astea făceam, că să nu ne
dispensarul de vis-a-vis este făcut de prindă băgam în geamantan,
Ambasada Americană, am avut un ascundeam sub maşină şi am făcut
proiect şi l-au sponsorizat ei. Şapte turul România...
162
Să ne întoarcem la inundaţii.... Nici nu a fost comună, acuma

Lumea disperată, şi schimbată cu Sânmartin, Pustiniş...
total, total, înrăită, înrăită pân’ la Mai aveţi Sânmartinul
Dumnezeu şi-napoi! Invidia, invidia Maghiar, unul Român?
cu care toată lumea îmi zicea că în doi Nu, Sânmartinul maghiar,
ani de zile, acuma, cât au trecut... Sânmihaiul Român...
Erau răi oamenii? Sânmartinul maghiar, mai e şi
Nu, nu, nu, întotdeauna am altul?
fost în relaţie, nu conta că era din Da, Sânmartinul sârbesc,
Ionel, din Bistriţa, din Moldova, nu, acolo e numai sârbi. Comunitatea e
nu, nu era problemă, noi n-am avut sârbă. Ionelul, n-o fost Ionel, şi
probleme nici odată. Dar acuma sunt, acuma se cheamă Johanesfield, gara
întrebări, aşa... se mai cheamă Ionel, satul
Ce s-a întâmplat cu bătrânii? Johanesfield, gara Ionel. Acuma vre-o
Păi da, că unde sunt localnicii trei sau patru ani, dar...
băştinaşi, acolo e mult mai rău decât Lumea, aşa, cum îl
într-un sat unde sunt mai multe naţii... recunoaşte?
Care-i dferenţa? Păi unii îi zic Ionel, eu îi zic
Păi limba, prima noastră... Ionel, la Ionel că...
Unii sunt băştinaşi şi alţii nu? Autorităţile?
Da, unde e satul acolo e Johanesfield, deci ca
multă, aşa e într-un sat unde sunt mai administraţie aşa e trecut.
multe... Şi cum numai la gară?
Otelecanii între ei sunt, da, da, Păi la centru de comună, satul
da... Noi nu avem treabă cu ei, noi e Uivartul şi comuna Uivar şi gara,
suntem o comună şi vrem să ne halta îi Cetăţuia.
despărţin acuma de Uivart cu Ionelul, Păi de ce?
noi nu avem nimica, absolut nimica. Că aşa îi, nici cetate, e gara
De ce uniţi Otelecul cu Cetăţuia. Dute te rog la timişoara şi
Ionelul? cere un bilet pentru Uivar, acuma că
Pentru că suntem comuna ştie dar, ai tineri nu ştie dar..
Otelec, comuna Otelec, aşa a fost, cel Da, că am fost eu la Şag şi ne-
mai reunit, Otelecul cu Ionelul, atât, a dat...
păi de asta ne-a bătut Dumnezeu şi Da, v-a dat la Timişag.
ne-o adus apă... Ce vă mai aduceţi, aşa,
Cum adică? aminte? Cum era imaginea casei dvs?
Păi aşa zicem noi acuma că Casa? Casa mea nu s-a
dacă am vrut să ne despărţim de prăbuşit de tot, după două luni a picat
comuna mamă... spatele, cum a fost apă şi a forţat
Şi Uivarul cu cine mai dinăuntru, o fost împins zidul cam
rămâne? atâta, apa a fost împinsă spre exterior.
Casele vechi erau fisurate din colţ
163
CORNELIU DRAGOMIR
până hăhăhă, erau fisuraţi, uşile erau au scos că de ce le-am spus aşa, cred
forţaţi, în plus că..., podul era deja în că di contră, ei tot veneau să mă
valuri. Parhetul atât de umflat a fost întrebe, Cum ăi, Ce e, Cum facem,
de apă, s-a umflat parchetul de un întotdeauna veneau. Eu făceam
metru. Roată, roată, lângă perete, naveta de la Uivart, că acolo am
betonul a fost rupt, că nu a putut să dormit, fiecare dimineaţă am venit în
mai ţină fiindcă jos era moale, s-a sat, am făcut rondul, am mai stat de
lăsat că nu a mai rezistat. Geamurile vorbă cu câţiva, oamenii, am fost şi
nu le-am mai putut deschide, uşile. S- pe la pompe.
a lăsat greutatea pe ele, toate tocurile Eu tot stau şi mă gândesc,
de jos erau rupte. Umezeala de jos a cum un şef de echipă a îndrăznit să
slăbit tot, greutatea de sus, plus că a confunde malul drept cu malul stâng?
fost presiune lateral. Presiunea, tot ce Probabil n-a fost şef de
a fost lăsat sus, ud, pământul ăla ce-o echipă, eu consider că dacă trimitea
fost ud, ăla a împuşcat zidul aşa, zidul un om capabil acolo, nu se întâmpla.
se dilată, a forţat din perete şi s-o dus. De exemplu l-au trimis pe Bade
Crăpături, ce a fost încolo, păi de la Gheoghe ca să nu se ştie, cine face
mine în cameră treceam în cameră la lucruri din astea, ăla care nu ştie, unul
părinţi. care ştie mai întreabă odată, „Mă,
[după un timp] Şţiu... nu am sigur e acolo?” Eu îl întrebam, „Bă,
mai avut ce face, cum priveai numai sigur?”.
apă. Când am venit înapoi, am urcat A întrebat, poate? Dar nu erau
podul la Bega. Nu mei vedeai ce e... militari, erau muncitori de rând?
Dvs, Sâmbătă, ce-aţi mai Şi dacă erau militari doar nu
făcut? erau proşti să se îmbrace militari,
Am stat pe la casă, am fost pe lumea a spus că erau tineri, lumea a
la casă, seara am fost pânî s-a povestit că i-a văzut! Poate că au oprit
întunecat cu animalele, ba pe la unu, trenul între Foieni şi Giulvăz şi au
ba pe la altu, eu am rămas cu fie-mea. spart şi au plecat.
Eram toţi pierduţi, în panică, era o Probabil au venit cu trenul de
fugă, nu ai ştiut în contro s-o iei, tată 6 şi 20, atuncea?
lumea trăgea de noi, Ce ne facem, Da, eu au coborât în Cruceni,
Cum să facem, Ce-i cu noi, Unde s-au dus, au făcut ce-or făcut şi după
mergem? aia au mers la dis, au spart şi au stat la
Vă întreba lumea ca să... calea ferată şi colo au oprit trenul şi s-
Nu numai, eu nu m-am simţit or dus mai departe.
deloc, eu am zis să fiu în mijlocul A oprit trenul dar nu era
oamenilor să fi cât mai simplu. staţie, d ce a oprit trenul?
v-aţi considerat responsabil? Da, că acolo trenul circulă ca
Deci n-aveau pentru ce să mă şi aicea, dacă se pune pe linie nu
considere responsabil, eu nu am opreşte, trece peste ei? Dacă vrei, e
purtat nici o etichetă, nici o, că deja de la gară până la pod mă urc de trei
164
ori şi mă dau jos de trei ori din tren. eu n-am cu buzunarul tău nimica, nici
Şi acolo tot aşa, o femeie. tu cu al meu!
Da, acolo e un tren mai mare, Mă gândesc că dacă-mi băteţi
Orient expres, aici e un tren mai mic, acolo un şteneap cu o...
Săgeata albastră, nu? Dar cu gara ce s- Le violez patrimoniul, deci
a întâmplat? asta dicuţie o purtăm trei zile, la
Asta nu-i gară, haltă! Gara asta consiliul local mi sa aruncat în cârcă
e desfiinţată de ei, asta nici nu mai că apărarea civilă, că tot, dar şi cu pele
figurează la CFR-u în inventar, eram şi cu mediul, şi cu tot, când a fost
viceprimar, acum vre-o patru sau consiliul local, noi să ne cumpărăm
cinci ani, tot ei, CFR-iştii au instalat o barcă, noi să ne cumpărăm cortul, noi
familie cu, tineri, ca să aibă eu grijă. A să le cumpărăm tot. De ce? Ei numai
plecat el, CFR-istul, doamna să ia banii şi noi să facem treaba.
plimbăreaţă, copii sau jucat şi a luat Situaţia era aşa de dramatică. De la
foc casa şi totul a ars. Îmi dă telefon Timişoara până aici, Bega nu iasă
vecinul de vis-a-vis, stătea afară şi a pentru că e reglabilă, avem trei ecluze,
observat că iasă fum, a suna la civili, care reglează nivelul apei, noi avem
că noi avem formaţie de pompieri, trei, sârbii au cincizeci, şi acolo ei au
îmi dă telefon ăştia că „Lotzi, hai ca să poată regla nivelul apei. Timisul
repede că a luat fost aicea, în gară!”. nu are, păi dincolo, sârbii aşa ne-au
Vin repede, din Timişoara, vin că arde înjosit, mă crezi, ei, indiferent dacă e
gara şi ea era înăuntru. am sunat şi am mare sau nu, e canalul care preia, nu?
zis că arde gara, Noi nu avem gară la E şi navigabil, pe deasupra. Acum un
Otelec!, Cum n-aveţi, asta ce e?, Ăăă, a venise testul de fezabilitate să se
aia nu mai e gară, nu ştiu ce, să facă şenal navigabil.
plesnesc când am auzit, noro că a fost Şi cu ce venim, cu barca că
televiziunea şi i-am băgat. O venit nu vaporul...
ştiu ce livare la şofer, că la picat, că, Noi vrem să mergem cu barca,
am spus scoate-i afară şi gata! cu vaporul pentru că vaporul, sigur că
Trenul opreşte! da, era vapor, încolo trăgeau caii din
Opreşte, sigur... Când au venit ambele părţi, de pe mal, trăgeau caii
maşinile de pompieri, cine să deschidă pân la Timişoara şi încoace venea cu
uşile, eu? Nu, că rezolvăm noi!. apa, dar acuma.
Deci era şi nu era? Să nu poat’ consiliul local să ia
Era şi nu era, noi, am plecat, o decizie...
am băgat televiziunea, nu, nu, nu, dar Ce nu e al meu nu pot să
totuşi, să ardă gara şi să nu, noroc că pretind, nu pot să investesc...
a fost vecinul ăsta vigilent. Să ne întoarcem la inundaţii...
Dar nu aţi pus o tablă acolo, Am ajuns sâmbătă după amiază,
Otelec, să ştie omul unde să coboare? sâmbătă seara.
Iarăşi o luăm de la capăt. Eu Am scos... animalele şi mobila,
nu am ce căuta pe pământul dumita, cu tractorul, cu tot, şi remorcă, am
165
CORNELIU DRAGOMIR
scos, cât am apucat. Şi furaje am mai ne-am întâlnit cu domnul primar, noi,
trând pentru animale şi pentru cât, o consilierii, ce e de făcut, unde e de
săptămână, două, ce am mai avut s-a mers, cu cine trebuie mers, unde
umplut repede remorca şi gata. trebe dus, cum organiză, ce ducem,
Şi aţi plecat înapoi la Uivar? unde punem, sunt copii care...
Da, acolo am găsit o casă Copii din Otelec?
goală că fostul primar, care a fost Copii din Otelec au fost duşi
primar, a cerut, că cine are casa goală la, marea majoritate la Timişoara la
şi stă la oraş să dea telefon şi să ne şcoli profesionale, nu au lipsit de la
instalăm acolo. Am avut milă de la un şcoală, au stat la internat, şi copii de
moş şi o babă. Am stat acolo trei grădiniţă au stat lângă părinţi.
familii. grădiniţa, aşa am înţeles, de la Ionel,
Dar oamenii ăia care au stat în de la Ionel, marea majoritatea s-au
cort... dus la Slătioara, la grădiniţă, după aia,
Au stat în cort, dar foarte marea majoritate dintre ei au fost la
scurtă durată, patru, cinci zile. Au mai Calacea, Poarta, Peciu, JImbolia, şti
fost şi oameni care au stat şapte luni, cum a fost, au fost în mai multe
a fost şi o doamnă ce a fost adăposturi că acolo...
învăţătoare sau o profesoară, în cort a Dar au fost şi otelecani care au
sta. Normal, avea multe animale. Au fost cazaţi, că...
mai fost cazuri, nu unul singular, dar Da, şi de la noi su fost la
situaţia a fost de aşa natură că toţi Calacea, la Buziaş, la Jimbolia, nu ştiu
care au avut multe animale îi dacă...
convenea ă stea mai mult acolo. Să-ţi S-au mai îmbătata, aşa?
spun şi partea ailaltă, că toţi ăştia care Nu cred, ai noştri nu.
au stat în cort, de aia au stat, toată Acuma ce să vă zic, folclorul,
lumea care a venit în zonă lor le-a dat! slavă domnului, gura...
care o venit, tot acolo a dat. Personal eu nu am auzit şi nici
Deci oamenii care veneau... nu am văzut la televizor, când aud
Absolut, absolut, eu nu mă câte ceva eu pun în discuţie, dar nu
refer la unul special, erau ăia care am auzit nimic.
stăteau pe câmp cu animalele. Şi Duminică dimineaţa...
A fost şi cazul unei doamne Nu m-am trezit pe la şapte
proesor, localnică, care făcea naveta... opt, să nu înţelegi căi dacă m-am pus
O lună, cu şcoala... şi, ba a mai să dorm am dormit de la ora opt seara
lucrat, a mai lucrat, cât a mai făcut până la ora opt dimineaţa. Eu dacă
naveta. Trist, au fost şi copii la am dormit două or peste noapte,
bacalaureat. Prima noapte când am atunci era bine, şi ând era afară la
fost la Uivar am dormit pe un fotoliu pompe, eu am plecat cu noaptea în
că dimineaţă când am plecat încoace, cap acasă, până m-am spălat, până am
iară, când am ajuns la primele case, mâncat, când m-am pus să mă uit
toate au picat. În fiecare dimineaţă puţin la televizor eu am fot imediat
166
adormit. Dimineaţa la ora şapte eu întrebau, cum, ce-i, vine, nu vine, ce-i
eram la primărie să mă duc la pompe cu apa.
să le duc aia, de tot ce aveau nevoie Deci luni dimineaţa aţi încput
eu m-am dus, plus că au mai fost şi a căra benzina?
ăştia care produceau apă la pungă, Da de unde, păi eu veneau
aduceau apă că aicea nu era apă marţea, după o săptămână, m-i se
potabilă. Aveau un agregat de la pare, atunci au venit. Am venit aici şi
Apanova, cum e Aqvatimul de la am numărat casele picate, prima
Timişoara, ungurii ne-au ajutat mult, dată...
au venit cu centrala de la, cum e Eraţi însărcinat?
laptele la pungă, aşa era şi cu apa, dar Pi când am plecat de la
era tratată. Acum au adus şi apă de la primărie ştiam fiecare ce are de făcut.
Buftea, dădeam vre-o patruzeci de mii Eu mergeam să văd, la concret, care
de pungi pe zi, ne-am dus în fiecare casă a picat, apicat, n-a picat de tot,
sat, am dus şi la, Pustinişul era cum stă, care mai stă, cât a crescut
aprovizionat cu apă potabilă, apa, unde...
Sânmartinul magiar era aprovizionat Dvs eraţi obligat să...
cu apă, şi la Cruceni şi la Foieni. Nu obligaţie, asta era obligaţia
La Foieni cum s-au descurcat lu domna Sulfina, îţi spun, dacă ei au
cu apa? confundat dreapta cu stânga, crezi că
Păi da’ acolo au fost nişte la numărat se mai descurcau? De aia
austrieci cu pompele. Austriecii au ne-am dus noi că noi am ştiut şi casa
venit cu pompele cu apă, la Ionel au fără număr a cui este, noi am
fst din Olanda, dar ei au venit după cunoscut şi oamenii din sat. Ne rugau
apă de fapt. să ne interesăm să vedem şi de
Care a fost momentul cel mai animale, dar, aicea de exemplu, când
critic? am plecat cu barca, era lume şi ând
Momentul critic a fost, trebuie am ieşit pe partea ailaltă, toată lumea
să spun două lucruri, de la Foieni Cum e?, Cum e? Cum e? Se putea
când am văzut ce vine până am văzut intra pe caea ferată, o parte au intrat
din Otelec prăbuşit primele două pe acolo şi a venit apa.
case. Dar circula lumea pe linia...
Aţi crezut că se va întâmpla Da, au mai intrat, după masa
aşa ceva? se pare că nu au mai lăsat, dar de
Nimeni n-a crezut! Oamenii dimineaţă au mai ieşit şi după masă au
nu au crezut când am spus că apa mai intrat că...
vine aşa de mare, n-au crezut dar Deci în ziua de Duminică
când au văzut că şi eu împachetez au dimineaţa trenul a intrat...
înţeles că nu-i de glumă. Eu când am Da, era trenul de noapte care
intrat cu maşina, au am văzut, venea şi ăla pleca dimineaţă înapoi,
oamenii stăteau în colo, nu pe mine deci ăla a mai ieşit afară.
personal, oamenii stăteau pe pod şi
167
CORNELIU DRAGOMIR
Ce curajos a fost mecanicul de Dar s-a umblat?

locomotivă, cum o fi trecut el prin La fiecare s-a umblat, poliţia
apă? şi-a făcut datoria cum a putut, în şase
Ce-o fi fost pe cale ferată, sate noi am avut doi poliţai, ce puteau
trenul merge pe linie, e mai greu să facă. Pe urmă au venit jandarmii
pentru ăla care merge pe calea ferată aici ei făceau de pază. Cam în două
şi nu a mai văzut drumul doar după zile au apărut şi ei aici, cam duminică,
linia lui imaginară şi s-o gândit că au stat aicea, la unul din localnici, au
acolo-i şanţ, aici e şanţ, dincolo e blocat podul şi podul de cale ferată şi
canal mare de s-astupă, şi dincoace e altfel nu puteai să intri în sat că era
drumul că aşa se vedea pădurea. Ăla, totul o apă.
când a ieşit cu maşina şi cu tractorul Circulau, au intrat în sat?
de afară. Nu! Se poate ca lucrurile să fi
Dar veneau dinspre Ionel cu fost luate de către apă.
tractoare? Dvs aţi găsit lucruri răvăşite în
Veneau când or putut, dar casă?
când au văzut că nu mai poate Deci eu când am scos mobila
ventilatorul de atâta apă, atuncea nu cu hainele cu tot, tot, ce a fost,
au ma putut să iasă nici cu tractorul. deodată, tot, după aia am început
Ventilatorul a dat de apă, atuncea nu lucru la apă. Eu când am scos tot, tot,
a mai putut să iasă cu tractorul! tot, o rămas dor sobele, congelator şi
Sunt cazuri în care s-au blocat astea ce...
acolo cu... Aaa, dvs aţi scos de-a binelea?
Cine s-o înecat? Mitică Nu, nu vineri, nu, nu ştiu,
ciobanu a ieşit cu tractorul şi am sâmbătă, sau duminică sau luni. Eu
văzut la tractor cum scotea apă de la am scos ultimul om, toată lumea ieşea
motor. afară din sat, eu am venit cu tractorul,
Când a venit, duminică unii mai cărau nişte măruntaie, ce, dar
dimineaţa, trenul acela, era cu la casele picate, ce ai mai putut scoate
oameni... pe fereastră, au scos cu bărcile, eu
Fiecare au ieşit cu trenul cu ce atuncea am scos mobila.
au apucat, cu maşina, cu... Dvs aţi fost aşa, prin casă?
Mulţi din Ionel plângeau şi... la Eu am fost în casa mea, nu am
el în casă abia intra apa şi el nimic nu ce să caut la alţii...
scotea nimic. Stăteau de vorbă, mai Nu, nu ca să furaţi, aşa, ca să...
urcă, nu mai urcă, plângea... noi nu Am văzut casă picată, eu am
plecăm, deci ăsta era sentimentul pe avut hartă, am avut hartă, am colorat,
care . vre-o treizeci şi patru de oameni eu ştiu, casă picată cu o culoare, în
din sat care nu au ieşit trebuia să le fiecare zi am făcut cu altă culoare ca
ducă mâncare. Pân la urmă, domn să deosebesc, prima zi, nu mai ştiu ce
primar s-o înţeles cu ei ca să stee ei de culoare am dat, a doua zi am dat cu
pază ca să nu fie probleme. altă culoare...
168
Roşu, albastru... pompe, sub pod, a fost apa atâta, pe

Roşu, verde, albastru, diferit, unde a trecut apa a fost atâta, la pod
în fiecare zi când am intrat am băgat nu a fost niciodată mai mare.
altă culoare, cariocă, pix, ca să ştiu. Şi anul trecut...
Cele mai afectate case au Era vorba să închidă Timişul,
fost... acolo, când noi eram încă sub ape,
Prima linie, alea au picat, care acolo digul erccca spart şi după două
au fost lovite dintr-o dată. săptămâni au dus nişte pietroaie acolo
Prima dată unde a picat? şi s-a spus, că acolo s-a închis apa şi
Habar n-am, dar se ştie. încă mai venea. Dar nu era vorba de
Şi am ajuns în ziua de dat drumul de aicea, ăia dădeau
Duminică, când dvs, trenul, duminică drumul de sus, de la casa de apă.
dimineaţa a mai mers... Acolo a fost un baraj care n s-a
Trenurile celălalte au oprit la terminat încă, au păpat banii şi l-au
Pustiniş, ăla nu a mai trecut, ăla care putut face c să lege totul aşa, şi toate
era de ieşit, ăla a ieşit, dar ălălat care camerele şi viluţele altora, au dat
era nu a mai intrat. drumul brusc, jos, şi a venit prăpădul.
Dar nu venea măcar până aici, De aia s-o rupt digul, că decât să
la Otelec? inunde vilele mai bine au rupt digul
Nu avea ce să caute, unde aici. Plus că, vorba vine, au apărat
coborau oamenii ăia, în mărăcinii ăia? Lugojul şi Timişoara, că, doamne
Nu are de ce să coboare, n-ai cum că fereşte, inunda apa Timişoara dacă
e dig, dig făcut pentru calea ferată băga apă şi în Bega că Bega era
pân’ la gară şi din Pustiniş la fel, deci aproape uscată. La Belinţ, pentru ce
pân la halta asta. Numai aşa este, era barajul ăla făcut? Apa din Timiş,
normal nu ai unde să cobori. ce e în plus, trebuia să bage în Bega,
De ce l-au făcut aşa? nu?
Aşa a fost să fie făcut, să trecă Da, dar dvs sunteţi dincoace
prim mai multe localităţi. de Timişoara?
Terenul de la gară se lasă în Cu ce? N-au putut, probabil
jos? fondurile au fost folosite alt undeva,
Către Ionel? Da! De la haltă, acolo unde nu trebuia.
încolo, tot urcă, dar de la pod iară Venirea pompierilor...
coboară la Pustiniş. Dacă nu era calea Pompierii au venit sâmbătă
ferată, se ducea apa pân’ mai departe. seara, nu? Ei săracii, au venit cu o
A trecut apa pe sub pod, de la Strada maşină, cred că nouă inşi, cu o
asta, lungă, dar nu-i tot una să treacă maşină, n bocanci, au venit în centru
apa atâta cu atâta. de sat şi au întrebat dacă are cineva de
S-au format acolo curenţi? ei. Ei au venit în bocanci, fără nimica,
Nu, acolo-i mai sus, zona asta să ajute şi ei la ceva. Deocamdată nu
e mai jos, partea asta a satului, unde au reuşit, că aşa le-o spun nu ştiu
suntem acum, în lighean, acolo, la cine, după aia au venit trupele de la
169
CORNELIU DRAGOMIR
Alba Iulia, au fost trupe destul de locuri unde na fost apă, dar la ei a stat
numeroase, asta ştiu. a venit cu o săptămână jumate, noi când le-am
consilierul ei au venit cu un consilier dus apă acolo, ei săpau în grădină, şi
cu maşina, s-o oprit acolo la biserică aicea mergeam cu barcă. Eu atuncea
şi au aşteptat şoferul să vină cu m-am băgat cu ungurii,avea o barcă
trupele. Au venit trupele cu şalupele, din aia mare şi am băgat apă la ei, cu
cu barca cu motoare, după aia au maşina. Ei săpau în grădină şi noi
venit cu costume, au înotat prin apă, eram inundaţi.
cred că sâmbătă seara era, şi au Ce săpau, culturile agricole mă
început să meargă să scoată oamenii. gândesc că...
Numai oamenii? Da de unde, a venit apa, în trei
Oameni, bani, materiale, ce zile s-a retras, acolo a rămas totul şi
mai era. unde n-o fost apa, acolo se putea
Dar cel mai afectat a fost săpa.
Ionelul? Unde, la Foieni?
Cel mai înconjurat a fost Da sigur, şi la Cruceni şi la
Ionelul, da, care cel mai afectat a fost Foieni. Şi aicea sunt locuri unde nu a
Otelecul, care... Într-adevăr, aicea fost apă şi s-a săpat sau o fost şo s-o
sunt case care nu au fost în apă, la dus imediat. Aicea nu s-o dus că aicea
Ionel nu a fost decât apă, dar acolo n- a stat plin, dar la ei, acolo, nu a stat.
o stat atâta, dar... La noi a sta, băiatul ăla care a fost
Care a fost cel mai afectat sat? însurat aicea şi a ridicat casa, după o
Şi Cruceniu, că şi la Foieni, săptămână jumate a fost gata zidit,
dacă tu ai fost, păi la Foieni, acolo, nici nu a venit să vadă cum îi, ce a
cum e şoseaua, tot e sus, numa pe picat.
lângă, pe lângă sat, deci ultimele De ce acolo a fugit aşa de
străzi, acolo au fost afectate şi s-a repede apa şi aicea a stat?
refăcut peste tot satul, ăsta a fost mai Acolo a fost ca şi aici, casă de
afectat dar am avut şi case neafectat. pământ, numai acolo na fost aşa mare
Acolo nu a fost primar, a fost... pagubă că acolo au mai fost inundaţii
porcar. şi s-a refăcut că după aia au mai dat
Şi la Cruceni? de apă. La Cruceni şi la Foieni au
Păi şi la Cruceni a fost afectat, picat numai alea care erau fără
mai mult cei dincolo de calea ferată reparaţii fără nimic.
au fost afectaţi. În prima zi apa a Nouă nici nu ne trebuie
intrat acolo şi după asta, unde era mai gară, pentru ce, să fac patru ore până-
sus, acolo iarăşi era mai sus, a luat-o n Timişoara? Vin aici în centru, îmi
roată apa. Aicea tot! zice ce vrea şi într-o oră sunt acolo,
Credeţi că dvs, otelecani aţi sunt în Timişoara, e pentru studenţi,
fost cei mai afectaţi? pentru voi, o reducere. Drumul e
Păi nu cred, eu îs foarte sigur! scumb. No, şi viaţa e scumpă. Voi
Că a fost apă şi la ei, la noi au fost plătiţi asta, nu facultatea?
170
Aici este chestie de Noi nu ţinem cont de

gospodărire, dar şi dacă este calendar, că e român sau maghiar sau
gospodăria lu altu, nu ţi-ar conveni. nu ştiu ce.
Gară nu ne trebe, otelecanilor nu le Dar sunteţi oameni gospodari,
trebe. Nu ştiu dacă trei sau patru, doi eu am văzut multe case de-ale dvs şi
sau trei din noi circulă cu trenul pân am văzut gardul văruit, pomul văruit,
la Timişoara. văruit, vopsit, fiecare după gustul lui.
Noi suntem unii... La noi în fiecare an se face la
Da, voi şi încă doi. Din canale, s-au văruit pomii, era iarbă,
otelecani nu ştiu dacă sunt care erau pomi, acuma când veneau cu
circulă cu trenul, avem dimineaţă volele să cureţe dărâmăturile, tot au
două autobuze care pleacă din... Eu ras. Eu am avut un pom în faţa casei
am făcut naveta cinşpe ani de zile, cu şi s-a uscat de apă.
trenul, într-o oră şi ceva am fost în Ce nu uitaţi?
oraş, am avut de dimineaţă când la Tot, tot, tot! Anul trecut a fost
şapte am fost la lucru, după masa am dezastru, toată lumea în apă, toată...,
fost cu el acasă, când am fost după dar nu uit ce am trăit, au fost nişte
masa, la unu am plecat, acuma nu mai momente, dar... Îmi pare rău de
este tren după masa, n-a mai plecat că munca aia care am făcut-o la casă,
nu mai are oameni, dar... Când a fost aveam totul cimentat cu parchet, cu
de noapte, am plecat seara,m-am baie, şi nu cum zic alţii că am intrat şi
întors dimineaţa, totul a fost scris. am furat, ăştia au fost bani, banii mei!
Dar acum ce se petrece? Dacă aţi fi bunic, care ar fi
Păi liniile nereparate, merge cu primul lucru care l-aţi povesti?
douăzăci sau cinşpe la oră, ăsta se mai Eu am, adică nu eu că eu nu
poate numi tren, care circulă fără lucrez acuma la, am cumpărat un
geam, fără uşi, fără condiţii, fără calculator înainte de inundaţii. După
nimica? Eu am făcut cinşpe ani ce au trecut apele, mai acum, de aici
naveta şi nu am avut nimic. Nu-ţi de acasă am găsit o urmă de tractor.
imaginezi ce zile am tras eu pe treenul Şi acuma este un canal la mine prin
ăsta, cum mergea, dimineaţa, noaptea, grădină. Era un tub de fier care merge
vai. în spate din canalul meu şi trece în
Dar tren la etaj vă puneau? faţa casei, dar... Când l-am scos, peşti.
Vara, da doar în ultimii ani, Erau acolo, într-o apă mică, peste tot
când am făcut naveta că aşa erau vai pe unde am avut pescărie, numai,
şi amar, reci de cum ai pus mâna pe numai, acuma am avut, lângă Tereza.
clanţă îţi îngheţa mâna pe clanţă. Omul ăla şi-a pierdut toată
Şi ce aţi mai făcut, ce vă mai afacerea?
amintiţi? Asta nu era numai afacerea lui,
Păi când eram, când a început terenul ăsta l-am concesioant la filiala
să vină lumea, chiar aşa. asociaţiei de vânătoare, am primit
De Paşti? bani frumoşi de la ea, ăstalalt era al
171
CORNELIU DRAGOMIR
nostru, pentru sat, nu a fost. A fost mult, foarte mult, nici nu..., satul ăsta
atâta apă că le-a unit pe cele două şi s- s-a schimbat treişase de grade, adică
a făcut mult peşte, păi da era în treisute şaizeci de grade.
perioada de prohibiţie şi el era, chiar Oamenii buni sau făcut răi şi
dacănumai şi-a depus icrele acolo, apa oamenii răi...
era, la dus peste tot. [discuţii familiale Toată lumea s-a făcut rea!
cu mama]. Era peşte pe tot drumul. Toată lumea s-a făcut rea. Aşa văd eu,
Peştel era liber. aşa văd eu, fiecare pe partea lui, el să
Ce imagini vă mai vin aşa în fie, de altul nu-l interesează, acuma,
minte? spre exemplu, în cloţ, am cerut să
Cum a venit apa, iară au fost ajutăm pe acei oamenii la care nu a
foarte mulţi cxare şi-au plâns soarta şi căzut casa dar nu mia pot în ea locui.
foarte mulţi au plâns cu gândul de a S-au înscris că şi ăla are nevoie de
profita. Şi acuma mai plâng... De abia ajutor, ăla care, dar aia e femeie
aşteaptă să vadă pe unul mai străin, văduvă...
vin la el şi-l întreabă ce caută, eu nu Profesoara cu care noi am
am avut timp să caut, să stau cu vorbit şi-a reparat singură...
televiziunea de vorbă, sau eu n-am Aşa e, s-a şi împrumutat în
avut timp. Eu am stat tot timpul lângă bancă, eu o cunosc, eu am discutat cu
comunitate. Asta e greşeala mea! Asta ea, eu îi cunosc situaţia, şi ea cu greu
regret dar n-am ce să fac că toată ziua s-a pus pe picioare, dar deocamdată e
am stat cu oamenii că aşa am crezut în stadiu de discuţii, acuma e un
că bine să fac. număr de cereri, un număr de cereri
Credeţi că oamenii... vor fi date afară că nu corespund
Unii fac zarva şi unii fac proiectului şi după aceea...
treaba! Eu ce am putu să fac? Fiecare să ia cât mai mulţi
Păi... bani?
Nu vă puteţi da seama... Acuma eu concret încă nu,
Vreau să vă întreb ceva. cum s-a exprimat domnul consul, el
Da. decide pe câţi ajută şi cu cât. Asta e,
V-aţi gândit că sunteţi capabil depinde numai de ei, câţi au
de aşa ceva? posibilităţi să folosească aceşti bani,
Foarte mult, nici nu m-am nu pot să dea banii oi şi cui...
gândit că sunt capabil de aşa ceva dar Normal, oricine dă banul,
telefonul a fost deschis tot timpul. La imediat şi urmăreşte...
care am apelat, întotdeauna, adică ei Este munca lui, e drept,
au apelat la mine şi când am zis eu degeaba îi dai la om dacă nu poate să
Fraşilor, haideţi să mergem, să-şi vadă facă.
fiecare de treabă. La asta nu m-am Ce vă mai aduceţi aminte din
aşteptat. Şi încă la ora actuală, acum săptămâna aceea, Săptămâna Mare la
când..., sunt unii care nu mă uită. Aşa ordotocşi?
loiali au fost şi anul trecut. Foarte
172
Da, asta mi-a lăsat un gust Istoric, de la Vârciorova către

amar, mă gândesc eu la fiecare... Vest...
Toată lumea se uită să se, cine au Eu aşa ştiu, că de acolo de la
trimis saci de ciment, din neamuri din baraj, de la Orşova încoace, ce mai.
Bucureşti, din toată zona ţării , numai Aşa, ce vă mai vine în minte?
maşini străine, nu au venit fără să Drumul ăla ma mai
aducă, s-au uitat în stânga, în dreapta impresionat, nici nu mai ştiu, fiecare
să vadă un om să îi dea, să plece mai cu copii în braţe, fiecare cum o ştiut
departe să ajute. să treacă, apa a venit imediat, toată
Deci au fost oameni care s-au lumea a luat-o prin toate părţile.
gândit... Cum comunicaţi cu
Foarte mulţi au fost, multe autorităţile?
primării de care nici nu am auzit noi Eu nu mă pot plânge. Când
până acum, primarul de la am sunat şi la ăia cu apele, când am
Dumbrăviţa, primarul de la Jimbolia, sunat, eu am sunat ţi la primarul din
de la Dumbrava, de la Dumbrava Timişoara, fiecare a luptat. De aia
primarul a organizat oameni în suntem oameni, să comunicăm şi să
echipă, sâmbăta, sau poate nu îmi mai ne ajutăm cum trebuie.
amintesc eu, au venit la noi cu Dar aţi mers aşa, la casele
sarmale în oală, mâncare caldă, cu oamenilor...
maşina de lapte, Lotzi, unde ne Noi nu aveam unde să
instalăm?, la parohie, au băgat acolo mergem că fiecare când a plecat a
bănci, tot, tot, tot, instalaţii, fiecare cu încercat să blocheze la uşi. La noi în
mânuţa lui şi-a luat linguriţa, furculiţa ape nu o rămas nimeni, în ape nu o
sau orice au avut în farfuriuţa aia. Au rămas nimeni, toată lumea a plecat de
mai venit încă odată, nu ştiu cu ce aici. La Ionel a rămas, acolo au rămas
erau, dar cu mâncare pregătită, cu tot, de pază, le Ionel au rămas.
tot primarul de la Dumbrava. Deci la dvs nu a rămas nimeni
Ce om... să...
Ioan, I, o, a, n, deci Ioan e şi Care a ieşit a şi intrat, cum a
corect la noi, la unguri, şi Ion la voi, ieşit, că au mai fost unii care şi-au
Ioan Ovidiu. băgat în cotarcă scroafa cu purcei, au
Am aflat că într-o perioadă se ţinut-o când, dar s-a dus acasă, şi-a
zvonea să mutăm satul, ei au vrut să-l văzut animalele, dar a venit afară,
mutăm ori în parte asta, ori să înapoi.
plecăm. Dvs intraţi în fiecare zi...
Noi vă aşteptăm în Oltenia, Toată lumea a intrat, deci
poate o să... animale moarte n-o rămas, pisici nu
Nu că jumate din Mehedinţi e au rămas, nici la animale, nici la
în Banat, nu? Aproape tot oameni nici la nimic.
Mehedinţiul e în Banat... Dar aşa, animale sălbatice...
173
CORNELIU DRAGOMIR
Prin grădină nu mi-a rămas După ce s-o retras apa şi care au fost
decât câteva tufeţe de... mai de Doamne ajută, că când am
Aşa de uscată a fost... ieşit eu, toate canalele au fost
Nu a fost uscat, dar fiind apă înfundate şi apa pe islaz... Acuma aici
peste ei, de exemplu sunt aicea de au mai rămas câte-un ochi, fiecare se
douăzăci şi două de ani, aproape duce acolo, nimic n-a mai rămas, aici
treizeci, de când stăm aicea, în parte a fost al meu, aici o fost al meu, aici...
asta, noi nu am avut castraveţi nici o Când m-am pus de am arat, şti cum
dată. Şi strugurii, eu am psu cu am arat, ca pe îngheţat. Parcă era
semănătoare acum patru ani, dar cu pământul îngheţat, aşa de greu am
apa asta totul s-a dus, acuma nu arat.
putem să mai refacem, nu mai putem Spuneţi-ne, drumul era plin de
nimic. mocirlă?
Ce nu puteţi uita? Nu, era mocirlă, iarbă că
Oamenii mult mai în vârstă nu oricum, vegetaţia a fost de stupăriş,
mai ai nici o speranţă. Să şti că nici încă, dintr-o dată, cum să-şi spun, se
odată, domnule poţi să pierzi tot. retrăgea apa în jos, încet, încet până
Muţi oameni se rugau să vină moartea ce a mai rămas apa şi s-a dus... Când
să îi ia. Se rugau să vină moartea să îi mergeam la vânătoare, astă iarnă, nici
ia. nu am mai văzut.
Şi dacă vine moartea după aia? Dar au foat animale moarte?
Păi dacă e deştept, se omoară Cele sălbatice au fugit, marea
înaintea morţii se aruncă, cu ştreagu, majoritate au fugit: Nu au mai rămas,
ce o fi aşa mare filozofie. fazanii sau urcat în pomi, care,
Da... păsările nu au rămas captive, au fugit
Imaginea aia când a venit apa mai roată, mai încoace, eu...
nu pot uita! Vuietul ăla, eu am fost Căprioare... păi nu numai una a fost
afară şi oamenii când au văzut, vai, prinsă, au prins mai multe căprioare,
vuietul ăla, când veneau şi treceau..., una a fost în sat, aici în faţa şcolii,
rămăşiţele alea de anul trecut, de când am fost cu barca cu militarii,
ciocălăii ăia, a fost ceva extraordinar... când la colţ, o căprioară, la gară, se
Cu o vâltoare venea, treceam cu zbătea să iese din apă. M-am întors să
tractoare, păi a fost aşa de mare, fără merg înapoi înota săraca...
precedent, ce mai. Săraca...
Saci au putrezit, mă gândesc Am dat să mă întorc la ea am
că... mers pe partea-i lalată, pe unde era
Saci da... mai mică apa, am anunţat prin staţie,
Cum a rămas locul acela? multe erau, căprior cred că, dar au
A rămas, şti cum a rămas? fost tare voluminoase, dar a urcat pe
Acuma, în momentul de faţă e un loc dâlmă şi probabil a mers dincolo.
de cojmar, e plat, aşa e de bătătorit, Ce alte poveşti ne mai
acolo a stat apă două luni, o lună şi... spuneţi? Nu puteţi uita...
174
Coloanele de maşini, iară vorbit, am dat jos bidoanele, şi le-am

imaginea aia cu casele când se încărcat la ei.
dărâmau, domnişorule, se uita la casă Ce era înăuntru?
şi plângea cât putea de tare! Săraca Nu am aflat nimic, le-am dus
casă... A terminat omul casă şi toată s- la fier, la reciclat, nu, nu , nu motoare,
a prăbuşit, ca o bombă... Se vede, motoare. Da, când am intrat în curte
parcă văd, înclinată pe o parte, am găsit aşa, două motoare. Şi am mai
frumoasă la zid, dar în spate tot e jos. găsit aşa, nişte bidoane de clor.
Numai un perete să vezi ce slăbită e. Curtea dvs cum era când aţi
cel care a putut să urce, deci să intrat prima dată, după ce s-au retras
coboare încolo, cu maşina, A, casa aia apele, după ce nu mai era deloc apă?
stă a pica., acoperişul jos şi ce se mai Am găsit, deci nu am mai
putea face. Acuma nu mai re nimic de reuşit să prind prin apă, am mai găsit
făcut. câteva găini, care le-am dus, min, nici
Dar tavanul? nu le-am dus, le-am pus pe
Tavanul nu a picat, aia nu, aia semănătoare, pe lemne, care erau mai
a rămas aşa. distribuite, pe acoperişul de la coteţ,
Dar sus nu era nimic că coteţul a fost prăbuşit, pe acolo au
voluminos... stat sus. Cât era apa, am venit cu
Nu s-a infiltrat apa până la barca şi le-am pus că prin apă nu
tavan şi de aia a rămas aşa. Nu, să şti treceau. Ce-am prins am băgat în sac
că nu a venit cu mocirlă sau ceva... şi le-am dus afară. Ce, vre-o cinci sau
Era apa, câtu-şi de puţin, şase au mai rămas aici, alea care s-au
curată, nu? pus pe vie, am găsit două găini
Apa s-a mai limpezit încoace. moarte, una sus pe acoperiş, s-a
Ce a adus atuncea aia e, ce a adunat la prăbuşit...
malul Begăi, şi a mai fost la apă, Moarte pe acoperiş?
acolo, acolo a încojurat cu, cu de Nu, alea erau vi, şi în fiecare zi
toate, trunchiuri de pomi, bidoane, cu barca intram şi le dădeam de
tinichele de maşină, rezervoare, mâncare pe maşina de semănat, unele
bidoane, de astea, de cinzeci, de o a coborât de acolo. Au coborât, sau
sută, butoaie, la ce e bun un. tras sub şopron şi acolo au stat şi au
La dvs ce aţi găsit în casă? avut de mâncare.
Casa, aşa cum era? După aia, cm ziceaţi, erau
Era relativ curat... găinile apelor...
Sunt convins... Păi da..
Când s-a retras apa, asta e iar, Raţele?
a lăsat semna pe zidul de la stradă, a Raţele n-au murit, gâsca a
venit cu două cisterne, două cisterne, rămas, a dat de apă, bucuria lui, a dat
două rezervoare de apă, erau umplute de apă de aici şi nu a mai venit acasă.
cu ceva şi am vorbit cu nişte băieţi Şi nu vă pare rău după ele?
din nişte trupe, am fost la ei, am
175
CORNELIU DRAGOMIR
Nu l-am prin, după ce s-or înţeleagă..., Şi nici nu se poate

retras apele au venit pe stradă şi au povesti! Chiar m-au pus, oamenii ăştia
venit la tata, „Uite gâscanul matale care au venit cu apele, că a venit şi
aiea.”, nu, nu că nu am putut prinde, Naţionalul [Naţional TV], şi mama
Nu, că e al dumitale, hai să vezi!, când dracu care ma mai rugat... Ei nici nu
mam dus, adevărat, ra gâscanul s-au prezentat, cine erau, na, aicea
nostru. mergem, asta avem de făcut, când au
Cum îl cunoşteaţi, gâscanii se venit aicea, nu pot să-ţi zic. Ei au
aseamănă între ei... venit pentru canal aicea. Când am
Îi şti, îi cunoşti, cei în curtea ta văzut aici cu şaişpe pompe, imediat,
trebuie să cunoşti. Şi tu dacă stau cu cincizeşimii de hectare inundate,
două săptămâni într-o curte, Doamne, media de apă atâta, nu ştiu
animalele se obişnuiesc cu tine şi câte milioane de metri cubi de apă,
după voe, numai să vorbeşti, vine zice Lotzi, nu vreau să te dezamăgesc
după tine. dar cu aproape un an vom sta cu
Cum era pământul? pompele, nu vreau să-mi imaginez,
Ca de zmoală, deci era moale, Doamne..., Hai mă, nu mă dezamăgii,
cum e de, cu un miros îngruzitor, îţi nu vreau dar asta e, foarte multă apă.
dai seama, am avut vaci, am avut Eu am fost la multe inundaţii dar aşa
tăuraşi, mirosul ăla, gunoiul de grajd, ceva nu am văzut.
împuţit, în apă, am avut vre-o şaizeci Dar de unde a venit atâta apă?
de saci de îngrăşăminte, totul a fost Păi încolo, către sârbi, tot era
aici. Cum e obiceiul la noi, veceul e în hotarul nostru, s-o văzut că deja e
afară, în curte, tot în apă, tot o mâzgă, verde, deci n-o mai fost apă, a fost
Dar când a venit apa din pajiştea verde, la noi tot era. Ce să
partea aceea, puţea? mai spun, asta a fost, nenorocul,
Apa când a venit, parcă o văd Ca orice lucru negativ, are şi
şi acum, era destul de limpede, nu era părţile lui pozitive...
aşa de murdară. Da, da, totuşi bine, din
Deci era de izvor, apă punctul meu de vedere au şi câştigat.
curgătoare? Nu ştiu dace vreunul din bătrânii din
Era apă de râu, pân’ la urmă s- sat au mai avut străzile pietruite, căşile
o înverzit, s-o înverzit, era, îşi din cărămidă. Foarte mult, eu eram în
schimba culoare, putea să, era casa aia din văiugă care am avut-o şi
transparentă, avea o culoare din aia. mă găndesc că pentru noi mai bine a
Ce credeţi că aţi câştigat de pe fost că am fost cei dintâi, şi asta e
urma acestor inundaţii? beton, beton.
Eu, ce-am câştigat, am văzut Chiar dacă mai vin inundaţii,
oamenii, şi perioada asta de pupă, casa rămâne...
lumea nu a mai fost aşa de bună, mai Dacă mai vine atâta apă câtă a
rea! Asta e, o lume nebună... Omul venit anul trecut, eu am curajul să las
care nu-l loveşte nu poate să totul aici. Nici nu închid uşa. Nici nu
176
închid uşa. Nici nu are ce să-mi ia, în să mă odihnesc, noroc că a venit

afară de mobile, nici nu mă gândesc, vecini, adică unchiul cu nepotul să mă
atâta încredere mai am în lumea asta. ajute, că aşa e la noi, neamurile.
Deci asta am câştigat! Bune, nu V-aţi ajutat în timp de
extrordinar de bune,c ă fiecare şi-ar fi inundaţii...
dorit cum a fost, că a fost dărăpănată, Aşa a mai fost cum a fost, că
că a fost veche, că a fost de pământ, nu te înţelegi cu vecinul că mai...,
că a fost vai de ea, au fost două dar...
camere, a avut o bucătărie, i-a dat... Invidia?
Vă gândeaţi că vă dă casele aşa Păstrând legătura...
de repede? Apa i-a spăat?
Nu, păi eu dacă mi-aş fi zidit, Asta nu mă pronunţ niciodată,
cum au zis la ministru, eu am dat mân apa nu te spală.
cu el, foarte bun, foarte bun cu Ce aţi zis când aţi văzut casa?
oamenii, nu cu lovituri, cu driblinguri, Ce să zic, a picat şi gata, a mea
direct şi la subiect, fiecare o spus ce-o nu a picat de tot. Eu când am venit
avut şi el a ascultat de cine o întrebat, încă era în picioare, eu după aia, când
părerile lui, deci n-a fost, tot cu uşile am văzut că e gata, am chemat a doua
deschise, fără adrese, fără nimica, am expertiză, pe ministru l-am băgat d
discutat bine cu el, ca nişte oameni două ori aicea...
simpli, ca o masă rotundă. Ne-am Pe domnul...
spus ofurile, ne-am spusce-am gândit Pe domnul Borbely, a mai
noi, cum facem să fie bune ca să ne fost odată şi a mai venit şi după aia,
mutăm în sat. Eu zic că noi, bănăţenii, că a fost cu secretarul de stat. Cu
faţă de tara românească, a fost, iar am domnul ministru Borbely am stat de
avut, poate norocul, ca am fost primii vorbă şi când a venit secretarul de
la inundaţii, că în toată ţara, ce am stat... O părere de specialist vreau,
primit noi nu a mai primit nimeni. atâta, spune,ce vrei? „Haideţi să vă
Ce-a fost la Rast- Dolj... arăt ceva!”, „Spune!”, „Haideţi să vă
Da, ce am primit noi, acuma arăt ceva”, „Casa asta e de locuit sau
na, poate că ăsta a fost norocul nu?”, „NU!”, „Bun, mulţumesc, atâta
nostru, dar... am vrut!” am chemat expertiză că era
Noi vă mulţumim că am stat dreptul nostru să cerem,, prin
de vorbă cu dvs, sperăm că va făcut, primărie am cerut reexpertizarea
cât de cât, plăcere... caselor care au mai stat, a mai venit o
Nu a fost nimic, eu mă expertiză, a doua expertiză, şi atuncea
bucur... au propus pentru demolare, alţi
Vă mulţumim că aţi acceptat imediat că...
să ne vorbiţi aşa, v-am doborât de pe Dar la prima cum erau casele?
casă... Cinzeşi la sută reparar şi
Mi-a făcut plăcere că am consolidare, cinzeci la sută demolare...
scăpat de căldura aia, eu am mai venit Adică?
177
CORNELIU DRAGOMIR
Adică că nu e nici albă, nici E acolo la primărie, semăna,

neagră. Că nu m-a pus dracu şi m-am dar noi avem pe stemă altceva. Asta e
legat de inspectoare care a fost la de-a lui Porcoavă, de la, da, asta e cu
expertiză... dealuri, ăştia au fost cu puţin înainte
S-a supărat pe dvs? de inundaţii le noi.
S-a supărat ă i-am spus că casa Dar a fost doamna Sulfina şi
care a fost lovită de apă, aia nu mai, şi în sat la ei?
i-am spus „Doamnă, vedeţi cum Da de unde, asta a primit
faceţi, a, din glumă, cum faceţi cu casa doamna Sulfina, e frumoasă, o păstrez
asta că oricum nu-i de locuit şi dacă ca amintire, dar ne-au chemat în
nu o daţi de demolare eu vin la dvs la noaptea î care au plecat, ei au renovat
Timişoara...”, vai, nu a fost singura o parte din hidrofoarele de la
care a auzit, că doar toţi au auzit, s-a Pustiniş,apoi au instala la noi ăştia.
uitat aşa urât la mine, nu a zis nimic, Hidrofor...
dar când văd rezultatele, m-am Păi dar sunt ăştia cu apa
înjurat, ce nu mi-o stat gura... curentă, cere se duce de trece pe la
Dvs aţi făcut o glumă... fiecare casă, o staţie de pompare care
Eu am plecat cu ei de la duce apele potabile în case.
primărie şi glumeam pe drum şi când Dar aveţi aşa, cu simbolul, că
am ajuns aici, mi-a spus că „Vedeţi că mai mult de asta vă întrebam, apa ca
aşa ş’aşa...”, când mă întorc nu mai simbolul...
pot să o abordez că acuma mi-am dat Nu, stema a fost făcută înainte
seama că e târziu. de inundaţii, cred că ceva plante
Dar aşa, ea era mai rece? agricole cu..., nu ştiu, sincer nu ştiu că
Dar pe partea ailaltă mă bucur astea le-au făcut acu’ doi ani şi până
că am obţinut ceva, ce mi-am dorit, că le-o făcut, până nu ştiu ce, acuma le-o
eu am fost printre utimii, ultimul la arătata, acuma la ultima şedinţă ne-o
care s-a terminat casa. arătat prima oară.
Acesta este sigla şi steagul Înainte ce era?
comunei? Înainte nu aveam, asta de
Da, asta este sigla unei acum doi ani ne-a apărut să fie
comune înfrăţite, înfrăţite, un prieten obligatoriu să ne facem fiecare
de-al meu, pleact din România, de la comună câte-o stemă. Aveam numai
Götte, o localitate de la treizeci de stema României.
kilometrii de la Budapesta. Au venit Nu vă reprezintă, mai ales că
cu nişte ajutoare, ajutoare, a venit cu dvs, otelecanii vă despărţiţi de...
nişte bani, nu m-o văzut, nu m-o Apa nu o punem, eventual un
cunoscut, nu ne-am văzut, o plecat, autobuz sau un taximetrist, gara nu,
acum are el optzeci şi trei de ani, e sau trenul, nu... Punem un lăcătuş...
consilier, e un orăşel... Cinzeci de kilometrii să faci în
Dar a dvs cum arăta? două ore jumate, păi da eu dacă mă
enervez mă duc pe jos pân’ la
178
Timişoara şi ajung mai repede (decât oamenii... Ai aici toţi bani la

trenul). Trec dincolo dedâlmă, la dispoziţie... Asta e suma, faci ce crezi
Bega, dacă cum o iei de aicea, în trei tu... Eu am fost la bancă, i-am
ore eşti acolo, în Timişoara. Eu am schimbat, am fost de am făcut lista cu
ajuns şi cu bicicleta la Timioara, şi nu oamenii.
am tăiat, am mers numai pe şosea. Noi încă odată vă mulţumim
Avem tren, acuma, peste tot, ei nu foarte mult pentru timpul acordat, ne-
pot să merg decât ca moşu, de la a făcut plăcere să discutăm cu dvs.
Cărpiniş, sunt venite din Târgu Pe căldura asta... Vă
Mureş. Sunt u mult dinainte, înainte mulţumesc eu... Am fost leşinat de
de patruşase, e număr de Ungaria, la căldură.
tren la motor. Observ că sunteţi un om
Mă trezesc cu un telefon, aş foarte credincios. Credeţi că aceasta a
dori să vorbesc puţin cu dvs, după fost o probă aşa, dată de Dumnezeu?
voce mi-am dat seama că e unul din Nu ne bate, ne încearcă.
Ungaria, „Când vin la tine?”, „Păi
când vrei!”, „Uite, asta e treaba, ne-
am gândit să..., am primit numărul tău
de telefon că trebuie să te sun, să
vorbesc şi să vin.”, „Când vi, eşti bine
primit.”, i-am primt la Uivar la, şi
într-o zi primesc un telefon „Vezi că
noi mâine plecăm.”, bun, a venit un
moş cu doi vlăşgani, erau doi, tare
prost îmbrăcaţi, nu ştiu cum dracu,
dai din ăştia, cum se cheamă la noi,
nu jandarmi, îăă, ăştialalţi, aştia negrii,
Apărarea Civilă, nu apăraea civilă,
cum dragu îi spune...
Poliţia Comunitară?
Nu Poliţia Comunitară, ăştia
care au părut prima dată, era
Junarmirie, poliţişti şi ăştia...
Cum le-o zice, lăsaţi, acuma
nu ne... Nu vă dăm Extemporal...
O venit nişte băieţi de acolo,
moşul era, foi atent aici, am stat de
vorbă, cam până la ora unu noaptea,
am mâncat, ne-am pus la masă, după
ai ne-am trecut în sat să le arăt... Mi-a
dat banii, te descurci, mie-mi trebuie
o semnătură, tu să discuţi cu
179
CORNELIU DRAGOMIR
Şi veneau unu’, şi vena altu’ şi erau pompieru’ şi au strigat cu

Crucea Roşiei, era o doamnă asistent şi zicea la militar că «Trebuie să intrăm
înăuntru că e o femeie cu doi copii care strigă după ajutor». Doamne, eu nu
m-am gândit decât la Nuţa lu’ Donose. [partea I]
Margo Tolpoy,
femeie, catolic,
pensionar, 68 ani, satul
Otelec (I)
Interesul major
pecare îl constituie
lectura interviului de
faţă o reprezintă
bogăţia trăirilor şi
tensiunilor interioare
ale intervievatei
exprimate prin
discursul său memorial.
Cu o bogată
expeienţă culturală şi de viaţă socială, respondentă subliniază, poate şi justificativ,
buna convieţuire dintre grupurile etnice din comunitate, dar grijile pentru păstrarea
indetităţii grupului etnic de apartenenţă sunt atent structurate atât peo dimensiune
cultural- identitară cât şi pe cea demografică.
Într-un alt plan se relevă grija specială şi dragostea pentru părinţi şi
descendenţii familiei, pentru comunitate şi implicarea de care a dat atât prin
solidaritate, vecinătate şi rudenie. Surprinde în discrusul memorial şi tensiunilr
populaţiei faţă de gestionarea situaţiei de criză şi a ajutoarelor primite dar şi o
suprasolicitare a autorităţilor, uneori depăşite în pofida eforturilor depuse.
Programarea temporală: Interviul s-a derulat cu începere de la
ora 14:00, în data de 07.07.06, înregistrându-se 3 volume a câte 60 de
minute şi 40 de minute pe volumul 4.
Scena: Interviul s-a realizat în locuinţa proprie a intervievatului,
în casa proaspăt reconstruită, în bucătărie.
Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au
participat Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir în calitate de
intervievatori, iar Doamna Margo în calitate de intervievat.
180
Casele dumneavoastră erau Cruceniu de multe ori, vai

răcoroase, de pământ? [respondenta în lipeşte palmele de
Era din pământ şi de obraz], Foieniu nu cunosc să fi fost
cărămidă, camera, avem foarte multă inundat, nu, n-am auzit, dar Cruceniu
cărămidă. Noi ce am făcut, am strâns da. Cruceniu da pentru că am avut o
tot. cunoştinţă care după ce a fost casa lor
Apa va schimbat mult viaţa, distrusă la Cruceni, după aia a
nu? cumpărat casă la Jimbolia şi fiică-sa a
Vai de mine... casa noastră n-a fost şi ea o bună prietenă…şi ea mi-a
fost complet picată, şi avem o poză, povestit că a primit nişte bani de la
casa noastră a fost băgată pe internet, stat pe vremuri, în şaizeci şi cinci sau
nu pentru că am bagat-o noi, dar aşa şase, cam aşa ceva, da, în şaişcinci sau
s-a nimerit că vecinul nostru e nevstă- şaişase, da, când a fost potop mare la
sa directoare la Şcoală… Cruceni, şi de atuncea a mai fost ceva
Adevărul este că eu am fost apă, dar mai puţină. În general a fost
convinsă că apa vine numa’ că nu aşa partea cealaltă inudată, ştiţi că
mare. Părinţi mei au fost aici, fratele Cruceniu, îăă, când a fost Cruceniu, în
mau a fost aici când apa a venit peste două mii sau în două mii doi? În două
ei, după masă şi a fost cu tata afară mii cred. Io, no, am fost, am lucrat
şi… şaişpe ani la Uivar şi doiăşpe ani la
Când aţi auzit? Ionel. Eu am fost la Uivar secretară la
Încă din douăzeci. Nu, nu, Şcoală, dupe aia am lucrat la primărie,
mama îmi povestise şi ea, mama nu după aceea am fost contabilă la Ionel.
spune multe lucruri, şi este lucru Păi noi am avut fermă mare,
adevărat, nu, nu poveşti, deci mama de paişpe mi de oi, cam atât ne
ar ashaimer, nu mai ştie exact,dar a ajungea.
fost mama ei sau bunica ei dar s-a Şi după ce-aţi lucrat acolo…
vorbit de o sută douăzeci de ani când După ce am lucrat acolo am…
a fost apă la Otelec şi înseamnă că a [doamna profesoară Emilia
fost bunica lu’ mama care unul dintre Biriş]Dar anii ăşti ai făcut navetă.
copii ei a luat-o în braţe şi a mers pe Da, am făcut navetă, deci aici
dig să desfacă digul în spata cealaltă am stat. Da, bine nu numai la mama.
care să inunde în zăvoi, este un Ea a fost căsătorită tot aicea în sat,
teritoriu care este vecin cu Serbia, are acuma stă fiica mea cea mare în casa
undeva la patru sete de hectare, asta, şi după ce a murit bărbate-meu,
partea, că partea cealaltă nu ştiu cum deci mai înainte, am avut nişte
îi spune, şi acolo a spart bătrâna digul, probleme şi m-am despărţit de bărbat
bătrâna că era tânără femeia, a spart şi n-a, putut eu m-am puţit la cap, m-
digul şi aşa a scăpat satul de apă am supărat şi am plecat şi bărbate-
Deci nu a fost inundat? miu a murit, noaptea a făcut o
Nu a fost inundat, da. comoţie cerebrală, exact aşa a murit şi
Dar Cruceni, Foieniu? frate-său, în somn.
181
CORNELIU DRAGOMIR
Bine că a murit în somn, o satul a fost tot timpul apă, dar nu în

moarte uşoară, aşa se spune, nu? sat, poate câte-o casă s-a întâmplat să
Până dimineaţa a fost… fie cu multă apă în curte, dar după ce
Da’ v-aţi gândit vreodată la au trecut ploile şi a început să
iminenţa inundaţiilor, că-i posibil pornească şi pompa, practic iar a fost
să… o problemă pentru că o singură
Nu, bine noi am avut inundaţii pompă o mers, acuma avem, am
mici în sensul că cum au trecut anii, înţeles, opt, şi când este o problemă,
de când a murit Ceauşescu, nu au mai întotdeauna dau drumul la apă, şi-ncă
fost curăţate canalele, numai canalele una, ş-încă una. Atuncea a fost o
mari care veneau dinspre Sânmihaiul problemă că o singură pompă şi n-a
Român şi aici au venit dinspre Ionel şi făcut faţă.
mergeau până-n canton şi până-n Dar pompele astea sunt
Bega. acuma, după inundaţii?
Canalele alea au fost lipsite de Nu, a fost, erau din alea mari,
apă pentru că întotdeauna au fost dar au fost modernizate.
curăţate şi nu au mai fost fonduri Două am ştiut eu, dar erau
suficiente ca să fie curăţate canalele pompe cu foarte mare putere. Deci o
ăstea de pe linia de fier, deci lângă ţeavă aşa groasă că, mi-a povestit
celea ferată, cum e calea ferată, în cineva că când începe puternic să
partea cealaltă este aşa un teren tragă din canal, trage cu peştele cu tot
mlăştinos, pentru că acuma este aşa şi când vine pe partea cealaltă iese
un molaş arăbesc şi vin foarte mulţi numai carne.
să pescuiască, vine apa, alta decât Săracii…
Bega, care este deja în pământ şi aia ar E multă peşte acolo, vin
trebui curăţată culmea ca să poată să oameni cu cortul, cu maşini mic şi
meargă afară apa de pe canal că dacă stau şi pescuiesc. Noi mergem la
vine apa asta mare pe canalul ăla mare prăşit şi ei pescuiesc. N-a fost vorbă
care a fost construit de Ceauşescu, de inundaţie. A fost odată, deci satul
ăăă, desecării, dar este jumătatea ăsta care e aici, că practic din ce am
Begheului, na, şi când acolo este apa citit eu în monografia satului a fost în
mare intră pe canalul din spatele alt loc. A fost la dâlmă, a fost dincolo
satului, aşa cum arăt în partea asta de cale ferată ca să zic. La noi, aicea,
stângă cum ar venii, în canalu ăsta de apa a fost cam un metru şi
la cale ferată şi de acolo intră înăuntru jumătate,dar a stat foarte puţin timp,
în curte. În optzeci şi şapte în 25 Mai cam o săptămână, şi atunci a rămas
a fost o ploaie torenţială la noi, în nivelul cam la un metru şi vă spun de
câteva ore au fost treişapte de litrii de unde ştiu. Îăă, am avut aicea în faţa
apă, de a picat şi până noaptea a picat căşii un gard de cărămidă, făcută
încontinuu. În optzeci şi şapte şi complect, aia a fost legat de cele două
atunci optzeci la sută din teritoriul, în căşi, că au văzut şi cei de la, de
partea asta a Begheului, unde este culoare roşie. În apa asta a fost de
182
toate, îăă erbicide, pesticide, pe masă, butelia pe masă, aragazul am

îngrăşăminte chimice, şi a mâncat zis pe masă, toate lucrurile care am
cărămida asta,cam ca de un metru, aşa avut tot am zis câte ceva pentru că n-
a fost, cărămida era cam de un metru, am ştiut că, ăstalalalt, congelatorul nu
aşa, cum a stata casa noastră în l-am pus pe masă pentru că era cu
apă,cam o lună şi o lună şi ceva. La ea carne şi mi-a fost frică să-l mişc.
a fost doi metrii. La ea, le vecina asta Congelatorul, da. dar n s-a
mea, profesoară, o fost doi metrii şi s- stricat pentru că motorul era din
a retras mai târziu, la mine numa Franţa şi nu a intrat apă. În rest, la
spatele căşii a picat şi porţiunea asta lume care a avut, îăă, maşină de
din faţă, geamurile... Şi aicea s-a spălat, congelator, indiferent de ce a
sprijinit peretele ăsta care este aşa, avut în apă, la nimeni, la nimeni, la
într-o rână s-a sprijinit în dulap. Da, nimeni, sunt oameni care au avut şi
pe dulap, pur şi simplu podul a stat pe carne multă înăuntru care s-a stricat
dulap. A picat o glindă mare, groasă, acolo, o lună şi ceva, nu.
pe dulap, şi a stat casa pe dulap, îmi Şi cum vă amintiţi că au venit
aduc aminte, şi peretele cu icoana nu apele?
a căzut deloc, aşa-i, toate icoanele Joi, ca să încep de acolo, deci
mele, şi aicea peretele cu icoana n-a noi două săptămânii ne-am uitat la
căzut, a căzut tot dar peretele cu televizor şi am auzit că şi Ionelul este
icoana nu. Aşa este, aşa, este eu am inundat şi nu numai de acolo, venea
rămas trăsnită când am venit aicea şi rudaru şi ne zicea că apa la Ionel este
cine a venit aicea care vorbea engleză până aici şi eu am ştiu că toate
ori eu ştiu d pe unde care a venit şi a canalele care sunt la Otelec sunt
filmat, toată lumea a rămas legate cu cele de-ale Ionelului şi apa
impresionat că şi la mine pe zid şi la unde merge, pe canale [în acest
mama pe, că şi mama avea..., nu da’ context se regăseşte principiul vaselor
toate icoanele…, da. nici un zid nu a comunicante-fizică] şi plus că în
picat care a avut icoane. Da’ nici un optzeci şi şapte am ştiut că a inundat
zid,nici în camera ei, nici în camera şi terenul Otelecului şi, Tamişanţ îi
mea, şi nici la camera lu’, că am avut, zicem noi la canalu’ ăla care vine
ooo, am avut pe coridoru’ de la dinspre Ionel şi întră în Bega, dar
camera mică. Şi aicea, asta este aproape de graniţă, deci cam cinci
dulapul, vedeţi, [respondenta încearcă sute de metrii până la graniţă, acolo
să ne explice modul în care a căzut intră şi am zis că până nu este toate
casa cu ajutorul unor fotografii canalele alea pline, Otelecul este ferit.
realizate în timpul inundaţiilor] şi E, dar apa aşa de tare, a venit şi aşa de
aicea a fost zidul între camera asta şi repede a venit şi aşa de, de, de
camera lu’ părinţii mei. Spatele a fost puternic, noi o vedeam de afară,
picat afară şi restul tot a rămas Vineri noaptea a sunat sirena, nu,
înăuntru, mobile, frigidere, bine noi Vineri noaptea la ora două şi ne-am
înainte de a pleca am scos frigiderul sculat, adevărul este că eram, cum să
183
CORNELIU DRAGOMIR
vă spun, acuma când mă gândesc Ionel, acolo spre şosea e o, ooo, o

parcă era un vis sau nu ştiu, nu, nu venit domnul primar, o venit militarii,
pot să vă explic. Cred că era cu toţi am văzut copii, tineri cu femei şi
inconştienţi sau nu pot să îmi dau oameni în vârstă, cred că am fost
seama. Nu am ştiut de ce să ne mulţi, vre-o două sute, trei sute de
apucăm, nu. Am luat un nepoţel, l-am persoane acolo şi am întrebat ce-i cu
dus la soacră-mea, „Eu zic să veniţi să digul de apărare că deja am văzut în
mă ajutaţi să pun sacii, grâu în saci.”, partea cealaltă alimba, dar arbuştii
eu nu ştiu la care să mă uit, că aveam erau afară, deci… Eu atuncea am pus
unşpe mii de kilograme de grâu jos, dacă depăşeşte apa canalu’ mare ce
aveam orzu’ jos, aveam porumbu’ jos, duce la Bega…
mobila multă, deci ce-a putut am pus Este vorba de…
în cotarcă şi am adunat toţi sacii şi am Timişanţ, da, Timişanî este un
ajutat ce-am pus sus, îăă, şanţ mare, un canal mare, nu ştiu de
îngrăşămintele chimice am pus sus, ce se numeşte Timişanţ că e canal
ce-a rămas în apă au fost erbicidele şi mare de când e satu’, nu ştiu de ce,
pesticidele dar n-a fost că norocul lor poate că a fost cândva regiunea
a fost că a fost foarte bine închis şi nu Timiş-Torontal, şi de aia, nu ştiu…
s-a răspândit, şi a fost Duminică Şi eram acolo câteva sute, mulţi
dimineaţa, după ce a fost prin apă, pe oameni, nu ştiu, multă, multă lume a
sub apă a scos, săracu tată-meu parcă fost acolo afară şi am ajutat cât am
a ştiut şi aşa a scos. A lui o fost putut şi apa tot venea şi tot venea
salvate, dar vecinu, ăsta de aicea, până dimineaţa, la prima oră a bătut
şapte saci de îngrăşăminte chimice o iarăşi toba toată lume cu lopeţi şi cu
fost în apă, da’ cum a văzut să vină în saci de nisip şi pe la ora trei [≈15H,
grădină cu apa? Uite că afară e un sâmbăta] toată lumea s-a băgat încasă
nor… şi apa a intrat în sat aproape. Dar
Să sperăm că n-or mai fi inundaţii? atunci, am văzut, întra apa peste dig
Aaa, nu cred, nu. Adevărul nu în capăt la grădini şi în jos, şi-a partea
se ştie, nu se ştie niciodată, că anu asta şi-a partea asta şi noi tot noi tot
trecut când a fost inundaţii, în aşa am zis, aaa, „Prima dată inundă
August, nu? Prin Iulie-August, a doua Jakobos şi după aia pe noi”, şi să ştiţi
tură. că Iokobos a scăpat. Dar câteva căşi
Dar n-aţi crezut că, n-aţi crezut că or rămas, care or fost demolate, doar
o să vine? câteva şi toată porţiunea o rămas şi la
Aşa ceva nu am putu să cred noi aicea o venit apa înăuntru, până
pentru că nu am văzut şi în filme e au venit militarii, oamenii se
una când vezi şi e alta când trăieşti aşa pregăteau pentru plecat. Eu chiar mi-
ceva. am pus totul în cotarcă, dimineaţa şi
Şi… în cursul zilei ce-am mai putut, şi
Ne-am dus afară şi ne-am uitat dulapuri, ziceţi, dunele şi perinile şi
la capătul satului ca să vedem spre hainele, tot am băgat în saci,
184
televizoarele am pus că au avut şi îmi fete pisicii şi la câini. În zilele ălea

părinţii televizor şi au pus şi eu şi am mama era destul de, deci, ne
avut şi dincolo, noi televizoare color întoarcem că nu e cu amănuntele alte
şi ei au avut alimba-negru şi am pus în noi. Deci, îăă, asta a fost Sâmbără
cotarcă, dar aşa parcă îi linişte în seara a venit militaru’, Vineri noaptea
curte; şi un televizor a rămas înăuntru ne-a scos din casă, adică ne-a spus că
în casă şi cineva a intrat şi l-a luat. Am nu avem voie să rămânem, pe
găsit picioarele, urmele de la picioare, douăzeci şi trei, sâmbăta…
şi şuncile a dispărut, una a… Exact când…
Şoncă, da, da, şi slănina asta a Deci în 23, sâmbăta, noi n-am
dispărut pentru că intrarea în pod a ştiut că apa este la noi, la voi, la sora
fost, zidul acela intra, era foarte că deja era întuneric şi nici nu am
puternic, deci a picat zidul pe putut să îmi închipui că aici în curtea
tencuială şi a putut să urce sus în pod mea este apa.
să ia şuncă, că noi aşa ţinem Nu va anunţat nimeni înainte?
întotdeauna, am ţinut, ţinând casa, Cina a putut a fugit, cine a
deocamdată, până vine aia. Apăi da, avut tractor, cine a avut remorcă, cina
ţinem în cămara de alimente că-i mai a vrut cal şi căruţă a scos din casă tot
răcoare. Până facem noi baia că am ce a putut.
primit, de la mătuşa, am primit şi duş Da-n ultima oră, practic…
şi… Domnişorul meu, nu se poate D’bine înţeles! Bine înţeles că
mulţumi, pentru că este un lucru până Sâmbără după-masă, la ora
extraordinar şi dacă am stat atâtea trei,nu a spus nimeni că va năvălii apa
Luni că am aşteptat că n trebuie şi, pe văi şi pe sat. A spus la Csobos, la
tata în special era un om distrus, tata Göbỹ, la câţiva…
este un om activ şi el nu poate să stea Şi ei nu au spus mai devreme,
să nu lucreze, acuma sta că e cald, e n-au făcut vâlvă?
foarte cald şi stă că i se ridică Ba da, ne-a spus că Göbỹ e-a
tensiunea. ajutat că să scoteam aia şi aia şi noi
Şi după aia a aşteptat două am căutat şi am ajutat pe porcii. Noi
săptămâni să vină altă trupă de am ajutat de şi-au luat grânele şi noi
muncitori. am ajutat de ne-am luat porcii. Pentru
Dar dumneavoastră sunteţi altele nu am mai avut timp. Cine are
mulţumită, au avut… aşa de mult, deci noi am fost foarte
Da’ bine-înţeles! A venit, mulţumiţi şi cu atât pentru că ei ne-ar
zidurile astea sunt atât de puternice, la dat pământul, de la părinţii mei, noi
noi, cel puţin la noi, betonarea aicea de acolo am primit un hectar şi am
jos, au am fost aicea în continuu, cu fost, un hectar care am primit grâne,
toate că am dormit aici la fiică-mea, deci noi practic am trăit din munca
părinţii dormeau aici în spate pentru lor şi noi am ajutat pe ei la despoiat,
că mama e foarte sufletistă şi la ei îi la, la, la tot ce au avut acolo. Noi am
place câinii şi pisică şi iar a început să ajutat cu mâncare şi cu ţuică şi cu, altă
185
CORNELIU DRAGOMIR
dată şi cu bani, deci noi aşa am fost. Biserica, dar şi şti că Otelecu este mai
Că el a avut practic patru zeci de jos ca Ionelu cu mult, cu mult, cu
hectare de pământ din care a lucrat, mult. La Ionel, unde a fost complet
adică o parte a fost a lui şi restul de la inundat, cu un metru jumătate
ai bătrâni că numai de la ăi bătrâni o suntem mai jos decât Ionelu şi în
luat. Şi noi am ajutat da nu am putut capul acesta nici nu, şi atunci ne-am
închipui că va veni aşa ceva, nu, nu, în dat seama că nu se poate întâmpla aşa
nici un caz şi brusc, a fost pe stradă, ceva. Că dacă nu venea cu pompele la
ne-am dus pe stradă, la Biserică, noi noi, Otelecul astăzi n-ar fi. Apa
d’aici am plecat că părinţii or luat Timişul s-ar fi revărsat în Bega.
maşina jandarmeriei, împreună cu alţi Şi am înţeles că s-a întârziat cu
oameni, bătrâni şi i-a dus la Uivar, la pompele, ce s-a întâmplat?
Şcoală, a plecat atunci şi soacră-mea Păi s-a întâmplat că o zic din
cu fiică-mea cea mare, a dormit acolo ce am auzit şi eu că doar nu se duce
la Şcoală şi fiica mea cea mică s-a du consilierul, că e aicea vecin cu noi şi el
la Pustiniş la o familie. Pustinişul şi ne-a mai povestit, că la vamă au fost
Uivaru au fost cei mai primitori. Da, opriţi ăştia, ungurii, cu pompele, îăă,
au venit şi la noi, adică la mine, au cert primărie vamă şi nu ştiu ce şi
„Haideţi la noi că e locul gol.” şi nu ăştia nici nu ştiu ce vor, că-i pe
ştiu ce, dar nu a vrut tata. Nu a vrut cheltuiala lor. Oamenii veneau acolo
tata şi atunci l-am dus la şi nici măcar un ceai nu le-am dus
Dumnbrăviţa, cu mama. Eu am acolo. Că cei care au fost cu casa
rămas până Miercuri pentru că a inundată or plecat, cei care n-or fost
rămas căţelu înăuntru, adică căţelul şi casa inundată, unii n-au stat aici, s-au
nu ştiam ce fac, nu am ştiut unde este dus ca ăi de la Cruceni sau nu ştiu şi
şi tata a închis cocina de porci şi el era în fiecare zi au venit în sat şi pentru
mort, era de un metru apa pe el. Da, că a lui nu a fost inundată aşa ar fi
şi să continui, asta a fost Sâmbără fost omeneşte măcar un ceai să ducă
seara, îăă, i au plecat, eu am rămas acolo.
până Sâmbără seara la zece cu fiu- Un „Bine aţi venit”, un
mui, fiu-mui a fost plecat cu marin şi „Mulţumim!”. Credeţi că dacă ar venit mai
cu câţiva bărbaţi ca să strângă de pe devreme cu pompele s-ar fi salvat ceva?
străzi, porci în remorci. În genul ăsta No, deci casa noastră a picat
au fost vreo zece sau nouăşpe, nici nu Joi, părinţii s-au du la fratele meu
mai ştiu, şi mari, şi mici, vai. Duminica şi eu am plecat de aicea
Dar să ştiţi că dumneavoastră ne Miercuri, casa Miercuri încă a stat, eu
povestiţi aşa de frumos şi văd că depuneţi am fost acolo când casa, prima casă o
aşa efortul… picat, eu am fost acolo şi am văzut, a
Astea au fost nişte momente fost groaznic, nici nu…
de tensiune, să stai în faţă la Biserică Cred că a fost o imagine
şi de la capăt de stradă să vezi luciu de cutremurătoare!
apă şi şti că asta-i cel mai înalt loc,
186
Exact! Domnul meu, nimeni, Da, că este foarte frumos ca el să

nimeni nu s-a pregătit, dar absolut ştie şi limba de provenienţă, a
nimeni nu s-a pregătit că această casă dumneavoastră, ar şi limba locului în care
pică. Lângă cimitir sunt, adică au fost staţi…
trei căşi, că sunt şi acum că sunt toate NU se poate trăi româneşte
noi, îăă, una lângă alta, frumos, o fără să şti româneşte, noi aşa am fost
familie tocmai acuma a cumpărat-o, crescuţi domnul meu, îăă, mama şi cu
da, prima casă care o picat, şi, tata d mic copil or lucrat or lucrat
bătrânul nu a stat aicea, acum stă şi împreună cu pustineşenii care erau
bătrânul aicea, şi atunci casa a fost români şi dacă meri în sat la Pustinişi,
prima care a picat, ăştia… Degeaba ai de pildă, un bătrân ce mă vede zice
avut zidu de şaptij de centimetri, la „Tu eşti al lui Stoianovici, fată?”,
fiică-mea zidul este de şaptejdoi de mama este Tolpoi, după tata, mama
centimetri, eu nu fac, şi la ea începe să este Stoian că est domnişorule, că ea
se desfacă, la ea casa n-a fost în apă, este Balano. Balano Denco o chema
apa subterană uşor s-a infiltrat… pe ea.
Se desface, domnişoru’, ştiţi Nu spuneţi că ştiţi să ne puneţi de
cum, se duce aşa în pământ, că a fost ce Otelec se numeşte Otelec? De ce…
umed, îăă, la prima cameră nu a avut „O” înseamnă vechi şi „telek”
betonat camera, că atunci când e înseamnă pământ, deci ar veni aşa,
betonată camera parcă ţine zidu’, dar pământ vechi.
dacă nu a fost făcut înainte cu beton Deci Otelec este denumirea dată de
şi în interior s-a făcut umed, puneai dumneavoastră, de maghiari?
piciorul şi îţi rămânea înăuntru de Probabil, nu ştiu.
umed, aşa-i de moale a fost la ei în Dar „O” din maghiară vine, nu?
cameră. Şi când a venit acasă, fiică- Da, da. Da, şi telek, la noi
mea a făcut curăţenie, totul e ok, nici „telek” se scrie cu „Kappa”.
o problemă, asta a fost în August şi Şi noi mai scriem Otelec cu kappa
peste, în Septembrie a născut, peste… că aşa credeam că se scrie.
Aveţi un nepoţel… Aşa, că aşa se scrie. Aşa a fost
Avem două nepocici, una până-n şaişopt, când a luat la Otelec
Ştefania şi alta… comuna şi a mutat-o la Uivar, atunci a
Ce frumos… schimbat, ce-a schimbat…
Aia mică ar trei ani şi jumate, Va părut rău că…
aia mare… Pe noi nu ne interesează, noi
O, ce frumos…Dar vorbeşte şi tot Otelecani suntem, şi nici asta că
română şi maghiară, nu? sunt oameni la care deranjează, sunt
Da’ bineînţeles, bineînţeles, că oameni care nu le deranjează. Vă
acolo stau şi o familie de români. Aşa spun ceva, eu că sunt unguroaică şi
a fost că, başi, la ei am stat noi, la sunt din Otelec, poate că sunt mai
Arad. mare patrioată ca altul care este
român, este în Pustiniş şi se Eu am
187
CORNELIU DRAGOMIR
lucrat secretară la Şcoală, am lucrat pancarda cu Otelec, atunci, şi pe apa,

profesor, la Uivar am lucrat, profesor nu pe apa, atuncea am mai văzut dar
directorul meu era profesor de limba nu am ştiut care casă a cui e, eventual
română, extraordinar de inteligent, eu casa care a mai stat în picioare, casa
am învăţat de la el limba română să lui Csaba.
nu am nici o greşeală de ortografie, Şi cum au reacţionat animalele la
dar de-a atunci nu mai fac, cât de cât, venirea inundaţiilor?
dar, şi nu numa-n de la el. Deci prima tură, când a
Dar acum, aici în sat, se păstrează început să vină apa, prima tură, după
diferenţele ăstea interetnice? ce a venit apa asta aşa au fost oameni
Eee… sunt mixte în care au lăsat lagaţi câinii, a fost
majoritate, nu. Acum de câţiva ani a oameni care i-a dezlegat, care au uitat
început să vină mai mulţi români la legaţi, sigur, au murit *năuntru, în
noi că căşile s-au pus în vânzare, apă, care a dezlegat, câinele a fugit
bătrânii au început să moare, tinerii n- după gazdă, a venit dincolo de Bega,
au mai venit înapoi. pentru că majoritatea oamenilor n-a
Dumneavoastră sunteţi sat plecat de lângă Bega, de la Biserică,
maghiar, din câte ştiu eu. taotă şoseau, pân’ la Pustiniş, pe doi
Da, două mii şase sute de kilometrii, oamenii veneau şi plecau
persoane din câte ştiu eu, unguri, în ce de toate, alţii haina, alţii vaci, alţi
şaizeci şi trei. porci, alţii…, nu ştiu ce vacile şi
Ce „tigru” aveţi? porcii i-au lăsat liberi şi erau acolo la
Asta-i siameză. Adică aşa o zis păşunat alţii o legat de căruţă, alţii
cineva? Eee şi să şti ca o fost şi la care cum. O noapte, deci Vineri pe
televizor. Joi, o trecut braca, barca cu Duminică noaptea, fiumiu şi cu mine
televiziunea şi noi am lăsat-o pe ea în au stat pe şosea, ooo [respondenta îşi
bucătărie şi stătea în geam şi se uita prinde capul între palme gesticulând
afară. Şi eu am prins atunci şi vă spun groază], că remorcile, pe una au fost
că, eu eram la Timişoara, şi acolo cu porcii care au fost adunaţi de la
atâtea canale eu numai aia făceam oameni, din sat, cunoştinţe şi cine a
[respondenta gesticulează cum avut, na, dar care a putu şi a adus
schimba canalele tv cu ajutorul porcul afară s-a dus la Göbỹ de s-o
telecomenzii şi începe să plângă], şi îmbrăcat, noi doi am avut grijă de
am văzut ca arată tabla cu Otelec, animale. Adică noi am avut grijă
Ionel şi, da, şi nu am recunoscut casa pentru că apa a împins remorca, a stat
noastă decât că era un sac mai mare şi aşa, puţin înclinat [respondenta îndică
unul mai mic de făină sus în pod, şi s- cu podul palmei o înclinare de
a pus. aproximativ 10 grade] şi vacile se
Deci deja în apele care erau nu vă duceau într-un loc şi, n-am avut nici
mai recunoşteaţi casa care era? un animal care să fi murit, dar am
Ştiţi cum am recunoscut, de avut care au sângerat.
aşa cum a început intrarea că au arătat S-au bătut porcii?
188
Porcii. Pe atunci se spunea, cum a

Eu atât am primit alimentele, fost şi la televizor, că noi o să fim
de la anumiţi necunoscuţi, de la total izgoniţi pentru că apa va poposi
ajutoare, de la centru nostru aicea aicea, Otelecul va fi reconstruit, s-a
unde-i, nu ştiu de unde am mai ştiut, dacă apa nîvîleşte în Otelec
primit. Astea şi cu astea şi cu astea, un aicea, ori se trece apa în Bega şi şi
set întreg am avut şi ce am aicea jos, atunci va fi inundat tot satu’, nu avea
şi ceşti de cafea şi de ţiucă, atâtea am nici un rost să fie salvat satul dacă apa
primit, că noi cu ale noastre, noi cum avea un rost aşa mare, n-avea. Când
am putut că am băgat în două, nu am fost cu Işbi am mai auzit discuţii
două, cum să zic, nu îmi vin acum, unul de la altul că vrea să facă
cămeşă, şi le-a măşuit şi le-am băgat Otelecul pe şosea între Otelek,
cu apă aici, nu arată ca şi noi. S-au Pustiniş şi Uivar.
mai lovit, s-au mai, au fost şi grele. S- Acolo trebuia să-l strămute?
au mai ruşinit, uitaţi [femeia caută Acolo, da, da, pentru că între
prin veselă vasele recuperate după Pustiniş şi Uivar este teren de cale
inundaţii, scoate un castron alimba cu ferată şi oare cândva acolo, în colţ la
pete de culoare verde şi rugină] Asta curbă a fost un vagon, deci se putea
da, şi asta am mai folosit în loc de să oprească trenul acolo dacă ar fi fost
talcioc la… mutat Otelecu’.
În loc de…? Dar…
Când am mai făcut la… Şi aici este teren jos, şi acolo
La zidit, nu? est epericol, a fost cândva apa
La zidit. Mureşului (?), Mureşului care a ajuns
Mda, şi noi mai folosim vasele mai la Uivar. La Periam a ieşit şi la Uivar
vechi. s-a oprit.
Astalalată am primit o cutie, Deci aicea Timişul v-ameninţă,
dar nu ştiu ce firmă ne-a dat, o cutie Bega v-ameninţă…
mare a fost, cu lingura asta, cu asta, şi Bega nu, Bega nu pentru că la
atunci a fost oală mare, oală mică, îăă, Bega se duce apa în jos şi e ţinută în
în care să frigem carnea, în care să ecluză, da, dar Timişul şi Mureşu’,
facem asta, foarte multe, multe am Otelecu-i ameninţat…
primit, complet noi nouţe. Noi am Şi nu vă e frică să staţi aici?
mai avut noroc că am mai avut Nu, nu. Nu ne e teamă pentru
verişori, eu am verişori foarte, foarte că a fost un accident, deci a fost…
mulţi plecaţi, că upt-ul am primit şi de Deci se vorbea, se vorbea multe…
la Austria am primit astea, deci prima Nu numai de interese, interese şi la
tranşă, cum am venit încoace, apa nouă vine,şi de interese, dar am
Duminică am primit şi paharele şi auzit nu acuma demult că respectivul
televizor, când au aflat de inundaţii, care a fost trimis ca să desfacă digul a
deci când satul a fost inundat. greşit, a greşit în sensul că i s-a spus
„Desfă digul în partea stângă!” şi că el
189
CORNELIU DRAGOMIR
nu a ştiut care a fost stânga aceea, şi a Iar a mai fost interesant că noi
desfăcut partea dreaptă, practic, spre mergeam sus pe coş, pe Bega că să
Sârbia i-o venit ,deci el s-a întors vedem care mai era apa… Adică eu
înspre Timişoara şi atuncea a spart sunt una foarte curioasă şi m-am dus
digul în partea asta. să, da nu numai singură că eram mai
Păi e un standard când e partea mulţi, şi s-a văzut, pur şi simplu apa
stângă şi dreapta împreună cu ceriu. Deci, v-am spus,
Sigur! Sigur! El nu a ştiut, aşa deci pân’ la orizont nu vezi nimic.
am auzit că a fost trimis să spargă Numa’ apa, până la orizon.
digul şi el trebuia să fie desfăcut Unde eraţi?
încolo între Grăniceri, că e loc special, La Baga, deci pe malul
ne a mai fost şi altădată stabilit, dar a Begheului. Pe malul Begheului, de la
ajuns apa la Marjo, a trecut apa pod încolo ne-am plimbat, între
graniţa, a mai fost odată Grăniceri Sârbia şi…, aşa de mare a fost apa de
când s-a rupt digul, îăă, ăsta digul, da, parcă a fost ocean şi cu privirea nu
şi până la graniţă a fost apa… vedeai decât apă [respondenta
Păi şi cum, dumneavoastră aţi fost încearcă să surprindă prin gestică
inundaţi din cauza unui nenorocit… imensitatea apei, sugerând
Da, toată zona aia, până la imensitate].
Begamal a fost inundat. Să vă mai spun o chestie,
Cine era omul acesta, cine era? Sâmbără dimineaţa, de la unsprezece
Nu ştiu! a venit cineva să îmi spună că vine
Ce era el, de la Direcţia Apelor? apa foarte puternic şi m-am dus până
Probabil, probabil. Dar nu ştiu la gară, gara noastră partea de sus a
dacă este adevărat. Nu ştiu dacă este fost, deci s-a ars, cândva a fost halta
adevărat că el nu a fost singur. Otelec, prima dată a fost gara Otelec,
Este doar o supoziţie… după aia a fost halta Otelec, aşa a
Apa când rupe curge pe un fost, şi atunci, am stat cu Luci sus şi
culoar, toată năvăleşte pe un singur am văzut cum intră apa din Ionel pe
loc, aicea au fost trei spărturi, în dig, teritoriul Otelecului, partea aceea
deci au fost trei spărturi… dinspre Sârbia deja era luciu da apă
Da, că una a fost pe Cruceni… verde, dar nu venise încă dincoace de
Până la urmă a rupt pe patru drum pentru că a fost puşi sacii, ei au
kilometrii, cum povestesc băieţii ăştia. fost militari şi, aşa, dar în jos, canalul
Normal că s-a lărgit… Oamenii de acela mare care vine de la Sânmihaiul
la Cruceni au povestit că în dreptul lor era o Român şi intră pe teritoriul Ionelului
breşă… şi după aceea Otelecului, aia era deja
Da. arhiplin, deci s-a văzut deja apa a
Dar venea de sus apă, pe lângă trecut peste canal şi înainta încoace
digul care era, deci venea apa şi pe Timiş şi dar încă teritoriu acesta nu a fost cu
pe lângă Timiş. apă pentru că eu am zis că noi stăm în
partea cea mai înaltă a satului şi când
190
acolo la noi ajungea prima dată. A vre-o cinci copii când le dă de

venit aicea în sat, a dat de cale ferată, mâncare… Nuţa lui Donose, da, şi eu
la noi nu a putu să mai meargă în aşa m-am gândit imediat că ei sunt în
partea cealaltă…A venit pe două părţi pericol, dar deja apa era mare în
pentru că una era pe la calea ferată şi, comună, asta a fost Duminică după
unde-i Ivanda, deci pe unde-i Ivanda masă…
pe partea cealaltă, de la Ivanda a venit Sâmbără am fost la ora zece că
spre noi. De la Ivanda, totuşi e mai nu vreau să încurc, Sâmbără a fost pe
înalt decât Otelecul, şase kilometrii la ora zece că noi am plecat târziu, pe
sunt până acolo, şi, îăă, doar o la unşpe am plecat de aicea din
porţiune mică a prins de acolo. Şi a Otelec, fiu -miu s-a mai întors
venit apa mare, asta este tot mai jos noaptea…
pentru şi atunci şi atunci a venit Apa, de la Biserică nu se mai
dealul, zicem noi, că nu e deal, este vedea nimic, douăşcinci de metri, nu
aşa o ridicătură mai mare. era nimic!
După un timp m-am trezit cu Deci trecem strada, şi ce s vedea?
unbutoi cu borhot, aşa m-am trezit şi Nu se mai vedea nimic.
eu cu mobilă, ooo, nici nu mai ştiu, Parorhia, casa, nu a fost în apă.
hahaha, aia nici nu mai ştiu, ştiu că Casa preotului nu era în apă?
am strigat la toată lumea, la toată Nu, dar în spate are acolo
lumea am mers că a mers şi sirena, fosta parorhie, aia a fost în apă dar
dar nu toată lumea a ieşit din casă apa nu a fost în apă mare, dar apa,
când am mers cu sirena. cum să spun, de la fântână, de la
A zis imediat că pe ea nu o Biserică încoace, prima casă care a
duce apa, a ei casă este mare şi pe ea fost rea, rea, rea, nu ştiu dacă aţi
nu o ia apa, nici nu a plecat, ea a fost observat când aţi venit înăuntru, aia
scoasă afară de militar... ba singură, nu a fost în apă decât s-a infiltrat şi a
nu a mai contat cu ce aicea, că şi căzut spatele,dar casa nu a fost în apă,
soro-sa a rămas înăuntru, aicea, că grădinile, toate grădinile au fost în
avea grâu mult, în pod, îăă, dădeam apă, dar căşile de pe strada principală
ajutor că eram la porci acolo şi tot nu, şi în partea asta în jos, apa a fost
dădeam ajutor până la Glykor şi grupa tot de la casa asta în acolo tot la
asta care adunam porcii şi s-a dus la douăşcinci de metrii, deci a doua casă.
adunat porc,am stat acolo. Şi venea Deja am avut apă în curte, în sus,
unul, şi venea altul, şi erau pompieri înspre Şcoală, porţiunea aceea tot a
şi-au strigat cu Crucea Roşie, era o fost fără apă, în grădini, nici căşile nu
doamnă asistentă şi zicea la militar că au fost în apă, dar la Şcoală a fost apa
„Trebuie să intrăm înăuntru că e o în curte pentru că Şcoala e sus, vine
femeie cu doi copii care strigă după aşa, un fel de pârâu, a fost oare
ajutor!”. Doamne, eu m-am gândit la cândva Bega veche şi vine, în general,
Nuţa lui Donose, şti, pe strada, casa o ridicătură şi după ce am venit de la
ăstalaltă a fost o familie, dar ea are Timişoara eu înapoi că eu am plecat
191
CORNELIU DRAGOMIR
Miercuri, deci Sâmbără a venit apa şi până la capătul satului, Strada Lungă,
Vineri am venit înapoi că au spus că îăă, asta este Strada Grădiniţei,
trebuie să rămân după alimente. Ne cealaltă lângă care calea ferată este
dă alimente şi pături şi nu ştiu ce şi să Strada Căii Ferate, aicea este Strada
venim înapoi şi atunci eu am venit Begeului până la pod...
înapoi cu frate-miu şi încă am putu să Pe lângă Canalul Bega…
mergem jos, la fiică-mea la casă, fosta Da, probabil, Strada Mare este
mea casă, practic, pentru că nu strada principală, după acea vine
ajunsese apa dinspre Bega şi dinspre Strada Mică care este pe Strada Şcolii,
Ionel să se întâlnească la Şcoală. Şi dar îi zice Strada Mică nu ştiu de ce?
practic, din ce am auzit eu de la unul Că e opusul Străzii Mari.
şi de la altul, nici nu ştiu dacă s-a Probabil, atunci vine Strada a
întâlnit pentru că între timp or venit Treia pentru că că acolo este strada cu
ăştia care or tras apa şi n-a mai avut, a Jokobos...
ajuns un pic de apă la mijlocul Sâmbără, la ora două suna
drumului şi în rest, în partea asta şi alarma…
partea astalalată apa nu a venit. Da, Vineri…
Deci s-a întâlnit apa la răscruci, Vineri……a sunat alarma,
apa care venea dinspre Ionel nu s-a întâlnit Vineri, Vineri noaptea a sunat alarma,
cu apa care venea dinspre…?…dinspre ne-am sculat, am început să
Bega, ă satul este în lungime, apa a împachetăm, am pus dunele, perinile,
venit dinspre Ionel şi a intrat în apa televizorul, radioul am uitat să-l
asta sârbească , deci strada Pardai îi punem sus, am pus totul în cotarcă,
zicem noi… între timp o venit Göby, covoarele,
Pardai? preşurile…
Da, Pardai, de ce, este un sat A venit Göby?
în Sârbia care este, are numele Pardai, E tot Gabi, Gabi, a venit, a
oarecândva se zicea ţinutul pus pe masă şi sus pe pat, mama
Pardaniului, noi aici avem şi haiduci, aproape toate hainele le-a băgat în
or fost aici pe timpul austro-ungariei, saci de le-a pus, acele care era agăţat
unul Şandor, a fost un mare, mare am lăsat înăuntru, le-am luat după ce
bogătaş Glosfor Bữter care avea am venit acasă, dar atâta a fost în apă.
moşia asta Pardai, a pierdut-o printr- Şi alea am spălat şi e curat…
un proces, na, asta e altceva, şi Şi-au reveit…
drumul duce înspre Pardai, Şi-au revenit, da, mama a
oarecândva a fost legătura de la purtat foarte mult hainele ălea, am
Otelec şi Pardai, că nu-i departe, un avut multe haine, am şi dat şi la alţii,
kilometru jumate, doi, că eu am fost am dat şi la nepoţi la Ionel şi, multe,
pe jos şi dacă mergi pe drum, pe foarte multe am primit…
drumul Pardaniului, deci partea aceea Aşa, la ora, la ora două a fost…
este Strada Pardai, asta este grădiniţei, Aşa, după ce am fost gata cu
asta este strada lungă, de la Biserică împachetarea am început să mergem
192
la lucru la Csobo, să punem nicip în Nu ştiu, eu nu am văzut

saci, îăă… am lucrat acolo până pe disperare, eu am vozut doar o cohortă
seară, târziu, Vineri. Or mai fost, altă de oameni care se uitau şi, că a şi zis
dată nu au avut nisip, am mai venit cinema nu numai vă uitaţi, mai veniţi
acasă, am plecat iarăşi înapoi că am şi ţineţi saci şi „Haideţi şi ajutaţi-ne!”,
văzut că apa vine dar nici nu am alţii rădeau, alţii, nu cred că a crezut
crezut, nu ne-am gândit că intră, nu lumea că vine apă în Otelec. Nu cred!
ştiu, nu ne-am gândit… şi a început Şi culmea este că aşa cum îmi aduc
să meargă în celălalt capăt al satului, aminte acum, de anul trecut,
dinspre Sârbia, ţtiţi? majoritatea oamenilor erau copii,
A venit pe partea ailaltă? oameni tineri şi câteva femei, mai
Da, da, pe parte ailaltă, a venit, fetişte, mai sufletişte, vin pe partea
prima dată am zis că inundă Jacaboşul principală şi porţiunea asta care,
şi după aceea o să vină la nou, nu, nu practic după ora trei a fost inundată,
am ştiut, că ce s-a întâmplat că la în câteva ore s-a ajuns, s-a inundat
Jacabos s-a dus până la anumit loc… căşile pe acolo pentru că apa a luat-o
şi s-a oprit şi a venit pe lângă Bega, pe pe dincoa, pe la vale, că de la ora trei
canalul de scurgere, în faţă până la pe când a fost apa pe lângă şosea
pod, că nu a putut să treacă podul, şi [intervievata loveşte puternic cu
s-a întors şi a venit pe parte astalaltă a pumnul în masă] şi câteva ora, patru,
satului, apa dinspe gară, şi pe partea cinci ore, nu, pot să spun că deja apa,
asta cu linia ferată dinspre surgere, că şi atunci a fost partea asta inundată,
toate căşile, toate străzile au canal de dar noi nu am ştiut. Nu am ştiut, nu
evacuare că dacă vine apa mare atunci ştiu, tot ne duceam, îââ, pe dig, pe la
să nu se poate îmtâmple de inundaţii, Şcoală, Göby, la copii mei când m-am
apa din sat se bagă pe canalu ăsta de dus pe Strada a-treia, eu stau la capătu
scurgere şi atuncea apa merge pe străzii şi s-a văzut apa cum să intre la
Strada a-IV-a, pănâ la canton. capătul străzii, dar era departe, la
Ştiţi când a căzut prima casă? capătul străzii, că ei stau sus, şi încă
Asta a fost Sâmbără, Sâmbără Duminică după masă s-a ridicat mult
dimineaţă la ora zece eu eram acolo, apa pentru că ne-am dus la ei, acolo,
după ce am înfundat la Göby toate ginerimiu are tractor şi ne-am dus să
înfundăturile, ne-am dus acolo că au mutăm şi pe ei, vecinii, prieteni de-a
început iarăşi să bată toba că ne-or lor, şi cunoştinţe de-a lor, şi cu Goby
dat saci şi am stat acolo până la ora că socrii lor nu stau acolo, de pildă,
trei. Am lucrat, vă spun, ba n-a venit mobila şi tot ce am putut să scoatem
nisip, ba, era aşa, nu pot să spun că n- din casa lu’ socrii lu’ Goby am scos,
a fost organizare da’, cred că nici ei era în apă, din apă şi îngrăşămintele
nu s-au gândit că vina apa. chimice care n-a putut să pună în
Şi oamenii erau disperaţi, cotarcă, tot aşa, prin apă, apă până la
presupun? capătu de genunchi.
193
CORNELIU DRAGOMIR
După aceea s-a oprit, nu s-a Copii, da, cu copii şi cu

mai înaintat, deci cam la şase căşi a bătrânele şi cu cunoştinţele lor,
fost în apă, ginerele de mine a fost Pustinişul a fost atâta de deschis, cum
mai în sus, mai aproape de deal a fost să vă spun, pe vremea mea, când
grădinile în apă, dar a fost infiltraţii de eram domnişorule. Băieţii se băteau
apă subterană... Duminică... Sâmbără pentru fete, se băteau unul cu celălalt
seara a fost de a venit apa şi şi au fost scnadaluri peste scandaluri
Duminică după masa eu am că am şi bătăi şi nu ştiu ce, şi acum, când a
lucrat şi noaptea, îăă, stai să văd tot fost năcazul, Pustinişul a fost aşa de
pe la cine am putut să ajutăm am primitor că te ruga „Haide la mine, că
ajutat, la cărat mobilă, la cine încă nu uite, am şi cotarca, am şi coteţu de
a avut apă mare înăuntru şi, sigur, porci, am două camere goale, haideţi
ginerimiu fiind cu tractorul mare şi cu dacără vreţi!”,numa că mulţi nu au
remorca care s-a dus la ei să ajute, dar avut că nu au putut să scoată din
la noi nu s-a mai putut intra. apănimica şi părinţii erau la fratemiu.
Duminică dimineaţa nu s-a Şi cât era apa când aţi venit aici?
mai putut intra deloc la noi, eu m-am Îăă, deci era aicea deja, cam un
dus la colţ la Biserică şi când am metru era apa. Era deja aicea, dincolo
văzut că apa este dincolo la Căminul de bufet, pe lângă Căminul Cultural,
Cultural, că aicea este un fe de canal, şi s-avăzut cum înainta apa înainte şi
astfel să vă spun, porţiunea asta de tot aşa mergea. [intervievata realizează
aici, după spusele lu’ mama, şi mai alţi cercuri imaginare cu ajutorul mâinii
oameni bătrâni, oricum, este un fel de drepte, răsucind-o din braţ]…
fosta Bega Veche, nu ştiu cum se Se învârtea în cerc, de jur-
spune, fosta Bega Veche, aşa o zis, împrejurul comunei.
doar atunci când s-a făcut canalizarea, Da! Aşa s-a văzut, pe stradă,
aşa s-a făcut că râurile astea mici, că că am intrat până am putut să merg
atunci, în anul o mie opt sute, pe apă că tot m-am gândit dacă
începutul lui opt sute, în orice caz, şi pornesc prin apă şi pot să intru
atuncea… numai un pic, să vă spun, înăuntru?
şi atuncea, Duminică, şi noi am ajutat Aţi încercat…
şi atuncea, Duminică noaptea noi deja Nu, nu, n-am încercat în
am rămas la o familie în Pustiniş care primul rând pentru că nu mi-a dat
a fost cu noi la Otelec şi oricum nu cizmă din aia de cauciuc, a dat numa
de acolo o cunosc pentru că mama ei la bărbaţi, şi venea aicea cu gumă,
a fost din Năuci, de acolo o ştiu, şi eu până la subraţ, haina era deosebită că
am dormit acolo, copii mei au dormit s-a spus că e otrăvită apa şi… şi n-am
la o altă familie că acolo şaptişpe putut să intru, îăă, am încercat să
famili au fost… intru cu o şalupă din aia de gumă,
Doamne, a găzduit şaptişpe cum se spune, bară din aia de gumă
familii? dar era foarte ocupat şi a zis că
„Acuma nu poate!” şi nu ştiu ce…
194
Sâmbătă, înainte de veni apa, trebuie să vină cu saci şi nu ştiu ce că

şi Duminică şi până ce a venit apa de trebe mers la Timiş ca să ridice, unde
după aia nu am mai putut de circula, m-am dus şi eu la mai multe femei a
că deja erau aicea cei care pompau fost decât bărbaţii, până-n final, femei
apa, şi totuşi, am fost curioasă, că mai mult ca bărbaţi, iacă… Aaa, şi era
după ce a început să pompeze apa, aşa, toată lumea, parcă pluteam, aşa o
încetul cu încetul, a început să se vadă senzaţie a fost că toată lumea parcă
vârfurile de la arbuşti, că p timpul lui pluteşte, mai mult şti cum,
Ceauşescu s-a dat ordin să se taie toţi DISPERARE! Aşa a fost! De multe
pomii de afară, din câmp, oarecândva, ori nici nu am mai avut voce, ai
eu când eram copil, erau nişte poame întrebat „Ce şti?”, atât s’atât. Unii
imens de mari şi groase că eu stăteam înfloreau, alţii ziceau, „Aaa, da’ de
şi mă uitam, acolo lega calu cu căruţa, unde, nu vine apa aicea, lasă că nu
când s-o dus taica la prăşit şi ţiu minte vine apa aicea!”
foarte bine, la scos de sfeclă, ce La ora două aţi fost
aveam, şase ani, şi am fost cu părinţii avertizată, Vineri noapte la ora două...
afară la scos de sfeclă şi eu fiind mă Am început să împachetăm,
uitam acolo sub pomul ăla şi era… da, început să împachetăm lucrurile
Prima dată când aţi fost la dig, ce-am putut, mobila şi aşa ceva nici
prima dată, cu ocazia inundaţiilor, acum, nu am scos că nu am crezut că intră
nu aşa? apă şi oricum am zis, casa noastră este
Da, Sâmbătă am fost, Sâmbătă puternică, tencuiala a fost foarte
de dimineaţă, deci pe la ora bună, că dacă a fost casa din cărămidă
unsprăzece, aproape de doişpe, că a fost o tencuială ca lumea, groasă,
atuncea am venit înăuntru, am venit aşa de groasă că n-am putut să
să mănânc, că am sinţit deja greu la spargem, ş-acuma mai avem două
stomac, şi atuncea am vebit îniuntru, bucăţi de zid în spate care aşa am zis
am ieşit pe canal, pe Bega, şi după că-l lăsăm aci că îl betonăm. Până la
aceea, până la terenul de fotbal că urmă am betonat dar a rămas acolo,
terenul de fptbal este jos, a fost arătat ca şi la Andreea.
complet inundat, şi după aceea s-a Aşa, şi până v-aţi încărcat
văzut foarte bine apa cum vine lucrurile, până una, alta, timpul trecea…
încoace. Încontinuu ne plimbam, ba la
Aşa, dumneavoastră, la ora două copii, ba la cealaltă casă, ba acolo…
v-aţi trezit în zarva aceea, cum a fost?O Şi la dig când aţi plecat?
atmosferă de nedescris… Sâmbătă după ora unsprezece,
Hoo, Vineri noaptea, când ne- când să se…
am trezit… Nu ne-am dat, deci, Vineri?
seama că e apa, deci nu, absolut nu Vineri nu m-am dus la dig!
realizam că este apa, nu, că acum nu Ştiţi cum s-a întâmplat? Am uita, şi
demult când o spus că iese iarăşi Vineri noaptea nici n-am dormit ca
Timişul şi a bătut toba că lumea
195
CORNELIU DRAGOMIR
lumea, pur şi simplu nu, m-am uitat la lac…că un metru jumătate este
televizor… distanţa, ştiţi cum este hotarul acela
Noaptea de Vineri spre Sâmbătă unde avem şi noi pământul şi… şi
aţi dormit-o, nu? acolo pe lângă şosea a fost puse sacii
Da, m-am uitat la televizor, pentru că apa a venit pe lângă şosea
am stat acasă, decât că nu au fost că ce am auzit că prima dată a venit
prebleme să fim pe stradă sau…, ne- apa de la Peco, de la staţie de la
am culcat, ne-am odihnit, când ne-am Mogoş că nu ştiu câte case e acolo laşi
sculat, dar iarăşi, deja, Sâmbătă ei erau deja pregătiţi, nu ştiu dacă e
dimineaţa s-a simţit miros foarte adevăr dar aşa am auzit, erau pregătiţi
puternic de apă, de peşte mort s-a pentru inundaţii şi au fugit din calea
simţit miros. apei şi apa a venit în Otelec, la noi, că
Dar Sâmbătă dimineaţa deja a mai fost odată, şi ştiu că de la
trecuserăţi cu gândul că nu mai vin Mogoş la Jimbolia este o şosea, nu
inundaţiile? ştiu câte kilometrii da’ să fie şi treizeci
Nici nu a crezut, nici nu atunci de kilometrii, şoseaua asta este
nu am crezut că ajunge apa le noi. asfaltată şi acolo pe marginea şoselei a
Aicea la Göby, la vecinul am pus saci şi atunci apa n-a mai putut să
încărcat la grâu, şi mobila am scos şi meargă la ei tot s-a năvălit încoace
tot ce am putut şi la noi nu am făcut spre noi…
nimica că după ce trece apa ne-am Da……vă spun că ţinutul ăsta
gândit că ne ajută el, dar el fiind a fost un ţinut numai’ de tufişuri şi de
consilier a luat de la capăt. nămol şi de mlaştină şi aşa ceva, şi
Acolo la el? sigur că asta înseamnă fund, nu,
La primărie, cu primarul, deci pentru că e mlaştină, ferens e fund,
el nu a mai avut timp pentru el sau nu, şi apa a venit încoace înspre noi şi
noi. Vineri am încărcat cam până la când am văzut partea aia, dar nu a
ora patru le ei şi după aceea ne-am inundat capătul satului pentru că era
dus la muncă, acolo pe dig şââ, nu pe mai înalt, acuma a venit în parte asta
dig, pe drum că acolo a fost inundat, să…
âââ…, acolo la încărcat saci. Unde erau spaţiile mai jos…
Şi ce vorbeau oamenii între ei, care Da, unde era mai jos şi de
era atmosfera atunci? aicea a început să meargă pe sub pod
Nu, nimic nu se discuta că şi, că cel mai înalt loc din sat este
ajunge apa la noi, numa munceam să Biserica şi strada, soacră-mea spunea
punem mai mulţi saci pentru că a fost că a i casă, ce că este lângă Biserică,
de la dâlmă, deci de la Ionel încoace casa ei nu pică, dacă pica şi Biserica,
teritoriul este mai sus, est un fel de în acelaşi timp, uite aşa valurile cât
deal şi după aceea vine un fel de vale Şcoala, valurile erau că nu sau întâlnit
şi se vede de la dealu acela că apel cele două ape, apa dinspre Bega,
curg, toate, aici în jos, ca un fund de înăuntru în sat şi s-a oprit la pod şi în
lac, aş a venit, şti? Ca la un fund de parte astalaltă care a venit de pe
196
Strada Şcolii şi în grădinile de la Ooo, am avut şi morţii, vai,

Strada Şcolii dar nu s-a întâlnit pentru chiar am spus că „Noi am simţit ce
că apa s-a oprit în faţa şcolii că este înseamnă inundaţii, dar şi morţii…”
destul de înalt chiar dacă este chiar în că aşa se spune că a ajuns şi în cimitir.
vale, Şcoala, totuşi este un loc mai Doar în partea asta şi în partea asta,
înalt şi nu a ajuns până la capăt de , doar un metru jumate din el n-a fost
adică pân’ la mijloc de stradă unde a în apă, în rest, şi din cealaltă parte şi
mers apa, nici din partea Begheului şi din cealaltă a fost sub apă.
nici din partea astalaltă. Dacă mergeţi Vă purtaţi norma cu soldaţii ei se
la fiul meu o să vedeţi, daţi acolo la purtau…
Şcoală şi vă uitaţi şi încolo că încoace Da, şi ce ma, ma, ma deranjat
nu-i bai la o sută cincizeci de metrii foarte, foarte, foarte rău, atunci,
sau chiar la o sută şi în jos este strada Sâmbătă seara, şi aşa mi-a picat
până la capătul celălalt, acolo sunt extraordinar de rău, i-am zis la un
toate căşile neatinse, dar grădinile au militar acolo „Dar de ce nu vin
fost totuşi în apă. maşinile să ne ajute să scoatem
Vineri la ora patru, deja la ora mobilă din casă.”, la care respectivul
patru, mergeaţi la saci să lucraţi la saci. băiat, tânăr, ne-a zis, „Doamnă, noi
Da. avem avem ordin să salvăm oamenii
De unde aţi avut, de unde? şi nu bunurile!”
Venea maşini cu militari. Dar de ce ziceţi că avea dreptate,
Şi cine v-a ajutat, v-a ajutat şi mai importantă este viaţa omului…
militarii? Da, dar oamenii s-au salvat
Da, că acolo nici nu am lucrat singuri, care n-a avut cu ce să care,
noi, numa’ militarii or lucrat. Numai domnul meu, în cărucior şi în ce a
că au venit primarul şi consilierii ş’or avut a pus biblioteca, porcii şi caii şi
zâs că „Nu ne e ruşine să stăm acolo tot ce a avut a scos din apă, cu
să ne uităm la militari!” şi avea militaru, şi a dus dincolo, şi Sâmbătă
dreptate. Cine a lucrat, a lucrat, că nu noaptea, pentru că prietena mea, uite
numai eu au mai fost şi câteva femei că Sâmbătă a venit apă mare şi vaca a
şi am ţinut de saci că militarii încărcau avut înăuntru în apă,şi porcul şi a scos
şi trăgeau de saci, că nu puteam…, şi afară, şi nepotu’ lu’ Emilia la fel, şi
a fost, tot aşa, pe şosea, îăă, în formă până să ajungă prin apă, cu porcu la
de „Z”, deci unii aşa, unii aşa, ş-aşa şi noi, aicea la colţ, că şi aicea a fost apă
noi aicea am lucrat, la primele căşi din dar n-a fost aşa de mare, porcu’ ăsta a
sat, acolo am lucrat şi am pus sacii murit şi a trebuit să-l taie pentru că
până sus pe cimitir, că cimitirul e aşa multă apă a venit că a venit
foarte înalt dar degeaba că şi cimitirul repede...
a stat în apă, că a intrat apa în Da…
cimitir… Odată ce a găsit drumul,
Au fost şi morţii în ape… domnişorule, ştiţi cum a venit apa,
îngrozitor de repede, aşa în valuri
197
CORNELIU DRAGOMIR
[respondenta mimează valurile cu canale adunat apa şi băgat, chiar dacă

ajutorul braţelor] în valuri. Nu eu a fost făcut era cu putere puţină ca să
spus, că aşa a fost! bage în Bega, ca să scape lumea de
Şi era… apă.
A spus Lenuţa care a fost Amenajări hidrografice foarte
acasă, mi-a zis că aşa, bufnea, da, da, puternice.
da, exact cum o vezi în televizor că Da, a fost, dar acuma baş nu
erau râurile astea iuţi… ştiu ce mai este…
Deci aici apa nu a urcat uşor, Până la urmă aţi coalizat că ăştia,
uşor… cu militarii… Ei mai din timp începuseră
Noo……în valuri puternice! să lucreze.
Da, da, când am văzut locut Da sigur, ei au început să facă,
unde era parcă un şanţ în jos, atuncea să pună saci la dig de la dâlmă
a început să vină urât, urât de tot. încoace, pentru că aşa s-au gândit,
Atuncea aşa venea apa, aşa, că la conducători probabil, că dâlma, apa
poştă, unde am stat, venea apa vârtej, va ajunge dâlma şi nu va mai intra
aşa, că aicea este drumul Pardanului, apa. Ei, dar a venit o firmă germană
aicea este al Ionelului, care vine înspre sau italiană, nu ştiu ce, şi a venit între
noi, aicea este intrarea înăuntru, în Foieni şi Ionel42 că ăsta avea tractoare
sat, aicea la colţ îi trecătoare, îăă, deci mari şi a mers afară şi a început să
este canal de ambele părţi a şoselei şi închidă canalele dar apa nu pe acolo a
este o conductă, o conductă care vine intrat înăuntru în sat, şi a venit pe
înăuntru, în sat, altă conductă care partea asta, la Ivanda şi în partea
adună apă din partea asta, şi în partea celaltă la, da degeaba că aşa mare a
asta la fel, este canalu’ mare care duce venit apa că nu a trecut pe sub pod…
la Bega, toate sunt nişte conducte Ci peste…
mari, nu ăîă, cu ape şi mari, şi apa era Da, şi a stat foarte mult, foarte
la şapte metrii adâncime, deci mult a stat apa.
adâncime zis de la fund şi până sus ca Deşi era patron, nu s-a gândit la
la canelele, şti, că nu e apă multă, în profitul lui…
general e canal… Nu, păi el era deja sub apă. El
E canal colector care… a fost deja sub apă, la Ionel şi Foieni
Da, şi de face că e secetă bagă că acolo este ferma lui… şi a lui a fost
înăuntru apa, în canalele mici şi inundată că prima dată a fost inudată
ajunge în subteran şi ajunge acolo… Cruceni, Foieniu, după aceea Ionelu şi
La pânza freatică?
Da, da.
Foarte inteligent!
Cine a făcut-o a făcut o treabă 42 Respondenta face referire la un
ca lumea că noi nu am avut secetă, da’ investitor italian care avea o firmă cu
de multe ori a fost distrusă recolta din profil agricol pe perimetrul comunei
cauza apei pentru că nu a fost făcută Foieni, acesta derulând activităţi
economice în domeniul zootehnic;
198
Otelecu, dar asta este mai mult spre din partea cealaltă a Otelecului că
Ionel decât spre Foieni. erau militari acolo şi nici timp nu a
Şi s-a gândit să ajute şi el… avut, că a mers pe picioarele lui, dar
A venit, da, el a venit să ajute camerele ce-au fost aicea, şalupele,
pentru că oamenii la noi sunt alea nu ştiu, eu m-am rugat de unu ca
muncitorii lui, că de aici, şi a venit să s mă ducă înăuntru şi să vină aicea, el
ajute, cu pritenii lui, cu primarul…cu trebuia să transmită pentru jurnal43,
un disc din acela să facă canalele, şanţ, acolo a băgat toate aparatele şi a zis că
şi baş canalele de aici au rămas, şi nu poate să mă ajute că este timpul
când vine apa mai mare, aicea în deja şi trebuie să plece şi eu nu
grădină, imediat se adună apa şi noi puteam sta în aparat, în şalupa aceea,
cum avem apa şi cum am făcut că unu a coborât şi îi venea apa până
canalele că le-am adâncit în spatele aicea, după aia a întors şalupa şi a
căşii şi în faţa căşii, în acolo nu a mai venit încolo şi a filmat nu ştiu ce şi
avut unde, în faţa căminului cultural după aia…
n-a mai făcut nimeni şi atuncea apa a Adică pentru nişte imagini
stagnat, aici s-a oprit apa. pentru televiziune s-a putut, dar
Aşa, Vineri la ora patru, pentru dumneavoastră…
dumneavoastră încărcaţi la saci, până la cât Da, să vină, măcar să mă fi
aţi lucrat la sacii ăştia? dus până acolo să văd casa dacă mai
Păi până nu am mai văzut, că este sau nu în picioare, ca dacă…
deja era întuneric când a venit apa, De la ce televiziune, Antena 1?
noi am mai venit acasă, am mai mers Nu ştiu, nu ştiu, era o
înapoi să vedem apa, erau ai bătrâni şi domnişorule blondă,micuţă,
să le mai dau de ştire, iraşi dandoşi, îmbrăcată în nişte blugi, dar nici nu a
aşa ne-am culcat îmbrăcaţi, Sâmbătă avut noroc, pentru că chiar nu filmau
noaptea, dar târziu, nu mai ştiu acuma când casa de lângă ei a picat…
pe la ce oră, exact nu mai ţin minte. Şi ei abia aşteptau…
Dar… …să prindă, da. Păi şi normal,
Sâmbătă dimineaţa am dat eu şi eu aş fi aşteptat dacă aş fi jurnalist,
telefon la fratele meu să vină după ce naiba, pentru o telviziune…
părinţi pentru că vine apa, eu am dat
telefon şi a venit fratele meu, am stat
cu el de la ora cinci la unsprezece
noaptea, acolo unde a început apa să 43 Foarte mulţi localnici şi-au
intre , deci la ieşire din Otelec, acolo manifestat indignarea vis-a-vis de
la pod şi am văzut cum vine. Vine faptul că şalupele ce au venit pentru a
apa, apa mare şi ne inundă… ajuta la evacuarea sinistraţilor şi a
Şi ce va povestit fratele lucrurilor acestora erau frecvent
dumneavoastră, cum a comentat el… utilizate drept „logistică de
Aaa, apa era, nu i-a venit să televiziune” în folosul reporterilor ce
creadă, vedea că era apă pe stradă şi doreau să transmită imagini live în
timpul buletinelor informative;
199
CORNELIU DRAGOMIR
Vedeţi? Dar râmânsesem a primit de la Iaşi şi cărămidă, şi a luat

Sâmbătă, deci Sâmbătă. ţiglă de la casa aia…
Deci Sâmbătă, vă spun ca la Da, deci a picat şi, nu, nu
oră, deci cu sacii am terminat mijlocul a picat, s-a dus zidul aşa, în
Sâmbătă, că ei au mai plecat cu saci că două părţi şi acoperişul în jos s-a dus.
ei mai încărcau saci cu îngrăşăminte Sigur, acoperişul a fost umed, îăă,
chimice şi porci şi una alta şi eu am uscat, a lăsat un nor de fum şi atunci a
fost acolo cu femeile şi cu mai mulţi picat. A fost aşa un nor de fum, ca o
tineri, foarte mulţi tineri de am bombă atomică... atunci la multă lume
încărcat în saci şi de la ora trei, două a picat căşile din Otelec, când a picat
jumate, trei, nu mai ştiu exact, a vebit şi la vecinii care erau vecini la casa
domnul primar acolo şi ne-a zis toată aceea, acuma nu de mult, a băgat-o la
lumea să meargă acasă şi atunci au reparaţii, a făcut-o frumos, aveau trei
venit şi militari, şi maşini, şi jandarmi camere, bucătărie şi, făcea că era şofer
şi saci, cine nu a mai avut saci a dat şi şi lucra la cursă lungă, avea bani, şi el
saci de nailon şi că deja casa, primele şi frati’su’, foarte puţin a reuşit să
trei căşi de la marginea apăi, deci salveze din casă pentru că a venit
prima aproape picase deja… brusc.
În faţa dumneavoastră a picat? Şi practic, când aţi văzut casa
Da, păi am fost acolo! aceea, aţi sesizat pericolul?
Şi ce aţi văzut? Îăă, când am înţeles că nu se
Era un zgomot infernal şi uite poate oprii apa, am început, apa a
aşa se ducea ca o lumânare... ca şi venit pe şosea, dar a venit pe şosea ca
când ai o lămâie, jumătate de lămâie şi pe şosea, numa’ odată ce a găsit
piu ceva greutate şi se duce în jos. drumu’, îăă, apa cealaltă care tot
Nu credeţi că acea greutate o fi fost venea şi venea şi venea şi venea , că
chiar ţigla? eu de o lună,o lună şi ceva nu am mai
Bine-înţeles, acoperişul! Apa a fost la Timiş, încontinuu a venit apa,
erodat, zidul s-a dus în două părţi şi aici trăgeau, acolo venea, cu toate că
acoperişul s-a dus în jos, la mulţi, au vrut, n-a putut să închidă apa. Cu
dumneavoastră aţi trecut prin spate toate că veneau şi de la militari şi de la
pe aicea? oameni, să pună la bolovanul şi
Nu. bolovanul, apa a luat cu bolovan cu
Este o casă, dacă aveţi puteţi totuşi l-a dus încolo.
să filmaţi, proprietarul este plecat în Cu atâta forţă venea apa încoace
America, şi nu l-a interesat dacă îi încât…
reface casă sau nu îi mai reface casă, a Da, da, aşa de puternic a venit
rămas aşa, şi cine a stat acolo în apa… Sâmbătă, Sâmbătă că Vineri,
gazdă, toată mobila şi televizorul şi deja la ora trei am venit încoace, m-
frigiderul şi maşină de spălat şi tot ce am dus la copii că copii mei or stat,
a avut înăuntru, până acum nu demult ce-o avut casa la două sute de metru
case pe unde a intrat apa, şi grădina
200
ei, practic, un sfert din grădina ei a horn deschis, făcută atuncea, avea
fost apă, n-a mai ajuns apa acolo sus fântâna înăuntru. deci este, coşul era
că a începu să tragă şi n-a mai putut, oval, tavanul era, cum a căzut s-a
dar în faţa căşii, pe canal că are un pic văzut, după schimbări, închis şi
de canal încolo, acolo a venit apa dar închis, dar acuma când a desfăcut
înăuntru în curte nu a venit decât un zidul s-a văzut negru, cum era de fum
colţ, a venit, toate grădinile satului şi avea camera ovală, practic, ovală,
erau în apă, absolut toate grădinile, şi parte astalaltă, din spate.
nici la vis-a-vis, la casa de vis-a-vis de Apa a fost Sâmbătă, am avut
ea nu a fost apa, dar iar la fel în curte un fel de ştei, un fel de strângere de
şi în grădină apa aşa de rău s-a stricat inimă, eu acum mă gândesc, eu nu
că a venit, dar la ei nu. Ei numai ai ştiu cum de am rzistat, nu ştiu cum de
scos la animale, cu forţele lor, cu am rezistat, că mama a venit şi a
prietenii lui, că au fost nişte băieţi leşinat, mama a venit cu fratele meu,
extraordinari, şi ajută lumea… că are acolo grădini, şi a venit aicea şi
Mai există şi astfel de oameni… a început să plângă până a leşinat, şi
Există, să şti că există! Au mai nu ştiu cum de s-a prăbuşit, cu noi am
venit şi rudele mele de la Jimbolia şi avut casă, joi a căzut, până joi casa a
au ajutat pentru vrei patru zi, în spate, stat în picioare, deci Sâmbătă seara a
cum să vă spun, camera din faţă a venit apa pe noi şi joia viitoare încă
avut şapte, şase metrii lungime, şi nu era picată casa şi le vecinu’ nu a
ailaltă din spate zece, doişpe, metrii picat casa dincoace, şi a lu’
lungime a avut casa din spate, vre-o viceprimaru’ casă nici n-o picat,
şaptisprezece metrii, toată şi acuma au acuma a desfăcut-o că el a avut-o şi
făcut jos cu beton, şaizeci de mai mare ca a noastră, a avut patru
centimetrii de la suprafaţa camere sau cinci, nici nu mai ştiu câte
pământului, şi după aia au pus bolţari camere, ştiţi cum, oamenii din Otelec,
şi pe dinafară are să pună material din ăsta a fost ţelul, din ori şi ce ban să
acela, silicon, nu.... silon, da, ca să facă cameră, mai o casă, mai o
facă să nu intre nimica. Şi aşa, din bucătărie, mai un hol, mai o baie,
cauza asta, la Otelec va fi prima casă majotitatea căşilor, pe strada lu’
cu aşa ceva, din Otelec, dintr-o fiicămea, cred că dacă sunt două căşi
cameră mare, culmea, satu şi mama şi care n-aveau apă în curte, dacă sunt
tata şi copii, gineri-miu şi nora şi două căşi, şi sânt, sânt, este cea mai
bătrâna, şti? E o cameră mare, lata de populată stradă, şi dacă sunt două căşi
vre-o cinci jumătate, foarte mare care n-are apă sau n-are fântână, şi
cameră are şi acum a împărţit una aicea la fel, şi noi avem, şi vecinu’ ăsta
mică, de vreu doi, douăzeci, camera are şi vecinu’ ăsta are, şi Göbỹ şi Biris
fetelor, şi lungimea, na, vreo cinci şi are şi doamna Emilia are, acuma are şi
jumătate, şi a lor cameră, îmi pare rău grădiniţa, şi bufetul are, şi barul are, şi
că a dărâmat-o apa, a fost ultima casă până la gară fiecare casă are, forată
care a avut, aşa cum a fost în Otelec, fântână în curte, înainte de a veni apa.
201
CORNELIU DRAGOMIR
A noastră fântână, tata şi cu mine, şi …da, de apă, da. A trecut

cu maicămea e atâta bolnavă, când am peste trei rânduri de piatră, până a
reuşt să tragem toată apa afară, e ajuns la nouăjnouă de metrii, că am
murdară apa, nici nu a trebuit să văzut când o urcat prafurile, că o fost
punem pilul din ălea înăuntru, că la pământ galben, pământ nisipos, îăă,a
un moment dat am întâlnit n strat de venit calcar, aşa, ca un fel de var,
argilă, dar la fiicămea am băgat ălea, după aceea pietrişiri, o ieşit aşa de
pilule, dar nu se poate, are nouăzeci şi frumoase pietrişuri de nici nu pot să
nouă de metrii adâncime,şi ce credeţi desenez aşa culori, piatra de ce a fost
că s-a stricat? Este apa neagră, maro, afară, cum a ajuns, iarăşi înăuntru, na,
culoarea ruginii, din asta, mocirlă, şi meşterul aşa o spus, că fiind un
cum că apa a intrat înăuntru în teritoriu foarte sus apa freatică este
fântână, că atunci când a forat la casa foarte jos ş trebuie să facă în pământ
noastră fântâna aceea a fost în apa, bazinul pentru hidrofor. Acum la
optzeşinouă, nici nu îmi mai dau doi metri jumătate este făcut, şi
seama, nu, în nouăzeci, în toamnă în acuma când a venit apa cu inundaţi
nouăzeci ne-a forat meşterul de la aşa de mare a fost că a intrat înăuntru
Uivar fântâna şi taicâmiu a zis atâta să în ţeavă şi e terminat, nu poate mama
meargă în jos până ce găseşte patru să spele, nu poate nimic, nu poate să
metrii stratul de nisip, şi numai la tragă apa, hidroforul trage până la un
nouăzeci şi opt de metrii a găsit punct şi scapă apa, e ceva problemă,
stratul de patru metrii de nisip, şi nu ştiu nici eu.
nisip bun, de calitate, că sunt alţi Acuma de la primărie primeşte
vecini care a trebuit să meargă şi mai aparatul acela, compresor, sau cum se
jos, o sută de metrii, o sută două zeci, numeşte, cu care să tragă apa din
de adâncime, ca să fie apă ca lumea şi fântâni şi să vedem dacă se poate
fetiţa mea, că dacă merge doi metrii curăţa, că prin tragere, că până nu este
jumătate, este posibil să nu primească limpede complet, să nu fie nisip în
apă după anumit timp, anumită apă, până atunci trebuie să tragi, în
perioadă, chiar dai apa afară şi seacă, continuu trebuie să tragi apa şi dacă
dar la noi este deja de şapte metrii cu se poate aşa, atunci nu trebuie să
apă, adâncime, fântâna, numai că nu e foreze altă fântână, dacă jos, în
aşa de rece ca ghiaţa, nici la noi nu adâncime e problemă, căsuţa stricată,
este aşa rece ca ghiaţa, călduţă aş sau e fundată sau nu pot să-mi dau
putea să spun. Numai dacă stau mult, seama, nu e meşteri care să scoată, la
mult timp, la lat vecin apa este nouăjnouă de metrii îmi ia cinşpe
aproape ca ghiaţa, când laşi apa în milioane, ori nu îmi convine.
pahar se face aşa că zici că e cristal, Dar puteţi să foraţi altă fântână.
curată, aşa este apa. Acuma cine cum Da, da, fata… te mai ieftin.
nimereşte.. Este mai ieftin, la şase
Da, stratul de… milioane, deja se forează fântână, cu
materialul lor.
202
Aşa,şi am rămas Sâmbătă… a văzut cum i-a picat casa, şi numai

Sâmbătă, da… ea, erau şi câinii, şi pisicile, tot ce a
De la patru puseserăţi saci pe putu să alerge, sus pe pod a stat până
dig… a două zi, şi a văzut cum pică casa
Am venit acasă, am mai fost şi [respondenta se îneacă în lacrimi, dar
la fete, am mai discut şi probleme că nu plânge] şi a văzut cum pică a ei şi
toată lumea numai asta… la vecina, una după alta, aşa! Căşi
Şi cum au reacţionat oamenii? foarte, foarte frumoase domnişoara,
Îăă, omul se schimba, ştiţi cu baie, cu camere multe, aranjate,
cum, cuvântul potrivit, parcă eram vopsite, văruite, noi aşa am fost, când
drogaţi, nu realizaţi ce vi se întâmplă, am avut un pic de bani am băgat în
nu! Erau aşa, pierduţi, indiferenţi, nu casă, că dacă luai maşină sau ceva te
ştiu, altul se grăbea, unul mergea, punea la legea optişpe Ceauşescu, noi
poate că nici nu am avut lt ceva de atâta vaeam, să-ţi cumperi mobilă
făcut decât să stăm şi să ne uităm cum nouă, să faci baie, să-ţi faci gresie, să-
cară mobile sau, că ţi-am spus, sunt ţi faci, îăă, camere betonate, peste
şaişopt de tractoare, dacă nu, din ce ciment să-ţi pui nu linoleu, ziceţi,
ştiu eu, dacă nu sunt mai multe acuma parchet, sau scândură, sau nu că acum
, atunci erau şaişopt de tractoare, şi majoritatea, cine a avut bani mulţi, şi-
remorci, unii au şi două remorci, alţii a pus parchet. Noi am pus pefeleu,
chiar şi trei, dar au ajutat rudele, au am pus pefeleu şi aia am vopsit
ajutat prietenii… culoarea mobilei. Sigur, toată lumea
Deci oamenii s-au ajutat între ei… astea a făcut, să aibă casa ca lumea şi
Da, până să ne trimită frumoasă şi aranjată şi, că asta a fost
primăria ceva mijloace de transport, mândria noastră, casa şi grădina.
că Duminica am auzit că au dat ei Oamenii o să-şi revină, acuma
cinci remorci şi motorină, tractare să n-are nimeni timp pentru asta, că sunt
care oamenii, la noi nu s-a mai putut multe, multe probleme. Ei trebuie să-
face nimic şi nici… Porţiunea asta de şi facă casa şi să-şi aranjeze lucrurile,
aici şi pe strada Pardani, casele au fost că gândeşte-te că Göbỹ, a lui casa nici
picate, deci… nu e făcut, că nu a avut unde să stea
Ce am mai vrut să vă că la el a fost Septembrie, Octombrie
povestesc este că femeile care stau în apă. Pe strada asta, de la noi la casă
aşa, pe lângă cale ferată, una dintre în jos a fost apă, a mai venit şi apa ai
ele, foarte cunoscută, aşa o femeie din August, ploile, nu a putu să scurgă
micuţăşi bolnavă de inimă şi cum apa, n-avea cum, şi fiind terenul
stăteam şi discutam, când a venit, că foarte jos nu a avut cum intre să
taotă lumea începe să discute şi ea era construiască casa şi atuncea, el a avut
acolo, ea povestise că a plecat de un alt teren, o grădină, pe drum la
acasă în apă până la brâu, până la Pardani, şi acolo i-o construit casă
brâu, şi s-a dus până sus la colţ, a luat nouă. Şi a putut şi ei ca să se mute în
o prelată şi vis-a-vis de casa ei a stat şi casă că practic, pot să spun, de
203
CORNELIU DRAGOMIR
crăciun, toate căşile au fost terminate. demolată. A început să construiască,

Dar a trebuit să te zbaţi, că au fost pentru că acolo în capătul străzii a
alţii care nu s-or băgat. început să construiască.
Deci s-au ţinut de promisiune. Eu i-am spus, „Emilia, vezi
De aia, de aia fiecare, noi de- că vin pachete şi să te duci că…”, dar
abia am aşteptat să plece muncitorii, tu zicei „Nu pot, şi ce să fac, că
am început imediat, am pus podea pe trebuie să merg la lucru…! Au venit
jos, nici nu am primit vata aceea multe pachete, asta aşa e, şi cei care n-
pentru tavan, ziceţi, şi nici covoare pe a fost aicea, n-a primit.
jos nu am primit şi or zis că punem Foarte urât!
pefeleu jos, lipim peste beton, şi am Decât după o perioadă, când
avut covoarele acre am reuşit să le deja s-a mers pe liste, şi atuncea
salvăm de la apă, patru covoare mari puteai să iei, şi ea tot n-a luat.
şi am început să punem asta peste şi Ea,vecina asta a mea, de peste
soba de teracotă am început să facem drum, care v-a adus la mine, a fost cu
la mama, am avut noroc că încă mai problemă, pentru că iei i-o venit că
erau câţiva bucăţi de aicea, şi cu un trebuie desfăcută casa, a iei casă o stat
milion şi jumătate ne-a făcut soba de bine mersi, interiorul a fost stricat,
teracotă la mama, în două seri şi am atuncea au zis că o bagă la reparaţii,
primit soba asta de Mateş şi în camera dar pe listă a figurat că e pentru
cealaltă, la camera lu’ fiu-miu a rămas reparaţii, în alta pentru casă nouă, şi
acum, fără să plătească ceva, acuma n-a primit nimic.
am pus soba aia, din toamno o să La noi, în oltenia sunt nişte vorbe
punem şi acolo o teracotă. Prima dată „Copilul cu două moşi rămâne cu buricul
să băgăm apa să putem da drumul la netăiat!”
baie că am primit şi boiler, Exact! În orice caz, ea nu a
domnişorule, am primit şi o maşină fost ajutată. Dar până la urmă ai mai
de spălat, astalaltă, şi baie cu vană, nu primit ciment, da, ciment, cu gălăgie
vană, vana noastră a scăpat, am reuşit mare, dar na. A fost pân la urmă, a
să scăpăm vana, deci nu s-a prăbuşit fost mult ciment dar am şi cumpărat.
zidul pe vană, şi dacă nu s-a prăbuşit Aşa, şi am rămas Sâmbătă, la
zidul, au venit nişte verişori, din ora… patru...
Jimbolia, verişorul meu, practic, cu Nu, am rămas Sâmbătă pentru
băieţii lui, şi cu gineri-miu, au mai luat că ora opt a fost când ne-am pus să
trei băieţi din sat zilieri, cu fiumiu şi ne uităm la televizor, deci mama şi cu
cu tata şi cu mine şi toţi am desfăcut, tata au mers să se culce, dar ea era cu
că în nouăzeci, iunie, au venit să mine, ba eram la Biserică, ba eram
spună că trebuie demolată casa, şi a aici, acasă, până odată o venit
fost primul, ce nervi, primul am fost, înăuntru militarii, şi ne-a scos din casă
am cheltuit trei milioane şi ceva ca să că…
ternimăm cu demolatul, că vine din Când au venit, pe la ce oră?
capătul străzii şi nici nu a fost
204
Opt, în douăştrei aprilie, la ora zile oamenii şi-au luat aparatura şi au

opt seara. plecat.
Deci când dumneavoastră aţi stat De la alţii am auzit că le
să vă uitaţi la jurnal, v-aţi trezit cu militarii trebuia motoare mai puternice, dar nu
la uşă. se ştie, noi de aicea nu avem de unde
Da, da. Pe la opt jumate, să ştim, adevărat este faptul că au
nouă, au venit, poate că au fost şi pe plecat şi după aia au venit nemţii.
la opt când au venit. Un singur lucru Am ajuns Sâmbătă seara,
îmi pare rău, după ce am plecat de seara, da, până la ora zece tot am stat
aicea şi au plecat şi părinţii, deci, cum în faţă la Biserică, deci, când au venit
am venit am lăsat căţelul în coridor, şi tractoarele cu porcii m-am urcat şi eu
tot cu gândul la căţel, n-a vrut să iasă şi cu fiu-miu şi m-am dus dincolo de
din casă, n-a vrut să iasă din casă… pod. Eu abia atuncea am văzut prima
A fost unucar a spsu ca apa dată ce de lume este dincolo de pod,
nu va ajunge în sat şi cand îşi punea m-a, speriat! M-am speriat pentru că
paharu de vodcă pe masă, se ajuzea eu tot aici am fost ocupaţi pentru că
troscăniturile... pleosc! şi mai cădea o eu am mai fost pe pod, dar nici nu am
casă... da, stai, cum îl chema, nu, băgat de seamă ce e acolo. Nici n-am
numele, că până la urmă am aflat că el băgat de seamă, şi, ăîî, a fost coloana
a încurcat malurile, şi eu i-am zis de remorci şi de tractoare până după
„Domnul meu, dacă apa asta vine, Pustiniş, pe o parte, pe partea
absolut tot Otelecul va fi inundat şi Begheului, practic, că pe partea
nu se poate arunca în Bega, înţelegeţi cealaltă era liber, dar imediat cu ai
dumneavoastră.” şi el a zis „De unde coborât, pe fostul teren al Jacoboş,
că Otelecul e cel mai jos teritoriu?” unde a fost moara, al lu’ Jocoboş de
Da nu, pe dracu. Hehehe, ooo, că nici care v-am povestit eu, era moara lui
nu mai ştiu cine a venit de au râs de acolo şi acolo a fost un platou
el, austrieci, au venit două zile ca să betonat şi acolo am dus oamenii şi
scoată apa, chiar în partea asta aicea, vitele şi cine ce a putut. Cine a putu a
şi pe urmă el le-a furat motorina. dus mobila la Uivar sau la Pustiniş,
Ai de capul meu, deci oamenii ăia fetele mele au dus, jumătate la
vin ca să ne ajute şi noi… Pustiniş, jumătate la Uivar, au şi păţit-
Cu unul din Otelec, şi le-au o, la cea mare nu s-au băgat, dar la
defectat maşinile, tot, tot, tot, C. cea mică au furat butelia de aragaz,
parcă îl cheamă, C., aşa parcă a zis că bicicleta dar care a apărut până la
îl cheamă. [după un timp] Când te urmă, a desfăcut pachetele, nu casa,
gândeşti, vai, cel puţin aşa se spune în casa a avut-o goală, doar camera goală
sat, că eu nu ştiu ce să cred, dar în sat şi în faţă un pat în tindă.
se spune că ăsta cu unul de la Otelec Ştiţi ce vreau să vă întreb? Ne-aţi
ar fi vândut motorina în Pustiniş, în amintit de acel colonel, până la urmă omul
noaptea aia. Cert este că după două era în forţele armate…
205
CORNELIU DRAGOMIR
Au spus şi la televizor că a Atâta că el numa’ oamenii o

fost beat, nu vă mint, că noi nu am salvat şi nu au dat nici un ajutor ca să
putut să vedem cât a văzut omul scoţi un porc sau o vacă sau ceva.
acela, omul acela a văzut atât de Asta a fost.
multe că trebuie să fi cu nervi Oare nu conştientizau că oamenii
extraordinar de tare, nu, trebuie să fi, trăiesc aici le limita subzistenţei, eu trăiesc
după mine, părerea mea, să poţi să din ouă, lapte de la vacă?
rezişti să vezi sate întregi distruse [din Nu, îăă, eu cred că el niciodată
cauza propriei tale greşeli] şi să ajungi, nu a fost, dar nu numai dânsul,
cum se zice, capătul lumii, la noi, noi fiecare care erau acolo, oricum ei
suntem ţara bălţilor sălbatice… făcea numai ce zicea şeful, dar nu
De ce îi zice aşa? cred că care dintre şefi să fi avut aşa
Pentru că aicea a fost nenorocire să pice casă.
întotdeauna apă, apă, apă, apă, aicea, Sunt oameni care numa’ din
Otelecu, da,şi dânsul a fost şi la asta trăiesc, şi să ştiţi că, numa’ atâta
Cruceni, şi la Ionel, şi la Foieni, a am, în cămara de alimente şi să ştiţi că
văzut nenorocire, nu, şi când a ajuns domnul director nu mi-a pus geam, că
aicea, după ce stai douăşase sau nu era geam care să fie cu deschizător
treişase de ore şi nu dormi, cine ştie ori la cămara de alimente trebuie să-ţi
câte ore, şi dai un pahar de ţuică, sigur fie deschis geamul şi am pus
că te îmbeţi. O fi fost şi el cu mintea, cărămidă, şi acuma am cumpărat şi
nu vreau să-i iau apărarea, dar a fost plasele astea de muşte şi tot de muşte
ceva. Aici a greşit, în orice caz. dau, hehehe. No, în orice caz, o
Şi aşa a zis, sigur nu ajunge apa. rezolvăm şi pe aia…
El, nu a spus el, asta a fost Când aţi plecat?
Sâmbătă noaptea deja, că apa vine Sâmbătă am venit înăuntru,
încoace, este deja la cale ferată şi pe atâta mai ştiu, fiu-miu era la ţigări,
strada Pardani, şi spunea că a lui casă, înăuntru în sat, că m-i s-au terminat
aia, aia, şi a lui Cioboş, trei căşi, mai ţigările şi birtul era deschis, ălălaltu’,
stătea, care erau cele mai mari căşi, nu asta era inundat, dar lângă Biserică nu
solide că tot din pământ or fost şi tot era inundat, nu, nu, acolo n-o fost apă
or picat, dar te scapă de o grijă şi asta- şi a fost deschis încontinuu şi a venit
i, nu ştiu câte zile au fost, când a dat ’npoi şi a zis că „Mamă, satul este plin
să desfacă era apa mare. cu oameni străini, cred că pustinşeni,
Deci nu el a zis că apa vine sigur în nu ştiu, au vorbit româneşte…” şi
sat. atunci imediat am ştiut care este
Nu, nu, el a spus c se vede situaţia, mergeau pe dig, mergeau pe
cum Otelecule este mai jos şi apa va cale ferată, mergeau pe drumul mare,
veni încoace, dar deja era înăuntru în până militarii s-au prins, că s-au băgat
sat, ce să mai vină încoaci. la o casă, Sâmbătă spre Duminică
Ce să se mai vadă? noaptea, s-or băgat la o casă, la vecina
lu’ fiică-mea şi au văzut că nu este
206
nimeni în casă, pentru furat. De ne place, ale iei au venit la noi şi aicea
atunci, încă de pe dig, de pe Strada I-a au făcut cuib, au făcut cuib. Ai făcut
puteam să văd că vor să intre în sat, ceva cu puii? I-am dus la cort, puii i-
că nu era apa venită încoace. Cum să am dus la cort. Că aveai, nu ştiu,
spun, intrarea spre dig, ştii că este multe ouo, că au făcut multe ouă, că
înalt ca şi un pod, şi apa a ost oprit noi am venit acasă în şase iunie. În
acolo de mal, de dig, de acel drum de douăştrei am plecat şi în şapte am
care vorbesc eu, şi ei au putu să intre venit.
înăuntru, şi umblau din casă-n casă. Şi Şi unde au stat?
cum au intrat să înăuntru, stai să-ţi La ea în cort. În şase iunie
zic, sunt nişte oameni din Timişoara încă a mai fost apă, da, că în doişpe
şi mama ei este paralizată şi n-aveau am ajuns la Timişoara să plătesc
unde să o ducă şi au luat casa aia, şi, lumina, da, am plecat de la Timişoara
sigur a făcut gălăgie şi când a ieşit de am mai stat la Dumnbrăviţa, la ei
afară, deci care erau înăuntru au făcut am reuşit să stăm două săptămâni,
gălăgie… frate-miu a zis că până ce nu este gata
Proprietarii? …când au văzut casa să stăm la ei şi mama n-a vrut.
au aprins lumina şi atunci ăştia au Nu, a vrut acasă, realiza că vine în
fugit. Alţi oameni care erau încă mocirlă, nu am putut să am înţelegere
acasă, noaptea… din partea ei, dar tata nu, şi el la fel, şi
Sâmbătă către Duminică? tata ai vrut acasă, ce-o fi, să vedem,
Era Sâmbătă către Duminică, ce-o picat, ce-a mai rămas că îmi
care erau că nu au crezut că peste dădea telefon, şi mama vorbea cu
noapte intră apa peste ei, or venit viceprimarul că el mergea cu barca,
înapoi că vai găinile, vai, eu ştiu, au fiind vecin cu noi, acolo am dat
mai vrut să ducă ceva afară, şi a telefon şi a zis că ca „Nu a picat casa
început să fugă după ei, nu a reuşit să- voastră, numa’ la Goci a picat.” şi
i prindă, şi a alertat miliţia, poliţia, aşa, şi „Se vede sacii puşi pe od, se
militarii că erau şi militari în negru, vede mobila şi tot ce avem acolo în
militari în albastru, erau şi-n verde, casă, tot se vede că nu a fost mişcat
cachi, diverse culori, popieri, că nimica.” Pentru că am auzit la
pompierii şi crucea roşie au fost cei televizor, acolo la Timişoara, că se
care au stat cel mai mult timp aicea, fură.
ăîî.. Atâta ştiu, cum să vă spun., că
Protecţia animalelor, da.. a mzulte biciclete s-au vândut la
fost nişte momente, or venit cu barca, Pustiniş de la Otelec, că Otelecul era
o domnuişoară, era foarte drăguţă, o plin, plin cu biciclete pentru că
alertat-o o vecină că a văzut ea când veneau austriecii, cei care ne-au ajutat
veneau cu barca că era lumină la mine să construim Parohia, ei aduceau
le casă la un pod, că la mine numa’ marfa care a fost adunată de la
spatele a picat, nici interiorul nu a oamenii, şi aicea se vindea la licitaţie
picat. Raţele ei foarte multe raţe, nouă sau preţul pus pe bicicletă şi au fost o
207
CORNELIU DRAGOMIR
sute de biciclete, şapte sute de Era un om curajos sau

biciclete şi nou la optzeci de mii noi încăpăţânat?
am cumpărat biciclete extraordinar de Amândoi.
bune şi nu numa’ eu, până la şi cel Amândouă!
mai mic copil de un an şi ceva, Şi, şi, el a zis că „Dacă e să
Otelecul are bicicletă mică. mor, să nu plângeţi după mine!”
Are sau avea? Impresionant, sincer, impresionant!
Are, care a rămas, că a noastră Oricum lui nu îi e frică că el a
tata a scos de sub dărâmături ă în lucrat cu vaci şi cu caii, el a lucrat
spate, acolo unde a fost pentru cai şi mult cu caii şi potcovea şi cai şi de
vaci, grajdul, vine ploaia domnişorule, câte ori era să moară, să fie călcat şi
de aia vin muştele, da, când vine nu, a scăpat ca prin minune, şi tot cea
ploaia atunci muşcă de muşcă, deci a trebuit, dar el nu are frică, lui nu i-a
picat o parte numai din zid ş-a picat fost frică. Eu când am văzut, deci
pe bicicletă că era în spate, şi zidul camera mică, a fost în locul grădiniţii
care o parte s-a dus aşa, o parte s-a de flori, acolo a fost camera mică
dus aşa şi zidul a picat pe bicicletă şi pentru că a fost casa până la gard,
tata a scos-o şi pe a mea şi pe a lui. ştiţi, dincolo, în partea ailaltă, de înde
Atuncea am primit de la frate-miu o începe şi până la capăt, în partea
bicicletă mică, tot pentru mine, ailaltă, că camera mare a fost de cinci
înainte de apă, şi aia am reuşit, am metrii şi camera mică a fost de doi
scos din pământ. Eu n-am avut curaj metrii şi jumate că au fost şapte metrii
să merg să scot, fiindcă acoperişul era şi jumătate…
şi toată lumea zicea nu intraţi Deci camera mică a fost cât camera
înăuntru în casă pentru că pică pe voi, mare de acum.
e, tata singur, cu ajutorul lu’ mama o Da, bine-înţeles, îăă, era
venit şi o tras afară mobila din diferenţă pentru că gazda care a făcut-
bucătărie, masa, ce-o putut să mişte, o, casa, a făcut-o casa doar cu o
maşina de cusut, şi-au pus în spate singură cameră, ca şi altă dată, după
acolo, tot. ceea dormitorul doi, după aceea o
Tata a venit, el singur, a căutat bucătărie, după aceea altă cameră, un
în pământ, a scos afară şi maşina de horn deschis, după aceea a mai făcut
măcinat porumb, că noi avem, la o cameră, şi apoi holul, noi când am
fiecare casă este, maşina de măcinat cumpărat casa deja totul era, ăîî, că
boabe, de acolo a mai scos şi maşina aici a stat şi mama în gazdă, până n-a
de despoiat porumb, îăă, aveam şi fi măritată la Otelec, că aici au fost
ăsta de-l avea, deci tot ce era acolo. trei peisaje de care îmi pare
Ce zicea tatal dumneavoastră când extraordinar de rău, că dacă mai am
vedea că tavanul era sus şi el eraţi acolo? ocazia şi mai trăiesc, le montez, le fac
Nu zicea nimic, să ieşim afară din nou şi le vreau înapoi.
că poate cade pământ. S-au conservat?
208
Aaa, sigur, că nu am avut nici glinda mare care era pe dulap şi dacă
o problemă, dar a venit televiziunea şi n-a picat glinda mare care era pe
le-o filmat, pentru că antre mi-a dulap, n-a picat nici zidul despărţitor
rămas fără să fi stricat, doar pereţii care era între camera mare şi a doua
care sunt aşa, dar nu au picat. cameră şi nici zidul din spate, de la
Au crăpat. camera lu’ mama, nici măcar soba de
S-au crăpat şi aşa se duceau, teracotă de la mama nu a picat, numa’
încetul cu încetul44, de ce, pentru că nu ştiu cum s-a întâmplat că a fot
forţa, pământ ca să se aşeze, se lăsa demult cu ceva, a lovit-o ceva şi s-a
acoperişul, acoperişul împingea găurit, a avut un cuptor în teracotă,
încolo, şi-n coace, şi aşa, încetu’ cu făceam două, trei pâini cu vrejuri şi
incetu’, o parte, de la camera asta tot ce-am găsit, dis ţăst, ştiţi? Era
mică, unde se vede [respondenta destul de mare, nu mare, era destul de
revine asupra unei fotografii, mare, deci tata şi cu mama stătea unul
dowlandată de pa internet, lângă celălalt în spate şi se uitau la
www.cjtimis.ro/inundaţii/otelec/...], televizor. Din aia am făcut soba de
exact, că asta este camera mică… teracotă, din cuptorul de teracotă ce-
Dumneavoastră ne arătaţi o poză am recuperat, l-am desfăcut până la
luată de pe internet? urmă, atunci a venit verişoru-mui şi
Asta este luată pentru internet cu nilşte zilieri... şi am, a, a fost o
şi asta este casa noastră, aicea se vede adevărată muncă titanică, Vineri am
jumătate din geam, geamul de la luat trei zilieri şi am luat, şi cu mine, şi
camera mare… cu tata şi cu mama, şi ce-am putut am
Un geam verde? mişcat noi, băieţii, o parte, jumătate
Da, un geam care nu a fost din acoperiş au făcut zilierii, n-am
picată, deci aia a fost camera mică şi cuvinte să le mulţumesc, au luat
iarna a fost bucătărie şi vara cameră ţâglele, ce curaj au putut să aibă copii
mică, că am avut altă bucătărie în ăia, copii de Şcoală şi au urcat până
spate unde era bucătărie de vară. sus la acoperiş, au ajuns, şi prin
Acoperişul în două ape, nu? scânduri, încetul cu încetul, oamenii,
Acoperişul, dulapul ăsta, de toate ţiglele le-au dat jos.
aici a ţinut, şi aici în faţă, când a picat Da-i plăteaţi, nu?
zidul ăsta, deci, geamul, rezistenţa ce Da, sigur.
a fost grindă a picat jos, în partea Cât costa?
către stradă, dar a picat pe nămolul de Păi trei sute ziua, dar noi deja
pământ, care sus era tare, primiserăm ajutoare, că noi când am
domnişorule, şi ai a ţinut în faţă să nu ajuns la Timişoara au venit verişorii
pice. Nu a lăsat să cadă tavanul, plus mei din Timişoara şi mi-au dat, unul
mi-a dat trei milioane jumate, celălalt
trei milioane haine, nici nu mai ştiu, şi
44 Cu ajutorul mâinilor, respondenta unul a venit din Ungaria şi mi-a dat
arată cum pereţii „se topeau în două sute de mii de…
pământ”;
209
CORNELIU DRAGOMIR
Forinţi, vedeţi că ştiu, Duminica, domnul meu,

[după un răgaz] Cum să vă duminica de dimineaţă, de la pod
spun, pisoiul... pisoiul n-avea un păr până-ai văzut era numa’ apă, nici un
pe burtă, pe picioare,pe ghiare, totuşi, arbuşt, nimic…
no, nu aveau nimic. Vai, că aşa mie de De la care pod, acesta de aici de
dragă de numa’, numa’. A ormit u peste Bega…
mine în pat, mult timp a dormit cu Nici un arbuşt, asta de aici,
mine în pat. da…
Dar cum s-a comportat pisicuţa la Extraordinar…
inundaţii, ce-a făcut, ce-a mâncat? Da…
Asta, când am venit, nu ştiu ce Nu, serios vorbesc că…
am uita, a trebuit să, că a mâncat Veneau maşinile de la
numai’ şobolani şi şoareci, a şunca am Timişoara, unul după altul, veneau, ce
uitat, o şuncă a picat din pod, că a să vă spun, cine ştie de pe unde
mai găsit şi tata, că o rămas numa’ veneau maşinile să vadă, şi se
pielea şi oasele că din carne şi câinele întorceau de la pod, că de la pod era,
şi pisicuţa o mâncat. ai văzut, acoperişurile jumătate de la
Am uitat să vă spun, că mă căşile mai mari s-a văzut acoperişurile,
întorc acuma, după ce am plecat la în rest numa’ apă, apă, apă, apă, apă,
Pustiniş, îăă, ţin minta că apa a venit apă… Până unde ai văzut cu ochii, şi-
deja la Mohaut Lengyl … ncolo, şi-ncolo!
Duminică după masă, noi am Eu îi cunosc, pe oamenii
mai stat la Pustiniş, am mai stat acolo ăştia din Otelek şi Iohanesfeld... de
la o familie unde mai erau şaptişpe când eram copil, eu îi cunosc de când
familii, m-am mai jucat cu nepoţica, m-am luat, deja am început să
ea avea doi ani atunci, şi a zis cunoaştem şi Ionelul care mai vin pe
„Bunica, hai înapoi.” După masă, se la noi, eu îi ştiu şi după nume că am
ocupă de ea, şi e un copil bun, la doi fost la pâine şi vrând-nevrând,
ani a vorbit perfect, la un an jumate, oamenii neavând bani, a trebuit să îi
este foarte deşteaptă fetiţa asta, nu notez pe hârtie şi aşa am aflat că ăla
pentru că e a mea, dar e, şi am pus-o este ăla…
pe bicicletă şi i-am zis „Mami, hai să De ce le scriaţi numele pe hârtie?
mergem până la pod să vedem Păi să ştiu cum îi cheamă că să
cum…” şi la jumate de drum mi-a îmi aducă banii.
cerut să mă întorc înapoi, „Dar de ce Nu ştiam, păi de asta vă întrebam?
nu vrei să mergem?”, zice „Acolo este Eu am lucrat la pâine.
apă multă.” Unde, unde?
Ş-aşa era! Aicea la brutărie, unde se face
Aşa era. Era a doua zi… pâinea se şi vânde.
Prima zi, că Duminică a fost Pe timpul inundaţiilor?
prima zi că Sâmbătă seara a venit apa. Nu, nu?
210
A, nu, păi a fost de doi metrii făcut aşa o scândură [ca un tub de
apă la Otelec, casa nu i-o picat, la scurgere dinspre grânar spre remorcă]
brutaru’, casa nu i-o picat dar a avut şi aşa curgea pe remorcă, apa, grâul,
grâne, nu ştiu, în jur la două sute de da, el are tractor mic şi nu l-a mai
remorci de grâu a avut, grâul, al putut trage de acolo, vă dai seama că
oamenilor, că noi ce am avut grâu de a intrat roata în nămol, nu?
la câmp, am dat la el, el a măcinat, a Păi da?
făcut din el făină, noi am luat tărâţa şi A intrat în nămol, asta
grâna am lăsat la el, el ne-a dat Duminică după masă, Duminică după
bonuri, şi pe bonurile alea am primit masă a fost, sigur, deci Sâmbătă a
pâine, ce e mai bine decât la şapte mii venit apa şi Duminică după masă a
o pâine întreagă, pâinea întreagă fost şi el căra lucrurile de la vecini, a
cumpărată costa şaişpe mii de lei, de trebuit să golească căşile de la vecini
un kilogram, şi noi care avem bonul că a venit apa deja, de la fiică-mea şi
respectiv plătim şapte mi de lei, în de la el au dus lucrurile, Duminică
banii noştri, aşa, e foarte ieftin şi după masă, după aia nu mai ştiu. În
păcat, păcat, că eu întotdeauna iau orice caz, până Miercuri eu am venit
bani de acolo, şi el a pierdut foarte tot timpul, şi cu năutăţi şi cu nu mai
mult, enorm de mult. La el a murit şi ştiu că m-am dus de multe ori să dau
porci, pentru că el a avut o sută de la pisicuţ şi la câine de mâncare, că a
porci şi nu a avut timp să-i scoată din lor câini au rămas acasă.
apă, aşa de repede a venit apa. Dumneavoastră îi luaserăţi aici,
Pe mine ştiţi ce mă mai surprinde peste Bega, la Canal, nu?
în mod plăcut?Curţile erau vopsite, şi pomii Da, ai mei câinii, nu, au rămas
erau văruiţi, dar curţile erau îngrijite. aicea, a venit Göbỹ, Luni după masă,
Da, păi în fiecare an, pe timpul spre seară, nu mai ştiu că am mers cu
lui Ceauşescu… pe I Mai, de Pomul bicicleta, era p’aicea numa’ lume, şi-ni
de Mai, nu cu Maiul lui, că era zice că nu l-a găsit. Păi nu l-a găsit că
Paştele, curţile erau îngrijite. era deja mort, tata a închis acolo la
Vă cred, dvs ce religie, ce rit coteţul de porci şi nu a ştiut că-i
sunteţi? câinele acolo, deja Marţi nu a mai
Catolic. ieşit, nu este bucuros că l-a omorât,
Aa intrat... uite cum îmi câinii au anumite simţuri, Joi, în Joia
tremură de la inima mâna, îmi aduc aceea [Joia premergătoare
aminte,vezi, tce omu’ că trece peste inundaţiilor], mama a spus „Să ştii cu
multe... a intrat,a fost apă de roate de nu este un lucru bun că găinile stau
la remorcă era în apă dincolo de urcate sus pe lemne!”, deci cum am
mijloc… avut stativul sus de lemne, toate
Roata mare? găinile stătea sus, la înălţime, în cursul
Roata mare, şi din pod, de la zilei, erau adunate într-un loc, stau
casa care stătea să se dărâme, o acolo, câte treij de găini am avut, cu
noapte întreagă la grâu, a cărat, a curci u tot, şi toate stai acolo, sus de
211
CORNELIU DRAGOMIR
tot şi Sâmbătă au fost inundaţiile. cerut că nu am înnoptat, am avut

Când mă duc în curte, pe seară şi văd unde să dorm, am avut un nepot, am
că toate găinile stau sus, mă tot avut un nepot că el a dormit acolo pe
gândesc că anul ăsta vine din nou iarbă sau pe căruţă, seama că le-o fost
inundaţiile. frig.
Acum, în 2006? Au fost precipitaţii?
Da! Şi sigur că au fost, asta a fost
Vineri am venit iarăşi înapoi chiar a treia, Marţi a a fost... omorăre
că au început să vină ajutoarele, că a a fost, până la urmă a venit...
fost urât, pe de o parte, să mă întorc Când a fost cu ajutoarele astea?
în trecut. În nouăzeci şi unu, când or A fost Marţi deja, aaa,
venit austriecii la noi, ei au venit cu ajutoarele au început să vină de
ajutoare. Au depozitat ajutoarele în Duminică, de Duminică au început să
curte la grădiniţă, în clădire şi de vină cu apă, cu cipsuri, atâta citro a
acolo au împărţit la oameni. Toată venit, vai, şi apă.
lumea era înnebunită, toată lumea era Sucuri?
unul pe celălalt, nu mai dădea haine la Sucuri a adus cu baxurio venit
om în mână şi s-a început să se Biserica de la Timişoara...
arunce prin uşă, aşa, şi, jaj ce ruşine Satul lui Ioan, „sfield”
mi-a fost... şi a fost o senzaţie oribilă înseamnă şi şanţ, şi asta nu îmi poate
pentru mine, eu am şi plecat că mi-a să iese din cap, numa’ un pic, că a fost
fost ruşine. şi doamna consilier Gabor şi ea ne-a
V-a fost ruşine de ruşinea lor, încăput „Da’ ce sunteţi ca nişte
practic. animale, da’ staţi frumos la rând, că
De ruşinea, nu ştiu dacă de toată lumea primeşte!”, şi atunci, între
ruşinea lor, aşa am crezut că, îăă, unde timp, a venit altă maşină, a urcat sus
am putut ajunge, aşa o senzaţie, că nu pe pod, vis-a-vis de fosta clădire a
e baş aşa de sărac satul. Baş aşa de iazului de acolo, deci poşta mare şi
sărac satul, chiar aşa de sărac că, cum cea de lângă de la sus la pod, s-a mai
să vă spun, a fost ceva nou, sau nu împărţit lumea, a mai venit şi maşinile
pot să-mi dau seama, umilinţă, mici cu fel şi fel de alimente la Şcoală
cumplit a fost, da. E, cum o venit o a fost foarte mulţi oameni s-a dar şi
maşină mare, lungă, cu şofer şi plină Ionel şi de la Otelec, dar otelecanii, în
de alimente, erau arabi, degeaba au general, primea la căşi. E un bogătaş
spus că este, la toată lumea să ajungă, la Pustiniş, cum îl cheamă pe ăla?
şi când am văzut că aruncă păturile, Bodircă. Bodărcă, da, tatăl lui,
toată lumea cerea pături, care, care ce domnul Bogdan, îăă, el a găzduit
mai cerea, că a fost şi ulei, îăă, a fost foarte mulţi oameni...
şi zahăr, a fost şi făină, a fost şi Era un om sufletist, un om
pateuri, multe lucruri, a fost pături, şi mărinimos.
toată lumea cerea pături. Eu n-am
212
CORNELIU DRAGOMIR
Doamne cum înnbuneşte omul şi-mi pare rău… când vezi oameni
cunoscuţi în ape, sunt şi ei cu tine într-un necaz, pe mine mă bagă-n boală,
adică nu mai am linişte. [partea a II-a]
Margo Tolpoy,
femeie, catolic, pensionar,
68 ani, satul Otelec
Partea a doua a
interviului cu respondenta de
faţă nu reprezintă o revenire
asupra discrusului memorial
expus anterior şi nici o
completare cu date a
evenimentelor şi construcţiilor
discursive expuse. Aceasta are
un caracter complementar
primului, prin expunerea de
noi fapte, momente şi
evnimente din cotidianul
comunităţii pe perioada inundaţiilor, dovedindu-se o fascinantă capacitate a intervievatei de a
opera cu imaginii discursiv, comparaţii, contextualizări, comparaţii, o atenţie specială pentru
detaliu, ceea ce dovedeşte un ridicat nivel al competenţelor intelectuale.
În altă ordine de idei emoţionant a fost şi efortul intervievatei de a spriji demersul noastru
de reconstrucţie discursivă a dramaticei experienţe trăite colectiv de comunitate.
− Programarea temporală: S-a revenit în data de 12.07.2006
pentru continuarea interviului, când s-au înregistrat
aproximativ cinci volume, deci un total de 9 volume.
− Scena: Interviul s-a realizat în locuinţa proprie a
intervievatului, în casa proaspăt construită, în bucătărie.
− Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au
participat Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir în
calitate de intervievatori, iar Doamna Margo în calitate de
intervievat.
213
CORNELIU DRAGOMIR
Noi am fost odată, atunci la aia ne-o dat odată pe săptămână, dar
frate-miu, de când a venit apa şi după pentru o săptămână întreagă, după aia
aia tata şi cu minene-am dus, o familie ne-o dat odată pe lună pentru luna
ne-a dat două camere, bucătărie... întreagă şi aşa a fost până-n
În care să staţi? Decembrie, am primit în fiecare lună.
În care să stăm în Timişoara, În Decembrie am primit paturi noi,
că nu am mai putut eu să stau la nu în Decembrie, în Noiembrie, am
fratele meu, am mai avut eu,a trebuit primit doi saci, cinzeci de kilograme
să mai mergem acasă, unde să stau la câte-un sac nişte făină de mălai,
el pe cap, şi acolo am stat, deci o acuma ni s-o terminat, la tata-i place
săptămână am făcut curăţenie şi grozav, la fiecare dimineaţă eu trebuie
reparaţii la casă că era nelocuită de să fac mămăligă, acuma chiar o zis
vre-o doi ani de zile şi, casă veche, „Ce-o să facem noi că nu mai este
ţărănească, şi nu au avut apă înăuntru mămăligă?”, „Lasă că cumpărăm!”.
în curte, dar n-o fost problemă că era Acuma nici asta, numai orez avem, şi
aproape. zahăr nu mai avem deja de două luni
Dar la frate nu aţi mai stat? că noi începem deja să cumpărăm în
Era şi femeia aia, tot aveţi fiecare lună...
nevoie de ceva, nu am avut nevoie de Bine, practic acum viaţa intră în
nimic, eu în fiecare săptămână, odată normal.
pe i, să venim după pachete la Uivar, În normal, da.
iară aşa că a fost mâncare, încă eu i- Normalitatea asta înseamnă.
am dat pateu de ficat şi conservă de În Noiembrie, atuncea am
peşte şi orez şi... atâta primare am primit un porc, aşa de înaltă a fost
primit că încă mai avem orez şi încă şunca domnişorule... tai din carne că
mai avem conservă de mâncare de mi-a adus şi fiu-miu, fratele lui gineri-
porc că nu ştiu că n-am curaj să miu, că umblă broasca în mijloc, atâta
folosesc pentru că să mişcă... de groasă e carnea, noi punem în sare
În ea? cam două luni de zile, şuncile, da.
Nu, nu în ea, deci când apeşi Şonc?
pe două părţi, aşa, pe partea de sus, ....şuncile, da, şi aia nu intră
atunci pleul ăla în care este carnea se înăuntru dacă nu tăiem, trebuie să
mişcă şi eu aşa ştiu că ăla nu-i voie să tăiem pentru sare, carnea am lăsat-o
se mişte deci înseamnă că... înăuntru în saramură, prin sare şi
E alterată! după aia am pus pe fum... D’bine
Încă nu-i alterată, ea ar trebui înţeles! Sigur că da.
să expire în septembrie, anul acesta, Au venit apele şi atuncea...
dar asta am primit, când am primit, în A venit apele şi atuncea, cum
Febroarie, sau în Martie, nu mai ţiu îi spune al treaba asta, de nu a putut
minte. vinde fiica mea, deci, n-au mai venit
Am primit,la început ne-o maşinile să cumpere că veneau şi din
dat de două ori pe săptămână, după Vâlcea, ăştia veneau să cumpere.
214
Din Dolj? găinile sunt sus în pod, că tot a

Din Dolj, da, Gorjul, Caraşu’, scăpat, că ne-au luat şi sacii cu făină,
numa’ veneau maşinile şi unu după spatele căşii era picat.
altu’, era satu’ plin, au fost şiu preţuri Aaa, da că spatele casei era picat?
mai mici dar a fost când a fost şi Da, spetele căşii era picat, cum
cinzeşdoi kilogramul viu, cinci să nu, păi da în douăzeci şi şapte sau
milioane un porc de o sută de în douăşopt Aprilie a picat spatele
kilograme. Nu prea au cumpărat de căşii şi noi în şase iunie am venit
Paşti, nu, au venit câte-o ţâră şi au acas’. Am venit zilnic acasă, eu,
luat o sută şaizeci, chiar şi două sute practic în fiecare lună, îăă, în fiecare
de kilograme, dar sunt scroafe care săptămână, la început de două ori...
îmbătrânesc şi alea trebuie să le vinzi, Asta am vrut să vă spun, am
trebuie să-l tai s-au îl dai viu, dar nu uitat să vă spun că am avut bilet
ţine veşnic, are şi scroafa un an, doi, gratuit pe autobuz, o lună de zile am
eu ştiu, care ţine aşa mult, după doi, avut bilet gratuit pe autobuz aşa că nu
trei ani deja, două fătări pe an dacă a trebuit să plătim. Am primit o
fac, în doi ani consecutiv, dar după adeverinţă de la AutoTim, de la
aia... Primărie care a trebuit să prezentăm
Dar alte animale nu prea vindeţi, la AutoTim la şofer, că o lună de zile
practic? ne-a lăsat să..., pentru că era fără bani,
Nu, găini nu prea vindem, păi în douăzeci şi, în douăzeci, nu mai
sunt mâncarea noastră de bază, raţele, ştiu cu exactitate...
pentru că aia prinzi, tai şi ai făcut Aaa, să lăsăm aşa, că au fost zilele
mâncarea, mai ales în primăvară, şti? de Paşti, şi luăm înainte de sărbători, după
Practic de aia avem pui mai mulţi, sărbători...
anul ăsta nu ştiu, ce s-a întâmplat, Înainte de Paşti noi nici nu ne-
avem, a ieşit o cloşcă, îăă, astea care am dat seama că va fi nenorocire, tot
se zice că sunt sălbatice, şi vă daţi am auzit de Baia şi de Vide, eu ştiu,
seama, ce-i aşa, din luna August, nu localităţile de acolo care deja erau
stau, aşa-i de disperate, găinile şi inundate de Bârzava, dar cine s-a
cloştele, se ascund, stau pe ouă, le gândit? Se spunea că Timişul este
vezi cum fug, ele le lasă acolo, ouăle mare şi numa’ ce am auzit că la
se răcesc şi după aia nu mai fac. Cruceni s-a spart digul, că s-a inundat
Credeţi că de la inundaţii s-au Cruceniu şi pă urmă, după aia, numa’
speriat aşa? că pe TVR 1 şi pe TVR 2.
Dar sigur că da, ce să facă, ele Doamne, cum înnebuneşte
arau sus în pod, când am venit noi omul şi-mi pare rău. Acum au fost
acasă. vre-o două sau trei maşini din astea
Când aţi venit acasă, când v-aţi de stomatologie, mai stătea de vorbă
întors? cu noi, dacă te-ai dus la ei ca să te
În şase iunie am venit acasă şi trateze. Aicea la Biserică, la Biserică şi
tata când a intrat zice „Aoleu!”, la Şcoală, bine, la Şcoală, pentru că în
215
CORNELIU DRAGOMIR
Şcoală, dacă nu a cu asta, mai mergea pachete a fost, murături, sare a fost,
lumea acolo, erau şi aproape de pod, zahăr, orez, cea putut ea să adune.
aproape de poştă, că acolo au fost Tot ce avea omul nevoie?
ridicate foarte multe lucruri care am Da, dar atuncea nu avea nici o
primit pachet, mai de la începutul nevoie.
începutului. Acolo este, Asociaţia Haideţi să recapitulăm ce am
Vânătorilor, este foarte frumos, discutat în interviul trecut...Vineri la ora
făcută o, cu baie, cu duşuri, locuinţă, două sau tras clopotele...
de gătit şi în curte, extrem, jos cu Noaptea, da, da.
pălăria cine a fost cu intenţia să facă Vineri spre Sâmbătă aţi scos din
aşa ceva, este foarte frumos. casă, aţi urcat sus în şopron, sau cum ziceţi
Un fel de sediu? dvs, cotarcă...
Un fel de sediu, da, exact, Cotarcă, da..., pătul de
când ei vin aici la noi la vânătoare, porumb, cum s-ar zice, pătul de
vânătorii, că e domnul director de la porumb.
„L.”, a contribuit şi mai este aşa... ...Sâmbătă aţi spus ă aţi fost la
Cum, domnul director de la... dig.
„L.” că este pusă aşa o Am mers acolo fiindcă toată
pancardă mare sau cum se spune, o, lumea lucra, deci era apa un tumult,
un din aia cu marmură pe care este am zis că e ca un val, cei care se uitau
scrie numele lor, care a contribuit ca la noi au fost câteva persoane acolo,
să fie asta făcută. până n-or fost atenţionaţi să ajute şi
Un gest de excepţie pe ca le-au făcut ei, se uitau, toată lumea se uita la apă,
aceşti oameni, nu? când m-am dus până sus la colţ, deci
În orice caz, asta nu se poate până la ieşire din sat, mai jos, la o sută
spune că, acolo s-a mai inundat aşa, de metrii, să văd cum merge apa, dar
când este apa pe canalul mic. canalele erau deja pline şi a început să
Altădată nu cunosc, pentru treacă de la un canal la celălalt, să
că unul era medicul de vânătoare, intre înăuntru în sat, în partea
altădată era din ăsta, că aveau cameră cimitirului şi-n partea aceea în colo,
unde să stea. noi zicem Senek, noi zicem „Senek”.
Deci erau oameni care stăteau Toţi consilierii erau aicea
acolo? primarii erau aicea, viceprimarul era
Unul stătea în continuare cu aicea, secretarii, în Otelec cu Ionel,
organizarea, dintre cele mai mulţi, că ştiţi că ce se întâmpla aicea, ei alerga
erau mulţi, erau cu organizarea, na, şi la Ionel că Ionel chiar dacă a fost
cine rezistă stă şi unele dăţi, îăă, inundat n-o fost tot satul, încă,
poştăriţa, mama poştaşului vreau să inundat că peste noapte, atunci a
zic, că suntem nişte cunoştinţe, vin de trecut peste cale ferată, la Ionel, şi, nu
multe ori cu pachete. A sosit apa la ea am fost eu acolo să văd, dar a auzit că
în curte, acolo unde are ea o maşină noaptea a ajuns apa aşa de mare de a
mică, şi când a mers, de acolo a primit trecut peste cale ferată, dar au ajuns,
216
în noapte, că trenul, să scoată cu numai apă acolo, na, şi am stat acolo

trenul, cu vagonul ăsta să scoată numa’ o săptămână.
câteva mobilă din apă, de la oameni, Tot am zis că vă spun, când
de la cunoştinţe. am venit acasă, a trebuit să vină
Ne-aţi mai povestit când aţi materialele pentru construcţie, şi
încărcat lucrurile într-o remorcă... mama, eu am fost la primit, eu am
Da, da... fost la primit, ştiţi cum îi, a fost un
... şi că aţi urcat hainele în centru la Biserică care au venit a
cotarcă... primit, care nu a..., na, deocamdată au
Aia a rămas acolo până nu a venit numa’ maşini, a venit domnul
venit gineri-miu să scoată, cam la trei primar din Alba Iulia, nu ştiu ce
săptămâni după ce, numa’ bine trei localitate, nu ştiu, nu vreau să mint,
săptămâni că două săptămâni a stat nu, nu vreau să vă mint că nu ştiu
părinţii cu mine la Timişoara la frate- exact, numa’ cei care, şi am stat cu
miu, o săptămână au stat la Jimbolia, maşina cu frate-miu, că am venit din
la văru-miu, dar nici acolo nu au vrut Uivar cu dânsul şi am ajuns în stradă
să stea că toate că au spus oamenii că cu maşina şi fiu-miu cu tata, cu mama
o să mai dureze o lună de zile, acuma şi am auzit că spune dânsul că „Toată
în fiecare zi m-au sunat ă vadă, le-a lumea vrea de toate şi nu pune mâna
fost frică că se întâmplă ceva cu mine, să ajute!” ca să vezi ce câini am fost,
ştiţi cum e, mama e mamă şi la...îăă, şi am fost şi noi la pod şi am văzut cum
atuncea, după trei săptămâni o se descărca lemnăria aia pentru pod,
săptămână au stat la frate-miu o deci a fost grinzi, a fost de ăsta lemn
săptămână au stat cu fiu-miu că au gros că şi mai mici şi mai mari, au fost
făcut curaţenie şi am văruit i am leţuri, îăă, scânduri a fost, păi acolo
spălat tot, era mobilă, tot asta, în trebuie forţă de om, nu? Prima dată
amândouă camere era mobilă şi în trebuie să descarce, când am văzut ce
bucătărie, şi au avut şi vase înăuntru, sune omul ăsta am crezut că intru în
că noi unde să ducem nu am avut şi pământ...
atuncea, unde e vecinul meu de Dar nu intenţionat a spus, la nervi
aicea... cred că...
Domnul consilier, nu? Da’ bine-înţeles, domnul meu,
Nu, nu, el e puţin mai departe când stai pe stradă şi apa este de la
de noi, la două case... colţ la douăzăci de metrii, cum poţi
Aaa, da. să-ţi închipui că face apa, nu, că noi
Nu a lor este casa aceea numa’ am ştiut că în spatele căşii este picat
a lu’ cumnata ei care este plecată în dar nu am ştiut dacă este picat toată
Germania, dar acum este casa goală, casa.
ne-am mutat acolo, am făcut Păi, una, deci cum să vă
curăţenie, tot, tata s-a apucat să care spun, mirositoare, mirosea a peşte
apa din curte, două luni d ezile a fost mort că puţea şi mai tare când am
venit acasă că a venit apa şi a început
217
CORNELIU DRAGOMIR
să apară peştele mort peste drum, la trei, da, şi, o fost mormanul de
şosea, pe unde este cale ferată, am pământ, acolo s-a oprit că dacă nu era
căsit şi căprioare moarte... şi porci din pământul, probabil că se prăbuşea
ăştia, mistreţi, că o venit apa, cum o mai încolo. V-am spus, cred că,
venit din partea asta, de asta, că a butoiul era plin cu mere, brune, aşa,
luat-o în parte asta până la gară, de pentru ţuică.
acolo până înăuntru în sat, a intrat în Borhot?
sat aicea, când a dat de pod, că a tot Borhot, dar a fost bine închis
crescut, a mers în pod, că şi aicea este că nu l-a împrăştiat apa...
un pod, şi s-a dus în jos, în partea Nu v-aţi pus să faceţi la cazan?
cealalaltă că şi partea asta a fost pân’ Nu, a aruncat tata afară, noroc
la urmă inundată şi oprită, acolo la dig că a fost mormanul de butoaie că, vă
şi a dus, digul este de la cale ferată, şi daţi seama, şi se lanoi a luat, de pildă,
a dus lemnărie şi astea’ilalte, fel şi fel de la o familie a venit la noi după
de arbuşti, şi a adus porumbel şi lemnărie zicând că alea sun t lemnele
astea’lalte că este foarte bun, aşa te lor, că apa a scos din curte, a fost
strânge, aşa zicem noi, este aşa negru, curte unde nu a rămas un lemn, iarna
aşa pe margini ca, îăă, un fel de ce a rămas de la încălzire, cum a venit
mazăre care este cu boabe mari, mari apa, a doborât şi gardul, nu numai
de tot, dacă aţi filmat aţi şi văzut,aşa casa, şi gardul, şi lemnele o dus, şi
de mari sunt, acrişoare. Acrişoare, şi cum o ovut teren să se ducă, tot aşa
acuma, nu ştiu, este sălbatic, dar nouă se învărtea, ştiţi?
ne place, că laşi la uscat, la soare, În vârtejuri?
chiar şi la umbră dacă, atâta de bun, Vârtejuri a fost toată apa! Până
numa’ să mănânci! unde s-a terminat, acolo a rămas, de
Practic coapte, nu? pildă, pe câteva străzi am găsit nişte
Da, coapte, copil fiind am bluze de-ale mele, atâta că pe dulap,
mâncat aicea, foarte bun, acrişor şi cum s-a dus zidul în spate, le-am
puţin aicea, na, şi am trecut pe la noi, văzut acolo, aproape de gară, îăă, de
cât am putut să intrăm, în şase iunie, Biserică, da. cu domnul consilier m-
dar când am venit acasă în şase iunie am dus după ele că le recunoşti,
îmi spune tata, zice „Vezi că în curte oricum recunoşti că nu, baş, toată
la noi, apa a adus o barcă, care a fost lumea are la fel, nu, şi aşa vârtej a
în curbă, practic din curte luată de la mers. Era murdar, murdar, murdar,
cineva, şi asta, un butoi plin”. Tata, după aia mi-am luat chilot că foarte
sigur s-a urcat că aicea era mormanul multă lume a avut îmbrăcămintea
de pământ, probabil cum a picat acasă şi s-a cerut să nu luăm din apa
zidul, geamul nu a fost picat, numa’ aia, s-au să folosim, s-au să ne băgăm
jumătate a fost in geam, a fost scos cu picioarele, probabil să nu fie ceva
jumătate, cum a picat spatele a picat boli. Adevărat este că motanul, v-am
colţul acela, practic, na, şi partea spus, am ajuns aicea şi motanul, pe
astalaltă de la geam, încolo, că era cu sub burtă, pe labe şi pe sub burtă
218
absolut nici un păr! Aşa a fost opărită asta o rămas la Andreea că am ajuns
de apă că o venit de la familia Biriş. O acasă şi pentru că a fost motanul ăsta
trebuit să treacă în apă ca să ajungă mare, am avut şi motan mai mic, îăă,
aicea, nici nu ştiu cum a supravieţuit, ăsta mare l-a bătut pe al nostru, ăla
pentru că în timp, nu ştiu cum a fătat. avea numa’ un an, şi fiu-mui, asta a
Eu aşa ştiu, câinii înoată, dar pisica fost pisica lui, imediat l-o luat şi l-a
nu! Dar şi aicea, sigur, sa dus undeva, dus la fiică-mea şi acum este acolo, a
nu ştiu, a rămas cu un motan, nu pot crescut un motan enorm, vai, foarte
să-mi dau seama, nici nu ştiu cu ce or frumos, e amestec...
trăit. Şunca aia ştiu că au mâncat-o, a Corcitură?...şi maică-sa este,
rămas numa’ coaja, deci restul a probabil, corcitură de ceva, dar de
mâncat tot, probabil a mâncat şi găini unde a venit a spus că este pisică
din aia pentru că s-a văzut golurile siameză, dar sora ei este exact ca
[respondenta ciocane, sugestiv, în pisica siameză, deci este aşa, un gri
masă] cum o ciocănit, acolo. murdar, cu vârful de la urechi şi coada
Dar ce simţeaţi, aşa, când intraţi în negruşi picioarele în jos,negru, în rest
curte şi simţeaţi câte-un animal ieşind? este aşa, un gri aşa, un alb murdar,
Acum nu pot să spun, e, nu spre gri, aşa, dar ea este cu dungi.
spui că a fost un vis urât pentru că Cum au venit ai noştii acasă, dec
apa în acel moment era aşa, o nepoţica s-o împrietenit cu o altă
disperare, o, nici nu ştiu să spun, fetiţă din Timişoara şi o dus, „Vai,
parcă, nu era panică pentru că la uite, Transilvăneana!”, ăla zice „Nu,
panică altfel te manifeşti, totuşi, aşa, o că e Europeana!”, acu’ nu ştiu, dar se
strângere de inimă şi de nervi, eu cel vede că este pisică de rasă după
puţin, şi pe stradă. miorlăit. Că o apucă, se bagă
Dar nu ziceaţi, i-a uite, pisoiul... înăuntru, acolo, la bibelouri şi stă in
Vai, dar nici nu şti când a dulap. Acolo doarme sus, la televizor,
început să vină şi una şi alta şi a se pune sus, pe televizor că mai lasă
început să vină şi pisicii, joj, vă spun, coada jos şi ce nervi îmi face că mai
cum să nu te bucuri. lasă coada jos şi atunci trebuie să
Îi luaţi în braţe, la piept? merg să-i pus sus coada şi ea iarăşi...
Joj, dar vă spun că ăsta a şi Doarme sus pe televizor?
venit la noi imediat, mai ales siameza Acolo sus...
asta bătrână, care a fost la tine în ...e cald...
braţe, păi, vai de mine, ăştia au fost ...e cald.
pisici care mama stătea pe stradă şi de Mâţu ăla căruia i-a picat părul,
pe gard sărea în spate la ea să o tot mai trăieşte?
ţină în braţe şi mama, totuşi, şi Da, sigur, şi-a revenit...
acuma, pisica tot sare la ea în, în gât şi ...dragul de el...
ea o ţine aşa şi o plimbă şi ea nu se ...şi-a revenit, şi-a revenit. Noi
duce jos. Ori şi care, toţi care am când am venit am început să căutăm
avut, eu şase pisici, acuma una din la câine că prima dată nici nu am ştiut,
219
CORNELIU DRAGOMIR
i-am dat pâine, vai, aşa mânca pâinea câine la al nostru, acuma, al nostru e
aia dintâi, nu vă pot, dar a doua zi i- în stare să-l mănânce, să-l distrugă, nu
am adus mâncare fiartă, că ştiu, şi atunci nu i-o atacat pe câini, şi
întotdeauna aşa am făcut, mai multă nici pe oameni nu a atacat nici un
mâncare să rămână un pic şi pentru ei câine... dar ce frumoşi câini or mai
şi am adus mâncare caldă. Câinele fost în Otelec, că or venit din Ionel,
acela care a alb cu negru a fost aicea or mers până-n Pustiniş, eu atunci, i-
pe inundaţii, dar nu numai aia, a avut ai luat salvarea, alţii i-or dus cu ei în
o vecină de aicea doi câini şi iarăşi, Pustiniş, în Uivar, pe unde or mers.
cine ştie a lui cui o fi fost, habar n- Îmi spunea o femeie, duminică
am. Al lu’ Göbỹ, câine, m-am întâlnit dimineaţa când am plecat, că ei
cu el pe stradă, nu s-a mai lăsat de stăteau noaptea sus pe dig, sâmbătă
mine, şi îl cheamă Vandor şi spre duminică noaptea stăteau pe dig,
înseamnă, numele, hoinar, pentru că că a venit dintr-o dată apa şi apoi au
el a fost găsit când a fost mic, mic, reuşit să iasă că a venit peste ei, la dig
mic, pe şosea, între Uivar şi Cenei, şi de la cale ferată şi acolo au dormit
l-a adus acasă şi i-o dat numele... toată noaptea...
„Vandor”, „V”, „a”, „n”, „d”, Oamenii care stăteau acolo... Unde,
„o”, „r”. aicea în Otelec?
Vandor se zice în ungureşte şi În Otelec...
hainar în româneşte, da, i-o dat Dincolo de linia ferată, nu
numele de „Hoinar” că l-o găsit pe dincoace?
drum. Dar ce credeţi, ce să vă spun, Da, nu dincolo, dincoace de
şi câinele ăsta, când m-a văzut, a venit linia ferată, că pe lângă calea ferată
aşa la mine, am fost lângă Şcoală când este strada aceea care vine de la gară
m-am întâlnit cu el, că până la urmă şi merge până la podul de fier...
am aflat că unii din sat l-ar fi scos din Asta că asta am vrut să vă
apă şi doamna care era cu „Crucea spun că avea de toate înăuntru şi
Roşie” i-a dus de grijă ca să-i dea de mirosea urât, a peşte, cu o culoare
mâncare, după aia au mai veit, de fapt groaznică, mie cel puţin mi-a fost
în fiecare zi ale săptămânii au venit frică să intru în apă pentru că s-a spus
ăştia cu animalele, că au venit u coteţ, că-s pesticide şi îngrăşăminte şi... Au
cuşti erau, ca să adune căinii... ţipat, ştiţi că la disperare omul ţipă şi,
Cam când au venit? cei care au avut adunat mult grâu şi
Asta a fost Vineri... oz, şi ovăz şi porumb, de toate, cum
Deci Luni au fost inundaţii... să nu faci probleme că pentru aia a
Vineri deja au început să... lucrat, nu?N-a reuşit să o dea, s-o
Deci aproape la o săptămână... vândă că până a veni apa, la noi tot
Da, la o săptămână, cam aşa, a venea maşini să, nu ştiu, Mehedinţi,
început să adune câinele, câinii din nu numa’ Mehedinţi, din Vâlcea, în
sat. Culmea, domnişorule, nu cred că general din Vâlcea veneau şi cumpăra
vă imaginaţi, acuma dacă vine un
220
de la noi grânele, şi din Dolj or fost cu două mii kila, şi anul ăsta la fel,
maşini, şi din... două mii, două mii cinci sute.
Numai din Oltenia45 veneau? Bun, aşa, haideţi să...
Da, or cumpărat de la noi ...şi o fost...
grânele, aşa, în cantităţi, cine cât o Aseară am văzut un grup de
avut de vânzare, dacă o familie a avut, tineri, mergeau p strada asta în jos,
eu ştiu, zece, douăzăci de tone, atunci erau destul de mulţi.
a venit cu maşină cu remorcă şi Aseară?
numa’ de acolo a cumpărat. O fost Ieri după-masă, da!
aşa o legătură strânsă între, în sensul Nu, nu era noi, ieri am fost la
că era numărul de telefon, ei căutau Ionel.
gazda, gazda căuta pe ei şi aşa s-au Mergeau cu domnul vice, cu
înţeles că în data de „Venim să luăm!” Lotzy, sau viceprimar, că nu ştiu ce e,
şi atuncea a fost organizare, am fost e ceva...
acolo vre-o şapte, opt, zece persoane Consilier.
care băgam şi-n saci, unul băga în ...că este consilier dar se
saci, altul băga în saci. Se întâmpla să zvoneşte că el va fi primarul şi că este
fie timp urât, nu a fost făcută şoseaua primar intermediar, dar aşa se spune,
decât aici, înăuntru, pe stradă nu, nu ştiu.
atuncea a trebuit să fie două tractoare Dar să ştiţi că din ce ne-a povestit a
încărcate cu o remorcă, grâul în saci şi fost un om care s-a implicat, dvs cum l-aţi
sacii căraţi apoi în maşină. Deci eu au perceput?
fost principalii noştrii cumpărători şi Este adevărat, este adevărat.
la porumb, şi la grâu, şi la orz... Eu una, i-am dat perfectă dreptate de
Dar acuma n-aţi pierdut relaţia cu fiecare dacă şi omul este, cum să
ei. spun, este suspicios, este rău
Nu au mai venit, n-au venit intenţionat când este la necaz, în
pentru că e mai în apropiere, deci nu deosebi, atâtea bârfe, cred că în viaţa
merită pentru, nu înţeleg de ce nu mea n-am auzit câte-am auzit în
merită pentru că atuncea, ţiu foarte perioada asta...
bine minte, a fost cu şase mii patru Despre dumnealui?
sute lei kilogramul de grâu, anul Aaa, nu numai despre, în
trecut, în ianuarie, februarie, şase mii general, în general,şi despre vecini că
cinci sute a fost kila de grâu! În vară unul striga la celălalt că tu ai deja
atâtea ş’atâtea, păi nu vă spun că au
venit în toamnă maşina cu cartofi şi
45 Oltenia este o regiune a provinciei acuma, familia mea, fiica mea cea
istorice Muntenia, aflată în partea de mare, fiica mea cea mică, nişte vecini
vest acesteia, formată din judeţele care şi acuma, în momentul de faţă
Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. stau la Dumnbrăviţa că or găsit acolo
Sunt voci care integrează în această un serviciu’ şi aici casa le stă încă
regiune şi judeţele Argeş şi/sau goală, îi casă dar nu vor să se mute că
Teleorman;
221
CORNELIU DRAGOMIR
nu-i finisat, n-au geamuri, nu ştiu ce, norocul nostru că în continuu ne-a
încă mai sunt probleme cu casa şi a aprovizionat, ş’acuma, şi gătesc şi
trebuit să scot şi pentru ei că trebe să ceapă şi găseşti şi morcovi, şi găseşti
ajuţi, dacă nu eşti aicea şi mie mi-ar fi şi ceapă la prăvălie că nu toată lumea
convenit să vin acasă, nu, şi să are semănat în grădină. Noi am câta
primesc acel lucru dacă am fost noroc că s-a dus apa jos, deci cum s-a
trecută pe listă. retras apa în primăvară, după ploile
Dar la toată lumea se distribuia în alea, aşa am început să săpăm, cum
mod egal? am putut am săpat, şi vecinul mi-o
Pe familii, ş’atuncea lumea a dat mie grădină că o zis că el nu-l
început să strige că eu am scos deja la interesează că tare mult trebuie să
zece porţii de, pe când alţii nu au scos cheltuie să fie lucrată, mai bine
la nici una. O venit religia baptistă, cumpără la piaţă, atuncea are şi
Biserica Baptistă din Timişoara, aşa morcovii şi pătrunjeii, când vine,
am auzit că ar fi centru pe acolo pe la atunci îi dau, ş’acum i-am dat şi gulii
Reşiţei, capătul Reşiţei au Biserica lor, şi tot ce-avem în grădină, dacă vine
na, nu ştiu, îi baptistă, îi creştină în atunci îi dăm mai nişte ouă, mai una
Biblie, nu ştiu, ce să, na, în orice caz, alta. El ne ajută pe noi, i-a dus şi
şi dacă omul care-a fost conducătorul acuma la mama medicamente că
lor m-a întrebat „Doamnă, mai aveţi mama mănâncă la antinevrealgic de
la cine să scoateţi?”, păi sigur că am numa’ numai şi vă daţi seama că când
avut buletinele la min şi am zis „Da, eşti strântorat, degeaba e pensia atât’
mai am şi pentru ăsta şi pentru ăsta!” de mare, zic eu, că şapte milioane-s
şi atunci ca să nu mai aştept, ca să mai bani, nu, la trei persoane, părinţii, eu
stau nu ştiu de câte ori la rând, mi-a nu-mi cer aşa de mult bani, nu
dat pentru fiecare câte doi saci, deci mănâncă, tata ce mai bea un pic de
câte-un sac la o familie. Atuncea am ţuică, dar mama nu-i pofticioasă, şi
scos şi la o altă familie, vis-a-vis de prăjituri eu fac, adică prăjitură eu fac
fiică-mea pentru că aia, n-o fost în cuptor, deci ea nu cheltuie, dar
terenul lor în apă, cartofi au fost sunt cheltuieli de făcut la casă pe care
trecuţi la, la listă, şi dacă n-a fost trebuie să faci. Şi acuma am cumpărat
pământul lor în apă au avut cartofi şi sită să pun la geam, dar uite, şi acuma
atunci ei mi-au dat mie sacul şi mie intră, trebuie să-mi vină omul care e
mi-a convenit că un sac am mâncat la cu sitele să-mi facă sită şi la baie şi la
trei săptămâni, cred. A fost perioadă cămara de alimente pentru că acolo
când n-ai putut să faci alt ceva decât intră muştele şi mă enervează, nu pot
cartofi şi cartofi, şi cartofi. să dorm. Eu seara întotdeauna le dau
Dar de ce a fost perioada asta, nu afară, dar, aşa că, deci asta am vrut să
aveaţi alte legume? vă ajut, că mirosea a peşte mort! Şi
Când nu ai mărar şi pătrunjel ala, apăi eu am mai fost şi-n unde
şi minuni, decât la prăvălie şi nu ai erau ape şi când merge apa repede are
nici aşa bani să cumperi că asta a fost un anumit zgomot, face un văjâit, aşa
222
s-a auzit dincolo de Bega când am mai sunt şaizeci de vaci în sat, nu ştiu
stat noaptea. dacă mai sunt şaizeci, cu trei milioane,
Da, înţeleg, ca o apă de izvor, aşa! cu patru milioane se vindeau vacile şi
Dar practic un râu repede, porcii, vai...
cum ar veni Jiul sau Oltul, când vine De ce?
din munte, că eu şi acolo am mers şi Păi da unde să ducă
ştiu ce zgomot poate să facă. domnişorule, a trebuit s-o de’, s-o
Da, învălburată! vândă, şi atunci veneau de la Iecea, de
Doar atâta, avea un miros la Checea, eu ştiu de pe unde veneau
infernal şi era frig şi vânt, să ştii că a cu căruţele şi le cumpăra, pentru
fost domnişorule, parcă ar fi bătut nimica toată. Păi femeia asta de
gheaţa undeva, de obicei când bate dincolo de noi, deci mama lu’
gheaţa se răceşte brusc, chiar dacă nu consilierul Biro, ea a ajuns în spital că
la noi, dar undeva, în depărtare, eu înnebunise puţin, a avut tensiune
ştiu, o sută de kilometrii sau cincizeci foarte mare, să dai vaca pe nimica,
de kilometrii, după aceea este un val cinşpe milioane o fost o vacă, optişpe
de frig aşa, rece, că trebe să-ţi iei milioane a fost o vacă care o dat la
haină mai groasă pe tine. două zeci, douăşcinci de litrii de lapte,
Eram la dig şi ne plimbam, ăştia or fost, ăştia or fost bani.
mergeam până jos să vedem unde a Dar în mod normal la cât dădea?
ajuns apa, pe drum, mergeau căruţele, Păi or dat la patru, cinci
cine nu a fost în apă, Sâmbătă a milioane...
început să, în special partea aceea de Doamne...
unde a venit apa de acolo a început să Da’ sigur...
care, că acolo sunt nişte familii, cred Nu mai aveaţi practic...
că două familii, una care avea cinci Nu, ce să-i dai de mâncare?
sute de oi şi atunci, pe strada lu’ fiică- Cine s-o gândit că o să ne aducă
mea cu trei sute de oi, şi vă daţi mâncare pentru animale, nu? Toată
seama că ăia a trebuit să care mâncarea a rămas înăuntru, dacă casa
animalele şi una, alta... pică, pică şi mâncarea, o parte, alţii
Unde le-a cărat? aveau făcut şoproane, cutii din astea
Păi o dus dincolo de pod, de bolţari, dar ca lumea că or făcut un
dincolo de, în partea cealaltă... fel de magazie, nu? De pildă, aicea,
Da. lângă cale ferată, o familie zis că a
...şi care a avut, de pildă, oi, avut o sută cinci zeci de mii de kile de
desigur a avut şi porci... grâu, domnişorule, o sută cinci zeci
Şi cu ce au venit? de mii de kile de grâu, şi apa când o
Păi au tractor, remorcă, căruţă, intrat înăuntru, grâul s-o umflat şi a
cu ce-au putut, cu aia o cărat, atuncea împins zidu’ şi s-a dus, nu ştiu câte
unt alţii care au lucrat pământul lor, zeci de remorci o cărat după ce am
cine a avea vacă, avea şi cal, în venit noi acasă că, baş îmi spunea
general, cum să vă spun, acuma dacă tata, bine că noi am avut ceva
223
CORNELIU DRAGOMIR
divergenţe cu e că el a fost bogătaş şi numa’ ce-a fost în partea de sus aia

putea atâta măcar să meargă cu am putut să, de la oale, aia am reuşit
prăşitoarea o dată, de două oi, să se să salvăm şi în bucătăria de vară am
întoarcă în porumbu’ nostru că era la avut un dulap de, iarăşi partea de sus
prăşit şi prăşea, de la rând la rând că a fost plin cu vase, şi alea iarăşi mi-a
nu a fost prăşât mecanic şi a zis că eş rămas. Dar oricum am fost afectat că,
nu are timp că el are pământul lui, nu ştiu, probabil sarea din apă, nu pot
când termină cu pământul lui, să-mi dau seama, dar erau rujinite
atuncea, no, şi tata o zis, şi asta a fost bine.
înainte de apă, ştiţi? Exact cu un an Dvs aţi putut recupera pe cele care
înainte! Când a venit apa el o avut au stat în apă?
foarte, foarte mari provizii, , Păi asta spun, că nu toate, nu
extraordinar de mare pagubă, păi de toate, care a fost un pic smalţul jos,
pildă la Göbỹ, combina lui o fost în ălea nu am folosit, am folosit aşa de
apă, cred că marţi, ori luni ori marţi o am dat apă în curte la găini, care n-a
fost scoasă combina lui din apă, trasă fost lovit sau aşa ceva, ălea au rămas
cu, pentru că nu toată lumea a avut îăă. De pildă am avut o oală mare de
aşa curte mare că să poată depoziteze cinşpe litrii nici o problemă nu este cu
în curtea ce-o avut, combină sau oala, sau am avut oala aceea care este
semănătoare sau lucruri din astea şi cu capac şi se închide capacul şi, cum
ce-o rămas în apă, aia tot s-o ruginit. îi spune, cum îi spune.
Oricum, atât timp, se face praf, nu? Oală cu presiune?
Sigur, încă rugină şi nu numai Oală cu presiune, da, da, da. şi
atât, dar apa este, era foarte sărată de aia a rămas, deci aia o avem, aia n-a
la îngrăşămintele chimice, apa era păţit nimica. Maşina de tocat carne
foarte, foarte sărată şi, aşa, pur şi trebuie să o curăţăm bine, bine, ţi
simplu a mâncat rujina. întotdeauna, înainte de a o folosii
De pildă vasele, când am ajuns trebuie să ştergem în interior că iarăşi
acasă şi le-am scos ce am avut jos la a fost un pic, n-am putut să
dulap, îăă, că în cameră, casa a fost cumpărăm alta că totuşi a fost un
puţin mai înaltă, ştiţi, şi apa nu a milion de lei şi în fiecare lună îi, până
putut să intre complectamente în plătim ratele,curentul, pun la o parte
casă, decât şaizeci de centimetrii a banii pentru cheltuială pentru o lună
fost în apă, în interiorul casei, vreau de zile ce mai rămâne, aia băgăm
să zic în antreu, în cameră nici nu m- pentru cheltuială, aia ce-o trebuit să
am uitat, dar în antreu şi camera cumpărăm, nu reuşim, că de multe ori
laterală şi în bucătăria de vară, acolo se întâmplă să rămânem fără bani,
s-a văzut, congelatorul, până undea atâta că numai lucrăm sâmbăta şi
fost nămol, cam şaizeci de centimetrii, acolo mai primesc bani, ăia trei sute
şi ce a fost jos, aia a fost în apă, aia n- de mii şi atuncea împărţim şi mai
am mai putut folosii la nimica, a avem bani de cheltuială, că se mai
mâncat rugina, s-o nămolit vasele şi întâmplă.
224
Normal, este omeneşte ceea ce... Duminică dimineaţa după ce o

Este numa’ din pensie şi când venit Gabi, noi am dus... Gabor,
nu mai ai din ce să faci bani atuncea, Tolpoi Gabor îl cheamă pe el... şi,
şi nu numai asta că avem foarte mult deci dimineaţa după ce o venit fratele
de făcut pe casă şi atucea, mai avem meu pe la ora unsprezece o ajuns
de cumpărat materiale, mult material aicea, o dus porcii în maşina lui,
mai avem de cumpărat, ciment, maşina mică, o dus scroafa mare şi cei
ciment în deosebi mai avem de doi purcei, scroafa mare o legat la
cumpărat, restul, şi ar mai trebui să picioare şi cum s-o culcat aşa pe-o
luăm nişte cărămidă că noii avem parte, purceii i-o băgat în saci, aşa a
cărămizi, astea care am scos din casă dus pe mama şi pe tata şi pe Florian...
dar toată lumea zice că astea să nu le Deci erau în maşină mama,
băgăm înăuntru că trag umezeala tata, Florian, scroafa şi cei doi
extraordinar de mult şi nu se prind purceluşi?
bine, pică tot tencuiala, că-i cu saleko ...da, da.
îi zicem noi, cum îi Cum au petrecut noaptea cei doi
spune?[respondenta pocneşte din purceluşi?
degete, căutând în repertoriul său Joj, purceluşii erau sus pe
lingvistic corespondentul din limba grâu, cu ei nu a fost aşa problemă, dar
română al noţiunii „saleko”] Cum îi scroafa a fost problemă că o
spune, nu calcar, că este în cărămidă săptămână nici nu o putut să se scoale
din astea... de pe pat, de pe burtă.
Pământ ars, pământ roşu? Cum aţi cărat-o noaptea unde aşi
Este, practic cărămida lăsat-o?
înseamnă pământ ars, nu? Aici, dincolo de cale ferată, a
Da, da, da... fost terenul gol, purceii erau în saci
Dar este o tehnologie cu care dar scroafa era împreună cu
o fac şi de acolo rămâne un fel de nouăsprezece porci care erau şi mici
reziduuri cu care se face, absoarbe şi mai mari, de la un vecin, de la altul
apa şi atunci aruncă jos tencuiala, vecin, fiecare a ştiut care este a lui, în
ştiţi? remorcă. Erau despărţite cu garduri
Văiugă, chirpici? de sârmă şi ce a avut...
Nu, nu, nu, este cărămidă, Cum aţi putut improviza
vorbim de cărămidă, cărămidă, are în atunci...
interiorul cărămizii cu tehnologia Da, da, totuşi, că ştiţi cum este
când fac ei, este... porcul, unul pe altul se atacă şi chiar
Îăă, cărămizi din ălea mari, cum ăi la o familie i-a mâncat bine din ţânc.
spune, BCA-uri? Din?
Nu BCA-iru, ăstea sunt Din ţânc, de aicea, din...
cărămizi vechi, ăstea au la o sută de Da?
ani, de care discutăm... Din ţâncul din spate, că a stat
puţin, aşa, în strek, zicem noi,
225
CORNELIU DRAGOMIR
înclinat, remorca, şi ăia mari cum or acolo şi pureceii erau acolo şi mâncau
picat, tot au dat să se scoale, şi, vai ce- iarbă şi ce m-o inevat, o venit unul
o fost acolo, şi-i auzeai cum urlă şi din Pustiniş şi o zis „Doamna
ţipă, Doamne, care a fost de atacat de Marguş, aveţi grijă că purceii intră în
celălalt, vă daţi seama. Dimineaţa, lucernă la...” nu ştiu cum, ce „... şi să
ooo, asta o fost interesant... vedeţi numa’ ce scandal vă face!”.
Vorbim se ziua de Duminică Adică la mine acasă este în apă, tu faci
dimineaţa. scandal la un purcel mic, care oricum
Da, duminică dimineaţa o nu poate să mănânce la nu ştiu cât că
început să vină maşinile în Otelec, se bagă în lucernă, da? Şi eu îi zic
Otelecul este în apă, na, este un sat două cuvinte şi nici mie nu îmi
cunoscut în judeţul Timiş, plus că convine să mănânce toată ziua
Timişoara e plin cu otelecani, că am lucernă pentru că crapă, moară, nu
spus două mii şase sute de locuitori a rezistă, păi da nu? Şi atuncea, da
fost în şaizeci şi trei la Otelec, cine vedeţi, aşa este omul.
lipseşte, nu că toţi o murit, că n-or Ăsta era pustinişan?
murit atâţia, dar îs la Timişoara, cu Da, era unul de la Pustiniş, un
industrializare, sau dus ca muncitori, om care nu s-a gândit că...
şi-or cumpărat case-n bloc sau case Un om neom!
care erau mai aşa, îăă, dornic în sat, în Da, reacţia omului, până nu a
Fraiorf, în Fratelia, este periferia dat să vadă năcazu’, necazu’, nu,
oraşului, în general în Fraidorf şi în poate că ar fi fost şi oameni care or fi
Fratelia, în Ciada Roşie, pe acolo au zis că bine vor fi făcut, şti, or fi fost.
cumpărat căşi şi sigur că au venit Ce oameni răi!
acasă că fiecare au avut rude, nu, şi Da, o fi ost om care o fi zis
din Jimbolia şi, nici nu ştiu de prin aşa ceva, na, şi a sta acolo şi a mâncat
unde că eu m-am, veneau maşinile, iarbă, am pus acolo grâu că huruială
veneau, atâta că militarii nu au lăsat să de unde să dai sau, sau cum zicem
intre înăuntru în sat şi s-au oprit pe noi, hurlău amestecat cu apă, de unde
pod şi de acolo au venit pe jos dar cu s-ăi dai aşa ceva, nu? Nici în cap nu
maşinile nu au mai lăsat înăuntru în mi-o venit să mă duc în sat şi să
sat pe nimeni. opăresc, am avut pentru porci, nu?
Veneau să se uite şi ei că era satul Eraţi îngrijorată atunci?
lor natal, dar... Pur şi simplu nu am putut să
Bine înţeles, dar erau şi mă gândesc la toate, atunci a fost
oameni străini, domnişorule, erau important să vină fratele să o ia pe
oameni străini care n-am văzut în mama la Şcoală şi pe tata că eu
viaţa noastră şi totuşi au fost curioşi şi stăteam acolo cu fiu-miu şi n-am ştiut
or venit, şi atuncea am scos purceii nimic de ei, ei or avut telefon mobil,
dimineaţa din sac şi am lăsat liberi , şi fiica mea cea mare şi cea mică dar
stăteam acolo şi ne plimbam prin faţa nu cu mine, eu am fost în apă, socră-
remorcii până să vină să o ducă de mea era la Uivar cu mama şi cu tata la
226
Şcoală, asta mică la o casă era acolo, Deci când au venit acei doi oameni
ea era îngrijorită că erau copii ăştia era apa aicea?
mici, nu... Da, da, da, şi au mers şi au
Bine, dar cel mai importante e făcut dezinfectarea acolo unde a fost
viaţa unui om, nu? fără apă, culmea, culmea a fost, Strada
Dar bine-înţeles, adică era cea Pardai, vă spun că şi în August,
mare, fetiţa, că cea mică era în burtica Septembrie încă era în apă şi-or intrat
ei şi ne-a fost foarte frică că ea a avut în casă mai repede ca noi care în
probleme la naşterea lu’ asta mică, nu douăzeci iunie am desfăcut casa, altă
la naştere, să ducă naşterea până la o firmă...
lună că tot a fost speriată că are Noi în douăzeci, nouăşpe
malformaţii, zicea doctorul, două decembrie am intrat în casă, să vă
utere a avut, unul care era normal şi spun, şi ei or intrat la întâi noiembrie,
celălalt care era mic şi ăsta mic mâhîhî, aşa de repede i-o făcut casa,
deranja pă ăsta mare şi ea nu are voie în trei săptămâni, părţile alea au fost
să facă nici un fel de efort, deci căşile gata.
absolut nici un fel de efort, a stat în Au fost primele case inundate, sau
par şi na. nu?
Să ne întoarcem la ziua de Da, sigur, primele case
Duminică! inundate dar au fost în apă, n-a putut
Şi atuncea, da, noi am stat nici măcar să intre înăuntru, mult
acolo, am lăsat purceii să pască afară timp, vre-o tei sau patru luni, nu ştiu
şi veneau ăştia cu maşinile şi filmau şi exact acuma, n-a putut să intre
fotografiau şi veneau şi străini, nu înăuntru c-o fost şi când au început să
ştiu, din Timişoara, nemţi or fost, facă căşile, a venit timpul acela ploios,
engleji or fost că nici nu-ţi dai seama n-a mai putut să intre cu nici un
cum or apărut aşa de repede şi pe tractor şi atuncea au venit cu maşinile
parcurs tot mai venea, şi după ce am şi au reparat şoselele. Din câte am
venit acasă venea că mama stătea pe auzit, aşa am auzit pe undeva, că
stradă, colo la fiică-mea, că am venit Otelecul are şi şosea, dear de unde,
acasă şi am stat la fiică-mea, nu pot să hahaha, Doamne.
vă spun cât am stat noi acolo, cam o Şi cum au fost repartizate firmele
lună, o lună şi ceva, am stat acolo, astea, pe străzi, sau...?
deci ei am stat până la capăt, numa’ Nu, da, deci numere de casă
mama şi cu tata, că după ce s-a dus au avut ei, numere de căşi şi, practic,
apa or venit ăştia cu dezinfectarea că şi stradă pentru că de pildă casa din
or venit cu nişte aparate specială să spatele căşii a fost la altă firmă, casa
dezinfecteze toate curţile, asta după fiind cu Strada Begheului...
ce a început lumea să dea afară apa că Begheului fiind Strada Begăi?
aici, pe strada asta, domnişorule, pân’ Da, aicea, de la podul mare
la colţ, vre-o trei luni de zile a fost pân’ la podul de fier, de cale ferată şi
apă, după ce noi ne-am mutat aicea. o porţiune până la podul ăstalalt, deci,
227
CORNELIU DRAGOMIR
vre-o treizeci de căşi cred că au avut cărămidă, dar numa’ faţada, eventual
de făcut ei şi ăstalalt, Rotari SRL a coridorul că era coridor deschis la noi
avut treizeci şi trei de căşi, care ultima cândva, majoritatea căşilor avea
casă era dincolo de Căminul Cultural, coridor deschis, după aceea a venit să
practic în partea stângă, prima casă vină moda asta că închidea toată
nouă, acolo a făcut Ratari SRL, a lumea coridorul cu geamuri, cu
început s-o facă, de fapt zidurile erau perdele, pentru flori, sau acolo, na,
toate ridicate numa’ trebuia pusă alţii le-a făcut cameră mică din
acoperişul şi tencuiala, dar a avut coridor, fiecare a făcut cum s-a
foarte puţini muncitori, n-a terminat gândit, na.
la termen şi or luat de la ei şi atunci or Era un fel de prispă, nu?
luat de la ei şi au dat la astalaltă firmă, Îăă, zicem noi staul, sau, staţi
Art SRL, ei or avut prima dată numa’ că îmi vine în cap imediat, îăă, cum se
o sută de căşi, după aceea a avut altul, spune, joj, cum se spune la coridorul
Cărbunar sau Cărbuneşti, eu ştiu, care ăsta, pridvor... şi casa noastră, jos, în
a avut iar aşa o sută de căşi sau câte Jakobos, unde am stat eu, tot aşa a
căşi a putut să ia atâta or luat că fost, cu coridor din acesta şi după
iniţial, deci prima şi prima casă a fost aceea am închis de am pus geamuri şi
două sute şi zece căşi, peste o am închis ermetic ca să nu mai intre
săptămână era deja două sute şapte praful şi una alta. Şi acuma m-am
zeci de căşi date pentru reconstruire, bucurat că o să primesc casă cu
şi pân’ la urmă s-a ajuns la trei sute i coridor din ăsta, deschis, şi firma asta
nu vreau să mint, exact, naiba ştie... n-o avut nici un coridor dechis, dar
Trei sute şi ceva, între trei-patru facem noi, facem noi, da’ cu timpul,
sute? cu timpu’ facem că mie îmi place
Nu patru sute că nu sunt... foarte mult şi noi am avut antreu dar
Nu, nu, nu, între trei şi patru sute nu era deschis că părinţii or închis
de case, undeva pe acolo? coridorul şi geamurile ălea toate le
Da, da. avem, tot ce am putut, şi geamuri şi
Da’ de ce se mărea numărul uşi, tot am scos afară. Geamul de la
caselor, casele se degradau stând în apă? camera lu’ mama a fost minunea
Da, da, nu, a stat în apă şi secolului! A pica cu tot, cu tot cu toc
fiind casă, chiar dacă n-a stat în apă, zidul, nici măcar sticla nu s-a spart
dar era apa subterană, sau poate noi domnişorule, nu s-a spart sticla şi a
nici nu ştim, eu una nu ştiu, poate că rămas pe jumătate în pământ şi când
a mers apa a început să se retragă, s-a am venit noi acasă am început să dăm
retras apa şi n-a stat mult în apă, dar cu sapa şi am dat cu sapa şi am scos,
fiind din pământ bătut şi din chirpici, aşa că avem, îăă, deci de la antreu am
că drept, în decurs de atăţia ani, în avut geamuri mari, mai mari, cum îi
general, fiecare casă faţada, acer era şi asta, dar, dar aşa erau împărţituri, deci
tânăr şi o avut şi câţiva bani, faţada, a în trei împărţituri, din ălea avem două
luat jos pământul bătut şi a pus din bucăţi, am trei rămase şi a trei era
228
puţin, puţin în geam, şi aia avem cu Păi cu dalta, cu baltagul sau

tot cu toc, şi din camera lu’ mama, vă cum să spun, bărbaţii or scos,
spun, geamul acela, în camera lu’ fiu- întotdeauna...
miu, acolo geamul s-a distrus complet Aveaţi târnăcop, sapă?
deşi era geamul aproape nou, dar s-a Da sigur, sigur, a, păi da nu v-
distrus complect, nu ştiu ce s-a am spus, până să desfacem noi casa
întâmplat, a fost lemnărie peste şi s-a pe şase iunie, până-n douăzăci iunie,
distrus şi atuncea uşile de la bucătărie, ce-am găsit, lopeţi, furci, bicicletele,
de la camera lu’ mama, de la antreu, cleştele, ciocanul, târnăcoapele, tot ce,
în spate de la bucătăria de vară, de la lopeţi, sepi, sape, tot ce am avut în
intrare, înăuntru, îăă, grajdul pentru pământ şi tata a ştiut unde sunt, o
cai, pentru porci, de vaci, plus a mai săpat, o săpat el şi le-o găsit. De pildă,
fost o ieşire, uşă spre stradă, toate la intrarea în pod, unde a fost scara, în
astea am reuşit să salvăm, am putut să spatele scării era un geam mort, geam
scoatem afară. mort zicem noi că înăuntru era un fel
Tocuri şi geamurile, cele care de geam iar în partea celaltă este zidit,
sunt stricate au fost în apă şi tocurile ştiţi, şi noi acolo am ţinut...
erau tocuri vechi, toc înseamnă ceea Un fel de geam închis ar veni,
ce este în zid, şti, şi erau vechi, apa ca un dulap... Noi acolo am ţinut că
cum a intrat, după ce a mers apa şi am erau două rafturi şi acolo am ţinut şi
vrut să-l scoatem afară s-a făcut... cuiele, şi cleştele, şi ciocanul, şi asta,
S-a umflat, s-a umflat lemnul cleştele cu care se pune în nas la porc
acela! şi lucruri din astea.
...s-a desfăcut complect, deci, Belciugele...
cum să vă spun, în strângeai în mâmă Da, care e la fiecare casă
şi aşa se sfărâmă... trebuie să fie dacă eşti la ţară, şi dacă
A putrezit. eşti la oraş trebuie să ai măcar un
A putrezit, da.... ciocan, şi acolo n-a ajuns apa, nici n-a
Putred, putred, putred... picat zidul acelaşi atuncea lucruri din
Da, da. astea noi, foarte mult, am putut să
Şi cum aţi scos celelalte tocuri? recuperăm, şi ce a fost totuşi în
Păi cum am desfăcut zidul, un pământ, aia tata tot cu sapa în
pic câte un pic, a rămas uşa zidată, am pământ, cu maică-mea şi cu mine, noi
tras-o afară... adunam, mama săraca, ooo, mama ce-
Încă mai era în picioare, uşa încă o găsit haine că în nămol erau băgate,
mai era în picioare? lua şi spăla, altele, toată curtea era cu
Da, dar uşile n-a păţit nimica, haine ca tot să fie salvat. Noi între
la noi numa’ spatele căşii s-a dus şi timp primisem deja haine, dar
restul a rămas în picioare, tot, nici degeaba că nu erau ale noastre.
acoperişul n-a picat, noi am dat jos Erau hainele pentru care a muncit
totul de pe acoperiş. o viaţă.
Şi cum aţi scos geamurile din...
229
CORNELIU DRAGOMIR
La noi este obiceiul să-ţi Anul trecut când a venit apa,

cumperi respectele înainte să mori şi goblenele mele au rămas în apă şi,
erau băgate într-o pungă de naylon Doamne, mulţam la Dumnezeu, şi
era în dulap, şi dulapul n-am putut să goblenurile şi macrameurile şi toate
deschidem în casă, şi atunci au venit au rămas domnişorule. Ei au pus pe
verişorii mei şi în spate au spart, aşa pat care au fost început să le fac, ei le-
am reuşit să scoatem şi am găsit au pus pe pat şi doar marginea s-a
înăuntru respectele şi, erau în apă dar udat şi restu’ nu, că am avut aşa
nu erau distruse, deci apa a mers goblen mare, „Luptele de la
destul de repede dinăuntru, din Amsterdam” , vai...
cameră, şi s-au uscat, pur şi simplu, Superb, e o artă, într-adevăr!
acolo înăuntru, dar s-a văzut că erau ... şi face şi fiica mea ce mare,
murdare, muma le-o spălat şi le-o cea mică nu, aia mică nu place nici la
întins colo afară şi s-a uscat tot şi, îăă, coasă nici la...
de pe pat, ce-am avut, plapumele, nu Poate că n-are răbdare?
erau murdare dar totuşi le-a spălat, tot Nu, nu-i place! N-are răbdare,
ea a uscat acolo. Tata săraca, săracu, da, da, n-are răbdare, fiica mea cea
mai scotea, tot, tot, şi până s-a dus la mare...
fiică-mea ea nu şi-a mai adus aminte În ziua de duminică, dvs aţi stat la
ce a mai făcut, aşa, era săraca, era dumneaei acasă?
aşa... Totul, nimica, după ce ei or
Dezorientată... plecat, că vă spun, pe la ora cinci o
Absolut... plecat fratele meu de aicea, între timp
Normal, era o experienţă... am ami vebnit în sat aicea, au mai
De aici până aici uita sau de venit alţi verişori de am, ne-am dus
aici până aici. înăuntru,nici n-am ştiut, după o
De la mână pân’ la gură, ştiţi că săptămână, că eu m-am întălnit cu
este vorba, la noi, la români... verişorii din Jimbolia, n-am ştiut,
Şi la noi e... domnişorule, deci, vă spun, a fost aşa
Şi la dvs, la unguri? o stare de şoc sau nici nu ştiu, veneau
Şi la noi. la noi la Timişoara şi zice „Nu-ţi
Bun, şi despre ziua de duminică ce aduci aminte că ne-am întâlnit?”, n-
va mai aduceţi aminte? am ştiut, n-am ştiut, după aia, cu
Şi atuncea, duminică când am timpul mi-am adus aminte „Da, sigur
venit, primul şi primul lucrau care l- că da, aşa a fost!”.
am făcut, îmi scuze... Bulversant!
Nu, nu, nu, eu îmi cer scuze! Da, şi după ce ei au plecat
...după ce marfa a dus fratele înăuntru, am mers în tot satul să văd
meu la Timişoara şi pe mama, şi pe unde am fost, până a fost, până n-a
tata şi pe fiul-meu, eu am venit aciea fost apă, acolo am fost, dar cu o
şi... frică!!!
230
În ziua de duminică, cam pe la a venit apa o venit ungurii cu

prânz? aparatele alea şi s-a oprit! Nu s-a mai
Duminică, aşa, după masă, pe înălţat, ştiţi? Chiar dacă a venit
la cinci, şase, da, da, şi nici n-am dincolo, din Timiş apa, cealaltă apă...
mâncat, nimic n-am mâncat până nu Debitul cu care intra apa...
m-am dus seara la nouă, la nouă Exact!
jumate am ajuns la Pustiniş, atuncea ...era aruncat în Canalul Bega.
am mâncat la familia unde am fost cu Prima dată or pus optişpe
cazarea că am fost de m-am întâlnit pompe şi pe urmă au venit douăzeci
cu ei pe şosea şi ea mi-a zis „Mă şi patru de pompe!
Magduş, hai la mine!”, m-am bucurat Vai de mine! Dacă nu erau ungurii
că acolo au fost şaptişpe familii, copii era prăpădul pe pământ!
peste copii, bagaje peste bagaje, Dacă nu erau pompe, tot
familia îmi zice... Ionelul era sub ape, dacă nu erau
Dar era şi veselie, cu atâţia douăzeci şi patru de pompe, au fost
copii? pompele noastre, dar pompele
Era, dar era o gălăgie infernală noastre erau în apă, eru în apă, nu se
că fiică-mea de aia s-a dus de la ei la puteau să funcţioneze.
Dumnbăviţa, că a lor casă n-a fost în Şi am rămas duminică, la ora şase,
apă şi nu trebuia chiar să se ducă din acum o să vă stresez cu „duminică la ora
sat pentru că casa n-a fost în apă, apa şase...”
era în curte şi o porţiune de stradă, Nici o problemă, şi atuncea,
dar în casă nu apă, a fost umed duminică, am început să merg, m-am
pământul, dar, şi când a venit acasă, dus până-n capătul Jakobos-ului,
în august, a fost umed pământu’ că încoace n-am putut să intru.
era apa freatică prea sus, dar ei putea Cu ce aţi venit?
să stea în casă, cum o fost şi alţii, că Acolo pe jos m-am dus pentru
or venit înapoi, după două, trei zile, că nu era apă, la Jakobos în jos n-o
degeaba a stat armata pe pod, că au fost apă, pe trotuar, nici pe drum, nici
început să meargă acasă. Care n-a pe unde, am putut să merg până la
avut apă în curte sau în... jumătatea Jakobos-ului, deci cum
Da, dar dumneaei văzând că vine spunem noi Strada a Doua, pentru că
apa cu atâta vâltoare s-o fi speriat? acolo a fost mai înalt şi acolo s-a oprit
Absolut, toată lumea, toată apa, deci până la jumătatea străzii că
lumea a plecat din sat... parctic acolo toate străzile au rămas,
În Ionel oamenii n-au plecat adică nu, una este reconstruită, pe
din sat tocmai că „Se opreşte acum, Strada a Doua zicem noi, zicem noi
se opreşte acum...”, dar apa nu s-a Strada a Doua.
oprit până nu a acoperit tot Ionelul cu Strada a Doua înseamnă Jakobos?
apă! Da, cum ar venii
Da, noi asta a fost norocul, că Circumvalaţiunii la Timişoara, ştiţi,
a venit apa, cam o săptămână după ce aşa e Jakobos la noi, na, şi atuncea
231
CORNELIU DRAGOMIR
până acolo m-am dus şi am văzut Când am avut gol, înţelegeţi,

unde este apa, în grădini, pe alocuri a până să vină remorca, iarăşi remorca
fost apă, pe alocuri nu, pentru că era ca să încărcăm, atuncea am mai tras o
u teritorii mai joase erau teritorii mai fugă şi am fugit, m-am dus şi până la
înalte, unde a fost mai jos acolo a fost cimitir să mă uit dar acolo, la cimitir,
complect... Când m-am dus eu n-am mai putut să ajung pentru că
duminică, la fosta noastră casă, deci la cimitirul era complect în apă, şi n-ai
numărul treizeci şi trei, încă nu era avut cum să ajungi sus.
apă. Erau şi crucile, nu?
Deşi casa de aicea nu se prăbuşise... Nu complect în apă, deci
Nu, nu... cimitirul este construit pe deal şi în
...era în apă, era în apă? mijloc, acolo, nu a ajuns apa, dar
Era în apă, dar nu, joi, joi s-a roată, roată, şi-n faţă fiind şanţ, adânc,
prăbuşit că eu Miercuri am ajuns la a fost plină cu apă, drumul a ost deja
Otelec, de la Timişoara, că am venit în apă, în faţa cimitirului şi, că pe
cu fratele meu... şi atuncea, am mai cimitir se poate merge de pe Strada
mers la copii, am mai scos ceva acolo, Pardai la cimitir şi se putea merge şi
la câteva case... din cealaltă parte, deci din adouă, din
După ora şase, nu? trei străzi, practic, se poate intra la
...da, da, am mai ajutat acolo cimitir...na, şi m-am dus şi până acolo,
să mai scoatem mobilă, una, alta şi să până unde am putut să intru, m-am
punem pe remorcă să fie duse, am dus şi deja terenul de fotbal era
mai pus, băieţii, îngrăşămintele complect inundat, în faţa terenului de
chimice de acolo, ce-a apucat să nu fotbal până la trotuar, era un. Adică
rămână în apă, că se ridicase apa bune este şi acuma, un fel de lac, dar
de tot, deja, eu nici nu am ştiu că natural, cum s-ar zice, dar nu ştiu, nu
fratele meu este în sat că noi eram cu ştiu, e un lac...
gineri-meu acolo, cu remorca, pe E un lac......dar nu-i mare, cesă
strada lor ca să salvăm de la nişte vă spun, poate nici jumătate de hectar
familii tineri bunurile, că acolo este nu-i...
strada populată, este satul cu cei mai Dar dvs îl ştiţi, aşa...
mulţi copii mici, îs majoritatea tineri, Îl ştiu de copil mic, s-ar putea
şi ne-am dus acolo să ajutăm şi când a ca de acolo să fi fost construite căşile,
plecat cu remorca... ştiţi, şi atuncea au scos pământul şi a
Pe la cât a plecat remorca? rămas colo şa o groapă...
Ooo, gineri-meu a cărat în Şi dacă este înaltă pânza freatică
continuu, de dimineaţă până seară că iese apa, că izvorăşte, nu?
cine l-a văzut l-a oprit, hai’ncoace, De acolo nu iese apa pentru că
ajută-mă, şi el... şoseaua
Dar Duminică la ora şase aţi Nu, de acolo că...
plecat să vizitaţi, Joj, nu, acolo a fost apă în
groapa aceea, de ce, pentru că era
232
forată fântâna arteziană care Ăîî, unii veneau, alţii nu,

încontinuu curgea, care când am fost acuma vedeţi cum, ăîî, care, fiind
eu copil, toate fântânile erau fântâni rude, fiind vecini, fiind nu ştiu ce, mai
arteziene, aşa ţeavă groasă, aşa gros a venea un copil de la Timişoara,
venit apa... şi-n Jacobos, şi-n cimitir şi fiecare care cum o putut aşa o cărat
pe unde am putut să intru, m-am dus lucrurile, cu ce, alţii cu căricuirul, alţii
pe strada de la Biserică în jos, că apa cu căruţa, alţii, care cum o, aşa un
încă nu era... tumult a fost la un moment dat acolo
Către gară, către Ionel... la colţ la Biserică că o trebuit să stea
Da, în general nu era apa... militaru şi să dirijeze că unul venea de
Cât aţi reuşit să coborâţi? acolo, altul merega acolo, strada
Aia, cred că Miercuri era deja îngustă, n-ai avut loc, vai...
apa până la Biserică, dacă nu... Păi În ziua de Duminică şi
dacă, la gară nici cum, la gară nu catolicii au slujbă, nu?
puteai să ajungi, păi teritoriul ăla şi Da, dar n-a fost slujbă.
până aicea la Căminul Cultural, A fost o duminică fără slujbă! Da’
dincolo de Căminul Cultural era totul preotul a fost prezent acolo?
în apă, doar Strada principală era fără Domnul părinte, şi pe el am
apă, la gară aş fi putut eventual să fost supărată, dar a trecut, Sâmbătă
merg dacă mergeam pe dig, ştiţi, dar seara am stat la colţ la Biserică cu mai
nu mi-a venit în cap... multe persoane, acolo, cu bătrâni şi
Ei, normal, acuma vrem doar aşa, am aşteptat să văd ce face cu bătrânii
să vedem... şi atuncea a venit militarul să spună
Nu mi-a venit în cap că că, de la jandermerie, că îi duce la
puteam să merg pe dig, de la podul Uivar la Şcoală, alţii care au unde să
ăsta să merg pe dig şi să merg al se ducă, acolo îi duce la Şcoală şi
gară... soacră-mea era în cărucior, că nu
Dat gara, clădirea gării era în apă? putea să umble...
Era în apă, dar asta am auzit, Au Doamne...
am auzit că cel care stătea acolo, Şi fiică-mea a rugat pe domnul
familia aceea, Luci, nu ştiu cum o mai părinte să lase să meargă sus la
cheamă, numa’ ştiu că pe ea o cheamă parorhie, că Parohia a fost construită
Luci, ei or stat în gară şi au fost din banii satului şi cine a mai ajutat,
evacuaţi de acolo, mi-a zis Luci că şi austriecii, ei aduceau nouă bicicleta şi
la ei a intrat apă... haine şi lucruri, lucruri au fost
Eraţi curioasă să......şi să ajuţi pe vândute pentru noi şi din banii aceea
cine, dacă ai fost rugat să, şi dacă n-ai s-a construit parorhia, şi noi am
fost rugat când ai fost acolo şi ai considerat că e Parohia satului, nu?
văzut că... Normal, şi este a satului,
Veneau oamenii, „Hai să mă ajuţi Biserica este a comunităţii, nu este
să scot!”... Biserica a lu’...
233
CORNELIU DRAGOMIR
Şi să stea acolo, să nu stea stradă care o avut şi cinci-şase căşi

afară în frig, că mai şi plouase, era un care o avut cal, oi or avut acasă, ori
frig teribil, şi a zis că nu poate pentru porcii, nu exista casă în Otelec,
că trebuie să ducă pe maică-sa la eventual, una doua la care erau foarte
Timişoara. Eu pe la unsprezece bătrâni şi nu puteau ă mai se ocupe de
noaptea m-am dus dincolo de pod să porci, dar în rest fiecare o avut
văd şi încă ardea lumina şi el era sus porcărie, dar fiecare o avut gunoi şi
în casă, la etaj. gunoiul a fost în apă, apa venind şi
N-a vrut să vă lase în casă să întorcând tot. Păi da, acolo jos, la
intraţi? numărul treiştrei, unde am avut noi
N-a vrut... casa, unde am avut eu casa, nu natală
Şi ce-a zis, cum a argumentat el că am avut şase ani când or cumpărat-
că... o părinţii, dar acolo, de-acolo m-am
A spus foarte clar, nu poate că măritat, grădina, anul ăsta, m-am dus
trebuie să pună pe maica-sa la să-l lucrăm, în toamnă nu am apucat
adăpost, dar a fost ora unşpe şi încă să-l lucrăm şi anul ăsta ne-am dus să-l
mai era în casă. lucrăm şi am mers, n-am putut să-l,
Dar nu v-a lăsat nici în casă, nici ăsta, să-l arăm, numa’ cu discul am
în clădirea Bisericii? făcut. Porţiunea în locu casei şi în faţa
Biserica a fost descuiată dar la casei, fosta casă, vreau să zic, este
Biserică a fost numai lumea să se numai paie domnişorule, este paie,
roage că a ieşit afară că tot aşa era este numai mizerie că acolo s-a oprit
încontinuu o circulare că lumea care a apa...
plecat a stat la colţ, a intrat şi se ruga Asta am vrut să zic, zic, că,
şi după aia a fost urcaţi în maşină şi deci am văzut tot satul, am mai ajutat
duşi. ce am mai ajutat, cu una, cu altul am
Mulţi oameni credeau atuncea mai mai lucrat, după aia m-am dus acolo
mult decât oricât în minunea asta, magia unde stă fiică-mea să merg să văd cu
asta numită religie? ei, dar între timp...
Îăă, d’bine, bine înţeles, dar Pe Strada a Treia, nu?
peste tot asta e oribil, „Ne-o bătut Nu, nu Pustiniş, îăă...
Dumnezeu că suntem rău, ne-o bătut Aţi plecat în Pustiniş seara, pe la
Dumnezeu că suntem răi!”. cât, dacă la ora unsprezece eraţi aicea?
Foarte, foarte frig! Îăă, târziu o fost, târziu o fost
Extraordinar de frig a fost! Era frig şi că, în orice caz, nu duminică am fost
bătea un vânt rece, rece ca ghiaţa, aşa aici, Sâmbătă am fost aici, sămbătă
un vânt rece a fost, şi mirosul ăla de am plecat pe la unşpe, duminică am
peşte mort n-am să-l uit niciodată! plecat pe la zece când nu era mare
Apa ce culoare avea? întuneric deja, nu era pe cărare
Murdară, murdară, şi cu paie şi întuneric când m-am întors cu
cu, păi vă daţi seama, a fost peste o Fironca p şosea, că mergeam pe jos, şi
sută şi ceva de vaci în sat, nu, o fost mi-a zis Fironca să merg la ei şi
234
atuncea nu m-am mai dus împreună Caritas, nu cred că Caritas, e altceva,

cu fetele la dormit, am lăsat pe ele nu ştiu cum îi spune, şi a avut grijă de
acolo, la casa aia, acolo, spre Otelec, bătrâni.
în Pustiniş, acolo este casa, acolo a Am primit Parohie la
doua casa, din partea dreaptă, stângă Dumnbrăviţa şi acuma Hanrry are
cum mergem noi înspre Pustiniş şi, e acolo Parohie. Ei, el a doua zi, deja a
o familie tânără care ea este din fost aicea, în maşină, cu fel şi fel de
Otelec şi s-au căsătorit şi ea s-a mutat ajutoare, cu eugenii, apă, sucuri...
acolo. vedeţi ce înseamnă sufletul unui om,
Mai erau oameni, când v-aţi dus un suflet cald, că reclamaţiile vin şi trec...
spre Pustiniş, mai erau oameni? Un băiat din sat, care este şi el
Sigur că mai erau care au fost preot, acum câţiva ani a fost sfinţit, el
scoşi de militari şi nu puteau să a venit de la episcopul Catolicilor din
umble, au mers mai încet, eu m-am Timişoara cu fel şi fel de pachete,
întâlnit, chiar acolo la colţ cu op atâtea câte am primit atuncea,
familie, chiar de pe strada noastră, domnişorule, cred că în viaţa mea,
adică strada lu’ fiică-mea,soţ şi soţie, niciodată nu am avut. Nici la nuntă
şi soţia proaspăt operată a fost la nu au fost atâtea sucuri că, nu ştiu, a
picioare că avea tijă pusă din metal şi fost un gest extraordinar, o adus
nu putea să meargă, cu ce să ajungă ei portocale, banane or adus, bomboane
la oraş, că vor la oraş că au rude acolo or adus, care, noi nu obişnuim, m-am
şi au unde să stea dar cu ce să se ducă obişnuit aşa, îăă, ne-a părut rău să
şi-a venit o maşină mică cu un domn, dăm banii pe aşa ceva pentru că au
nu ştim cine a fost, şi că vrea să ajute fost lucruri care a trebuit pentru
să ducă pe cineva la Timişoara, că are altceva să dai bani, nu? Acuma mai
drum să se ducă înapoi şi atunci mâncăm...
familia aia mei au fost duşi acasă, Sau gândit să vă îndulcească
până acasă la scara blocului... viaţa!
Un adevărat om, că la noi la Dar nu ştiu, a ost un gest
români se spune că „A fi om e lucru foarte frumos şi aşa mergea lumea,
mare, a fi domn...” cum se zice, ca la zahăr, dar aşa o fost
Da, şi atunci restul oamenilor că, aşa şi atuncea luni am dormit
care tot aşa, n-au putut să umble sau acolo, am mâncat acolo, luni
n-a avut cine să ajute, ăia au fost duşi dimineaţa am venit să caut copii, şi
o parte la Şcoală la Uivart, o parte la atncea iarăşi m-am dus înăuntru în
Şcoală la Pustiniş, din ce am auzit eu, sat, atunci m-am întâlnit cu Göbỹ, i-
şi după aceea, a doua zi, duminică, i-a am spus să-mi scoată câinele şi luni
repartizat, a dus la Jimbolia, la seara mi-a adus câinele.
Georgiu Băi. Este o familie de bătrâni Care câine, câinele de l-aţi lăsat
care şase luni a stat la Georgiu Băi. aicea sau...
Acolo au fost fete, domnişoare, care A rămas înăuntru, în casă,
n-a avut ajutor social, nu ştiu dacă Göbỹ a trebuit să intre în apă, ca să
235
CORNELIU DRAGOMIR
poată săî scoată câinele, câinele n-a În margine, dincolo, la Bega,

vrut să iasă din casă după noi... acolo...
Un câine credincios casei în care a Deci porci, cu vacile, totul era
stat! împreună?
Nu ştiu, asta a fost reacţia lui... Tot, tot,tot, bine că vacile le-o
Dar ştiţi că sunt câini care rămân, legat de căruţă, care a legat, care nu a
când moare stăpânul lor eu rămân la lăsat să meargă la păscut...
cimitir... Slobodă, nu?
...şi am mai rămas cu ceva, ...şi porcii la fel, păi, ăîî, şi la
atunci când vine timp urât, câinele televizor am văzut un film că au fost
intră sub pat la mama, intră înăuntru nişte vânători,a fost făcut un film de
şi se pune sub pat şi acuma când a aici, în porţiunea asta, nu-i cunoscut
fost vreme noroasă, acuma vine terenul şi o fost găsit porc de casă
ploaie, acuma vine ploaie, a simţit împreună u mistreţi.
câinele, şi tot se zicea, se zvonea vre-o Ei, aş?
trei săptămâni, patru, că iarăşi iese Păi da, dacă au fosta acolo
Timişul căî vine ploi, este torent, şi nu liberi, păi ăia s-au dus, nu, n-o mai
ştiu ce, nu Timişul a fost problemă, venit înapoi, odată ce i-o dat de
numa’ sus, în Ardeal, Harghita şi mâncare o mers şi când s-a întâlnit cu
Covasna şi Bistriţa, na, şi câinii erau turma de mistreţi, sigur că n-o mai
în alertă. venit înapoi în sat, nu? Sunt unii cu
Biserica cred că a fost porci, mistreţi sau porci de casă...
deschisă, da, a fost deschisă că şi Când au început să se instaleze
mama înainte de a pleca cu maşina, corturile?
mama şi tata au intrat înăuntru, A doua zi, a oua zi, duminica a
Biserica a fost deschisă numai casa început să vină încoace cu pături,
Parohială, că e rece în Biserică, nu e cu..., corturi încă nu, cu corturi şi cu
ca în casă, dacă e rece afară şi acolo e din astea, deci, eu când am plecat,
rece... miercuri, deja erau câteva corturi...
Sigur că da, mai ales că e şi tânăr. D’abia miercuri, deci duminică,
Da, este foarte tânăr. luni, marţi, oamenii au stat sub cerul liber...
Ce vă mai amintiţi din ziua de Da...
duminică? Că a plouat...
Duminică nu mai, nu mai ţin A plouat, domnişorule, a
minte, atât că am stat pe pod şi am plouat...
văzut numa’ apă, şi apă, şi apă şi asta Oamenii stăteau în ploaie...
m-am întors şi am plecat şi nu am mai Că animalul era legat de
văzut apă, dar mirosul tot l-am simţit, căruţă, nu? Majoritatea au reuşit să-şi
şi am lăsat porcii, acolo am lăsat liber ducă în Pustiniş că au fost multe căşi
că n-am avut ce să-i dau de mâncare. care au putut să-i ţină, cp nu toată
Dincolo de Bega? lumea o avut, deci fiecare casă a avut
grajd, dar n-a fost vacă înăuntru şi
236
atuncea, care a putut, le-a dus, mai este fier, rupturile de lemn şi este, nu
ales care a avut cinci, şase, şapte, eu a fost casa mea, s-ar putea să nu fi
ştiu, n-a avut unde duminica şi luni, fost aşa de tare afectată că nu a fost
au stat în ploaie... casa mea ca să o văd......dar aţi simţit că
Când stăteaţi duminică, mi-aţi spus se rupe ceva din dvs......păi da cum să nu,
că stăteaţi pe pod şi priveaţi cu înfrigurare eu de asta mi-a fost frică să nu fac un
apa......şi luni, păi da’ asta este un infarct, pentru că „Distonocalm”, an
sentiment de nedescris, că de pe pod, luat şi un „Distonocalm”, pentru că
pe unde ai văzut ochii, şi-s stânga, şi- eu nu am voie să păţesc aşa ceva,
n dreapta, încoace, cum te uiţi, era normal ar fi trebuit să vin, bătrânii
numa’ apă, apă, apă, un pom, un erau aicea, nu şi copii şi, a trebuit să fi
arbuşt, nimic n-ai văzut! foarte tare şi doar cu timpul m-a mai
Ce simţeaţi atunci, ce gândeaţi? trecut aşa, dar când îmi revin
Nu pot să-mi dau seama că amintirile, atuncea iarăşi acea senzaţie
nici, mă gândesc că e şi panică, sau de neputinţă, de nu şti de care să iei
nici nu pot să-mi dau seama că în şi ce ai foi vrut să faci şi fiică-mea
ruptul capului nu mi-a venit în cap că când o încărcat înăuntru, mama asta
are să cadă casa noastră cu toate că nu ducem, ş’aşa este deja folosit şi ce
am văzut cum s-a prăbuşit aia de pe să mai fac că vine apa şi îl ia...
colţ, dar eu aşa am crezut că a noastră Încercaţi, măcar, să salvaţi ce e mai
e toată din cărămidă că era o tencuială nou, ce e......da. Eu am fost foarte
ca şi aici, ce, nu aşa, neted a fost, ooo, intrigată în sensul că nu ştiu, atunci
o plăcere a fost să vărui. când am împachetat actele, cum să vă
I-a ziceţi-mi, când aţi văzut casa explic, actele şi pozele, că am auzit de
aceea picată, că... la televizor, cei de la Foieni, un
Sâmbătă, la ora trei, la două cioban a spus că nici măcar pozele nu
jumate, jos la capătul străzii, la are, nici măcar amintire nu are, pentru
intrare... că şi pozele au fost late de apă, la ei o
Aha, când ne-aţi povestit că venit repede apa, mai repede ca noi.
munceaţi la dig? Practic tot trecutul.
Da, da... Da.
Aţi fost traumată, vi-a rămas casa Nu mai are decât un viitor!
aceea în minte, nu? Da, dar eu am fost inspirată,
Absolut, absolut... primul lucru, şi aicea multă lume a
Dacă ar fi aşa să ne povestiţi, cum pierdut actele, actele de le pământ,
ne-aţi reprezenta-o, cum aţi... actele de la casă, au rămas înăuntru,
Nu ştiu, decât la televizor, că au luat numa’ buletinul şi cu asta
fac în continuu comparaţii, când am basta, dar eu am băgat într-o plasă, vă
văzut la televizor turnul din spun, toate actele şi cu casa şi cu
America......Wold Trade Center......exact pământul şi pozele ce-o avut părinţii,
aşa zgomot a fost şi aicea, doar aicea tot. Ce a rămas, am avut aşa un dulap,
ai mai auzit rupturile de lemn, că nu sus era cu vitrină, după aceea era un
237
CORNELIU DRAGOMIR
dulap aşa, un minibar, se zice minibar, Nu, este un fel de plapumă

dar eu nu am avut bar, am avut umplută cu...
farfurii şi câteva bibelouri care nu mi- Nu este plapumă, este dună,
a intrat, pe care le-am avut acolo. De că plapumă este cusută aşa, în carouri,
aicea, de sus, bibelourile care le dar duna care are patru kilograme de
vedeţi, domnişorule, astea toate au puf înăuntru, şti? Noi iarna cu aia ne
fost salvate, nu s-a spart, cruciuliţa, acoperim...
aia de acolo şi mai sunt două de la E ceva specific dvs.
mama la fel, nu s-a spart, acuma, Specific de la ţară, nu numai
portret, pozele alea d’acolo, toate... noi avem, auzi, cei care...
Deci a picat casa, casa nu a picat, Nu, că la mine nu este aşa ceva.
numai s-a dărâmat... Nu?
Casa nu a picat, numai pe Nu, că nu este,noi numai plapumă
dulap, ştiţi, dulapul şi zidul dintre avem.
două camere. Eu acuma am vândut două că
Era un dulap gros, cred că... mi s-o băgat şobolanii înăuntru, am
Un dulap masiv, în şaizeci şi vândut la ţigani pentru oale, că dacă s-
nouă a fost cumpărat pentru mine o băgat şobolanul înăuntru rău a ras-
când m-am măritat... o, ştiţi, husa din interior a ros-o şi
Zestre... atuncea am zis că nu mai îmi trebuie.
Zestre... Oricum, eu am primit aicea de la
Dar nu aţi păstrat dulapul, l-aţi ajutoare, am primit de la Timişoara
aruncat? alta, tot de la Timişoara de la nişte
Nu, dar a trebuit să taie oameni am primit plapumă tot cu
spatele, ca să putem scoate hainele că puf, cu aia mă acopăr eu, asta ce-am
erau şi cu ale albe, şti, şi atuncea primit de la nişte arabi, n-o, nu pot să
hainele care erau pe umeraş, aia n-am vă arăt acuma.
scos afară, au scăpat, nu ştiu, aia n-a Nu, lăsaţi...
prin apa pentru că erau puse cu huse Dar călduros, enorm
şi nu a trecut prin huse, nu a ajuns domnişorule, i-a priviţi...
apa înăuntru, ce-a fost jos, aia a rămas Oau, foarte pufoasă......şi aşa
în apă ş nici n-am putut folosii, a fost culoare frumoasă, asta a primit-o tata,
nişte huse pentru dune şi pat şi fiind a venit o maşină mică cu nişte arabi...
una peste alta... Dar vedeţi că oamenii se gândeau la
Huse pentru dune? dvs?
Da, pentru dune. Da, noi am avut şi noroc
Saltea, plapuma? pentru că noi am fost primii în apă,
Nu, duna şi plapuma, da, şi se alţii or primit fierbător de ceai şi de
este acoperitoare de la pat, este puf, cafă’ şi când o aflat că noi am primit
cearceaful plic, este puf de găină, plapumă şi ei au primit numa’
gâscă, na! fierbător, ei au fost supăraţi. Dar aşa a
fost, omul a mers, el a scos şi ţi-a dat
238
în mână, şi cu asta basta, a mers de la paturi şi dulapuri, au pus acolo la

casă-n casă, unde a fost casa picată, şi Şcoală şi de acolo oamenii au obţinut.
i-o dat în mână, ce-ai primit, aia ai El a stat acolo şi înainte de
primit, no! inundaţii......şi eu am stat acolo înainte,
Ştiţi, asta a arătat adevărata dar nu înainte de inundaţii, deci eu
faţă a unor oameni... când m-am mutat la mama, în două
Credeţi în sinea dvs că apa a mii unu, în două mii doi şi a murit
schimbat oamenii? bărbate-meu, că a sta şi el aici. Ce îmi
A arătat adevărata faţă care a mai aduc aminte, asta ţiu minte, că în
avut fiecare, au devenit egoişti, adică fiecare seară m-am dus în sat, ca să
nu că au devenit, pur şi simplu au văd, în fiecare zi m-am dus în tot
arătat egoism. [respondenta oftează satul ca să văd, ce este, cum este jos,
adânc] o fost şi din Austria, de or venit,
Foarte rău că s-a manifestat aşa! prietenii noştrii care sunt înfrăţiţi cu
Nu toată lumea a fost aşa, eu satul nostru, dar eu nu m-am întâlnit
ţin minte când a venit patul, este cu ei.
dincolo, la mama în cameră, cred că Da, că ne-aţi arătat acea revistă.
cinşpe, treizeci au venit în total din De pe internet au aflat, au
care cinşpe a primit Ionelul, cinşpe a aflat ce s-a întâmplat la Otelec şi
primit Otelecu’, aşa o fost... sau imediat au venit.
patruşcinci o venit, cinşpe Ionelul şi Perste noapte, pe inundaţii, becurile
treizeci Otelecul, nu ştiu exact, nu erau aprinse?
vreau să spun neadevărate lucrurile, şi A, nu că n-a fost curent.
noi eram pe listă şi a trimis cineva Când s-a întrerupt curentul?
vorbă să mă duc să iau să dau la A fost întrerupt imediat,
Andreea, Şcoala este pe colţ, numai curentul, păi da vă dai seama, vă daţi
ce am ajuns acolo şi, sigur că ne-am seama, casele jos, cine a plecat şi a
bucurat, şi îmi spune cineva să pleci uitat frigiderul în priză, nu, cine a avut
repede că iese scandal mare. Când o atuncea în cap să-şi scoată frigiderul
aflat lumea că a venit paturi, vă daţi în priză? Şi becul a lăsat, poate nu
seama că multă lume a stat pe jos, o numai frigiderul, şi alte lucruri care...,
dormit pe, cine unde a putut nu, a nu toată lumea a fost lucidă ca noi că
început să vină lumea şi a ieşit un a avut totul înpachetat, exact eu,
scandal şi cu certurile şi dacă aş fi sâmbătă la două jumate, am stat acolo
putut aş fi renunţat numa’ să nu facă şi am ajutat, n-am crezut că vine
scandal, dar erau bătrânii, n-am avut totuşi apa şi intră-n casă, nu m-am
nici noi pe ce să ne culcăm. Fiică-mea putut închip, închipui ce înseamnă să-
ne-a dat ceva paturi, dar n-o ajuns că ţi intre apa-n casă . eu am crezut că în
fiu-meu, de pildă, a dormit pe jos şi a jumat’ de oră aia se duce-n jos sau hai
fost bine că am putut să primit o zi, două, maximum trei , nu, dar nu
paturile alea. Vă daţi seama, a mai aşa, să-ţi vină de doi metrii apa, vai de
venit alte paturi, după aceea alte mine.
239
CORNELIU DRAGOMIR
Rudico, Rozalia, nu Biro ar fi avut palat, dar nu-i drept,

Veronco, Veronica, Rozalia, ea era nici nu are, nici nu are...
încontinuu cu lacrimi în ochi că a fost Ia spuneţi-mi cu barca, cum vă
şi printre, cumva lăsată afară printre descurcaţi cu barca?
construcţii, nu ştiu, s-a sărit, a fost Barcă, păi de ce?
ceva aranjamente şi, chiar şi cu asta s- Ca să mergeţi prin sat când erau
a întâmplat, că la unii din Strada inundaţii.
Principală să fie făcută casa mai Ce vorbiţi, îăă, o fost câteva
repede, a lăsat aici câte cinci, şase căşi bărci aduse aicea dar cine a ajuns la
şi or sărit şi au făcut în partea aceea, bărcile alea? Păi nu toată lumea a
pe Strada Pardai, cinci, şase căşi şi ea ajuns la bărci! Or fost câteva persoane
când a văzut că la vecina ei face casă care erau mai băgăcioase sau eu ştiu
şi ei nu,a făcut aşa, numa’ nu a ştiut cum, eu n-am reuşit să intru înăuntru
altceva să facă decât să plângă şi să cu barca. Gineri-meu a reuşit, el s-o
blesteme. Vai de mine, asta i-am spus, dus după trei săptămâni.
să nu blesteme, încetu cu încetu se După trei săptămâni, dar în
face, am auzit şi la televizor că se perioadele astea de criză: Luni, Duminică?
reface la toată lumea şi încet şi uite Da, da, una sau vre-o două
am tot zis că „La noi, uite, o bărci, atâta, numa’ atât, numa asta
început...”, la ea încă nici nu a fost două, de la Biserică a pornit ori
cărată molozii şi la noi deja a fost încolo, ori încoace. Acolo pe cale
ridicat zidurile, dar numa’ zidul a fost ferată o fost o familie tânără, nu, nu,
ridicat. Nici geamuri nu au fost puse, nu, nu-i tânără că-i bunică deja, dar
nici acoperiş, nici, numa’ zidul o fost nu-i bătrână, că are vre-o patruzeci de
ridicat şi ea săraca tot se plângea şi se ani, ea era de la „Ape”, a lucrat la ape
plângea. La urmă, când am primit pat, şi ei i-a dat barcă.
ea a venit să îmi spună „”Du-te Au cunoscut-o, nu?
repede că a venit parul!”, era un fel de Păi a spus cine este, unde a
extensibil, când s-a aflat6 de cineva că lucrat şi automat a primit barcă şi au
a primit, a fost descoperit, imediat a intrat înăuntru, unii au scos bicicleta,
mers şi a anunţat, asta a fost, totuşi, o alţii motoreta, să care în saci pentru
treabă bună. Restul comentau, alţii animale, le-o dat, că am vorbit, şi
strigau că „Îţi este rudă!”, că de ce nu mama, şi tata, şi nouă nu ne-o dat
ştiu ce, cei care erau aicea cu barca şi tata a văzut că ei au cărat
împărţitul or zis că nu ei au făcut afară, şi a suferit...
tabelul, că Uivarul, când au venit şefii A suferit mult...
de la Uivar încoace au zis că nu ei au Da, aşa o fost, şi a auzit de la
făcut tabelul, or făcut cei de la Otelec, cineva că o sută de mii şi tze duce
că de aia a zis ş Biro Lotzy, vecinul înăuntru şi chestii din astea.
meu, consilierul, că o fost, au fost Deci începuse deja să ceară bani?
oameni care au batjocorit tot. Nu ştiu Da, da, şi normal, barca care a
dacă pe drept că dacă era pe drept, şi fost oficială, din câte ştiu, aşa a zis
240
domnul director că s-a stricat, staţi să să piardă că pământul ce au cumpărat

văd dacă zic bine, o piesă de schimb, ei, un hectar şi jumătate, o fost să fie
că era barcă cu motor, o piesă de cu restul pământului al fostei gazde şi
schimb şi s-a dus la un fost coleg de- tot aşa au rămas cu tot pământul
al meu de lucru de la Ionel ca să-i împreună cu al nostru. Nu a avut
facă, că el e strungar şi asta a fost nimeni, nu au avut nici ei bani de
problema. Să-i facă la strung şi cam avocat şi iaca ne-au dat înapoi
peste o oră să fie gata, că erau cei de pământul, în orice caz... Vis-a-vis de
la televiziuni aicea, că nouă ne ne-a casa lor a fost un fel de şopron
dat barca că nu poate, era pe la şase semideschis, deci o parte a fost
seara şi nu mai e timp, şi am stat deschis, o parte a fost închis, unde au
acolo la colţ cât am stat... Nu era şase, avut şi cocina de porci, unde au avut
la ora cinci o zis că sunt ştirile la cotarcă şi pentru tineri a fost făcută
televizor şi se pregăteau să intre în dintr-o cameră de vară, dintr-o
emisiune. Stăteau pe trotuar cu bucătărie de vară a fost făcută o
aparatele lor, că ei erau foarte aproape cameră pentru tinerii căsătoriţi şi aia o
de apă, la un metru şi ceva, şi se picat.
trăgeau mai încolo, mai în spate că Cu totul?
apa tot se ridica, ştiţi? Nu voiau ca să Da, da, aia o fost prima dată, a
intra apa în aparatele respective lor casă, complectamente, nu a picat,
mergeau puţin mai sus şi încercau să dar a fost nelocuibilă, ei au dărâmat,
emită de acolo din colţ, în partea asta, începând cu ţiglele ei or luat tot şi
înăuntru, în partea cealaltă. Acolo după aia restul, dar ar fi picat
erau două căşi distruse, unna era complect pentru că în geam ar fi avut
partea care o sta, patru camere a avut o floare, fără să îi pună cineva apă, ce
pe stradă, patru camere pe stradă, crezi, floarea aia a trăi două luni de
plus ce a fost sus în curte, în zile, fără un stop de apă şi a fost
bucătărie. Acolo au stat o familie de sinistru să vezi casa, că pică casa şi
ţigani, oricum, erau foarte curaţi şi floarea în geam trăieşte. Era aşa o
aveau, au avut persane pe jos, foarte floare care se duce-n sus, absolut tot
curat, foarte bine or stat... geamul a fost plin cu floarea
Nu, ţigan nu înseamnă nespălat respectivă.
şi... Şi apă de unde avea?
Oameni curaţi, dar or lucrat la Nu ştiu, nici măcar nu o putut
fabrica de tramvaie de la Timişoara, să plouă înăuntru, în casă, acoperişul
amândoi, şi tata şi mama şi fata şi a stat şi floarea a trăit. Na, în orice
bătrânul, şi băiatul şi... na, după aia au caz, deci lucruri din astea pe mine m-
vândut blocut că nu au putut să a prins, care pe altul nici nu a
plătească întreţinerea că a costat mult interesat.
şi de banii ăia a cumpărat casă aicea şi Normal, să vezi floarea în geam...
or mai avut bani, s-or băgat de ş-or Că mă întâlneam cu ei
luat şi pământ, dar până la urmă şi aia întotdeauna, când mă duceam după
241
CORNELIU DRAGOMIR
pachete, să ridicăm pachetele de pe o Probabul că or să bage, aicea

săptămână, a fost şi ei în aceeaşi zi cu este puţul, or căutat petrol ţi or dat de
noi că noi am fost anunţaţi că stăm la gaz.
Timişoara, eu tot am luptat să stau în E o pungă mică?
Bogza, că tata acolo a stat, şi în casa Nu ştiu, habar-n-am. Asta nu
întâia nu m-a primit, dar în aceeaşi zi. ştiu, şi, ăîî, foarte, foarte mult, vre-o
Erau împărţite pe zi, o zi Ionelu, o zi două săptămâni, cu siguranţă, că era
Otelecu, în ziua asta cei care stau lumea aşa, în disperare, şi după două
înăuntru în sat, în altă zi cei care sunt săptămâni încep încet, încet să vină
puşi în altă zi, că şi în Jimbolia au fost toată lumea acasă, care nu o putut nu
care au stat. În spital au stat în o venit, degeaba au stat militarii peste
Jimbolia, au fost în fost cazarmă a pod că nu e voie să intre înăuntru că
militarilor a fost cazate familii de la era vorba să fie de boli şi că nu e voie,
noi, din Otelec, alţi au stat la oameni na, până au adunat animalele moarte,
înăuntru, în oraş,la Jimbolia, oameni da’ erau o parte din oameni care
de la Otelec, cum au ajuns acolo nu adunau animalele moarte şi o parte
pot să-mi dau seama, dar au fost, cred care scoteau din căşile afectate.
că ştiu, a venit primarul de la Jimbolia Dar asta viam să vă întreb, a fost
şi a anunţat că o sută de familii, deci o izolare?
sută de familii pot să locuinţă de Na, da, a fost izolare mult
dormit la Jimbolia şi aşa au ajuns timp, mult timp, a fost, acuma nu ştiu
câteva familii acolo, zece, douăzăci, exact, două săptămâni, trei săptămâni,
nu ştiu exact. s-au întâmplat multe dar a fost izolat, dar oamenii, totuşi,
evenimente la care nu vă aşteptaţi? or venit înăuntru, în fiecare zi a venit
Da, da, da, nu, nici, deci cineva că după aia au început să vină
adevărul este că noi am foarte ajutaţi, ajutoare şi au băgat la Biserică, după
şi acuma toată lumea aşa zice, dacă nu aia au băgat ajutoare acolo, la fosta
ar fi fost cealaltă apă în August, noi clădire a CAP-eului, că nu a fost
am fi fost deja comună, localitate altundeva unde să bage, şti...
europeană. Că au venit aici, cum se Multe clădiri lăsate?
zicea, că se face canalizarea, se aduce Multe, da...
apa, aduce gazul şi nu ştiu ce că Vărul dvs ce zicea când vedea
dincolo de gard, afară în câmp, sunt inundaţiile astea?
gaze, din astea care se închid ermetic, Ne-a căutat cu disperare, mi-a
ştiţi, şi trebuie doar o conducă şi să spus un lucru, când a intrat înăuntru.
facă investiţii, doar să aducă gaz de în sat, şi a văzut coloana de maşini şi
peste Timişşi de aici la Otelec şi de oameni dincolo de Bega şi toţi se uita
aici la Ionel, dar nu ştiu. şi plângea, eu sunt femeie acuma, ştiţi
Dar în Foieni nu vor să bage cum e, era c un cuib de, de, furnicar,
gazul? aici lumea venea şi căra şi se ducea şi
iar, altu’ plângea, străga şi altu’, o fost
o femeie, a vrut să se arunce în Bega...
242
Ei aş, cum aşa? mâncam, dădea, la oriş cine, fără cutia

Sigur, e o femeie, un trup de respectivă sau hârtiile respective că
femeie... mie nu-mi trebuie,dar să duc înapoi,
Care femeie, o cunoaşteţi? când cineva a renunţat la acel lucru...
Da’ cum să nu, Mondovics A muncit pentru el...
Veronica, e o femeie foarte bună, nu ...o fi fost bogat, sau o fi fost
ştiu acuma cum are ea timp, dar este sărac, nu. De pildă noi am primit, eu
o femeie jos pălăria... am primit un pachet şi am fost în
O cheamă Mondovics.. culmea fericirii când am deschis,
Mondovics, Mondovics, cu primul lucru care a fost, un căluţ, un
„cs” la capăt, Veronica, aicea stă, pe căluţ din pluş, negru cu alb,
Strada Principală, de la pod, îăă, a extraodinar!
doua casă nouă. Păi eu n-am copi, am o
Când a început să aducă nepoţică, e drept, dar s-a văzut că, au
oameni lucruri pentru noi, şi pahare mai fost acolo două caiete, creioane
şi, credeţi-mă că şi acum mai am saci colorate, tabieră, ciocolată,
de naylon cât n-am, că ăsta a fost bomboane, pijamale pentru copii a
rupt, jumătate a fost afară, dar faptul fost, deci nu era pentru mine, dar am
ca atare că cineva s-a gândit la tine, eu avut noroc că am avut nepoţică şi
şi acuma, îmi vine să plâng câteodată, chiar dacă n-aş fi avut nepoţica mea,
când mă prinde. Am primit o cutie, aş fi dus altuia...
era o femeie, a venit cu o cutie mare, Ce a zis acel copil?
vai, aşa o ducea acasă, am aflat-o că a Cai, când a văzut Ştefania, nu
adus cutia’napoi la Şcoală, nu aş fi mi-a venit să cred, păi a fost primul ei
făcut pentru mimic în lume, pentru că cal şi ea e moartă după cai. Dar a fost
înăuntru a fost jumătate hârtie, primul ei cal care l-a primit că dacă
jumătate, numa jumătate a fost cu intri la ei în casă, aţi fost la ei în casă?
lucruri. Nu, nu, nu, la poartă că nu era46...
Vai de mine! N-aţi fi putu să vedeţi mare
Păi, îăă, acea persoană care a lucru că acuma e în reconstruiri şi în
pus hârtie înăuntru, sigur, ea a spus că camera în care a stat ei au un dulap
cei care erau acolo la birouri au ales şi până la perete, dulapuri din astea, cu
i-a băgat hârtie, nu-i adevărat, pentru
că poate nici eu nu am ştiut că pot să
dau, chiar să fie cutia aia plină, plină, 46Am considerat oportun a dialoga cu
plină cu ceva. Pe lângă asta, nu a fost ginerele doamnei Margo, creionat de
haine, a fost borcane, a fost ceşti de acesta, şi nu numai, drept unul dintre
cafea, a fost..., acolo trebuie hârtie, eroii satului, dar acesta a fost plecat la
nu, dacă vrei să ajungă la destinaţie ca oraş. Cu familia lui s-a realizat un
lumea. „Că au fost doar câteva bucăţi interviu, conform precizărilor
de ciocolată...” şi o dus înapoi, n-aş fi domnului asist.univ.drd. Marius
făcut... Păi dacă nu mâncam, nu Vasiluţă de către studenţii Bara Vlad,
Mihaela Călin şi domnia sa.
243
CORNELIU DRAGOMIR
un singur dulap sau două, împreună, ...nu ştiu, din Palestina să fi

plin, plin cu jucării, de pluş, nici nu fost, că nu erau români, îăă, cu o
ştiu de câte feluri. Când am, primit, culaore aşa, puţin gălbiu....galbenă, da,
toată lumea îi dădea, aicea, de la pieile gălbui, aşa sunt...... şi cu un păr
stradă, cine a deschis, cineva, lasă la foarte, foarte des şi mic, s-a văzut pe
Ştefania, să fi fost cunoştinţă, prietenă ei că erau arabi, atuncea am mai prins,
de-a lu’ fiie-mea, sau rudă, îăă, na, că iar aşa, o maşină...
să spun, multe a primit, când a venit Cam ce vârstă aveau?
austriecii şi a trebuit să încarce Îăă, erau aşa mai mici, mă
pachete, nu anul asta, încă erau mici, gândesc că erau mai tinerei, iarăşi au
cât aveau, un an poate, o cutie mare, adus aşa, lucruri mai uşoare, că multă
numa’ cu jucării o fost... lume a rămas fără pantofi, eu am
Ce am mai vrut să mai rămas cu nici o pereche de pantofi nu
povestesc, după ce au început să vină mi-a rămas, deci...
cu ajutoarele, stăteau majoritatea În ce zile au venit oamenii ăia?
acolo la pod, noi dacă-am fost în jur, În prima săptămână, deci
am putut imediat să ajungem, dacă nu până, miercuri eu am primit, până
am venit înăuntru în sat şi aicea, am miercuri am plecat, miercuri
aflat din gură-n gură şi repede s-a dimineaţa am plecat, pe la unşpe,că
aflat şi s-a dus lumea acolo şi, la pe la opt o venit maşina dupe mine,
Şcoală s-au dat toate ajutoarele, după până ne-am dus în sat să-i arăt cum
aceea.... arată, la noi nu am putut să intrăm,
Când au început prima dată să dar la Andreea şi la fii-mea să meargă
aducă ajutoare? şi să, că am un nepot de-al lui care îi
Asta ştiu, că Duminică, cu, de la fii-mea două străzi mai jos
duminică sau luni, a fost preotul de la este, în Jacbos stăc, la ei în stradă nu a
Dumbrăviţa, un băiat tânăr, care a fost apa dar în curte a fost. În rest, eu
ţinut la fiică-mea cununa, vre-o, şi el a am primit numa’ materialul pentru
fost secretarul personal al lui preotul refacere şi, de fapt, înainte de a veni
de la Biserica Catolică din Banatului, apa, au terminat nişte renovări
vă daţi seama, un an de zile a fost puternice au făcut acolo, el a fost în
secretarul lui privat şi el a venit prima Gemania doi ani de zile ca măcelar şi
dată cu ajutoare şi veneau maşini, a adus foarte multe, şi nu i-o picat
oameni străini, domnişorule, oameni, casa, atâta că are de tencuit, acuma,
nici nu mai ştiu, veneau în oace şi ne totuşi, să dea jos toată tencuiala şi...
dădea, pături, a fost, şi atunci o Deci a câştigat nişte bani pe care...
maşină mare, asta o ştiu, prima, prima Sigur, vai, vai cât, când mă
care o ştiu eu că de unde am primit eu gândesc ce frumoasă a fost...
pachet, aia o fost cu arabi, ştiu sigur Ce vă mai, aşa... ...şi atunci tot
că erau arabi după fizionomie ai putut mai era ocupat cu mutatu, cu câţiva
să vezi... oameni mai în vârstă, acolo, un vecin
Da,... de-al lu’ fii-mea, şi în rest a fost
244
încontinuu plimbare, şi, bine-înţeles, ...şi ca să nu-l ia apa a legat de

m-am ocupat de nepoţică, luni după stâlpul de înaltă tensiune, atunci
masă, că, cum să spun, până şi copii a veneau militarii şi le adunau şi le-au
simţit... dus, şi nişte gâşte, nu gâşte moarte,
Dar normal că au simţit, au şi eu ziceţi, gâştele şi raţele or rămas până
suflet! n-or dat câinii în animale.
Am spus, de mult eori, bunica, Şi le-au mâncat?
hai să mergem acasă. Nu se poate Până şi cele care au stat pe ouă
merge acasă pentru că este apă mare... le-a mâncat, păi da’ vă daţi seama ce
„Este apa mare, da, da...”. A avut doi de câini hoinari au fost pe aici? Şi,
ani şi, doi ani şi patru luni, în cinşpe culmea, nu a atacat pe om, nu ataca
decembrie s-o născut. „Trebuie să unul pe celălalt, mergeau tot aşa în
stăm acuma aicea, cu mami, nu la casa haită, dar unde a dat de găini a fost
noastră, vedem noi până când...”şi s- prăpăd, păi n-ai, la Emilia şi la
au mutat şi la Dumbrăviţa, „Bunica, Lenuţa, şi de pe ouă le-o mâncat raţa,
hai să mergem la...” până n-o dat de asta care zic eu. Un gâscan bătrân,
terenul de joacă, la Dumbriviţa, în ooo, să vă arăt...
centru, era un parc pentru copii, na, şi Nu, nu, că ne-a arătat, ne-a
atunci s-a liniştit puţin că în fiecare zi arătat! La doamna Emilia am şi văzut
după-masă ne-am dus şi ne-am dat pe gâscanul acela de cinşpe ani, sau cât are?
leagăn şi, na... Aaa, hahehi...
Avea ocupaţie! N-i l-a arătat, am dat mâna cu
Da, da, da. el...
Era important! Aaa, şi ei or fosta aicea la noi
Dar ai mei de la Dumbrăviţa la casă, în şopru am avut, de fapt nu
s-au dus la Şag, de acolo, la Parorhia şopru, fostul grajd, ăîî, am avut pus
Catolică din Şag, acolo a primit un, de la cărucioru’ lu’ fiică-mea, în
locuinţă cu două camere, împreună cu care a dormit ea, şti, aia a fost lăsată
o altă familie şi a stat acolo până să pentru găini să facă ouă şi acolo au
vină acasă că doctoriţa a spus că n-are fost, au fost vre-o şaizăci de ouă
voie să vină acasă cel puţin un an. domnişoru’...
De ce? Doamne..
Păi se spunea că este aerul şi ...unul lângă altul a stat, unul
apa şi pământul şi tot timpul am stat lângă altul, în altă parte nu am avut, în
cu fel şi fel de bacterii şi boli care, de altă parte. A scos ouăle, a pus găină
fapt, o să producă tifusz, sau eu ştiu, peste, sau cloţă, a stat afară, dincolo
ce fel de boli. Erau fosrte multe de gard, dincolo de pod, dar în sus,
animale moarte că vecinul, la vecina dincolo de şatră, acolo a avut animale
lu’ fii-mea, ăîî, a scos vecinul porcul pentru că...
din curte, mort, a fost cu capul mare, Cum la şatră, aaa, la cort îi ziceţi
de vre-o doişpe şi ceva de kilograme... şatră?
Au Doamne...
245
CORNELIU DRAGOMIR
Da, şatră, sator, îi zicem noi, toată lumea, între picioarele noastre,
sau şatră, cum îi zice aici... extraordinar, ce ai putut sîă observi
Păi nu că şatră, pentru noi, pentru pe un animal şi de multe ori mă
noi românii din Sud, cel puţin, că Oltenia e gândesc, aşa, că mulţi dintre noi nu
undeva în Sud, la Vest de Muntenia, am putut să simţim, afectaţi, aşa de
pentru noi şatră înseamnă un cort ţigănesc, puternic, afectaţi de apă, ca şi
este asimilată populaţiei migratoare de animalele. Mie mi-au plăcut, foarte
ţigani, de rromi47, de vodcă... Noi le zicem milă de ei.
ţigani şi foarte mulţi ţigani pe care i-am V-ai dăruit iubire, dragoste...
întâlnit, chiar revoltaţi sunt! Joj Doamne, Doamne, am
Eu nu pot să vă spun sigur, dus-o la Timişoara cu maşina mică şi
pentru că la noi obişnuinţa a fost să mi-a părut rău după aia de văru-miu,
facem nunţi în şatră. că e un om foarte pedant, şi căţelu’ s-
Da. a aşezat la mine în poală dar era umed
Deci aduceau corturi, mai la picioare şi, a fost ploaie în ziua aia,
multe corturi, şi se făcea un cort mare şi nu mi-am dat seama, numa’ cu
din bucăţi prinse în interior, că dacă picioarele pe sus, privea din maşină,
vine ploaie, să nu se ude lumea, că nu pe şosea, toată o murdărit. N-a zis
toată lumea a avut bani să plătească la minica...
Căminul Cultural pentru sală şi atunci Da, dar se şterge.
a fost făcută nunta în şatră şi a fost Atuncea a fost şi el stajă, am
mai ceva, extraordinar. Mult mai fost cu maşina până unde am putut,
frumos în şatră decât, cu toate că a iarăşi ne-am dus cu maşină să
fost un praf imens. vedem[respondenta face o scurtă
Ce ne mai povestiţi din ziua de pauză]...
Miercuri, de Marţi, de Marţi. Cum, cum era atuncea apa?
Da, şi, deci Marţi dimineaţa Şi pe strada la fiică-mea, cum
ne-a dus câţelu’, am fost din cale afară am stat acolo, o jumat de oră, a văzut
de fericită, sigur, am dus la fată-mea cum urcă apa un metru şi ceva, până
să-l vadă... Miercuri tot a crescut apa. Am pus
Iarăşi un moment.......şi ea era băţ şi peste jumat de oră nivelul, cu
foarte fericită, cred că nu s-a bucurat câţiva centimtrii era acoperită băţul de
niciodată aşa că e câinele ăla în viaţă, apă, aşa că eu am crezut că atuncea o
îl pupa pe labe domnişoru’, vai, şi să ajungă apa sus, până la, în tot satul,
când am ajuns la Timişoara, la frate- eu aşa am crezut şi am şi spus la toată
meu, că al ei căţel a fost acolo, şi nu, lumea „Dacă nu se întâmplă vre-o
nu l-a interesat unde e căţelu’, şi minune, apa s-a, Timişul se va întâlnii
nimica, acela, numai noi, noi, noi, cu Bega, cu n-are unde să se ducă de
aici.” Dacă pompe sunt care trage
apa, nu, de vine o ploaie puternică,
47 Conform prevederilor legale, toate sunt, canalele sunt pline, şi ca să
pentru populaţia de ţigani, în mod nu inunde satul care este mai jos
oficial, se foloseşte noţiunea de rromi;
246
decât terenul arabil, sigur că din canal Cât de blestemaţi au fost

o tras şi or băgat în Bega, dar am ştiut oamenii ăia şi cu vilele lor şi cu,
că pompa. hehahi...
Dar când au pus pompele nu credeţi ...Timişoara este nu în aval, ci în
că? amonte, deci mai sus nu mai jos, în amonte
Nu, nu cred că s-au gândit la de Surduc, sunt şi Timişoara şi Lugojul.
aşa ceva, că va ajunge vreodată Păi cum dracu, dacă ei dădeau drumul de
Timişul la noi. Timişul a fost de multe acolo, ce, apa se întorcea, stai să inund
ori de a ieşit afară din matcă, dar Timişoara că e mai mare, se gândea apa
niciodată nu a ajuns încoace, aşa, apa n-are creer!
niciodată. Acolo, în partea cealaltă, Nu ştiu, aşa au vorbit, că...
deci, cum ar fi Grăniceru’... Creer, în mod normal, trebuia să
Crai Nou......Crai Nou, aibă cei de la „Ape”...
Livezile, Balocu, Toageru, ăştia au Vă spun, asta nu demult am
fost inundaţi de nu ştiu câte ori, dar auzit că respectivul om care a fost,
nu a fost cumva pe aici, nu care a venit să pună să explodeze
ştiu...[respondenta vorbeşte foarte digul, a greşit, în sensul că nu ştia în
repede şi nu se înţelege ce spune care parte este stângul, ce, dacă îi
00H24’03”] spunea că stângul, cum mergi în spre
Dar de unde atât apa, nu pot să-mi Sârbia, trebuia să facă pe malul
dau seama? celălalt, să meargă pe teren agricol...
Ei, hahehi, şi atunci, şi asta o Formidabil...
fost discuţii, deja în prima săptămână, Păi da, şi dacă el s-a întors
că e suficient ca unul să spună, nu ştiu [respondenta începe să vorbească mai
ce colonel a fost aicea,a stat la colţ cu tare, manifestându-şi indignarea prin
oamenii, că ca să salveze valea ridicarea vocii] către Timişoara când a
Surducului, vilele de la Surduc, ca să ajuns la locul, unde i s-a spus că la
salveze să nu fie inundaţi, a dat kilometru’ nu ştiu ce, în funcţie de
drumul la Timiş aici. kilometrii, şi la noi, aicea, la dincolo
Da, dar vedeţi dvs, un om de pod, cm cincizeci, şaizăci de metrii
vorbeşte... este un kilometru, aici în faţă, în parte
Atunci, alţii, am auzit, ca să nu astalaltă, între cele două poduri, este
fie inundaţi Timişoara de Timiş. Îăă, iarăşi un semnal de un kilometru, sunt
de aia or băgat... puse aşa...
Da, dar Timişoara e mai jos de Cum sunt pe drumurile publice....şi
Surduc, şi Timişoara şi Lugojul sunt mai atuncea ei i s-a spus că mergi, cel
sus, nu mai jos, mai sus de Surduc... puţin aşa zice lumea, el s-a întors
Nu ştiu, asta nu ştiu, numai eu înspre Timişoara şi în sutuaţi asta a
numai aşa, atunci s-a vorbit. fost...
Deci, dacă barajul este aici şi cu Păi te uiţi, în direcţia în care curge
Valea Surducului şi cu lacul... apa, cu spatele către izvor.
247
CORNELIU DRAGOMIR
A fost un om care nu a picioare, înafară de bufet, şi

cunoscut, mă, că de multe ori m-am şi dispensarul, în jos, nici o cameră nu a
gândit cum nu s-a dat în judecată rămas.
nimeni, nu, de ce? Şi dvs când aţi venit, cred că vă
Păi da’ asociaţi asta care a fost.. ghidaţi şi după grădiniţă şi după bufet?
Aaa, aia a fost o idee foarte Da, păi atunci chiar că aveam
bună, concepută şi pornită, dar, ochii închişi, o vedeam...
probabil, nu a fost atât de reuşită Sigur, este casa dvs! Ce vă mai
pentru că a fost şi cont, a fost pus pe amintiţi aşa, că am luat zilele...
Internet, şi nu a venit bani ca să, că Mai am în faţa ochilor cum
aşa ne-am gândit noi, că dacă, poate, mergea caii şi căruţele, trăgeau în sus
dacă bagă bani în contul acela, că am le Biserică, cu zece, doişpe, douăzăci
dat fiecare câte o dură de mii şi banii de viţei, asta a fost ocupaţie, să creşti
aceia o să fie împărţiţi la familii care tăuraşi şi mânji, avea taică-meu. Of, să
sunt înscrise în asociaţia respectivă, închidă televizorul că era... [nu se
am plătot câte cincizeci de mii ca să înţelege ce spune respondenta
pornim, că trebuia să fie pornit din deoarece părinţii respondentei
ceva bani şi am fost vre-o două sute priveau ştirile la televizor şi se
cinzeci de persoane, foarte mulţi bani, suprapune voce-overul cu relatarea
nici nu ştiu exact... s-au strâns, s-au respondentei- poluare fonică]
strâns câteva miliarde? Nu s-ăl închidă, să dea mai încet.
...şi, s-ar putea, nu ştiu, nu ştiu Da, da.
pentru că eu nu am primit nici un leu Ne apropiem şi noi, aşa, mai de
şi nici nu mi-a trebuit, că ăsta este finalul interviului, că toată ziua de azi ne-
adevărul, că multă lume a primit bani aţi dedicat-o nouă. Ne-aţi dedicat o zi din
din sat, foarte multă lume. Şi anul viaţa dvs! Ne-a făcut plăcere să vă ascultăm.
ăsta, în primăvară am primit, câteva Da, da, bine-înţeles, îăă, aaa,
familii, fiecare am primit câte treij de asta nu v-am povestit, când o venit de
milioane, şi au fost multe familii care mi-or adus cinşpe milioane patru sete,
nu a primit nici un leu, nici un leu. din care am început să folosesc, am
Păi şi unde-i dreptatea? stat pe aicea şi am lucrat, vai cât am
Câte au venit de la Nădlag, putut să lucrăm, că totuşi erau oameni
primarul de la Nădlac, Nădlag, aşa, şi cu construcţiile astea şi încontinuu a
s-a întâlnit cu cineva la colţ de stradă, plouat în luna August şi a intrat într-
sus la Biserică, care, exact, are pe un sac nisip în celălalt var şi aşa am
soro-sa în Nădlag, şi a mai spus avut complect inundat, şi aicea în
câteva întrebări şi ea a spus că „Uite, spate complect inundat şi mi-a fost
aici, pe strada asta, sunt oameni frică că nu vreau, se tot opreşte
care...” că aicea toată lumea cunoaşte ploaia, tot spuneau la televizor, că noi
pe toată lumea. Aici sunt oameni am adus aicea un televizor pentru
nevoiaşi, de acolo şi până la capăt nu tata, dacă o dormit în cocina de porci,
este nici o casă care să stea în am dus acolo curentul, am tras acolo
248
curentul şi s-a uitat la televizor ...eu am ştiut că mărimea asta

bătrânul. Aici tot zicea că ploi e bun pentru omul ăla şi i-am dat,
torenţiale şi mi-a fost frică că vine din altul „Tu eşti aşa de slabă, cred că am
nou apa. vre-o douăzeci de perechi de
Era mai mult spaima? pantaloni.”
Da, era spaima da, şi am făcut Hehahi...
aici işa şanţurile şi mai este când a ...care am primit aşa, în
început să se construiască satul, pachet, dar am primit pantaloni care
încontinuu, în fiecare zi, şi de două inclusiv eticheta nu a fost desfăcută,
ori, ne-am dus la capătul străzii, jos, deci nou, nouţ.
să vedem cum încep să lucreze şi apoi Oamenii nu au trimis lucruri rele.
şi iar. Mai ales mama... Da, o fost o perioadă, odată,
Dar lucra singur, individual, sau cu când am primit un pachet şi erau
vecini, aşa? haine frumoase, dar erau murdare, nu
Da de unde, lumea era pot să-mi dau seama, într-o rochie
ocupată, fiecare cu ce e al lui. Nu! care, zic eu, de ocazie, care o îmbraci
Nu colaboraţi? Nici înainte, nici la un teatru, la un, o operă, nu ştiu ce,
acuma? la un bal, şi toată era plină de pete.
Au fost câteva familii care au Parcă a pictat cu ceva unsoare pe
mers, dar, nu, nu am văzut nici un haine. Dar...
vecin care să fi lucrat pe Strada Lungă Credeţi că de la transport?
de la unul la altul, că a fost familie la Nu, că nu era deschisă sau, aşa
care s-a apucat el să facă locul pentru a primit educaţie la român. Fel şi fel
casă, deci fundaţia să sape, după aia a de oameni.
venit muncitor să ajute, de pildă, la Ce imagini vă mai revin în minte,
noi, nu am lăsat muncitorii să ducă. care e prima imagine despre inundaţii, care-i
Noi am lucrat ca la servici, ne-am primul lucru?
uitat să aibă ţigări încontinuu, să Apa aia multă, apa aia multă,
aibă... Bere nu ne-au dat voie decât bine, eu am văzut marea că eu am
seara, dar ei nu au avut bani. Vă spun, fost la mare şi am putut să ştiu ce
au venit aşa, cu haina care era pe ei, înseamnă marea, dar asta, asta a fost,
aşa au venit la lucrări. Noi, ce am ai văzut, practic, marea înaintea ta. V-
primit în pachet haine şi nu a fost bun am spus, de la căşi, în colo numa’ apă,
pentru noi că nu a stat să vadă pentru apă, apă, apă. Când a intrat înăuntru
altu’ pachet întreg, nu avem cu în sat, n-ai putut să vezi un dezastru
bebeluş, alţii oameni graşi, alţii, na, aşa mare pentru că Strada Principală a
dacă nu s-a ştiut ce este înăuntru, nu fost întreagă, deci nu căşile afectate şi
s-a deschis decât când a rămas, după doar după o lună şi ceva a început să
aia am făcut schimburi, na, de cadă căşile de pe Strada Principală,
pacheturi... cele dinspre Ionel, să cadă căşile. O
Normal! fost una sau vre-o două căşi care s-a
văzut de la Biserică că sunt ridicate
249
CORNELIU DRAGOMIR
pentru că în faţa căşii nu a avut pom ţară, nu luată lumea are poartă de fier,
şi s-a văzut că e casa, dar în rest probabil unii nici nu place, dacă te
majoritatea căşilor, fiecare casă a avut duci în jos în Jacobos, cum te duci,
un pom, şi de la pom nu ai putut ca vre-o două, trei căşi care au jos cu
să vezi din depărtare. beton şi în mijloc, în loc de plasă cum
Da. vreau eu să fac, are lemn, făcut
De la colţ, de pildă, nu s-a frumos, ornamentat, sunt drăguţe
văzut că e picată casa noastră, am chiar frumos, specific de la sat, nu,
aflat de la oameni care or mers cu făcute, aranjate, foarte frumoase, una
barca înăuntru şi ei ne-au povestit că mie îmi place. La Göbỹ este
au văzut pisica la geam, că este câinele extraordinar de frumoasă doar blană,
lui Göbỹ Sandor la voi în casă, acolo na.
pe hol, nu a putut să iasă, cred că din Dar momentul cel mai crucial care
apă, el a venit la noi dar nu a mai a fost?
putut să iasă din apă, după aceea am Da, asta a fost, că cel mai greu
aflat de la Göbỹ că nu a ieşit câinele de suportat a fost când am fost
afară şi iarăşi o venit înapoi. anunţaţi să ne luăm măsuri, sau să ne
Cum aţi văzut, ce aţi zis la atâta ajute ei, măcar, cu transport, dar
apă? numai atuncea a fost când a zis „Du-
Eu nici nu m-am aşteptat, nici te acasă că vine apa!” când a venit noi
nu ştiu, eu m-am aşteptat la aşa ceva, am crezut că noaptea deja, a doua zi
da, aia nu am uitat. dimineaţa, când vine aici... Dimineaţa
Care credeţi că a fost cel mai ei au venit pe la ora opt au intrat
important moment al inundaţiilor? inăuntru în casă şi au spus „Mama
Când am început să apa este la cinci aicea!”. Atuncea am
împachetăm şi să... ca să plecăm şi conştientizat, apa este la vecina, apa
ăsta a fost, deci cea mai mare greşeală lor este deja în apă, şi mai ales că şi
a conducătorilor comunei, că le-a fost miercuri am ştiut că nu este picată, că
frică de panică şi nu a golit satul, că cei care au intrat înăuntru, încoace,
dacă venea şi spunea „Toată lumea să noi am strigat „Uită-te, cum arată casa
împacheteze!”. Tu, când ai ştiut că noastră?”, „Nu-i căzută!”, dacă nu-i
deja Ionelul este inundat, sau Marţi, căzută nici n-am mai întrebat nimica,
sau Mercuri, sau Joi, când ai văzut că nu? „Nu-i căzută, stă în picioare.”
apa vine încoace şi cum vine... Când ajung în Timişoara, de acolo dă
Da, în vâltoare mi-aţi spus? telefon fratele meu la Lotzi şi atuncea
Păi da sigur, păi da, toată află că a picat [respondenta se îneacă
lumea de aici zicea, nu? Acuma după în cuvinte].
ce o trecut apa toate canalele sunt Groaznic,case au picat...
pline cu toate cele au fost aduse de Greu, şi la vecinu nu a avut
apă, şi paie şi grinzi şi tot, o luat, nimica, săptămâna următoare,
poarta o luat şi o dus, poarta de fier şi Duminica următoare, dar a lor a picat
o smuls-o din loc şi la noi cum e la mai rău, a picat din mijloc înăuntru,
250
deci acoperişul a căzut aşa, dinăuntru. Eu trebuie să fiu atent şi la dvs că

A recuperat ţigle, foarte puţine ţigle, povestiţi aşa de frumos, şi la reportofon...
doar, şi noi la fel, foarte puţine ţigle. Asta denotă că sunteţi inteligent, nu poate
E şi vede la ei în curte ce a reuşit să să facă toată lumea aşa ceva... Un exerciţiu
salveze, noi măcar am reuşit să de imaginaţie, am văzut că dvs aveţi o
scoatem toate ţiglele, avem acolo vre- imaginaţie foarte bogată... Imaginaţi-va,
o cinci mii de ţigle doborâte de pe aşa, în imaginea dvs, acolo la poartă, prima
acoperiş. Mai avem şi lemnăria, numai dată când aţi venit ţi când aţi zărit casa ce
că s-a rupt când a desfăcut că a mai aţi simţit?
fost lemnărie dar nu prea mult, şi Până-n şase iunie în casă eu nu
lemnele care a scos am văzut că iarăşi, am intrat, nici în şase iunie, a intrat
pe care a fost ţiglele, şti, şi ce am tata şi cu mama...
putut am salvat, acuma mai vrem Dar nu în casă, cum aţi văzut
aicea în spate să mai construim curtea?
bucătăria şi şpaiţul şi coteţul de găini Nu am putut să intru, să ajung
şi şopron. înăuntru.
Tocmai asta voiam să vă întreb.... De ce?
Am făcut o fundaţie anul Nu am putut să ajung înăuntru
trecut, în Septembrie, Octombrie, de că era apă, deci când a venit tata
când am început, în Octombrie deja înăuntru, noi am venit în data de şase
au venit muncitorii de la Ucraina, că iunie, tata când a venit înăuntru,
ucrainienii ne-au tras nouă la lemne, prima dată a încercat în partea celaltă
ajutor să tencuim şi au făcut să, să intre şi nu a putut să ajungă pân’ la
acoperişul, ei ne-au ajutat atuncea să colţ, că dincolo era apă, după aceea a
facem şi fundaţia. încercat în partea astalaltă, dincolo,
Altceva ce vă mai amintiţi de la dinspre dig, de pe Strada Begheului, şi
inundaţii? a doua oară a intrat în strada
Eee, a venit, dacă vă plac principală, de la Biserică în jos, Strada
animalele, trebuie să spun, nu, a venit Lungă zicem noi, aşa, şi când a intrat
cei de la „Protecţia Animalelor” de au prima dată i-a intrat în cizma apa şi eu
aruncat mâncare, că am văzut aicea că eram îbgrozită că prima frică a fost că
au aruncat de mâncare, de pe stradă, se îmbolnăveşte şi face vre-o boală la
şti, cu pungile şi granulele care nu au picior de la toate porcăriile car au fost
ajuns sus au picat şi atuncea şi pisicile în apă, şi pe el nu-l interesa, nu l-a
şi câinii au avut de mâncare... interesat, numa’ o venit acasă şi a zis
Şi pisicul stă şi ascultă povestea... „Poţi să vi mâine, apa aia e mică, aia-i
E un şmecher, că nu mai pot nici o problemă şi mia merge şi alţii şi
acuma că sunt bolnavă, nici nu mai putem şi intrăm înăuntru că prin
am chef să fac nimica şi toată ziua crăpătură am văzut că în curte nu este
cere de mâncare...şi or venit de la apă.” Apa a fost jumătate de metru,
„Protecţia Animalelor” şi au plătit un apa, şi în curte n-am avut apă, în
barcagiu, ooo, şi cu toba... spate unde sunt acuma găinile, acolo e
251
CORNELIU DRAGOMIR
mai sus decât cum a fost afară şi el a beton cu bitum, aşa s-a făcut, de fapt
intrat înăuntru şi a început să-mi a fost doar puţin ridicat.
spună atuncea că înăuntru este tot, la I-a ziceţi-mi, în curte ce aţi găsit?
televizor nu l-a găsit, a luat urma Am găsit, înăuntru, găini
înspre pat, şi nu a găsit să fi fost moarte, numa’ două găini moarte că
dispărut nimic, totul este la loc şi restu’ le-o luat apa şi după aceea an
putem să mergem să scoatem din casă găsit cele patru cloşte, că am avut
tot ce putem pentru că spatele căşii patru cloşte în grajdul de vaci, moarte
este căzut şi poate pica. Ei, când am pe ouă, mai trebuia două, trei zile ca
ajung de am venit eu înăuntru, apa era să iasă, pe ouă au murit cloţele…nu a
până la gleznă, dar am avut cizmă şi lăsat ouăle, a fost pe, înăuntru, în
cu aia am intrat înăuntru şi atuncea cuib…
am văzut că a lipsit, nu erau aşa de Moarte de foame sau inundaţia?
puternic crăpate zidurile, dar s-au Păi au stat pe ouă, şi acolo au
crăpat mai mult, mai mult, s-ar fi dus, murit, nu ştiu, nu îmi dau seama.
dar am reuşit ca să salvăm materialele, Dar au fost…
atâta, şi am intrat înăuntru şi atuncea După ce s-a retras apa a rămas
am văzut, s-a văzut pe dulap, până coşul cu paie, ouăle înăuntru şi găina
aici era murat de apă, că toate peste, aşa a găsit tata…
mizeriile care au venit, au avut şi Săraca de ea…
înăuntru, în casă... Da… Nu a părăsit puii ei,
Normal... acolo a murit, pe cuib, nu pot să-mi
Oricum, la noi au fost două dau seama dacă, nu ştiu, că erau unul
trepte, ca să intrăm în casă şi de asta lângă celălalt.
n-a fost înăuntru, în casă, aşa de mare, Eu vă întrebam dacă a intrat apa
că era mai înalt şi a fost betonat totul. şi le-a omorât, înecate, sau de foame?
Camera, din camera mare, a fost cu Nu, nu-mi dau seama, dacă
PFL-eu lipit pe beton, bucătăria a fost înecate, au chinuit, săraca, o lună şi
betonată, antreu’, toată porţiunea jumate, nu ştiu dacă înecate, acolo, pe
aceea de optişpe, aproape optişpe cuib…
metrii pătraţi totul a fost betonat, Cred că erau aşa, aproape
camera lu’ mama a fost betonat şi cu putrezite?
PFL-u lipit peste ea, aşa, deci, Erau putrede, cum să nu, mai
interesant a fost că la noi nu s-a ales aia care a fost în curte, complect,
ridicat PFL-ul, nu s-a ridicat. mâncată era de viermi, nu a fost decât
Cum? trupul ce a mai rămas şi pielea pe care
A fost în apă, deci parchetul, a fost culcată, rest totul a fost mâncat
s-a ridicat, şi PFL-ul nu, nici măcar nu de viermi, două am găsit, două găini
s-a văzut pe PFL-u că a stat atâta moarte în curte…
timp în apă. PFL-ul este o placă din Spuneţi-mi, cei de la Sânmartinul
asta,presată, care era groasă de trei Maghiar au fost afectaţi de inundaţii?
centimetrii, ştiţi, şi aia s-a lipit de
252
Da, pentru că ce a trecut apa şi a trebuit să cureţe şi tot aşa, şi sigur

pe sub pod, a luat-o înspre ei, şi au că nu s-a dus apa de aicea, a fost
fost câteva căşi care au ost prinse de foarte mare apa.
apă, dar sincer vă spun, nu ştiu exact Dar ştiu că şi acum, am observat că
dacă, că nu cunosc faptul să fi fost şi acum şanţurile…
reconstruite vre-o casă nouă la ei. Da, când se îneacă grădinile,
De deteriorat au fost deteriorate? ne ia, este o groapă destul de mare, la
Da’ sigur! Sigur, dar aţi văzut omul la care este în capătul grădinii, la
şi la televizor că şi la ei a arătat, cum ea, trage ia din grădină şi, probabil de
era casa în apă, dar s-a retras repede. acolo a fost construită casa, şi a
La dvs, ne-aţi spus, că a stat trei, rămas, aşa, un, o groapă. Ştiu eu,
patru săptămâni? patru pe cinci metrii lăţime, lungime,
La ei a stat, la noi a stat mai şi acolo se adună apă de la căşile
mult, la ei, deci v-am spus eu că pe celălalte, şi de la Strada Pardai, şi de la
şase iunie am venit acasă şi încă era a Căii Ferate şi de la Strada Lungă, şi
apă la noi, şi de la colţ, din acolo, pe din Grădiniţei, şi când vine ploaie
Strada Grădiniţii în jos, până-n, să mare, acolo merge afară apa şi se
ajingă la Strada Pardai, tot a fost în duce afară din sat.
apă, şi tot hectaru’ ăsta, până… Da.
Deci de la Strada Lungă până la Dar mult timp nu a putut să
Ionel… iasă că toate şanţurile erau distruse,
De la cale ferată, de la cale şi când or venit maşinile ca să ne care
până pe drumul mare, şoseaua molozul, s-a stricat trotuarul, s-a
principală, deci pe Strada Principală, stricat trotuarul, s-a stricat tot, şi tot a
în afară de căşi, dar grădinile toate fost umplut cu pământ…
erau în apă. În parte asta, aici, lângă Trecătoare ăi ziceţi la un şlean aşa,
bufet, căşile, patru căşi, aia erau pe care trece apa?
complet în apă, până la sfârşitul lunii Da, nu, nu, trecătoare zic la,
Septembrie. este şanţul şi peste şanţ noi am avut
Doamne, da’ dădea toamna în dvs! pus din beton, un tub de beton
Nu a reuşit să se retragă apa acoperit cu pământ, ca să poată să
aşa de repede, pentru că asta, aşa, intre înăuntru cu tractoru’, sau să
mâhââ, toate şanţurile erau pline cu poată să treacă omul, şti, şi alea toate
nămol, toată apa s-a retras cu nămol erau rupte. Cu maşinile alea mari,
cu tot şi atunci trebuia să creţe locul păi…
unde a fost făcut special, că au fost Normal, maşina grea, nu, o tonă?
nişte maşini mari care au făcut un fel Vai de mine şi, eu dacă am
de gropi, da, în care să se adune apa şi înţeles bine, opt sute de kile de
de acolo, pentru că volumul, apa era pământ a ridicat de-odată.
foarte puternic, şi a trebuit să facă Pai de capul meu…
nişte gropi acolo, na, şi atunci a mers Păi a ridicat cu glinzi cu tot, cu
cu nămol şi aia s-a umplut cu nămol mobila, cu tot ce n-ai, la care n-a mai
253
CORNELIU DRAGOMIR
putut să scoată nimic afară, să nu căşi, şi asta e, deci, şi acuma pe strada

credeţi că a avut grijă, mobila aia să n- asta, de la noi de la colţ, să vă uitaţi,
o, ooo, n-o avut grijă de nimica. cum mergeţi pe Strada Pardai, cum te
Numa’ o luat cu totul şi aşa a cărat uiţi, vezi, haine, pături.
afară, a pus pe maşină şi maşina o Asta chiar voiam să vă întreb,aşa,
mers. Cel care n-a reuşit s demoleze când au venit cu vola, v-au luat casa, ce-aţi
acoperişul sau să mai salveze ce mai simţit când v-a împins pământul şi aţi
era din casă sau din acoperiş, cărămizi văzut bluze de ale dvs, şi...
sau ceva, o luat cu totul şi o dus. Au Nu ştiu, adevărat este că
pus în mijlocul drumului, pe stradă, şi foarte multe lucruri de’le mele am
peste alea a trecut să facă drumurile, reuşit să salvez şi pentru om, o
pe care trecem noi acuma. bucată, şi mult am primit ajutoare...
De aceea drumurile pe care trecem Nu, o femeie, când a văzut cum
noi acum sunt mai înalte, că sunt mai mari? vola trece peste hăinuţele ei, întinse pe drum,
Sigur, păi cum să nu, foarte e, totuşi, o ruptură...
mult, cu mult mai înalte, cu mult mai Nu ştiu, cred că nici nu
înalte că a fost, practic, un metru realizez, păi da, nu pot să-mi dau
jumate a fost pământul: şi cu haine, şi seama...
cu, a fost frigiderul de, cu totul, că Dvs nici nu puteaţi realiza
şoferii, nu şoferii, ăla, omu’ cu vola, în......nu......nu conştientizaţi acele
dacă a văzut că are fiare sau aşa ceva a momente?
pus pe maşină pământul respectiv, în E adevărat, îăă, ştiţi cum, a
amestec cu haine şi cu dune şi cu fost aşa, un val de bucurie, în
plapume, a pus pe maşină şi a spus la momentul în care a venit să ia
maşină „Mergi afară, la capătul molozul de la casă a fost prima
satului.” Acolo a fost un depozit speranţă că se va face casă nouă! Că,
făcut, când a văzut că este mai multă de nu făcea casă nouă, mai mult ca
cărămidă şi pământ „te duci pe sigut că nu luam casă nouă la Otelec,
Strada… şi arunci acolo. ” Că o sau să ne facem noi aicea, că ne
ridicat, aşa era vorba, să face duceam şi cumpăram casă la
canalizarea şi, nu ştiu dacă mai face, Dumbrăviţa, unde este fratele meu.
dar aşa am auzit că trebuie făcută Cu toate că mi-aţi spus că n-aţi
canalizarea. Asta trebuie să fie făcută, pleca e aici?
primul lucru, să fie făcută Eu aşa cred, că dacă dădea
canalizarea... numa’ bani, eu nu ştiu, s-ar putea ca
Sigur că da, primul lucru e unii să fi fost „Hai să reconstruim!”,
canalizare... dar ei sunt foarte bătrâni şi nu ar fi
...drumul şi canalizarea, că din fost să reconstruim din nou. Fata îmi
cauza drumului nu a putut să se apuce zice întotdeauna că „Dacă îmi dădea
de construcţii, c-o fost apă multă, ploi mie banii, de ce nu, că fac eu casa şi
multe, o fost noroi, n-a putut să intre fac...”, dar ăl bătrân nu mai poate, îţi
cu vola ca să ia dărâmăturile de la spun. Vecina asta din spate că nu a
254
apucat, uite acuma m-am îmbolnăvit, Ca să nu îngheţe, da, şi atunci,

cine îmi ridica casa? Eu nu am cinci cum să spun, am scos în primăvară
sute de mii de lei pe zi,şi să mai afară pentru mâncare.
plătesc un alt muncitor cu patru sute Dar n-aveţi făcut în jos, un beci?
de mii de lei pe zi şi să îmi ridice casa Nu, eu nu am avut, au avut
în două săptămâni, dar nu sunt în alţii care au făcut, care au fost bogat,
stare să-l plătesc. Vă spun, atâţia bani ăia au beci dar nu că satul e pus aşa,
am pus la o parte, a trei persoane, ca pe deal şi vale, şi nu prea merge. Pe
să pot să o fac, nu. Vedeţi dvs, la zece Strada principală ştiu sigur că sunt
zile sunt cinşpe milioane, nu? câteva case care au beci şi apa a fost
Da! până la nivelul betonului de jos, deci
La unu, la un altul, că cere beciul a fost inundat aşa că au scos
bani, nouăşpe milioane, da, nouăşpe apa că n-arecum să scoată că vine
milioane, optişpe milioane la două altul, e prea sus pânza freatică.
săptămâni şi nu-i sigur, este doar zidul Da.
ridicat şi acoperişul pus, dar nu este Cu cât tragi, cu atât vine mai
tencuit sau poate geamul pus sau cu repede apa, atâta că fiind bei făcut,
chestii din astea, deci cel puţin o sută vorba aceea, e foarte adânc făcut, la
de milioane a trebuit pentru bucăţica doi metrii probabil, nu la şaptişpe
asta de bucătărie, trei pe patru, şi centimetrii, numa’ la doi metrii şi apa
cămara aia de alimente unde să-ţi pui printre cărămizi, ea vine. Nu era cum
pentru iarnă cartofii şi morcovii, să se face acuma, cum a făcut şi brutaru,
punem şi pătrunjelul, noi suntem de că el când a început să betoneze
la ţară, suntem obişnuiţi să avem de înăuntru. în cameră, înainte de apă cu
toate... un an, el a pus naylon, plastic, cum
Da, sigur......când intrăm în zicem noi, la înălţme de aproape o
iarnă, nu? Şi de astea nu am băgat în jumătate de metru de pod, şi peste aia
pământ, mai ales aici la casă nu se a turnat beton şi a făcut-o de cinşpe,
poate că e apa freatică foarte sus şi douăzăci de centimetrii, gros, dupe
iarna este umed, nu poţi să pui în care a pus din nou din ale, ca să nu-i
pământ cartofi, cum am făcut altă vină, nici pe sus, apa.
dată, să punem în pământ cartofi, în Planurile dedezvoltare a gopodăriei,
paie, şi să acoperim cu pământ pe acă nu ar fi fost acestdezastru?
deasupra... Planul nostru, atuncea, de
Da?...stau acolo, faci o groapă, viitor a fost că fac bucătăria aia de
în groapă am băgat paie multe, am vară să o transformăm, s-o facem
băgat înăuntru cartofii, am acoperit cu puţin mai mare, din bolţari, am
un sac, am pus peste sac pământ, sau apucat să-i luăm, îăă, s-o facem mai
dacă nu sac, am pus iară paie, şi tot mare ă venind frate-meu aicea,
din pământul ăla a stat ce-am scos camera mică să fie camera pentru el...
vara din cuptor. Era şi bucătărie cinci pe două metrii şi
Ca să nu îngheţe? jumătate cred că a avut, doi metrii
255
CORNELIU DRAGOMIR
jumate sau doi opt zeci, aşa ceva, lung Ce de planuri aveaţi!
de cinci metrii, ăîî, camera mică era, Asta a fost, altceva nimic, deci
practic, şi bucătărie şi eu acolo am noi n-am fost, n-am avut pretenţii să
dormit, deci a fost o dormeză şi eu cumpărăm maşină sau să construim
acolo noaptea am dormit, deci a fost, palat sau nu ştiu ce, numa’ confortu’
într-un fel, şi cameră, şi vara a fost să fie mai bun şi mai frumos.
doar cameră şi bucătăria fost mai în Un pic mai bine pentru dvs, nu?
spate, aşa, unde a fost mai la, mai Exact, exact! Asta a fost
mare decât asta, de aicea şi, nu chiar dorinţa noastră.
aşa de lungă, îăă, cât să vă spun, doi Dar acuma, s-au schimbat
jumate pe trei, cam aşa. planurile radical!
Cât să încape o masă, cuptorul... Acuma, corect, avem să
Exact, şi mobila de bucătărie a terminăm casa asta că deja mai avem
fost acolo, în permanenţă şi, şi vara şi să mai punem cărămidă, ca să putem
iarna, că vara am ţinut blidele care nu acoperii să acoperim locurile care
am folosit absolut acolo... există între acoperiş şi zid.
Blidele? Ca să nu intre animale?
Da, blidele, oalele de gătit care Nu animale, să nu intre vântul,
nu le-am folosit în fiecare zi, alea am ploaia nu poate să intre dar vântul,
ţinut acolo, no, şi atunci în spate am cum să nu...
avut noi, îăă, lângă camera lu’ mama, Intră frigul prin tavan?
cămara de alimente care după mine a Sigur, cum să nu, aşa, şi asta
fost foarte mică, dar tata nu a mai trebuie să închidem, asta va trebui să
putut să facă nimica, eu am vrut aia să închidem cu cărămidă [respondenta
o stric, să pun intrarea din alt loc şi face referire la un „antreu deschis”
aia să o văruiesc să fac o cămară de realizat în faţa uşii de acces], sau cel
baie, o bie, că uşa , deci la camera lu’ puţin cu lemn din ăsta...
mama, locul de la uşă a fost lăsată, Cu ce lemn vreţi să închideţi?
rămasă, ş eu aşa am hotărât, am Cu PFL-u din ăsta, ştiţi? Deci
desfiinţat, deschidem locul acela să pe deasupra zidului, până la acoperiş,
avem ieşire şi acolo în spate să facem este un PFL...
baia că avem în spatele căşii de bazin, Dar nu este cărămidă?
unde să facem bazinul, şi din actul de Nu-i cărămidă, este PFL-u,
care eu nu au mai avut că au vândut este lemnele presat, resturi de lemne
înainte să vină Revoluţia, înainte de presat şi cum eu pus ei acolo PFL-ul
revoluţie ne-a vândut casa, ei au fost ăla, eu tot PFL-u îi spun, a rămas o
păcăliţi, nu mai putea să lucră şi din porţiune cam de zece centimetrii care,
acelea să facem altă cămară de cinşpe centimetrii, gol, şi acolo noi
alimente pentru că bucătăria, şi a mai vrem să punem cărămidă până sus, că
fost vorba că facem trotuarul că nu a ne-a şi spus cineva să nu luăm
fost trotuar decât din casă, şi mama lemnăria aia de acolo, deci PFL-ul să
tot pica. nu-l scoatem că aia mai face izolare.
256
Noi să punem numa’ cărămida, aia să uza de politeţe, o fascinantă grădină

o tencuim, trebuie să facem din nou de flori şi legume]
tavanul de scurgere a apei de la Eu am un antreu tot aşa, cum aveţi
acoperiş, de pe acoperiş că nu este din dvs, dar, la mine, aicea se lasă papuci?
metal şi picură afară şi când vine iarna Îăă, avem multe unde să
cum a fost şi iarna asta de o picat putem să intre dar este sigur
toată zăpada, deci a venit zăpada Da, şi aicea vreţi să dărâmaţi şi...
mare pe acoperiş, din cauza căldurii a Avem şi covor pe jos dar,
început să se topească, şi când a pentru că nu vor să murdărească
pornit, o mers jos de pe acoperiş, covorul, au pus pe jos... În rest avem
zăpada, şi pentru că a fost greşit pus din bucăţi făcută şi cumpărăm lynoleu
canalul de scurgere, ăla s-a umplut cu şi peste covorul care ni l-a dat ei să
zăpadă şi a îndoit-o. E material slab, punem lynoleu ca să put să spăl ca
şi asta... lumea că la aia nu, că mai adună cu
Proastă calitate! picioarele şi, bătrânii mai greu se
Da. descalţă.
Ca la români! Despre anexele gospodăreşti mai
Asta trebuie să o facem vreau să discutăm, aşa.
acuma, în toamnă, să nu intrăm în Deci anexele gospodăreşti, că
iarnă aşa, plus că neaparat vrem să noi am avut un noroc fantastic, deci
închidem, să facem coridor aicea la grajdul, coteţul de găini, îăă, locul de a
uşă, îăă, de fapt eu nu vreau să mă fost moara şi asta de despoiat
apuc să fac nimic până nu este dat porumb, maşina, aia s-a şi dus,
nouă că au zis că una, alta, că nu cumplit, s-a şi stricat, dar a reuşit să
avem voie să facem schimbări, că facă tata..
dacă ne prinde zice că am umblat la Maşina de...
stabilitate, că dacă se întâmplă, ...maşina de tăiat porumb,
Doamne fereşte, ceva la clădire, nu asta...
are, nu plăteşte nimeni pentru că am WC-ul s-a stricat?
umblat la stabilitatea clădirii. Asta Asta a fost primul care am
trebuie să modific la antru, că nu-i reparat, şi WC-ul , noi am venit
văd rostul la cele două antrele, absolut imediat când tata, deşi noi am avut un
deloc nu-i văd rostul, mai ales că aici şopron deschis, că a avut zid, dar şi
închidem, în faţă zidul ăla a căzut, cu toate că a fost din
Dar proiectantul nu s-a gândit la cărămidă, aia a fost din cărămidă şi...
nevoile, că... S-a doborât sub greutate, pământul
Eu nu ştiu dacă nu... Aicea a ud sub el?
fost vorba că s-a construit casa şi în Da, doar că n-a stricat
rest, toată lumea să-şi facă pentru el. acoperişul pentru că a fost pus pe
[respondenta îl invită pe operatorul construcţie de fier, pe stâlpi de fier...
de interviu să viziteze, sincer şi fără a ....ăia au fost în...
257
CORNELIU DRAGOMIR
...în pământ, în pământ şi în pielea e aşa de fină şi aşa, fuge

beton, aşa a fost făcută de tata, şi a degetele, dar cealaltă nu ştiu.
fost rezistent, şi ăla a ţinut tot Haideţi, să lăsăm, la lecţie...
acoperişul şi tot aşa, că cărămizile sau Da, deci a folst plin pătulu’ cu
dus şi-ncolo, şi-ncolo. Aşa că asta s-a porum, a fost, înăuntru era groapă de
distrus complect, restul de, cum se pâmănt, dar nu era gata...
zice, cotarca şi coteţul de la porc, aia a Cum aşa?
fost făcută de gireni-miu în nouăzăci Gineri-meu şi-a cumpărat
şi nouă, şi nu a fost descoperit, în casă, că s-au căsătorit aicea, acolo la
nouăjnouă a început să construiască noi degeaba a fost cameră, fiice-mea
cotarca şi alt, un colţ pentru porci, n-o vrut să rămână cu noi în casă şi
pentru că... gineri-meu s-a mutat acolo, că a fost
Cocină, cocină... loc mai mare şi în centrul satului şi,
...cocină pentru porci că el a no, ei şi-au cumpărat casă şi stau pe
avut, a avut două sute de găini. Strada a Treia, tot pe Strada a Treia,
Dar ştiţi, cocină este cuvânt de pe care am stat eu, dar puţin mai jos,
provenienţă maghiară? şi cotarca a rămas nedesfăcută, cu
Nu ştiu. toate că ei au zis că tot desfac, desfac
Cred că din maghiară... dar nu am descoperit nici până
Cocină? Noi îi zicem acuma...[deoarece sună telefonul unui
„nizniholl”, oll e porc... operator de interviu, este afectată,
Nu ştiu cine mi-a spus, cocină pentru câteva secunde calitatea
vine..., dar înseamna altceva în maghiară. înregistrării 00H16’14”]...
„Cocsnö” înseamnă „bufet”, Alo, da... Deceţi-vă!48 Îmi cer
„cocsnö” , dar, na, nu contează... scuze, continuaţi...
eu aşa ştiu, la noi este din ...apa nu a ajuns acolo, în
maghiară venit. cocină, deci cocina de porci, când am
S-ar putea... venit acasă, era jumătate plină cu apă,
Aaa, v-aţi întors domnşoară? Pe în interior, sub cotarca mare, dar era
unde aţi fost? de opt metrii cotarca, două sute de
La plimbare, după un băiat. mii de kilograme de porumb, de
La bar... ştiuleţi intră-năuntru...
Hehahi... Două zeci de tone?
Nu, la cârciumă?
La bufet...
La „buffet”? i-a traduce şi tu ce 48 Operatorul de interviu, student
scrie aicea, dar ieşi afară? Corneliu Dragomir, a fost contactat

Aveţi ochi buni? Asta am telefonic de către colegii lui
primit în pachet şi nu ştim ce să participanţi la acest modul de
folosim, asta o folosesc după bie, deci practică, pentru a fi anunţat că ei
după ce fac baie atuncea mă dau şi pleacă la gară pentru a aştepta trenul
(motorul către Cărpiniş), pentru a se
întoarce la Timişoara;
258
Douăzăci de tone, da, atâta vre.o trei sute de kilograme de grâu ca

intră, şi au fost ’năuntru opt remorci să avem demăcinat împreună cu
de porumb, al lu’ o verişoară de a mea porumbu’ şi dacă pământul lu’ tata nu
care m-a rugat, că nu a avut unde să-l ne dă grâu, atunci trebuie să luăm vre-
depoziteze, aşa de mult porumb a o şapte, opt sute de kilograme de grâu
avut recoltă, am depozitat aici doi ani ca să avem de măcinat, că punem
la rând. făina la pâine şi să avem tărâţe pentru
Deci în cotarcă era porumb şi de la porci. Nu încape rânduială porumb
dvs... fără tărâţe, asta pestru porci, şi astea
Deci era şi într-o cotarcă şi numai ce a picat şi pentru că a noastră
vis-a-vis de cotarca cu porcii, unde cotarca a avut câteva leţuri mai
este porcii noştri şi iarăşi n-o ajuns stricate, au reuşit găinile să
apa şi nu o picat pentru că era din intre’năuntru şi au mâncat porumb.
cărămidă făcută. Au stat acolo, sărăcuţele?
Dar aicea nu s-a înmuiat pământul Da, au intrat acolo, or găsit loc
ca la acoperişul acela? unde să se ducă, unde să se bage şi or
Degeaba, a fost fundaţie, a mâncat porumb. Na, ce scrie acolo?
fost fundaţie şi a fost din cărămidă Agitaţi, puneţi în palmă şi pe
făcută, şi nu a picat... urmă...
Ipăi da e din ciment şi e de ...pe piele, am pus-o pe păr,
cărămidă şi nu a picat, cu toate că am hehehe.
văzut acolo, la televizor, căşi care erau Dar e pentru piele, am şi pus eu pe
din cărămidă făcute şi au căzut, dar mână şi...
asta nu a căzut. Este o firmă foaret renumită,
Da’ cum, tocmai la Ionel am văzut, dar nu contează...
nu, o casă făcută din cărămidă, cu beci, deci ... „Oriflame”......aşa, o cutie
era o casă bună, mă gândesc, dacă avea beci, dacă vă trebe eu vă pot da, pentru că
a picat cu totul, şi prima dată a pica, taman eu am mai multe cutii.
de la beci, unde era cel mai solid făcut. Da, poţi să iei.
A fost din cărămizi cu pământ Daţi-mi.
şi nu lipit cu var. Da cum să nu vă dau, eu o
N-a legat! cutie am, eu o dată le lun mă dau...
Da, şi pământul o picat, mai Multe înainte, ştiţi de ce vă zic, la
mult ca sigur. Aaa, şi la urmă, anu’ poate venim iară?
porumbul a rămas, şi la familia Haideţi, haideţi de rugă la noi.
respectivă şi a noastră, a continuat şi Pe şapte septembrie este ruga, e ceva
acuma, că mai avem de la dânşii, mai deosebit pentru noi, a fost, până a
este jumătate în cotarcă, dar oricum, fost revoluţia a fost, cu linişte cum
dacă am părimit aşa multe ajutoare nu zicem noi.
a trebuit alea şi acuma şi de acolo mai Ştiţi cum am vrea să continuăm
avem o remorcă de porumb, da’bună. discuţia asta, că a fost un dialog foarte
Acuma, la pensia asta vrem să luăm frumos şi ar fi păcat să nu continuăm
259
CORNELIU DRAGOMIR
discuţai aşa, pe dvs cum v-au schimbat, cum n-a reuşit să amestece cu apiele
eraţi dvs înainte de inundaţii? acelea, pământul era băgat în pământ
Activă, da te rog... tare şi atâta catof a fost pus acolo şi
...şi acuma tot la fel? nu poate să crească pentru că n-are
Sunt activă pentru că, încep să cum să crească că numa paie şi, ăîî, şi
îmbătrânesc, şi când văd atâtea mizerie. Şi tata zice că, mai ales acolo,
probleme şi ce greu înaintez, atuncea unde era locul casei, şi în faţa caşii,
îi rău. Îmi pare foarte, foarte rău de dacă nu plouă n-o să fie porumb, în
faptul că am cheltuit atâtea milioane capătu’ celălalt, unde nu a fost atâta
de lei pe muncitori şi alţii nu au dat mizerie adunată, scai de rafie, saci de
nici un leu şi au n-au avut casă şi tot a naylon, sticle de plastic, de citro, de
fost construită. Au zis, nu le mai da, toate felurile, tot ce-o avut apa acolo
dar când vi aicea şi-mi spune s-a dus.
„Doamnă, mi-aţi adus ţigări?”, pe Şi ce veţi face ca să scăpaţi de tot ce
mine mă doare. e acolo?
Dar totuşi, ei au venit aicea să Ăîî, ce-o să facem, dacă-o să
câştige bani, nu au venit degeaba? fei recolă bine, dacă n-o să fie...
Am cheltuit pe zi, vre-o trei [un operator de interviu are o
sute de mii am cheltuit... viroză respiratorie]Îmi cer scuze!
Doamne... Da, nu-i nici o problemă, este
Au fost zile când şi mai mult, curent. Ce să fac?
au fost mai mulţi oameni şi „Ţigaram Nu, nu...
ţigara, berea, berea...” seara că, apă ...şi, bate vântul, ...
minerală am adzus că, şi cafă non- Dar pentru noi e bine, că nu ne
stop. Ca să lucreze mai cerea, eu să prinde ploaia, şi dacă ne prinde, asta e!
termine. Vai, când mă gândesc la Dacă este vânt, ăsta izgoneşte
fosta casă mă ia cu frig. ploaia. Îăă, deci, nu ştiu dacă se face
De ce? recoltă, nu e un teritoriu mare,
Deci cum v-am povestit, fosta douăzeci şi unu de metrii pătraţi, vre-
mea casă nu mia este, înaintea casei o 19 ari, zicem noi, nici jumate de
noastre este casa, toată mizeria ce o hectar, dar totuşi, avem ceva porumb
adus apa, şi s-a învărtit, a rămas peste semănat acolo, ş-avem o parcelă de
fosta noastră casă, pe tot terenul, era pământ nefolosită, dar am dat la firma
şi o grădină, şi ieri, pe era şi pai şi asta, asociaţi asta...
mizerii şi nu pământ. Cum o dat cu Cu pâinea?
sidcul, n-a reuşit să spargă pământul Nu cu pâinea, e o asociaţie la
că n-am putut să arăm, nici în noi, a micilor fermieri care ne dă în
toamnă, nici în primăvară n-am putut prmul an de recoltă cinci sute de
să arăm, decât porţiunile unde a fost kilograme pe hectar şi al doilea şase
mai înaltă, dar nu s-a văzut aia, şi dacă sute şi de cinci ani avem contractulcu
a dat cu discul, discu’ numa’ un pic a ei. Este un contract prin care scăpăm,
ajuns la pământ, foarte, foarte puţin, acel domn care...
260
M-a prins apa cu un milion de Nu mai sper de la nimeni.

lei acasă, ce a fost un milion de lei, şi Nu, înainte...
am rămas fără nimica, nu, am ajus la Nu ştiu, adică eu nu am sperat
frate-meu, imediat că nu am avut un ajutor de la nimeni, numai veneau
chilot, n-am avut un sutien, n-am avut oamenii, veneau, or venit nişte femei,
papuci de picioare... două femei şi, vorbeau engleza, şi or
Doamne, doamne ce... vorbit cu mama, şi mama îi spunea în
...tot a rămas aicea, tot, tot, româneşte şi ungureşte, că mama ştie
tot. Ce am primit d la verişorul meu, a bine româneşte, şi tata la fel, şi
adoua zi, acolo la Timişoara la fratele spunea că nu mai are casă şi plângea
meu, a avut şi ei nişte bani, culmea mama şi femeia a dechis maşina şi a
am ajuns la pesie peste o lună de zile, primit rudă de salam, asta e fără
ei nu ne-au lăsat de noi nu am murit! cuvinte... Mama a dus în casă şi după
Degeaba, am primit mâncare, unii, aia a venit încoace, de la fiica mea
pot să zic că am primit fasole, am încoace şi după aia cele două femei au
primit orez, am primit zahăr, am venit după ea, şi au văzut casa, încă
primit ulei, am primit conservă şi fel nu era demolată, mama o lăsat ă intre
şi fel de conserve, inclusiv brâmză înăuntru, or fotografiat zidurile că v-
topită şi, tata a mâncat şi brânză din am spus că erau jumătate ăicate şi
astă, mama, că fratele meu a făcut o erau, au foto portretele cu sfinţii...
grămadă de cumpărături, deci a avut Erau picate pe perete, direct?
salariu lui, nici el n-a avut salar mare, Da, da, da, că asta a fost
a trebuit să mai ajutăm şi noi şi... imediat după ce am venit noi acasă,
Când am venit acasă şi ne-au dat atunci, următoarele săptămâni, că
banii, cinşpe milioane patru sute de la inainte de ane lăsa să desfacem casa,
firme, am primit patru milioane atucea am putut să desfacem la zid, că
jumate de la nişte maici, măicuţe din maşina de cusut şi aragazul, ce am
Remetea, au fost, două milioane am putut dăm afară, aia am dat afară şi
primit de la primarul de la Nădlag, am depozitat afară, că aşa ca clădite
asta a fost norocul nostru că noi am nu am putut să recuperăm că nu
fost primii la care ne-a dat bani, nouă aveam voie să luăm. Tata ar fi vrut să
ne-a dat două milioane, că până la desfacem ce să mai recuperăm, vai
urmă a dat cinci sute sau două sute de câtă bătaie de cap am avut că tata ar fi
mii, la casele din spate. vrut să ia la vitrină, pentru că asta...
Şansa dvs... N-ai voie să dărâmi, tot am aşteptat şi
Dar noi am avut noroc, comisie şi comisie să spună să
atuncea din banii ăştia am cumpărat facemm, să nu desfacem, dacă-ar fi
materialele pentru construcţii, noi, că fost după mine, casa nu aş fi desfăcut-
tata a fost primul care a vrut să ne o, atât în spat aş fi refăcut zidul, aş fi
facem, noi n-am, n-am putut. repatat-o şi nu aş fi defăcut casa. Era
Mai am o întebare să vă pun, care mare şi încăpătoare şi...
este aşa: De la cine speraţi ajutor?
261
CORNELIU DRAGOMIR
Dar ce să reparaţi că era destul de înalt, digul de nisip, în jurul satului, n-

şubrezită, nu? ar fi fost salvat satul, pentru că este
Eee, s-a aşezat, când s-a uscat, jos! Apa subterană venea ridicată.
că noi când am desfăcut casa, am Ce nu o să uitaţi niciodată? Care
desfăcut şi fundaţia şi în fundaţie a este acel lucru care niciodată nu o să-l
fost cărămidă, dar era pericol că era uitaţi?
prea în pământ. Nu era cu var şi cu Odată casa aia, prima casă
ciment şi cu nisip, şti, a fost cu care am văzut-o picată şi apoi asta de
pământ numa’ şi pământul ăla s-a aicea, asta n-o să uit niciodată, asta-i,
făcut umed şi s-a înmuiat, orice spune şi faptul că atâţia oameni am stat,
că... Ăla a fost deştept, expertul ăla numa’ ne-am uitat unul la altul şi nu
care a spus să demolăm şi la toate făceam nimic. Săracii militari, lucrau
căşile la care a spus că trebuie băieţii ăia de, de, de, numa’ noi
demolate a avut dreptate că alfel, ele stăteam şi ne uitam la ei până numa’ a
acuma picau. Nici nu ştiu dacă ar fi spus cineva lopata şi haideţi şi hai.
rezistat atâta acel pilon... Eu, cu câteva persoane care au
O întrebare vă mai punem: Ce început să ajute la copii, m-am dus şi
reprezintă această experienţă pentru dvs? eu, dar majoritatea, erau vre-o
Aş vrea să strig şi să urlu, să treisprezece persoane acolo, unul
spun la toată lumea din ţara asta de ce venea, altul pleca, toată lumea se uita
să aibă grijă: în primul rând dacă aude că, de unde or fi, erau din Pustiniş,
că vine apa sau că este posibil pericol, erau din Uivart, erau nu mai ştiu de
de acolo plecat undeva, să nu aştepte pe unde, au mers cu maşini numa pe
să i se distrugă toată agoniseala că asta şosea până pe unde, prin sat, mai se
a fost ceam mai mare durere, că ai uitau cum se lucrează acolo, nu ştiu,
pierdut tot şi nu ai ştiut ce, am ajuns prea nepoliticos, sau nu pot să îmi
la primărie şi ne-a întrebat „Da’ ce, ce dau seama.
pagube aveţi?”, eu am zis „Păi am Nu aveaţi puterea de a începe a
pierdut din casă tot!”, „Dar ce?”, abia acţiona?
atunci am realizat că eu nu ştiam să Nu, nu, s-a pus aşa pe tine o
spun şi am şi uitat multe lucruri care panică care nici n-ai putut să, să,
au fost înăuntru în casă şi ei au vrut să numeni nu a putut să, decât după ce a
vadă la ce valoare estimez, na, la ce început să afle lumea că este prima
valoare estimez, Dumnezeule, eu am casă picată. Practic cel care a reuşit să
fost în mai, anul trecut să calculez intre în sat cu barca şi a spus că „Pe
atâta un frigider, atâta un aragaz, aia şi Strada Pardai este numai casa lu’
aia la cât este paguba. Vă spun, odată Ianevics, a lui Moldavici şi a lui Csaba
ce ieşi la un timp, nu aşa, ca la noi, era este în picioare.”, atunci am realizat
apa în apropierea satului şi nu ne-am ce s-a îmtămplat, restul caşilor, toate,
dus, am sperat că nu intră, ar fi fost toate erau căzute, numai... Că la
minunea secolului, tot puteam să televizor or arătat aşa, numai cum au
salvăm, şi dacă făcea de cinci metri
262
intrat şi, Dumnezeule că şi oamenii ştirile şi să, până-am învăţat şi la

ăia... televizor să caut canalele alea şi numa’
Normal, normal, nici nu aveau ştiri, şi ştiri, şi ştiri, şi ştiri, că mă
timp... uitam la ştiri şi mergeam la mama în
Numai când am venit aici am cameră să-i spun, la tata până am
observat că erau numai pagube, ore realizat că nu-i face bine la mama...
întregi am stat în colţ la Biserică... Noii vă mulţumim din suflet pentru
La colţ... timpul acordat!
...la Biserică, acolo, în faţa Vă mulţumim frumos!
Bisericii, ore întregi am aşteptat să Să mai veniţi, că, pe la anul, să
vină cineva de acolo să ne vedeţi ce am mai făcut...
povestească cum îi sau ce puteau...
Că v-am întrebat ce vorbeaţi în
timpul inundaţiilor, dar ce aţi vorbit după
inundaţii nu v-a, întrebat?
Numa’ asta, da, numa’ asta şi
când a început să vină ajutoarele, asta
m-a, asta m-a supărat, că am încercat
să fac un pic de linişte între oameni că
dacă ăla de ce o primit, da, că ăla de
ce atâta, ăla nici din Otelec nu e.
Domnişorule, am stat în casă la ei o
săptămână numa’, dar am stat, am
avut unde să stau, dacă ei n-au vrut să
stea că nu au avut de lucru şi, că acolo
este grădină şi lucraţi nu ştiu ce, până
acuma n-am lăsat să scoatem
buruienile că nu ştiam care este
buruiană şi care este floare...
Ne-aţi povestit, hahehi, ne-aţi
povestit...
...na, nu este nici o problemă,
dar ăsta a fost reacţia ei, nu, şi, dar
adevărul, mă gândesc, adevărul o fost
că n-a vrut să ne lese şi ştiţi, a fost aşa
o diplomată că nu ne-a lăsat să
discutăm despre apă şi despre
nenorocirea care a fost, „Hai să
vorbim despre gerbede...”...
...să vă uşureze, să...
...da, da, să uităm, să, dar nu a
putut să reuşească că avem tot timpul
263
CORNELIU DRAGOMIR
Nu se poate uita… momentele alea degroază ale bătrânilor în mod

special, auzeau noapta trospete cum picau casele, cum se prăbuşeau casele,
zgomote infernale de te-apuca groaza, frigul ăla cuprinzător de te pătrundea
până în maduva osului, uzi până la piele […] şi mai ales apa aia de îţi era
greaţă, puţea a peşte stricat şi mirosea a… jeg. […] Dar mai presus de toate,
nu se pot uita oamenii în disperare, singurătatea, avariţia, egoismul…
Constantin Talpoş, bărbat,
ortodox, mic comerciant, 53 ani, satul
Iohanesfeld
Pentru o înţelegere mai nuanţată
a relaţiilor intercomunitare din cadrul
aceluiaşiteritoriu administrativ, aume
comuna Uivar, satul Iohansfeld şi satul
Otelec, acceaşi comună vă propunem
lectura de faţă.
Discursul consistent al
intervievatului oferă informaţii ancorate
nu numai în experienţa indivudului ci în
cea cotidiană, a comunităţii. Se oferă date privind structura etnică a satului şi
tendinţel de regenerare a mazaicului etnico-cultural.
În altă ordinei de idei, respondentul, dovedint atent simţ antropologic,
realizează o reflexie privind pierderea identităţii satului prin contruirea noilor case
care nu respectă arhitectura celor prăbuşite, nu ţine cont de topometria locului şi
nevoile oamenilor.
Programarea temporală: Interviul s-a realizat în data de 11.07.06,
după amiaza.
Scena: Spaţiul de realizare al interviului a fost ales de către
intervievată, acesta fiind curtea sa, „la umbră”
Distribuirea actorilor: La realizarea acestui interviu au participat
Andreea Neagoie şi Corneliu Dragomir în calitate de intervievatori, iar
domnul Costantin Talpoş, în calitate de intervievat.
264
Când aţi auzit prima data ca cu elicopterele, cu bărcile si cu

vine apa? pontoanele. Ei, va daţi seama daca un
Pai, pot sa spun, înainte de ponton a putut sa circule pe aici, cat
Florii anul trecut s-o spart digul in de mare a fost apa.
câteva locuri in zona Crai Nou- Cum vine acuma trenul?
Cruceni…pe porţiuni mai mari, A asta, făceau ruta asta:
apa…Timişul fiind mare, s-a scurs animale, mobila, deci fiecare, bagaje
si…vinerea deci, înainte de Florii, apa tot ce-ai avut, ce s-a putut încărca,
s-a apropiat de Ionel, deja duminica animale, tot ce-a putut omul sa-
satu’ a fost evacuat. ncarce. Noi n-am încărcat decât
O.I.:Dar aţi fost acolo la dig sa animale…pe pontoane cu împingător.
vedeţi cum s-a spart? N-am luat gaste, n-am luat nimic. Apa
R.:Nu, la dig nu am fost a fost destul de mare.
pentru ca nu s-o putut! Nu s-o mai Da’ ia povestiţi-ne, aşa, prima
putut circula…Cum sa te duci daca data când aţi aflat ca vine apa…
era… deci de la Foieni spre Ionel Pai am aflat miercurea spre
drumul a fost închis! Pana la Rareş, joi. Atunci s-a dat prima alarma de
numai partea asta: Bota-Cenei sau avertizare.
Cărpinis-Cenei-Uivar-Ionel, partea Cine a dat-o?
cealaltă drumul a fost închis, pentru Pai Primăria a venit…cei de la
ca nu mai, nu se mai putea circula cu primărie au avertizat, deci nu putem
nici un mijloc de transport. spune ca nu am fost avertizaţi, dar
Era aşa de mare apa? miercuri spre joi a fost digu’ spart
Foarte mare, ş’ici evacuarea numai in zona Crai-Nou. Si după aia a
satului s-o făcut cu elicopterele. cedat in zona Cruceni-Grăniceri,
V-aţi gândit vreo clipă că e pentru ca Timisu’, apa a fost mare,
posibilă să vină asemenea ape? din cate ştim noi, adevărul noi nu-l
Pe undeva teama era mare, pe putem şti, s-a închis stăvilaru’ la
undeva aveam…trăiam si cu speranţa Costei ca sa… si s-o închis pe Bega sa
ca apa nu va inunda, chiar am si fost vina apa toata pe Timiş. Pe Bega daca
in apropierea satului sa vedem cum venea inunda oraşul, inunda
stăm cu apa. Ne părea la un moment Timişoara.
dat ca nu va inunda. Dar chiar aşa, Păi cum să inunde
chiar in momentul ala, daca vecinii Timişoara…
noştri sârbi nu ar fi închis stăvilaru’ Pai aşa spuneau ei, deci toata
poate ca nu era nenorocire atât de apa, toata apa, pentru ca au deschis,
mare. Dar ei, ei au închis, de frica sa au deschis ei, barajul asta de la lacul
nu…adică domne’ sa nu inunde la ei! Surduc, acolo a crescut foarte mare,
Pana când autorităţile romane si sârbe acolo s-o…aşa ştim noi, ca n-am fost
au căzut la învoiala asta sa deschidă acolo sa ştim ce…si ce s-a făcut. La
digul, stăvilarul, deja noi am fost început când am văzut ca se
inundaţi. Evacuarea de aici, s-a făcut construiesc casele astea, mi-a fost
265
CORNELIU DRAGOMIR
tema, domle’, vine o furtuna te ia cu Se putea merge normal, doar

tot si te duce, nu, sunt foarte… ca mergeaţi cu picioarele-n apa.
Aşa v-au spus constructorii, Da, dar mergeai prin apa, pana
nu? când apa a crescut… Ionel a fost
Pai lumea la început a fost inundat sâmbăta, deci duminica satul
foarte panicata când au văzut, a fost evacuat. A venit colonelul B. de
„Domnule, la Otelec faci case din la Situaţii de Urgenta, au venit
cărămida si la Ionel ne faci casa elicopterele, 2 elicopterele, si s-o
de…placaj!”, ca sa-i spunem aşa. Ce-i evacuat populaţia. După aia au venit
asta, e un placaj. Pai, ne-am…, cum pontoanele cu cei care nu s-au
sa spun, ne-am consolat! La început putut…deci când autorităţile locale au
n-am fost de acord, dar pana la urma avertizat ca vine apa, cei care au avut
n-am avut ce face, a trebuit sa mijloace de transport: tractoare,
acceptam! remorci, s-au carat, cu bagaje tot ce-
Aşa, miercuri aţi aflat ca vine au putut, animale.
apa, miercuri pe joi mi-aţi spus, nu? Dar dumneavoastră aţi crezut
Pai… au venit cei de la ca vi se prăbuşeşte casa?
primărie, au avertizat. Deci au venit Nu, nu sub nicio…si nimeni
autorităţile locale. A venit in sat, pe nu a crezut pentru ca asta e o casa
strada si a anunţat fiecare sa se foarte veche si ştiind ca e din…pereţii
pregătească sa…sa deie vapoare, sa fiind din cărămida si foarte groşi. Dar
duca animalele, fiecare pe unde poate. e o cărămida din asta arsa, foarte
Deci, asta nu, autorităţile practic si-au proasta, nu vedeţi ca se, se măcina.
făcut datoria! Autorităţile locale, nu Dar nimeni, absolut nu a crezut si nici
vorbesc, cele judeţene nu si-au făcut aşa…eu am locuit foarte mult, după
datoria. ce a trecut apa, am locuit o perioada
Si dumneavoastră cum aţi destul de mare pana s-a prăbuşit. Si-
reacţionat când aţi auzit ca vine apa? ntr-o seara, intr-o dimineaţa, mi s-a
Pai, cum sa reacţionam, am părut mie ceva suspect in partea asta
stat si am aşteptat. Am stat in si i-am spus lu’ maica-mea, „Domne’,
aşteptare, am spus „Ce sa faci, unde ne mutam in partea spre strada.”,
sa le duci?”, animalele toate au rămas adică eu ca eu dormeam in partea
aici. Timp de o săptămână am dat asta, maica-mea in partea dinspre
drumul la porci, pe strada sa meargă strada. Si am mutat de la mine, zic
unde vror. „Uite, n-avem decât, dormim intr-o
Dar apa încă nu ajunsese sau camera.” Am pus televizorul, seara,
ajunsese? mama era in pat am auzit o pocnitura
Ajunsese apa în sat, sigur ca puternica si partea zidului, in partea
da! Atunci le-am dat drumul, deci încă asta, s-a demolat. A picat si a lovit-o
şoseaua era…nu era chiar aşa mare, pe maica-mea puţin la cap, la picioare.
apa era mai mica. Si ce-aţi făcut?
266
Pai, am dat un telefon, a venit înalt, în pod la mine, daca aveam

salvarea, dar nu i-o dat primul ajutor posibilitatea si astea sa-i torn un
si au venit fraţii si-au luat-o si-au dus- plafon de piloni puteam sa mai fac un
o la Timişoara, pentru ca n-avea rost etaj, încă o…un etaj foarte liniştit, cat
s-o duca la Jimbolia. A primit ajutorul era de înalt si de mare.
primul ajutor de la cei de la salvare V-aţi gândit la aceasta
aici si… perspectiva?
Camera de pe beci a picat Nu m-am gândit, dar spun aşa,
prima? ca se mai putea costuri cat era, pentru
Da, aia a picat prima, pentru ca, va daţi seama, de acolo si pana aici
ca apa a stat mult, apa s-o tras in cat era lăţimea, nu vorbesc de
pereţi, prima data a picat acolo. Deci, lungime.
asta a picat imediat ce a venit apa, in Ca lungime se ducea in spate?
câteva zile, pereţii de acolo, pentru ca Pai camera si lungimea si
eu veneam săptămânal aici, veneam lăţimea, era cam pătrata. Deci asta,
săptămânal sâmbăta. Daca nu veneam doua camere aşa, doua camere aşa.
sâmbăta, veneam duminica. Veneam, Patru camere si-un hol, sau…?
am venit si pe calea ferata cu apa Da, si-un hol. Un hol si-o
peste un metru, când n-au mai prispa, aveam intrare separata la
circulat bărcile. Apa a ieşit prin pivniţa.
perete, pentru ca ăştia sunt casele Si când aţi văzut ca se aduna
vechi si n-au fundaţie, n-au! Nicio apa in pivniţa ce-aţi făcut?
casa pe-aici n-are o fundaţie solida, ca Pai apa, iarna când o fost
asta a fost si cauza pentru care s-au zăpada mai multa sau a fost…timpi’ a
prăbuşit, fundaţia foarte proasta, fost ploios, apa oricum a mai pătruns
fundaţia mica si fundaţia făcuta din in pivniţa, n-a fost prima data. Acuma
cărămida, deci nu e făcuta din…o ca nu era prima data apa in pivniţa…
fundaţie solida. Aici este o fundaţie Dar in pivniţa ţineaţi ceva sau
foarte fragila, aşa au făcut satu’ asta, a nu?
fost sat…aşa au făcut ei. Casele-s Păi aveam, de obicei alimente
foarte vechi, toate casele astea sunt si astea eu n-am ţinut, eu am ţinut
case vechi, nu… lemnele de foc, le ţineam in pivniţa.
Dar casa dumneavoastră cât Mai puneam morcovi, cartofi ca se
de veche era? păstrau mai bine in pivniţa.
Pai avea aproape 100 de ani. A Mai erau case din astea cu
avut odată, nu mai ştiu, 1918, cam aşa pivniţa, nu?
ceva scria sus, pe pod. Deci vă daţi Da, sigur ca da. Da, sunt
seama ca era o casa destul de veche. multe si au apa si acum in pivniţa şi
Era acoperita cu ţigla? când o picat camera aia, practic a
Da, era acoperita cu ţiglă, ţigla picat cum se zice plafonau’ si a cum a
e foarte grea şi asta iar e o parte picat, pai a picat si zidu’ si plafonul cu
proastă, pentru ca podul era foarte tot absolut.
267
CORNELIU DRAGOMIR
După aceea s-a prăbuşit si sa intru înăuntru. Pai am intrat si

tavanu’ cu… atunci am început sa strâng covoarele
Prima data au picat pereţii şi de pe jos, tot ce era jos, sa le pun pe
mult, mult mai târziu au picat si dulapuri, sa… Mama a plecat
plafonul si acoperişul. duminica, eu am plecat lunea.
Dar va gândiserăţi sa scoateţi Si lunea era casa întreaga?
din acea camera lucrurile pe care le Da! N-am scos nimic absolut,
aveaţi in ea? totu’ a rămas…ce-am încuiat, ce-
Le-am scos…. eram plecaţi am plecat luni dimineaţa. Mama a
când opicaz si când am venit dup-o plecat duminica dimineaţa cu
săptămâna era căzut. elicopteru’. Pai nu era…deci eu am
Si ce-aţi făcut când aţi văzut? încuiat luni dimineaţa, am plecat si eu
Ce sa mai zic, am mai căutat cu barca. Deci eu am încuiat si nu mi-
nişte lucruri care-am zis ca-s mai a trecut prin cap ca vor pica pereţii
valoroase. N-am mai găsit nimic prin sau…
noroi, prin… Sunt acolo înăuntru, V-aţi gândit sa luaţi actele, sa
sunt astupate, sunt acoperite cu luaţi…
pământ, cu moloz, cu… :Pai actele, da! Deci, primu’
Ce lucruri aţi pierdut din acea lucru, cineva care gândeşte, prima
camera? data si ia actele, am luat plasa cu
Nişte obiecte electrocasnice, o actele. Am pus actele, tot absolut, tot
oara de măcinat… ce…ala a fost primu’ lucru care l-am
Aţi avut moara de măcinat? făcut.
Nu, pentru uruiala, pentru Când aţi venit prima data,
porci, nu… aveam încă o încăpere, când v-aţi întors aţi găsit camera aia
deci o pivniţa, când s-o prăbuşit, s-o prăbuşita, dar celelalte erau întregi?
prăbuşit cu totul. Erau aşa, alimente, Da! Deci numai camera care
faina. era pe pivniţa, aia era…prăbuşita,
In camera aceea le ţineaţi? restul era intacta. Nici fisuri nu aveau,
Da! nici absolut nimic.
Dar in pivniţa nu mai ţineaţi Era un fel de cămara,
mare lucru, ca era… rafturi… obiecte electrocasnice, deci
Nu, nu, nu, in pivniţa mai erau aveam frigider, aveam…acolo ţineam
nişte lemne, nu mai erau…mai nimic. frigideru’, un aspirator.
D’ arata urat partea aia a casei Si nu v-aţi gândit sa le luaţi?
când aţi plecat.? Pai, nu m-am gândit! Pentru
Nu, deci nu era…nu ne-a ca daca mă gândeam ca se prăbuşeşte
trecut prin gând niciodată ca se vor le luam. Dar nici… nu m-am gândit
prăbuşi pereţii. Nu, nu! Când am ca se va prăbuşi. Niciodată nu mi-am
venit si am văzut am rămas surprins imaginat ca se va prăbuşi.
pentru ca uşa era blocata, dar oricum Era o casa răcoroasa.
pereţii fiind căzuţi…aveam pe unde
268
Foarte răcoroasa, camerele Nu, dar am auzit ca intr-

foarte mari, deci erau camere de 6/6 adevăr, sunt făcute din chirpici, din
si foarte înalte, 3 metri si. Erau foarte, cărămizi de pământ.
foarte răcoroase vara. Iarna daca voiai Aaa, pereţii interiori, pereţii
sa ai căldura trebuia sa ai foc mai exteriori toţi au fost din cărămida din
mult. Erau răcoroase si iarna, dar in asta, arsa, cum se spune mai pe
funcţie de cat făceai focul. romaneste, cărămida ţărănească, nu
Si ce va mai aduceţi aminte ca cărămida de fabrica.
aţi făcut in , in ziua Floriilor, înainte Se spune ca aceasta cărămida
de inundaţii... ţărănească este o cărămida buna.
Ce sa…pana, pana după o Daca o faci ca lumea, daca o
săptămână când am venit eu înapoi sa arzi, dar acuma, de atâţia zeci de ani.
vad care-i situaţia, n-am făcut nimic S-o mai măcinat si ea.
absolut, nimic absolut. După aceea S-o măcinat, pai, v-aduc o
am venit, mai multe persoane, pentru cărămida si-o sfărâmaţi, ziceţi ca se
ca casa era foarte…nu prezenta nicio face…facem boia si mergem la piaţa
urma de prăbuşire. Nu prezenta nicio si-o vindem ca boia, aşa e.
urma absolut, numai atât o picat Tot oltean, spirit
peretele asta pentru ca in perioada întreprinzător.
apelor am un frate care are un Pai spirit…
magazin, unde eu lucrez acuma, casa Prima oara când aţi venit in
s-o prăbuşit a rămas numai încăperea curte, ce-aţi găsit?
unde aveam magazinu’ si de-acolo am Pai, când am venit prima data-
luat cu barca, am evacuat toate n curte ce sa vad?
lucrurile de-acolo cu barca si le-am Am deschis poarta si… ratele
adus aici. Nu ne gândeam ca se va pluteau, ratele si gastele pluteau pe
prăbuşi. Nimeni nu i-o trecut prin cap apa, găinile moarte. Am deschis,
ca se va prăbuşi vreodată. atunci frumos coteţul la porci, poarta
Si aţi adus si lucrurile omului si le-am dat drumu’. Adică, de fapt
aicea? asta…le-am dat drumu’ imediat
Da! După aceea când au venit înainte de a pleca… înainte de a pleca
pontoanele, le-am trimis la Timişoara, le-am dat drumu’ si veneam
le-am încărcat pe pontoane si le-am săptămânal, le duceam cu barca
trimis, deci casa încă nu, încă stătea mâncare.
bine. Si-i recunoşteaţi?
Dar părea sănătoasa aşa, Da cum sa nu! Pai ei erau
zdravăna. singuri acolo si foarte cuminţi au fost
Da, deci…nu, nu era absolut si porcii atunci, chiar si toţi vecinii de
nimic, nu prezenta nicio fisura, nici pe strada, ca ai tai, ca au dat drumu’
exterior, nici interior, de prăbuşire. mai mulţi. Zice „Ai tai, uite ce
cuminţi sunt”, s-au încolonat in sir
indian si…au găsit ei un loc înalt, ca
269
CORNELIU DRAGOMIR
am mers după ei sa vad unde se luat nimic, totul a rămas si… Hainele
opresc. Au găsit un loc înalt. de îmbrăcăminte, in saci, lucruri de
Si unde s-au oprit? îmbrăcat, ca sa avem la Timişoara
Pai, aici in centru, vis-a-vis de lucruri de schimb. In rest, totul a
biserica erau mai…era o porţiune rămas aici. Până când s-a prăbuşit
înalta unde a fost apa, dar nu aşa de casa, totu’ a rămas înăuntru. Ce am
mare. Mergeam cu barca si le duceam salvat, am salvat, ce nu…!
mâncare, apa aveau, apa era destula, V-aţi întâlnit cu vecini, care
deci numai mâncare le trebuia. era starea de spirit pe-aici?
Si ce le dădeaţi de mâncare? Starea de spirit…cei tineri
Porumb, grâu, le duceam cu sunt mai puternici, cei bătrâni…erau
sacul si… speriaţi. Plângeau, ce poate sa facă un
Aţi reuşit să mai salvaţi ceva om bătrân decât sa plângă după
din câmp? agoniseala de-o viata…a fost greu si
Nu…. ce-am pierdut, deci nu când s-o evacuat, ca bătrânii…nu
l-am avut acasă, l-am avut la altcineva prea vroiau sa plece, ca nu pleacă de-
si era pe jos: 7 tone de grâu s-au acasă. Inclusiv maica-mea, abia am
pierdut si 5 tone de orz, care au…le-a reuşit s-o conving sa părăsească casa.
luat apa. Adică nu le-a luat, dar apa l-a Nu voia sa plece! No, e un om bătrân,
făcut negru, acum e negru, s-a stricat, noi tinerii am zis ca…totuşi si aşa si
nu mai! Nu s-a mai putut recupera înainte de a intra apa in sat noi
nimic de-acolo. stăteam pe strada noastră, ca sa…in
Pai, si din cele dădeaţi, aţi spus caz de pericol sa…
ca…! Patrulam pe străzi sa vedem si
Pai am avut, am avut grâu si in daca era cazul, deci pentru ajutor sa-i
pod, grâu, orz, luam din pod si aici ducem pe cei bătrâni in locuri mai
aveam si porumb. înalte. Si-aşa animalele la început,
Si cam care era nivelul apei care-au rămas nu le-au evacuat, care
când aţi venit a doua oara? n-au reuşit sa le…le-am dus la ţarc,
Pai după o săptămână, nivelu’ le-au dus la cimitir, acolo locul era
apei era, aici in curte, trecea…un foarte înalt. Acolo, de fapt nici n-a
metru, un metru si, in curte. intrat apa in cimitir. Acolo le-au
Si casa se ţinea bine, nu va cantonat animalele.
făceaţi probleme! A, deci acolo au stat?
Nu, nu! Nu era nicio Până când au venit pontoanele
problema, nu! A doua oara când am ca sa poată sa le…
venit, am găsit apa înăuntru. Deci deja Şi când au venit pontoanele
a pătruns apa. Nu am scos nimic, unde le-au dus?
numai’ am luat de pe jos, tot ce era pe Păi prima data le-au dus la
jos, covoare si astea si le-am urcat, le- cimitir acolo, pentru ca se putea trece
am pus pe dulap, pe dulapuri ca sa nu cu pontoanele peste calea ferata, calea
stea jos, sa le ude, sa… In rest n-am ferata nu…de fapt, primele 2-3 zile a
270
mai circulat si un tren, tot pentru ştiu cu cine discuta. Zic „Domne’,
evacuare, cat s-a putut, când apa deja adică cum, in situaţii de urgenta, un
a depăşit prea mult… primar se închide in birou, nu se
Da, am interes ca a fost un poate aşa ceva!” Pan’ la urma am
marfar care, practic a condus prin obţinut autorizaţie pentru toate cele
apa. sase persoane. „Venim la Otelec, pai
Da, deci mecanicul ala a făcut- n-avem benzina!” Militarii care erau
o pe riscul lui, nu a primit nici un cu bărcile, ca ăştia erau de la Satu
ordin de la nimeni sa facă, dar el a Mare, normal ca nu puteau sa vina si
făcut-o pe riscul lui. Si când omu’ a cu combustibil. „Domne’ am trimis
văzut ca nu, deci riscul e prea mare a bărcile, trimit si ei cisterna cu
spus „Gata, stop! Nu mai pot!”. Si combustibil.” Atunci, domle’ ce sa
atunci au venit cu pontoanele si de- facem? Am luat pe nepotu’ „Uite!
aici de la gara, prin apa, peste calea Merg eu la preotul din Otelec, chiar
ferata, mergeai, le încărcai si…când se nişte flacoane din astea de 5 litri, de
umplea, mergea la Bega, la Otelec, cat putem si te duci la Cenei după
acolo se descărcau pe dig, veneau benzina.” Ca au spus: „Domne’ daca
înapoi, umple din nou, si făceau cate aveţi benzina gata, va ducem, nu-i
3-4 curse pe zi. Ca pe bărci n-aveai nicio problema, ca aşteptam sa
mare lucru ce sa pui. Bărci-transport vina...” Si se duceau cei de la primărie
persoane mai mult, aşa lucruri cu un bidon, cu un butoi din asta de
mărunte, o sacoşa cu bagaje, bagaje 200 litri…Pai ce, cate transporturi
mai uşoare. Dar in barca nu puteai sa puteai sa faci cu 200 litri de benzina
pui…deci cu bărcile astea si-atunci la pe zi? Trebuiau multe transporturi
început era o harababura si cu bărcile. făcute…Nu…nu mai ţin minte cate
Ei au trimis bărcile pentru salvare, la făceau, trebuia benzina, ulei si aşa am
început, dar fără combustibili. Si chiar reuşit sa… „Cu combustibilu’ tău,
am venit prima data la Otelec sa urc domne’ daca…nu trebuie, nu se poate
in barca, am coborât din maşini „Hai casa meargă toate lucrurile brici, bine.
sa mergem!” trebuia autorizaţie A, trebuie sa mai existe pe undeva o
de…mergeai la primărie prima data hiba, trebuie sa existe birocraţie, ca
sa-ti dea autorizaţie. daca nu exista birocraţia ar trebui…si
Birocraţia din România. atunci si cu autorizaţiile astea,
Pai da, sigur ca da! Si merg oamenii nu merg sa facă o plimbare
prima data, pai la secretara primarului de agrement sau ce… E un drept ca
„Pai nu mai pot sa dau pe ziua de azi sa îmi salvez ce mai pot salva din
decât doua autorizaţii”, „Pai noi locuinţa. Nu merg la plimbare,
suntem sase, noi nu mergem la nu…îmi trebuie autorizaţie.”
plimbare la Ionel, noi mergem sa Era o necesitate până la urmă.
salvam ce se mai poate salva.” Pai era o necesitate, da.
Primaru’ nu, ca nu pateu fi deranjat, Prima zi când aţi venit aici ce
ca are probleme, ca…iar noi la fel, nu v-aţi gândit?
271
CORNELIU DRAGOMIR
Ce sa mai…nu m-am gândit la domne’, ale noastre astea-s mai bune

nimic când am văzut ca…pereţii de la decât astea. Ungureşti, da’ după!
o camera s-au prăbuşit, da’ nu m-am Dar erau mai bune, ce ziceţi?
gândit ca si ceilalţi or sa…Nu m-am Nu le-am văzut. Pe astea
mai gândit la nimica absolut. ungureşti le-am văzut, pe cele de la
Dar v-aţi dat seama de ce s-a Aversa nu le-am văzut. Ei spuneau ca
produs…. cei de la Aversa Bucureşti sunt de
Bineînţeles, adică am zis ca s- capacitate mai mare. Dar daca nu le-a
au prăbuşit pereţii de la camera care văzut nimeni cum sunt, cum arata
era pe…din cauza apei. Pentru ca si pompele romaneşti, nu putem spune
acuma, daca vreţi va uitaţi la vecinu’ nimic, cat erau de performante.
meu de-aici si igrasia persista, pai a, Frumos din partea ungurilor
acuma casele astea…astea sunt pline ca si-n condiţiile astea…
de igrasie, asta e greu sa mai scoţi, Deci in condiţiile astea ei au
igrasia, odată ce-a intrat, si in fost foarte receptivi si…daca li se
cărămida asta care aşa cum este, e cerea ajutorul mai repede, ei veneau
greu, foarte greu ca sa scoţi igrasia mai repede, dar pana s-au hotărât de
din… unde s-aducă pompele, de unde sa
V-aţi gândit ca apa se va facă cum sa facă, timpul a trecut, apa
retrage curând, sau… a stat si…asta. Daca imediat puneau
Nu pentru ca, probabil pompe in funcţiune, poate ca nu era
ca…cum sa va explic? Nu me-am dezastrul chiar aşa de mare.
gândit niciodată ca apa sa…va daţi A doua oara când aţi venit, ce
seama, privind cat vezi cu ochii, sa aţi găsit? Aţi găsit cealaltă camera
vezi numai apa si unde sa se reverse, prăbuşita?
pana când au venit cu pompele. Cu Nu, nu! Nu!! Celelalte s-au
pompele si tot a durat o luna si ceva. prăbuşit când apa s-a retras. Am mai
Si pompele au venit…când? venit si-am locuit si eu si mama o
După ce a venit apa, după o perioada destul de…
săptămână. Primele doua camere de aici
După o săptămână? din partea asta s-au prăbuşit
După o săptămână au venit si amândouă odată. Peretele din partea
cu pompele, pana le-au instalat, asta s-a prăbuşit din cap in cap.
pana…ai noştri nu ştiau atuncea, se Pai cum aşa?
certau, se paracertau ca si la Bucureşti Cărămida s-o măcinat la baza,
sunt pompe si…cereau bani! Pai in dar asta a fost, mă rog, ca sa nu se
situaţia asta tu mai ceri averi sau nu întâmple cutare, cărămida s-o măcinat
ştiu cate milioane costa o pompa. la baza si…peretele s-o prăbuşit spre
Atuncea au venit ungurii cu pompele exterior, daca se prăbuşea spre
lor. Si după ce au venit ungurii, cu tot interior, mama era moarta la…
absolut, cu personal, cu absolut tot, Si dumneavoastră?
cu pompe au venit si-ai noştri. Pai
272
Un mare noroc pentru ca s-o început sa se lase in jos, fiind îmbibat

prăbuşit in exterior. Niciodată nu, nu. cu apa, apa foarte mula.
O fost ieri o comisie pe-aici Casa grea…
cu nişte nemţi. Când o intrat, repede Casa grea, deci, ele se lăsau, ca
o ieşit, c-o zis ca cade pe el. La noi zice ca trece…intrau in pământ, este
când filma, stătea cu frica!... Ei bine, un centimetru, doi, se…
problema după ce s-au retras apele si Si cine a zis prima data s-o
a venit comisia asta de expertiza, cu reparaţi?
evaluarea pagubelor produse de Pai, autorităţile, nu pot sa
inundaţii. Prima comisie, n-am fost spun, n-am fost aici când o venit
aici, dar din cate mi-au spus era prima comisie, nu ştiu cine o fost
propusa pentru…deci nu era propusa in…dar ne-a evaluat-o a doua
pentru demolare. Au trecut-o direct la comisie. Au fost mai multe, ca una o
reparaţii. Când o venit a doua punea in demolare, una in renovare,
comisie, a venit, au intrat înăuntru, au nu ştiai după care sa te iei!
constatat; ieşind afara una, o dama Pai si care era aia buna? Care
din comisia de expertiza zice era comisia aia buna?
„Domne’, vreau sa-ti pun o întrebare, Da’ cine ştie? S-o prezentat
da’ nu te superi”. Zic: „De ce sa mă cineva? Au fost, din cate am interes,
supăr, n-am nici un motiv de comisii de la Bucureşti, de la…
supărare.” Zice: „Dome’, mata suferi Din camera dincoace aţi reuşit
de vreo boala?” „Nu, nu – mi-am dat sa luaţi ceva pana a nu se prăbuşi?
seama -, nu sufăr cu capul!” Zice: Pai am scos, am mai scos din
„Cum ai curaj sa locuieşti aici?” „Pai ele, am mai scos recamierele,
cum, am curajul asta, sunt tânăr si la dulapuri, si dup-aia s-a mai prăbuşit
cel mai mic zgomot fug! Sunt mai pana am reuşit. In mare parte din aia
curajos – zic – fug!” Dormeam am cam recuperat, in mare parte.
iepureşte. Deci când au început sa se Nu s-a prăbuşit chiar pe toate
fisureze si pereţii interiori. După o lucrurile!
perioada au început fisurile sa apăra, Nu, nu, deci in mare parte s-a
sa se macine! recuperat.
Si dumneavoastră dormeaţi in Dar soba, mă gândesc ca n-
casa si vedeaţi aşa pe zi ce trece cum aveţi cum s-o scoateţi, fără…
se fisurau pereţii! Pai aia nici…era o soba pe
Da, cum se fisurau, cum care nu…ăştia nemţi aşa aveau stilul
se…cum merg in jos, cum uşile nu se asta al lor de-a face sobele astea,
mai puteau…deci ce a rămas deschis, erau…noi ţineam o soba acolo de
uşa a rămas deschisa, care a rămas ornament. Deci nu pentru foc, ca sa
închisa a trebuit forţata. Am tăiat n-o demolez. O ţineam in camera.
dintr-o uşa, cam atâta, de jos, ca sa o De ce, nu făcea căldura sau
poată…s-o putem deschide. Casele au ce?
273
CORNELIU DRAGOMIR
Pai da’ nu o foloseam pentru plece populaţia de etnie germana

ca ăştia erau practic sobe pentru tulei, dincolo, evreii sa meargă in Israel.
nu pentru lemne. Nu ştiţi ce sunt aia? Pentru fiecare evreu sau pentru
Pentru, cum se spune… cocenii, fiecare neamţ lua bani.
tulpina de la...aici in… se baga pe foc Plătea statul german sau cum?
si se făcea căldura. Nu, plăteai tu ca sa pleci,
Se făcea repede căldura? fiecare plătea. „Vreau sa plec ca am
Se făcea, dar va daţi seama ca, neamuri in Germania…”, aia te-
făcând foc in felu’ asta, se face si ajutau sa plăteşti.
mizerie. Pentru ca, domne’, iei snopu’ Înundaţii, aşa, de care să vă
de coceni, îl pui in camera si bagi in mai aduceţi aminte?
soba si după-aia…cată mizerie era pe În 2001 a mai fost, tot
jos. Normal, eu o ţineam nu, n-am… primăvara, după topirea zăpezilor,
Era un specific al casei… când s-a spart din nou digul, tot in
Aveam alte…aveam soba zona Cruceni-Grăniceri, dar n-o fost
separat pentru foc. Da, asta era inundaţie aşa de mare in proporţii. Ei,
specific. Pai n-am demolat, am ţinut de-atuncea autorităţile trebuiau sa-si
aşa de…de forma. dea seama ca domnule, odată, odată,
Iată ca nici Dumnezeu n-a trebuia sa cedeze si digu’ si-n partea
demolat-o. ailaltă, si pe malul celalalt. Pentru ca
A, nu, nu, aia era apa, in sunt diguri vechi, sunt făcute…nu s-a
camera aia... asta, aia si mai era încă luat nicio măsura.
una, un fel ca soba pe teracota, dar Aţi fost mai norocoşi, statul a
era făcuta din văiuga, din chirpici si n- putut săvămai ajute, faţă de Rast-Dolj
avea rost s-o demolez pentru şi Valea Sietului, tot anu ăsta...
ca…asta eu când am venit aici, am Noi am fost foarte norocoşi!
luat aceasta casa, nu aveam, n-aveam Indiferent cum sunt făcute casele
nimic absolut, eu o trebuit sa-i pun astea! Deci noi am fost norocoşi
podele, sa-i pun podele, sa-i pun de pentru ca problema era, daca anu’
toate si-atunci a rămas soba si pan’ la trecut inundaţiile s-ar fi oprit numai’
urma rămân aici… in zona Banatului. Si noi avem un
Mă gândeam la casa asta, păcat noroc fantastic. Noi am fost foarte
de ea, ca ziceţi ca era casa frumoasa. mult ajutaţi de stat. Nu putem spune,
Era! A fost, fost acuma e o nu ne putem plânge ca nu am fost
amintire. Pe vremea aia casele nu erau ajutaţi. Deci am fost ajutaţi si material
chiar aşa de scumpe, aşa scumpe, nu si…puţin, da’ totuşi aşa cat s-a putut
asta…astea sunt case nemţeşti, nemţii si financiar.
au plecat si…înainte de ’89 când…de- La dumneavoastră mai mult s-
aicea mulţi au plecat înainte de ’89, in au distrus casele pentru ca au stat in
schimb, ştiţi problema ca Ceauşescu apa...
era şapte, eraţi copii atunci; Pai, asta a fost problema!
Ceauşescu lua bani ca sa permită sa Casele sunt foarte vechi, nu au o
274
fundaţie solida, apa a stat o perioada, Pai da! Nu, populaţia s-o
aici a stat apa peste 2 luni de zile. strâns pe peronul gării si omu’
Atâtea milioane de metri cubi de foarte…deci, prima data, cum era si
apa… normal, se îmbarca bătrânii si
A doua, a treia…a doua oara bolnavii, copii, bătrâni si bolnavi si
când aţi venit, ce aţi văzut, cum? dup-aia restul.
Ce sa vad? Apa si apa! Apă şi Si ce zicea lumea? Care era
apă, ce puteam sa văd decât…daca starea de spirit acolo-n gara?
era apa de un metru in curte, ce Pai, cum sa fie? Fiecare
puteai sa mai vezi in curte? aşa…alţii plângeau, alţii erau mai
Uite astea, ratele astea optimişti, fiecare…
clocesc pe unde…unde oua acolo Va părea aşa ca era stare de
clocesc, ele nu se pot…cum e găina nelinişte?
ca o pui sa clocească in alt loc, nu, Pai parca era stare de război.
astea nu, nu vor decât unde oua, Parca erai intr-o stare de război, pana
acolo clocesc si atunci când a venit si săracii iepuri erau…Când iepuri pe
apa si a intrat aveam câteva rate care străzi.
mai aveau vreo trei zile sa scoată Iepurii unde erau, chiar, iepurii
boboci. S-au dus! Nu era apa, dar zic ce-au făcut?
domne’, degeaba le iau ouăle sa le Pai, au murit. Se duceau pe
mut pentru ca ele tot nu mai clocesc. ape: mioare, căprioare. Ce sa facă?
Boboci de gâsca am avut 37. Într-o Iepurii, nici acuma, ca am mers de-
săptămână n-o avut cine sa le dea de atâtea ori pe câmp, ca mai am teren,
mâncare, apa, au murit de foame. I- un teren agricol e in paragina, încă
am lăsat in casa. nu…Noi am văzut un iepure când am
Dar dumneavoastră cum venit acuma. Acuma începe sa se
veneaţi pe linie? repopuleze, ar a fost o perioada când
Pai prima data veneam cu nu mai vedeai, n-ai văzut nici iepure,
barca de la Otelec. Si la un moment nici căprioara, nici fazan. Era o zona
dat bărcile au plecat, erau de la Satu când era plin de iepuri, de fazani,
Mare. Armata de la…ca si ai noştri de căprioare.
la Timiş n-au avut, n-au, n-aveau După aceea au
bărci. Nu ştiu, am inteles ca i-o dotat dezin…dezinfectat după aia, au venit
acum cu bărci, dar anu’ trecut n-au si-au făcut dezinsecţie, tot absolut,
avut nicio barca. Si când o venit pentru ca n-ai cum sa vii sa locuieşti
colonelul Benga, o venit cu barca când a început populaţia sa se retragă
particulara, la Ionel, ca sa anunţe si sa se înapoieze acasă, fiecare acasă.
populaţia ca vin elicopterele pentru Cum puteai sa vii, când te puteai
evacuare. îmbolnăvi?! Prima data au făcut o
O.I.:Domnul B., era aşa…se dezinsecţie si dup-aceea.
purta frumos cu lumea? Încerca sa le Ce nu puteţi uita de la aceste
explice frumos? inundaţii?
275
CORNELIU DRAGOMIR
Ce nu…Deci asta ce nu se uşile, deci e in paragina. Nu numai

poate uita este starea de spirit a aici, daca mergeţi, deci Ionel…asta
oamenilor, deci aia nu se poate uita. încp arpta bine, în Ionel încă arată
Pentru ca era ceva de nedescris bine, dar uitaţi-va cum arata cea de
ca…domne’. la… Otelec si Pustiniş.
Aţi fost la dig sa vedeţi cum s- Aia de la Otelec a luat si foc,
o spart atunci? săraca de ea, c-au făcut foc acolo. Aia
Nu, în momentul când apa a însă arată destul de bine,
depăşit Foieniul şi se îndrepta spre încă…pentru că a mai fost locuita şi
Ionel, nu mai aveai cu ce. dorm CFR-iştii... mecanicii şi
Dar Ionelu-i mai jos, mai sus conductorii.
fata de Foieni, ce ştiţi Peste noapte?
dumneavoastră? Păi sigur ca da! Ultimul tren
Nu, e tot la acelaşi nivel. care vine in Ionel, vine la 10, 10 fara
Bun, cât de repede, cam cate ceva si pleacă dimineaţa la 4. Si ei aici
zile a făcut de la Ionel…de la Foieni dorm, mecanicii de…
la Ionel? O.I.:Si cum veneaţi pe linia
Doua zile. ferata, ca tot vorbim de tren?
Când iaca-ta Foieniul era in Se venea cu trenu’ pana la
apa, dumneavoastră ştiaţi ca trebuie Pustiniş, in momentul când s-au
sa va pregătiţi. retras militarii cu bărcile…
Da, deci care-au avut mijloace Dar de ce nu v-aducea pana la
de transport si-au, s-au evacuat mai dig, daca tot…?
repede, deci se ştia. Pai, nu circula decât pana in
Da’ unde sa te duci? Pustiniş, dar acolo o luai pe calea
Pai fiecare s-a, pai fiecare pe ferata si de la Otelec, când începea
unde o văzut, pe unde s-o putut, apa, iţi luai o bata, eu la început n-am
principalul lucru a fost sa se treacă cu ştiut si m-am întâlnit cu consăteni
animalele dincolo de Bega, pentru ca „Mai, cum mergi?” „Aşa mergi pe
acolo si aşa s-a sperat si deocamdată calea ferata?” „Da’ cum vrei?” „Ia-ti o
digul de la Bega nu cedează, e un dig bata ca sa…controlezi, sa nu calci
mai bun. Acolo, deci, le-au traversat greşit, sa…”, pentru ca era apa ed 1
podul peste Bega si le-au lăsat acolo metru si pe calea ferata.
pana când s-a rezolvat problema, care Dar nu vi s-a întâmplat sa
nu o avut…i-o cazat pe la cetăţeni, alunecaţi, sa cadeţi?
prin localităţile Pustiniş, Uivar, Răuti, Nu, pentru ca verificai cu
Cenei, Bogdas, cele mai multe… batul, nu, nu! Au fost care-au căzut.
Gara, capăt de linie, Băteaţi aşa intre linii?
inundată... Da, ca sa vezi unde este
Da, păi aici era capăt de linie, traversa, ca sa poţi pune piciorul pe
era si clădire unde dormeau CFR-iştii, traversa, sa nu pui greşit, sa vezi unde
e în paragină, i-au luat geamurile, este şina.
276
Dar gara de la Otelec era in mulţi ani, pentru ca nu era rentabil.

apa? Nici acu’ nu-i rentabil.
Păi până la gara era apa. De la Merge, dar nu prea merge!
gara deja terenu’ era mai sus, urca si Nu, deci majoritatea merg cu
mai era apa şi... la pod acolo, deci autobuzele. Pentru ca-i mai comod.
pana la gara era apa, de la gara Autobuzu’…
încoace era alata… Dar e mai scump, nu?
Dar gara insasi era in apa, sau Mult mai scump. Cu CFR-u’ e
nu? 38000 parca, n-am calatorit de ani de
Nu! Nu, pentru ca acolo la zile cu trenul, nu ştiu, dar cam in jur
gara, deci fiecare din Ionel…alţii luau, de 38, si cu autobuzu-i 80000, dar
nu, niciodată nu mia-m adus haine de omu’ prefera autobuzu’, pentru ca e
schimb, aveam la maşina. In general, mai comod si mai rapid.
veneam cu u nepot cu maşina si… Merge mai repede.
O.I.:Deci se schimbau in gara, Păi cu asta faci in jur de 2 ore
era…sala de aşteptare... acolo fiecare, si cu autobuzu’ faci o oră şi, pai aia
când se întorcea de la Ionel si ajungea am spus, ca e mai confortabil,
la Otelec la gara, punea bata, schimba mai…cu autobuzu’ decât cu…astea
hainele, le punea acolo, ca nu se…nu doar te…parca mergi cu caruta pe
le lua nimeni hainele, ce sa facă cu drum de tara, nu de… asta e, si atunci
ele?! Când venea, iar lua bata, lumea prefera autobuzu’, domne’ e
schimba hainele si hai! mai scump, dar e mai confortabil,
Va deschideau, v-au deschis mai…aici fiind capăt de linie nu
uşile de la gara sau… este…omu’ prinde si loc pe scaun.
Alea erau deschise, pentru ca Pai de la Otelec - Pustiniş, nu mai ai
nu, nu, nu mai era nimeni... în loc nici in autobuz, ca pe toata ruta
perioada aia erau, astea…mai erau uşi, nu se mai circula cu trenu’, numai
dar in general mai erau si uşi si navetiştii mai circula cu trenu’, trebuie
ferestre, acum nu mai sunt, atunci au sa plece. Ala trebuie sa plece la…si
mai fost, pana anu’ trecut au mai fost. studenţii, da’…ala trebuie sa plece la
Cât de repede se degradează 4, ca sa ajungă la serviciu.
lucrurile! La cat, la 8?
Da, se degradează! Si aici, Pai, la 7, la cat are program.
pana nu demult, o locuit cineva la Si-atunci trebuie sa plece la ora 4. Pe
gara, acum daca nu locuieşte când eu daca plec la Timişoara, n-are
nimeni…aici, spusei, e norocu’ ca nici un rost sa mă duc cu trenu’, sa
dorm mecanicii si conductorii, dorm mă trezesc la 3, 3 si ceva si sa merg la
aici noaptea, jos, au fostu’ birou de gara, când mă trezesc la 5 jumătate si
mişcare... 3 mecanici si un conductor, mă duc cu autobuzul şi ajung tot...
ce le trebuie? nu-i mare diferenţa între sosirea
Deci astea-s automotoare, trenului si-a autobuzului. Pleacă la 4,
înainte era tren personal. L-au scos de pe la 6 si ceva e-n Timişoara. Bine,
277
CORNELIU DRAGOMIR
nu, deci când eu sunt cu autobuzu’, la facă, ala era cu motoru’. Ne gândeam,
autobuz…nu-i plecat autobuzu’, ala e bai, mai ajungem la Otelec sau nu mai
deja in Timişoara. Dar eu daca nu am ajungem. Când am ajuns, uzi la piele,
probleme sa merg la serviciu, de ce sa ce sa facem?
mă trezesc aşa de dimineaţa. Dar cine v-o pus sa mergeţi pe
Şi când eraţi aşa pe la jumatea valurile alea aşa de mari?
drumului, Pai, s-o pornit brusc, când am
Nu uitam, ca nu plecam plecat, imediat ce-am plecat a început,
niciodată singur, eram mai mulţi. a început vântul.
Eraţi mai mulţi? Si n-aţi vrut sa va întoarceţi?
Da, plecam mai mulţi in grup, Pai cum, ce sa te mai întorci,
mai glumeam, mai făceam, deci cat e nicicum, nu mai aveai ce sa…
distanta asta de 5 km, o parcurgeam Si de ce voiaţi sa veniţi aici in
in 2 ore jumătate. Otelec…la Ionel?
Aşa încet mergeaţi? Pai, da’ veneam, nu v-am spus
Păi da’ nu se putea, cum sa ca veneam saptamanal... pentru
mergi cu apa de 1 metru pe calea animale, da! Pentru animale, sa mai
ferata mai repede? vedem ce mai e pe-aici. Când am
Da’ va împingea apa, va… venit era lin…era vremea cum este
Nu, era liniştita apa. A dat o acum, era linişte, nu bătea vânt, nu
singura data, dar nu asta, nu pe calea bătea nimic. Nu era nicio problema.
ferata, cu barca. Eram cu o barca La înapoiere a început.
foarte uşoara, nu era barca din asta Casa, o Doamne, era în
militara. A fost o firma din asta bunăstare, în afara de pereţii care au
particulara, nu mai ţin minte cum le picat imediat după cea venit apa,
spunea si am venit…barca pereţii care au fost la camera de pe
pneumatica era... nu barca de lemn... pivniţa…in rest totu’ era in regula.
Am venit foarte bine, dar la înapoiere Io-s născut in Johanesfelt!
eram 4 persoane in barca, Eu-s născut aici, aici m-am născut, in
unde…conducea barca, deci era la Banat am făcut şcoala, in Banat am
motor atunci eu cu inca cineva, eu m- lucrat. Deci toţi fraţii suntem născuţi
am pus pe marginea bărcii, celalalt pe in Ionel.
cealaltă margine ca s-o… Ia ziceţi-mi, ce nu puteţi uita
Echilibraţi. de la aceste inundaţii?
Iar pe nepotu-meu l-am pus la Pai, ce sa nu uit? V-am spus ce
scos apa din barca, pentru ca erau nu se poate uita: momentele alea de
valuri foarte puternice, bătea vantu’ si groaza ale bătrânilor in special, nu se
erau nişte valuri, numai aşa mergeai pot uita!
cu barca, numai’…Parca mergeai pe o Care erau momentele acelea
mare agitata. Si doi ca sa-i facem un de groaza?
echilibru si al treilea, la scos apa din Pai, fiecare bătrân, când o
barca. Al patrulea, ala n-avea cum sa văzut, când veneai ii auzeai noaptea,
278
deci, înainte de a pleca si când auzeai fost…s-ar bucura dac-ar mai veni o
noaptea trosnetele, cum picau casele, data! S-ar bucura, foarte mulţi s-ar
cum se prăbuşeau casele, zgomotele bucura sa mai vina o data! Pentru ca a
infernale de te-apuca un pic groaza. fost mana cereasca!
Ieşeam, stăteam in strada, toata Credeţi?
noaptea patrulam. Pentru mine, nu! Pentru mine
Stăteaţi noaptea pe strada? n-a avut de câştigat, am avut numai
Pai sigur ca da! de pierdut. Momentele plăcute…nu
Si cum era o noapte aicea? Ia cred ca ar avea, numai cei care au
povestiţi-ne o noapte. reuşit sa…
Mergeam, povesteam. Strada In cotarcă au dormit foarte
plina de iepuri... pai iepurii când o mulţi, in grajduri care erau, care nu s-
venit apa pe câmp, iepurii s-au retras au prăbuşit si fiecare a dormit cum s-
in sat, ca nu, inca nu era apa. Dar au o putut pana au venit corturile. Si e
venit din câmp, sa-i prindă câinii. normal casa…momentele plăcute au
Aici ii prindeau câinii? fost când au primit cheia ca sa dormi
Aoleo, s-au saturat câinii in condiţii bune, deci in condiţii
atunci de iepuri! umane.
:Si nu-i aparati? Nu-i aparati Ce-aţi simţit aşa când v-aţi
de câini? întins in pat si aţi primit noua casa?
Pai, mai apărai, dar n-aveai Casa…o luna si ceva am
timp, de exemplu când fugea iepurele dormit la cineva, dar nu este…deci
si dădea in gard, nu mai avea unde sa mergeam numai seara la culcare si
fuga! dimineaţa la prima ora când începea
Pai nu-l luai matale si făceai o sa se lumineze plecam. Veneam pe-
friptura din el? aici, ca foarte mulţi, asta era tot,
Pai, pana-l ajungeam era la treceau „Hei, iar ai venit la casa?”.
câine, era in gura la câine, ce sa Aveam aicea, veneam sa-mi fac
mai…câinele era prost sa stea ca sa-i cafeaua, aragazu’, veneam dimineaţa,
iei iepurele? lu’ mama ii duceam cafeaua acolo si
Deci iepurii veniseră aici in… eu stăteam pe scaun si priveam si
Da, si ei tot cu groaza si… ziceam „Mă, iar eşti la terasa?”
căprioare au venit, pana la marginea Picase deja casa?
satului au venit. Căprioara…pentru Da, partea asta era picata. Pai
căprioara a fost poate mai uşor, zic „Unde?”. E normal ca si eu abia
pentru ca, căprioara mai si înoată. aşteptam ca sa mi se facă, sa mi se
Ce amintiri mai aveţi? facă casa, sa pot locui, sa pot sa mă
Ce amintiri sa mai am?! spăl decent, peretele de-aici era picat.
Pai, daca ne gândim aşa, Pereţii ceilalţi, deci de la strada, deci
pentru alţii…pentru alţii inundaţiile era peretele de la strada, peretele de-
astea au fost o mana cereasca. Pentru aici era, numai’ peretele exterior, din
ca s-au imbogatit... şi pentru alţii a partea asta era picat... stăteam liniştiţi
279
CORNELIU DRAGOMIR
fara nicio treaba. Când a început Problema o fost ca s-o

frigu’ si asta, mă gândeam, domnule întârziat cu casele din cauza timpului
nu mai vine timpu’ sa… si…străzile fiind de pamant, noroaie
Gata cu terasa! si astea, astea care cărau beton,
Gata cu terasa, e frig, circulaţia foarte grele, nu puteau sa
e…pentru ca deja, când m-am mutat intre si…
in casa asta, daca putem s-o numim Betonierele?
casa, dar le-am pus problema, Betonierele, deci astea care
„Domnule, suntem noi 2 persoane, cărau balastru, le aduceau de la
dar suntem mama si fiu. Cum sa Timişoara si era foarte greu ca sa intre
dorm cu mama in camera?!” „Pai cu ele pe străzi, sa… se împotmoleau,
asta-i hotărârea Guvernului.” Bine, sigur ca da, de cate ori cu tractoare
bine ca eu la-m întrebat si… mari abia le mai scotea, le mai…si
Eu l-am întrebat si pe Laszlo atunci domnul ministru Borbay o
Borbay: „Domle’, dumneata dormi cu spus clar: „Donule, Guvernul
mama dumitale in camera?” „Nu.”, României o alocat bani pentru
„Pai atunci eu, cum pot sa dorm, ca pietruirea străzilor. Unde sunt
asta este?!” utilajele, unde-i piatra?” Îin timpul cat
Pai, v-aţi întâlnit cu el? o început reconstrucţia satului,
Da, pai a venit de foarte multe Guvernul o alocat bani pentru
ori pe-aici. pietruirea străzilor. Toate străzile, n-
Si cu vorbeaţi cu el, cum va aţi văzut ca acuma toate sunt
permiteaţi aşa? pietruite?
Fiecare si-o spus pasul, deci Deci imediat ce domul Borbay
nemulţumirile, pentru ca el fiind asta s-o dus la prefectura…
ministru cu amenajarea teritoriului, Dar pana atunci si banii erau
deci astea erau problemele lui! Asta alocaţi de Guvern pentru pietruire,
era problema lui, sa se ocupe de pentru ca se ştia clar ca o cifra de 40
amenajarea teritoriului si el a fost de tone s-o bagi pe o strada din asta,
foarte multe ori, Laszlo Borbay aici. cum mai iese? Noroc ca au investitorii
Nu, deci omul a fost, după mine, a astia, italieni si nemţi, au utilaje mai
fost un om foarte de treaba. Nu, n- puternice si mai apelam la ei cu…
avea de ce, deci s-o… Sunt 2 investitori, unul este neamţ si
V-aţi interes bine cu unul italian.
domnul… Care credeţi ca este invatatura
Da, dar nu aşa…s-au făcut si de la aceste inundaţii, ce-ar trebui sa
pariuri pe care domul ministru le-o invatam noi de la ele?
pierdut, dar nu si le-o onorat. Pentru In primul rând trebuie sa
ca a spus ca toata localitatea Ionel invatam solidaritatea! Trebuie sa ne
pana la 1 noiembrie20005 v-a avea solidarizam, nu sa fim individualişti.
cheia. La început, ca in fiecare zi, unu’ zice:
„Nu mă interesează de celalalt!”
280
Fiecare pentru el! filmam.”, „Da domne’, nicio

Fiecare ca sa fuga… atunci a problema.” Si era, deci nu erau pereţii
fost pentru prima data când s-a de la strada, nu erau picaţi aicea, nu
întâmplat aşa ceva, oameni panicaţi. erau picaţi! Inca tavanul nu era picat,
Speriaţi! se uita si…”Domne’, dar daca pica pe
Da, speriaţi. Ţineau la ei, a dat noi?” Stăteam in colt la un perete, ce
sa fuga cat mai repede, fiecare isi lua sa zic „Domne’, daca pica, pica, ce?
bicecluţa, cum se spune, si gata, lasă Nu te-am pus eu sa te urci aici!”
ca ala moare in casa,, ca-i bătrân si O.I.:Unde voia sa urce, sus pe
ca… casa?
Reporteri, a venit R.:Pai nu…unde-s camerele
televiziunea?. astea, unde-i spuneam „terasa”, aici
Reporteri, pai, de unul singur unde este frigideru’. Bun, si ţinea
n-aveai ce sa faci, mai… microfon’ si discutam, îmi zicea:
Si care erau aşa mai amabili, „Domne’, stătea si se uita, domne’
mai… daca pica pe noi?” „Pai, n-am ce sa
Pai, in perioada aia care au fac, acum mai faceţi o gluma! Domne,
fost cel mai mult aici erau astia de la daca pica, pica! Ce sa facem? Fugim si
PRO TV Timişoara. Cel mai mult salut! Dar nu te-am pus eu sa te urci
erau ei, ştiu ca multe transmisiuni au aici!”, zic „Poţi sa faci reportajul si
făcut de la… aia, cum o cheamă mă... fara sa ne urcam aici, dar fiind tot…”
nu că tare cumsecade a fost... şi Ei au vrut sa stea cu
băieţoasă aşa, ziceai că e baiat aşa se dumneavoastră de vorba sau…
baga prin case şi scomonea ştiri... Da, am stat, am stat, zic:
Laura Calaceanu cu trupa ei. „Domne’, fără probleme, stau eu de-
:Sufletista, cum, ca eu, na, o cunosc atâta timp si n-o picat. Nu pica nici
pe Laura, e căsătorita cu reporterul de aşa repede, da’ si dacă pică, pică, pică
la Prima TV, o fata foarte… Foarte pe noi si gata, nu?” Auzeam trosnind
curajoasa, vorbea…altu’ nu avea aşa lemne, am ieşit si se auzea trosnetul
curajul! Pai intra fara problema, deci lemnelor, zic „Gata, se duce!”. Când
domne’, nu contează ca-i apa, ca-i se-auzea trosnind, pai, cum domne’,
moloz, ca-i…deci era foarte, greutatea aia se-aude... şi au prins casa
foarte…intra ca sa vadă, deci… în picând, aşa, prăbuşindu-se... mult
curte, in casa, deci sa facă un reportaj timp au ţinut-o pe genericelea alea
trăsnet, avea curajul sa intre. Ei, alţii, despre inundaţii, cum au făcut ei...
mai mult pe strada si… hehehe
Opreşte maşina, erau 2 Dar ţigla era pe casa atuncea?
barbati, opreşte maşina aici, na, cum Da, da, ţigla era…am dat o
erau tot porţile… erau tineri, nu, nu, parte, deci care-o vedeţi ca s-o
de la Realitatea, s-a si prezentat, dar recuperat ţigla, s-o recuperat, care nu
nu-l mai ţin minte! N-o sa-i ţii minte s-a spart, care… Eu am lăsat ţigla pe
pe… chiar stăteam aici, „Pai vrem sa casa, cu gândi’ ca partea cealaltă nu
281
CORNELIU DRAGOMIR
cade si zic „Domne’, acolo mai aveam Pai rău mi-o părut la început!
ceva mobilier.!” Am donat, ca avem Oricum era distrusa.
doua, c-o treaba de-asta cat te costa? După aia, ce mai, era distrusa,
Am dat la alţii, ca domne’, daca n-ai, ce sa mai… Nu mai era nicio salvare,
hai ca-ti dau eu! Nu trebuie sa-mi dai nicio salvare, sa mai salvam! Cui nu-i
bani, nu trebuie sa-mi dai nimic, ca nu pare rău? Deci domnule… Ăsta
mai am ce face cu el! [respondentulţine un pahar în mană
A, deci mobile de-acolo, totuşi o cu apă] l-ai scăpat jos si l-ai spart, nu,
salvaserăţi cat de cat! De la „terasa” si de totuşi iţi pare rău, ai spart un ou,
la camera din spate. Eu am scos-o atunci, după casa, cum sa nu-ti para
după aia, da! Partea asta rău?!
am…descoperita, deci am luat ţigla de Vedeţi ce frumos povestiţi, si
pe ea, partea cealaltă nu am luat-o. răţoiul a venit sa v-asculte!
Practic mai ramasese o Deci, nu numai’ munca mea,
camera. poate e munca de generaţii. La casa
Deci, jumătate din casa era asta, nu-i munca mea. Si eu am
acoperita, dar si pereţii din partea muncit mult la casa asta, am investit
de…din partea unde-i casa, si aia foarte mult in casa asta, pentru ca eu,
erau, deci se măcinau, se…deja erau atunci când am luat-o, nu avea decât
măcinaţi. La inaltimea asta erau pereţii, deci nu o avut nimic, nici
măcinaţi in interior. Si acuma, eu am instalaţie electrica, nimic, nici uşi, nici
spus ca a avut noroc asta, si pereţii lui ferestre, nici podeaua, nimic.
la mine au picat. Noroc ca n-o picat Cum, era doar aşa…
in partea cealaltă, ca-i spărgea toata Pereţii, o distrusese alţii... fără
ţigla, o punea pe burta si pe-a lui. Am uşi, fara ferestre, fără nimic absolut,
ieşit afara, am ieşit, prima data am pentru ca după ce-au plecat nemţii,
mers acasă, zic „Domne, plec de- casele, sunt multe case care s-au
aicea, dar daca se prabuseste, se distrus. Au demolat aşa pentru
prabuseste spre mine, mă prinde!” material, pentru… Daca n-o luam,
Atunci dormeaţi in camera aia intr-o…dar nu mai dura o saptamana
sau in casa asta? era gata, nu mai…
Nu mai dormeam acolo, nu, Şi ploua pe ea, avea tavan,
nu, deci când ea o picat complet, avea…
locuiam deja aici dar era casa făcuta, Avea, avea, avea, deci nu avea
n-avea rost sa mai dorm acolo din uşi, ferestre, podele, deci astea erau
moment ce aveam casa noua, cum sa scoase, oamenii au luat uşile,
mai dormi in casa veche?! ferestrele, podelele, dar acoperiş
Si ce-aţi simţit când aţi văzut-o avea... era, era normal, am investit,
prăbuşita de tot? bani mulţi, s-o pun la punct, s-o
Ce sa…? Am ieşit in strada, tencuiesc interior, exterior, sa-i pun
gata, s-a dus, ce sa mai fac? uşi, ferestre, sa-i fac instalaţie
Nu v-a părut rău? electrica, podele.
282
Locuiaţi de mult aici? apărut si el cu pontonu’, cu următorul

Nu, pai imediat după ’90, transport l-o făcut cu pontonu’?
după revoluţie am revenit. Am locuit Da, cum?
la oraş si eu si mama. Eu, deci la un Numai cu un câine, deci al
moment dat veneam, nu mai eram la bătrân, l-a îmbarcat si pe asta pe
tara, numai’ sâmbăta, sâmbăta si ponton si l-a lăsat la jumătatea
duminica, nu mai mult. Ca am lucrat drumului intre Ionel si Otelec a sărit
pana in’ 92. In’ 92, când o început in apa si-o venit acasă.
şomajul in masa, am rămas şomer si A venit înapoi acasă?
atuncea am venit ca sa ne reintram in Ăsta-i tanar, asta…ala nu mai,
drepturi si pământuri. Altfel nu, n- ala era bătrân, nu mai…Si ala,
aveam ce sa caut. După aia m-am indiferent unde mergeam, ala era cu
gândit, ce rost mai are sa stau la oraş? mine, nu, nu puteam sa plec nicăieri
Nemţi mai sunt pe-aici? de-acasă fara el. Si de-aia el a ajuns
Nu, casele sunt…cati nemţi vedeta de televiziune.
nu mai sunt in Ionel... patru nemţi. Ce imagini va mai vin aşa in minte
Dar sunt bătrâni, atât mai sunt: 2 când va gândiţi la inundaţii?.
barbati si 2 femei. Dar…sunt 2 fraţi Cum vin la casa distrusa, după
gemeni care-s bătrâni, mai 2 femei, aia… după ce-au trecut
tot in vârsta. Deci tinerii, ei revin, vin apele…reîntors acasă, noi ne mai
si iarna de sărbători, tot mai bine e in întâlneam, mai discutam, mai
România. Nu mănânci tu-n Germania glumeam. Deci situaţia a început sa
carnatu’ din România, mai vin la revină la normal, oamenii s-au
cimitir ca au morţi. Tot aicea e şunca, consolat cu ideea ca vechea casa s-a
tot aici e… şoncu, ca ei aşa zic. dus, vor avea…alta.
Ca reiau cu câinele, am avut O lăsat apa înurma ei... mâl,
doi dar unul era foarte bătrân. Si am mocirla, ce-o lăsat?
venit o data cu nepotu’ si mai la ora Ce-au mai venit astia de
12 gata, am vorbit cu oamenii la ora la…au mai salubrizat, dar prin curţi
12 sa vina la gara sa plecam cu barca. nu. Deci ei au salubrizat, au intrat
Mergem la gara si apoi au venit astia numai’ pe Strada Mare, au strâns. Pai
de la Protecţia Animalelor. Si mă uit, ce găsea apa, ce-o găsit apa-n cale tot
nu mai e nepotu’ langa mine. Noi a adus si s-o oprit pe unde s-o putut.
chiar am venit sa luam porcii, am Oricum era foarte grav, mizerie
îmbarcat porcii pe ponton. Zic „Hai multa, miros neplăcut, la început o
ca ne aşteaptă la Otelec, la dig sa fost un miros!
încărcam porcii in bărci.” Ccredeţi ca exista posibilitatea
Dar la gara era…devenise, sa inunde Timişoara si Lugojul aşa
gara devenise port? cum spun ei?
Da, port, sigur ca da, şi-l vad Pai, aşa spun ei, daca nu
ca dispare. No, l-om duce noi, am dirijau apa de la Costei, unde este
plecat cu barca, ne-am dus, am…o barajul asta Timiş - Bega, Costei -
283
CORNELIU DRAGOMIR
Topolovat, exista riscu’ mare de a ceauşista, oamenii la cutii de

inunda Timişoara. Atunci au preferat chibrituri. Eraţi copii pe vremea aia,
sa inunde…localităţile mai mici. Era pana in ’89 eraţi foarte tineri, eraţi
un adevărat dezastru! Eu zic aşa, ca copii. Eu aveam cativa, 40 si de ani.
daca s-ar fi inundat Timişoara poate Atunci era timp pentru toate si
ca, cum suntem si cu sistemele astea erau…eu de exemplu am lucrat foarte
de canalizare, doar vedeţi cum ploua mult la electromotoare si aveam piaţa
mai puternic, străzile-s pline de apa, de desfacere cu motoarele electrice,
nu numai in Timişoara, in toate era piaţa de desfacere ca erau in piaţa
oraşele tarii, cum ploua mai puternic comunista mult, dar si piaţa
cum ii gata. Nu merg si astea de ani occidentala, era si piaţa asiatica. Pai
de zile. Tot nu, noi n-avem sisteme de numai pentru Egipt, in perioada cat
canalizare, n-avem… am lucrat eu s-a făcut, chiar am
Credeţi ca nu rezistau? sărbătorit, motorul cu 5 milioane:
Nu, nu! Nu, dar probabil zic numărul 5 milioane, numai pentru
aşa, nu se prăbuşeau case. Oricum Egipt, deci era de lucru. Acum
casa la oraş e mai solida, aşa cum au electromotorul este desfiinţat, eram
fost făcute, nu prefabricate si oricum 6000 de angajaţi, iar acum daca mai
sunt mai solide decât o casa de sunt, am interes 100 si ceva din 6000.
chirpici. Dar va daţi seama, daca se Cate întreprinderi sunt închise in
distrugea un bloc ce dezastru era? La Timişoara, sunt rase de pe fata
un bloc cu 10 etaje se nenoroceau… pamantului. S-a construit, s-a lucrat,
o jumătate de sat, deodată! acum numai, deci nu mai sunt
La 3 , daca era si bloc lung rentabile, pentru ca de exemplu, va
cum sunt in Timişoara, Otelecul era dau un exemplu ca un om care zic a
intr-un bloc, Ionelul intr-un bloc. fost mai priceput aşa, dar am avut
Pai, bine, daca nu era 1989, Comtim, era al doilea ca mărime din
Ionelul era dispărut ca localitate, pai, lume, deci mai mare combinat
era pus in plan de demolare, in agroindustrial, de genul holding, asta
perioada ceauşista, deci sa făceau 2-3 era in Canada si al doilea ca mărime
blocuri aici lângă gară şi restul, teren era Comtim-ul. Pe-ale noastre le-a
arabil. Satul era nepopulat prin închis.
plecarea masiva a nemţilor. Era in Revenind la inundaţii,
plan de demolare, radere de pe agricultura v-a fost afectata totuşi...
suprafaţa pamantului. Date 2-3 Producţia sigur ca da, ce s-a
blocuri cate familii sunt de specialişti mai putut am mai recuperat, aveam 4
din astia in agricultura ca oricum hectare de grâu si unul de orz. Voiam,
trebuiau specialişti in agricultura. chiar atunci am zis «Domne sa treacă
Atâtea blocuri trebuiau construite , ploile si sa se semăn porumbu’...», alţii
gata, atât! Zona gării cu gara si restul au semănat, eu nu m-am grăbit, care
teren arabil, teren pentru agricultura, l-au semănat au pierdut si porumbu’.
făceam agricultura . Aşa era in epoca Pai nu conta care erau sute de
284
hectare, investitorii astia… Bine, nu-i făcut puţin mai umani, mai sufletişti,
plâng eu pe astia, nici pe italian, nici mai altfel.
pe neamţ, ca si-au primit despăgubiri.
De la cine?
Pai, dar ei primesc si-acuma
subvenţii si de la Uniunea Europeana
si de la Guvernul României, dar eu
primesc? Eu nu primesc, anu’ asta n-
am primit nimic pentru agricultura de
la guvern!
Ei poate că întreşin economia
satului, ocuparea forţei de muncă, nu?.
Aproape deloc, lucrează foarte
putini, pentru ca ei au utilaje
performante... ei, de exemplu, cu un
utilaj fac mai multe lucrări odată. De
exemplu, va duc, nu e timp ca sa va
duc sa vedeţi la investitorul asta
neamţ, deci n-a arat, n-a discuit, n-a
făcut nimic. Deci, a ierbicidat terenul
si după aia l-a semănat. Si sa vedeţi ce
culturi are, extraordinare! Pentru ca
are utilajul ala performant. Pentru ca
mă duc cu emanatoare noastra si cu
tractoru’ nostru. Pai, asta nu-i
emanatoare ca ale noastre, ala intra
domne, utilajul ala intra. Nu, deci nu
a făcut niciodată lucrarea agricola,
decât semănat, fertilizat si ierbicizat.
Revenind la inundaţii, ce va
mai amintiţi? Vau schimbat?
Pai normal ca ne-am mai
schimbat si ne-a făcut sa ne gândim,
sa gândim altfel.
In ce sens v-au schimbat?
Pai, in unele parti poate si in
rău, in altele in mai bine. Partile rele
c-am devenit puţin, la început, mai
rautaciosi. Când vezi ca unu’ face aşa,
anumite lucruri, ca nu trebuie sa dam
vina pe noi, n-are niciun rost.... Parca
nu numai pe mine, dar pe mulţi ne-a
285
CORNELIU DRAGOMIR
286
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ ŞI
SELECTIVĂ
Arghinuş, I. V.: 2007: Studiul viiturilor de pe cursurile de apădin estul

Munţilor Apuseni şi riscurile asociate, Cluj Napoca: Antal.
Blaikie, P. Cannon, T., Davis, I., and Winser, B.:1994: At Risk: Natural
Hazards, People’s Vulnerability and Disasters, London:
Routledge.
Buzărnescu, Ş..:2008: “Este posibilă o reformă socială fără sociologi?” în
Sociologie Românească, Volumul VI, Nr. 3-4, Iaşi: Editura Polirom,
pp. 127-137.
Chelcea, S.:1990: Psihosociologia cooperării şi întrajutorării umane,
Bucureşt: Editura Militară.
Chiriac, D., Humă, C., Moldoveanu, M., Tudor, C. 2002: Impactul
socioeconomic al fenomenelor naturale dezastruoase: inundaţii,
alunecări de teren, secete, Bucureşti: CIDE.
Ciobanu, V. M.. 2005: „Dezastrele naturale: factor al schimbării sociale”
în Revista Universitară de Sociologie, Anul I, Nr. 1, Craiova: Editura
Universitaria, Universitatea Craiova, pp. 20-36
Ciontoş, C.:2008: “Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de
urgenţă” în Profesionişti în situaţii de urgenţă, Anul I, Nr. 1,
septembrie 2009, Timişoara: Timisoara: Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă «Banat» al Judeţului Timiş, pp. 16.
Costan, C.:2008: „Evaluarea riscului tehnologic şi securitatea mediului”
în Protecţia Civilă, Nr. 53-54, 2008, Anul XIV, Bucureşti:
Fundaţia Centrul Naţional APELL pentru Managementul
Dezastrelor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă,
pp.45.
Craşoveanu, D, Vasiluţă, L, Bucă, M., Evsees I., Kiralyi F.:978:
Dicţionar de analogic şi de sinonime al Limbii Române, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
287
CORNELIU DRAGOMIR
Dombrowsky, W. R.:1998: “Again and Again: Is a Disaster What We

Call a Disaster” in E. L. Quarantelli, What is a Disaster?, New
York: Routledge.
Dragomir, C.:2009: “Cadrele sociale: construcţia, deconstrucţia şi
reconstrucţia realităţii trăite colectiv” în Rememorări ale vieţii
cotidiene din timpul comunismului într-un oral provincial. Studiu de caz:
Drobeta Turnu Severin, Iaşi: Editura Lumen, pp. 29-37.
Dynes, R. R.: 1974: Organised Behaviour in Disasters, Newark, DE: Disaster

Research Center, University of Delaware.1999: The Dialogue
Between Voltaire and Rousseau on the Lisbon Earthquake: The
Emergence of a Social Science View, Preliminary Paper, DE:
Disaster Research Center, University of Delaware.1958:
Community in Disaster, New York: Harper and Row.
Fritz, C.: 1961: “Disasters” in R. Merton and R. Nisbet (all) Social
Problems, New York: Harcourt Brace.
Gavreliuc, A.:2006: De la relaţiile interpersonale la comunicarea socială.
Psihologia socială şi stadiile progresive ale articulării sinelui, Iaşi:
Polirom.
Gavriluţă, N.: 2009: Antropologie socială şi culturală, Iaşi: Editura
Polirom
Georgescu, Ş.:1970: Filosofia cunoaşterii, Bucureşti: Editura Academiei
Române.
Greblă, P. E.:2008: “Impactul psihologic al incendiilor asupra victimilor
şi personalului de intervenţie” în Profesionişti în situaţii de urgenţă,
anul I, nr. 1, septembrie 2008, Timişoara: Inspectoratul pentru
Hilgartner, S.: 1988: “The Rise and Fall of Social Problems: A Public
Arenas Model.” American Journal of Sociology 94: 53–78.
Ilie, G.:2009: „Securitatea proceselor şi calitatea vieţii: managementul
dezastrelor” în Alarma, arta de a trăi in siguranţă, Nr. 1, pp.24-31
2001: Securitate deplină, Bucureşti: Editira U.T.I.
Isar, M.:2009: „Influenţa activităţilor umane asupra radioactivităţii
nturale a mediului” în Protecţia Civilă, Serie Nouă, Nr. 1, 2009,
Anul XV, Bucureşti: Fundaţia Centrul Naţional APELL pentru
Managementul Dezastrelor, Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă, pp. 16-18.
288
Kapferer, J. N.1993, Zvonurile: cel mai vechi mijloc de informare din

lume, Bucureşti: Humanitas.
Kerry, E. A. 2005a. Divine Wind: The History and Science of Hurricanes. New
York: Oxford University Press.
Killian, L.: 1952: “The Significance of Multiple Group Membership in
Disaster Study”, American Journal of Sociology, Vol. 57.
King, R., F.:2005: Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre
elementele ştiinţelor sociale, Iaşi: Polirom.
Kreps, G.:1984 “Sociological Inquiry and Disaster Research”, Annual
Review of Sociology, Vol.10.1998: “Disaster as Systematic event
and Social Catalyst” in E. L. Quarantelli, What is a Disaster?, New
York: Routledge.
Kuhn, T.:1999: Structura revoluţiilor ştiinţifice, Bucureşti: Humanitas
Lars, C.:1992: "Social Differentiation and the Long-Term Origin of
Disasters", Natural Hazards, 1992 (VI), No. 2, p. 181-190.
Llosa, M. V.2005: Adevărul minciunilor, Bucureşti: Humanitas.
Mehedinţi, S.: 2006: Enografie. Curs ţinut în anul 1935-1936. Ediţia a II-a.
Prefaţă de Gheorghiţă Geană. Focşani: Editura Terra.
Miftode, V..:2001: Metodologia cercetării sociologice, Iaşi: Editura
Lumen.2005: „Degradarea initiativei comunitare si amplificarea
dezastrelor naturale” în Revista de cercetare si interventie sociala,
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Holt Romania, vol. 9/
2005, Iaşi: Editura Lumen.
Mihoc, L. V.:2009: „Protecţia psihologică în combaterea stresului” în
Profesionişti în situaţii de urgenţă, anul II, nr. 1, februarie 2009,
Timişoara: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Banat» al
Judeţului Timiş, pp. 35.
Nadolu, B.:nepublicat: curs Sociologia Ştiinţei, Timişoara: Universitatea
de Vest 2007: Sociologia comunicării de masă, Timişoara: Editura
Excelsior Art.
Merlă, N.:2009: „Schimbările climatice şi reducerea riscurilor
dezastrelor” în Protecţia Civilă, Serie Nouă, Nr. 1, 2009, Anul
XV, Bucureşti: Fundaţia Centrul Naţional APELL pentru
Situaţii de Urgenţă, pp.24- 29.
Oliver-Smith, A.:1996 “Anthropological Research on Hazards and
Disasters”, Annual Review of Anthropology, Vol. 25.
289
CORNELIU DRAGOMIR
Păşcuţă, I.:2001: Metodologia cercetării sociologiece, Timişoara: Editura

Eurostampa.
Perrow, C.:1984: Normal Accidents: Living With High-Risk
technologies, New York: Basic Books.
Peterson, G.:2005: „New Orleans & Disaster Sociology” în Resilience
Science, no.5, Montreal: Geography and the School of the
Environment at McGill University in Montreal.
Potra, G.: 1982: Din Bucureştii de altădată, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică.
Prince, S.: 1920: Catastrophe and Social Change, New York: Columbia
University Press.
Searle, J. R.:2000: Realitatea ca proiect social, Iaşi: Polirom.
Spignesi, S.:2005: 100 cele mai mari dezastre din toate timpurile,
Bucureşti: Edutura Lider.
Stallings, R. A.: 1986. “Reaching the Ethnic Minorities: Earthquake
Public Education in the Aftermath of Foreign Disasters.”
Earthquake Spectra 2: 695–702.
Stan, D.:2006: „De la social la sociologie şi/sau de la sociologie la
social” în Anuarul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi- ştiinţe
socioumane, Serie nouă, Tomul I, Iaşi: Institutul European,
pp.191 – 204.
Stănescu, S., Zamfir,C.(coord.):2008: Enciclopedia dezvoltării sociale,
Iaşi: Editura Polirom.
Ştefan, N.:2008: „Euroregiunea DKMT- dezastrele nu au frontiere” în
Profesionişti în situaţii de urgenţă, Nr. 1, Anul I, Timisoara:
Inspectoatul pentru Situaţii de Urgenţă «Banat» al Judeţului
Timiş, pp. 19.
Stoica, A.: 2004: “Valoarea de adevăr a zvonurilor. Studiu de caz:
zvonurile din Romnia la sfârşitul celui de-al doilea război
mondial” în Sociologie Românească, Volumul II, Numărul 4, Iaşi:
Polirom, pp. 86- 98.
Turner, B.:1978: Man Made Disasters, London: Wykeham.
Vasile, M. V.:1996: Filosofia în condiţiile revoluţiei ştiinţifice, Bucureşti:
Editura Universitatea Bucureşti
Vlaia, Diana Sindia: 2008: „La poarta vestului” în ” în Profesionişti în
situaţii de urgenţă, Nr. 1, Anul I, Timisoara: Inspectoatul pentru
290
W.V. România:2009: „Foieni, renaşterea speranţei” în Profesionişti în

situaţii de urgenţă, anul II, nr. 1, febroarie 2009, Timişoara:
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Banat» al Judeţului
Timiş, pp. 42-43.
Wright, J., and Peter, R. (eds)1981: Social Science and Natural Hazards,
Cambridge, Mass.: Abt Books.
Quarantelli, E. L.:1981: „An Agent Specific or An All Disaster Spectrum
Approach to Socio-Behavioural Aspects of Earthquakes?” în
Preliminary Paper No. 69, Columbus: Ohio State University.1978:
Disasters: Theory and Research, Beverly Hills, Calif: Sage
Publications.1989: “The Social Science Study of Disasters and
Mass Communication,” in L. Walters, L. Wilkins, and T.
Walters, (eds.), Bad Tidings: Communication and Catastrophe, N. J.:
Lawrenece Erlbaum.
Zamfir, C.::2009: “Platforma naţională de reducere a riscurilor
dezastrelor” în Protecţia Civilă, Serie Nouă, Nr. 1, 2009, Anul
XV, Bucureşti: Fundaţia Centrul Naţional APELL pentru
Situaţii de Urgenţă, pp.2-3.
291
CORNELIU DRAGOMIR
Volum finanţat cu sprijinul Administraţiei

Fondului Cultural Naţional din cadrul
Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Cultural Naţional.
Editura Lumen este acreditatăm CNCSIS sub nr.

0003
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
292

Dragomir Corneliu O Socioantropologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dragomir Corneliu O Socioantropologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CORNELIU DRAGOMIR

Oameni înecaţi în lacrimi, case prăbuşite.

Oameni înecaţi în lacrimi, case prăbuşite.

SOCIOANTROPOLOGIA DEZASTRELOR: ASPECTE

DEZASTRE NATURALE: CONSIDERAŢII

DEZASTRELE NATURALE ŞI EXPERIENŢA COTIDIANĂ.

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ ŞI SELECTIVĂ:........... 286

Dar, înainte de orice, în volumul de faţă vorbim de drama unor

− eficienţa şi efiacitatea relaţiei dintre sociologie şi social.

Dezastrele: aveţi nevoie de o intervenţie a

economiei şi un sociolog pericolul sever pentru societate sau impactul

(problemele sociale), pe care le trăim colectiv, pentru a putea fi corijate sau

curajul de a crede şi de aşi exprima credinţă. Cu toate acestea, la momentul startului

Deceniul Internaţional pentru Reducerea Dezastrelor Naturale. Acest lucru

S.A.D.: fundamente, epistemologie, competenţe,

3 Profesor emerit al School of Policy, Planning, and Development şi Department of

dezastrelor. În 1959 Quarantelli a luat doctoratul la Universitatea din Chicago. Din

Kiel (Germania). El s-a specializat în sociologia culturii, de muncă, precum şi a

socioantropologică nu a suscitat interesul major al sociologilor şi

dezastrelor. 1993 - 1994, Clausen a fost preşedinte al Societăţii Germane de

August 1968: invadarea Cehoslovaciei şi îngrijorarea României” în Sociologie

a memorie conflictului din Transnistria” în Sociologie Românească, Volumul I, Nr. 3,

al doilea război mondial. Drobeta Turnu Severin” în Anuarul Universităţii “Petre

România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial” în Sociologie Românească,

asistenţă socială, psihologie socială şi antropologie a dezastrelor naturale

− fundamente de asistenţă socială: întervenţie şi consiliere, psihologie şi

12 Îmi asum acest termen ca difinind acea componentă a educaţiei permanente a

− la nivelul comportamentulu colectiv faptic şi comunicaţional (frica,

− dezechilibru emoţional şi psihoafectiv;

S.A.D.: direcţii, retorici

colective (pierderea communality), care au urmat un potop în

S.A.D.: încercări terminologic şi corelări semantice

O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare:

FOTO: O posibilă perspectivă socioantropologică asupra

Catastrofele umane şi/ sau de mediu reprezintă un teren interesant

a acestora şi de limitare a posibilităţilor de apariţie. Catastrofele umane

Hazardul reprezintă intriga dezastrului, fie că vorbim de cel natural

13 Aruncarea unei ţigări în pădure poate genera un adevărat incediu dacă se

manifestă următoarele vulnerabilităţi: vulnerabilitatea politico-juridică (lipsa măsuri

(anomaliile genetice, inhalarea respiratorie, ingurgitarea de substanţe

14 Zoo= [vietate] referitor la animale /// ism= curent, excedent

DEZASTRE NATURALE: CONSIDERAŢII

Dezastrul natural desemnează un eveniment produs pe cale

Relativ la fenomenele naturale şi de origine naturală

− criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o

15 Probabilitatea ca obiectele cosmice să pătrundă în atmosferă Pământului este

unor sateliţi (naturali sau artificiali), meteoriţi sau comete. Caracteristicile

marginea craterelor se găsesc adeseori tipuri de roci amestecate cu substanţe

contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare

Predictibilitatea constă în realizarea unor sisteme de examinare a

Combaterea lor se poate face prin distrugerea ouălor, utilizarea

Accident complementar = accident care are loc pe timpul sau

Dezastre naturale în lume: fenomene şi evenimente cu

8. Cutremurul din Chile - 22 mai 1960: Nu a fost cel mai

Vulnerabilitătile: concept, tipologie

principiul normativ nu este adecvat credintelor proprii sau sistemul

În cazul dezastrului natural şi socioantropic, vulnerabilitatea este

− De natură legislativă: carenţe în politicile legislative de control social

Managementul dezastrelor: măsuri de protecţie şi

− conceptele şi metodele de generalizare a similitudinilor dintre

inundaţiile provocate. Pe baza acestor convenţii, pentru evenimentele

izomorfism de eveniment şi de element comun; evident, şi în acest

evenimentului neaşteptat peste starea de incertitudine