MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

INGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER DE COL UTERIN

Coordonatori:

Prof.Dana Radulescu Asistent Medical Generalist

Absolvent:

Sbora Nicoleta Georgiana

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I

Anatomie si fiziologia colului uterin……………………………

Organele genitale externe ……………………………………..

Organele genitale interne………………………………………

Glandele anexe ale aparatului genital feminin……………….

Anatomia colului uterin…………………………………………

Fiziologia colului uterin…………………………………………

CAPITOLUL II

Cancerul de col uterin………………………………………….

Definitie si generalitati………………………………………….

Epidemiologie……………………………………………………

Etiologie………………………………………………………….

Diagnostic………………………………………………………..

Clasificare tumorala……………………………………………..

Tratament…………………………………………………………

Prognostic………………………………………………………..

Profilaxia……………………………………………………………

CAPITOLUL III

Ingrijiri acordate pacientei cu cancer de col uterin………………

2
CAPITOLUL IV

Prezentarea cazurilor………………………………………………..

Cazul I …………………………………………………………………

Cazul II…………………………………………………………………

Cazul III………………………………………………………………..

Bibliografie…………………………………………………………….

3
 Introducere

Cancerul de col uterin este un ucigas tacut, fiind de cele mai multe ori
asimptomatic. Datele statistice arata ca zilnic noua femei din Romania sunt
diagnosticate cu aceasta maladie, de 15 ori mai mult decat media europeana.

Specialistii sustin ca, depistat in stadiu incipient rata de supravietuire este

foarte mare, peste 98% din cazuri, iar daca este diagnosticat in stadiu mai avansat,
dar fara metastaze, rata de supravietuire este de 90%.

Anual, peste 250.000 de femei din întreaga lume primesc diagnosticul de

cancer de col uterin, în România fiind raportate în jur de 2000 de cazuri noi,
cancerul de col uterin fiind a 5-a localizare a cancerului la femei.

Deşi cancerul de col uterin este considerat o boală rară, rata de supravieţuire
după primii 5 ani de la diagnosticare este de doar 45%. Din păcate, majoritatea
pacientelor sunt diagnosticate în stadiile avansate ale cancerului de col uterin, de
aceea depistarea şi tratamentul imediat al cancerului de col uterin cresc şansele de
supravieţuire.

4
CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLULUI UTERIN

Aparatul genital feminin se compune din organele genitale externe, organele

genitale interne si glandele anexe.

Sistemul reproducator la femei spre deosebire de cel al barbatului prezinta modificari

structurale ciclice ce coincid cu fazele ciclului menstrual.

Organele genitale externe feminine şi funcţiile lor :     

Vulva este organul genital extern feminin şi este format din:

• muntele lui Venus – este un triunghi cărnos acoperit în pubertate cu fire de păr şi
apare bombat deasupra osului pubisului;
• labiile (buzele) mari şi labiile mici –sunt 2 perechi de cute de piele de fiecare parte a
vaginului, protejează clitorisul, orificiile externe ale uretrei şi vaginului. Labiile mari
sunt acoperite cu pilozităţi, labiile mici nu au fire de păr, au forme variate şi deseori
ies din labiile mari. Ele nu sunt simetrice. În partea din spate, ele se pierd într-o
zonă care separă partea posterioară a vaginului de orificiul anusului. În partea din
faţă ele se împreunează ca să formeze prepuţul clitorisului.
• clitorisul – este o structură mică localizată deasupra osului pubian şi orificiului
uretral, fiind protejat de pliul labiilor mici. Clitorisul este primul organ al plăcerii care
îşi măreşte volumul în momentul mângâierii şi al dorinţei. Sensibilitatea lui nu
depinde de mărime.
• orificiul vaginului – este localizat între orificiul uretrei şi anus. De obicei, este
acoperit cu o membrană subţire (numită himen) până la primul contact sexual.
Notă: Himenul este o membrană elastică care închide mai mult sau mai puţin intrarea în
vagin, dar nu este un indicator clar dacă o fată a avut contact sexual anterior, deoarece
acesta se poate rupe din mai multe motive. Himenurile nu sunt toate la fel: unele au formă
inelară sau circulară, altele – semilunară, unele sunt fine, altele – groase. La examenul
ginecologic se poate vedea dacă fata este virgină.
• vaginul – ca şi vulva, face parte din organele genitale externe feminine. Reprezintă
un canal muscular, suplu şi elastic, prin care copilul trece în timpul naşterii.
Interiorul vaginului are o mucoasă care produce secreţiile vaginale. Vaginul este
calea de eliminare a sângelui menstrual şi este locul unde se produce contactul
sexual. Deoarece este foarte bogat în terminaţii nervoase, este foarte sensibil atât
la durere, cât şi la plăcere. Vaginul este în mod normal lubrefiat (umezit) de
secreţiile mucoasei sale şi de mucusul din canalul colului uterin. Dorinţa sexuală
creşte această umiditate naturală prin secreţiile glandelor Bartholin (situate între
buzele mici şi himen), precum şi printr-un fel de rouă lubrefiantă produsă de vagin.

5
Organele genitale interne se compun din:

1. Vagin care este un conduct musculo-membranos, extensibil si elastic, avand

rol in desfasurarea actului sexual (copulatie) si servind drept canal de trecere a
facutului si anexelor sale in timpul nasterii. Dimensiunile vaginului variaza in functie
de varsta, viata sexuala si de faptul daca femeia a nascut sau nu. Are o directie
oblica de jos in sus si dinainte-inapoi, o lungime de aproximativ 10-12 cm.
Suprafata interioara prezinta pe toata intinderea sa o serie de pliuri transversale,
care pornesc de o parte si alta a unor coloane longitudinale ituate pe peretele
anterior si posterior al vaginului. Aceste cute au rol in marirea suprafetei vaginului,
servind la extensibilitatea lui si la mentinerea lichidului spermatic depus in vagin.
Intreaga suprafata interna este acoperita de o mucoasa alcatuita din mai multe
straturi de celule. Aspectul ei se modifica in raport cu diferitele perioade biologice
ale femeii si cu fazele ciclului menstrual, fiind hormono-dependenta. Subtire la fetita
si la femeia in menopauza, mucoasa vaginala este ingrosata la femeia adulta.
Celulele straturilor superficiale se desprind luand parte la formarea unei mici
cantitati de secretie vaginala care este considerata fiziologica.Sub tunica mucoasa
interna se gaseste dispusa o tunica musculara, mijlocie, formata din doua straturi;
cel mai extern sau adventicea este constituit din tesut conjunctiv.

2. Uterul este un organ cavitar, nepereche, asezat in partea de mijloc a cavitatii

pelviene. El serveste drept canal de trecere pentru spermatozoizi, gazduieste
produsul de conceptie dupa fecundare, iar dupa dezvoltare il elimina la
exterior.Uterul are forma de para, cu partea mai mare in sus si cea mica in jos.
Dimensiunile sale variaza cu varsta si faptul daca femeia a nascut sau nu.
Capacitatea sa este de 3-4 cmc la nulipara si 5-6 cmc la multipara.
Macroscopic, putem descrie la uter urmatoarele portiuni:
– fundul, partea superioara unde se insera trompele;
– corpul, portiunea mijlocie;
– istmul, cu dimensiunea de 1 cm in stare negravida dar din care se formeaza, in timpul
sarcinii, segmentul inferior cu o lungime de 10 cm la maxima sa amplitudine;
– colul, pe care se insera vaginul impartindu-l intr-o portiune supravaginala si alta
vaginala.
Intre axul corpului uterin si cel al colului exista un unghi care priveste anteror. Uterul este
mentinut in pozitia sa normala prin mijloace de suspensie reprezentate de
ligamentele largi, rotunde si sacro-uterine si mijloace de sustinere reprezentate la
conexiunile cu vaginul si planseul pelviperinal.
Peretele uterin este format din trei tunici: seroasa (peritoneala), musculara si mucoasa.
Tunica mijlocie musculara este compusa din trei straturi de fibre musculare cu o
dispozitie specifica. Tunica interna, mucoasa, numita endometru este constituita
dintr-un strat bazal in contact cu muschiul uterin, care nu ia parte la modificarile
ciclice si un strat functional, care sufera modificari importante in timpul ciclului
menstrual.

3. Trompele sunt doua conducte musculo-membranoase situate de ambele parti

ale uterului. Au un rol important in reproducere, captand ovulul, fiind sediul
fecundatiei si conducand ovulul fecundat spre uter. Trompele au o lungime de 10-12
cm de la orificiul lor uterin pana la portiunea pavilionara care este deschisa ca o
palnie, ajungand in imediata apropiere a ovarului.

6
 4. Ovarele reprezinta glandele sexuale feminine. Sunt organe pereche situate
intre peretele pelvian si extremitatea libera a trompei, de o parte si alta a uterului.
Au o dubla functie secretorie: pe de o parte secreta hormonii sexuali, estrogeni si
progesteron, iar pe de alta parte reprezinta locul de formare a ovulelor, care sunt
celulele sexuale feminine.Ovarele de forma unor migdale au o lungime de 3-4 cm,
latime de 2 cm si greutatea de 6-8 g. Aceste dimensiuni sunt variabile in functie de
varsta si starea fiziologica a femeii. Culoarea obisnuita a ovarelor este alba-
cenusie. Suprafata exterioara neteda si regulata pana la pubertate, de la aceasta
epoca capata un aspect neregulat, produs de numeroase depresiuni si cicatrici,
consecinta spargerii foliculilor cu ocazia ovulatiilor (a eliminarii ovulului din
folicul).Trebuie sa mentionam ca ovarele sunt singurele organe din cavitatea
peritoneala care nu sunt acoperite de peritoneu. Ele sunt mentinute in pozitia pe
care o ocupa in mod normal de catre mai multe ligamente care le fixeaza de
organele din jur.

ANATOMIA COLULUI UTERIN

Colul Uterin(cervix uterin) este un canal musculo-conjunctiv, partea inferioara

ingusta a uterului. Are forma de trunchi de con cu varful orientat in jos si inapoi. Are o
lungime de 2,5-3 cm, o grosime variabila in raport cu inaltimea de 1,5-2 cm. Jonctiunea
colului cu corpul uterin se face la nivelul istmului, o portiune ingusta imprecis anatomic,
care cuprinde o zona de 0,5-1 cm.

Mucoasa colului pe baza genezei ei, este de doua tipuri: de tip malpighian,
exocervical(exocolul) si cel de tip cilindric, endocervical(endocolul).

Colul uterin este strabatut in portiunea centrala de canalul cervical care comunica
cu vaginul prin orificiul extern, care este punctiform la virgine si transversal sau neregulat
datorita dilaceratiilor produse de nassere la multipare. Portiunile de deasupra si
dedesubtul orificiului extern transversal vizibile la un examen cu un speculum vaginal sunt
denumite de ginecologi baza anterioara si respectiv posterioara a colului. Orificiul intern al
colului se continua cu cavitatea uterina. Canalul cervical are un traiect fuziform cu
portiunea mijlocie mai larga si extremitatile inguste. Topografic, colul a fast impartit in
doua portouni prin insertia vaginului in treimea medie a acestuia.

Partea inferioara vizibila din vagin se numeste portiunea intravaginala a colului caqre
apare ca un segment cilindric sau cilindric-conic cu marginile inferiore rotunjite si ovalizat
transversal.

Portiunea vaginala a colului are un traiect oblic in jos si inapoi realizand un unghi de
aproape 90-100 grade cu peretele posterior al vaginului astfel ca orificiul vaginal extern
priveste spre sacru.

Totodata imparte formixul vaginal in patru funduri de sac: doua laterale, simetrice,
unul anterior sau aplatizat si altul posterior mai profund. Cea de-a doua portiune
supravaginala, care este separata de vezica anterior prin fascia vezico-cervicala si
posterior, portiunea supravaginala este acoperita de peritoneul fundului de

sac rectouterin Danglas. La acest nivel suprafata posterolaterala a colului este ancorata
de osul sacru prin lingamentele sacrouterine. Anterior de pe bordurile laterale ale fundului
7
vezicii pornesc ligamentele vezico-uterine care se prind de col, au mal fost numite si
filiere vezicale.

Lateral protiunea supravaginala este ancorata pe peretii laterali ai excavatiei pelvine

prin ligamente cardinale. Structura colului uterin este musculo-conjunctiv cu variatii
importante in timpul ciclului menstrual si in sarcina, variatii produse sub influenta
hormonilar ovarieni si in sarcina celor placentari. Colul uterin prezinta trei tunici: mucoasa,
musculatura si conjunctiva. Mucoasa exocervicala este de tip pavimentos, stratificat,
identica cu cea a vaginului. La femeile adulte are culoarea roza intre menstre si rosie-
violacee in timpul menstrelor si in sarcina, este roz palida la fetite si la femei in varsta.
Epitelul exocervical este alcatuit din cinci straturi, deschinzandu-se de alte epitelii
scuamose, din organism prin receptivitatea specifica la hormonii ovarieni in special la
estrogeni si prin capacitatea de a se modifica in timpul ciclului reproductiv.

Cele cinci straturi sunt:

1. Stratul bazal cilindirc (germinativ) in contact cu membrana bazala alcatuit dintr-un

singur strat de celule.

2. Stratul spinos profund, continad cateva randuri de celule poliedrice cu punti

citoplasmatici intracelulare.

3. Stratul spinos superficial alcatuit din celule intermediare, care contin glicogen
abundent in citoplasma.

4. Stratul granulos format din cateva randuri de celule turtite ce contin granule de
keratohialin.

5. Stratul superficial, alcatuit din celule turtite (cu nuclei picnotici).

Mucoasa endocervicala este de tip unistratificat cilindrica cu celule ciliate , mucipare

si glande mucoase cervicale ce patrund in grosimea stromei.

Jonctiunea dintre epiteliul endocervical si exocervical se face la nivelul orificiului

extern si poarta numele de zona de tranzactie sau transformare.

Uneaori aceasta zona de jonctiune este situata pe exocol realizand o ectopie de

nulipare si un ectopian prin eversarea colului dupa nastere la nulipare.

Zona de transformare consituie zona de “neliniste celulara” la nivelul careia factori

variati (virotici, spermatici, hormonali, etc) pot produce modificari neoplazice.

La adult epiteliul este asezat direct pe suprafata fibroasa a colului. La nou-nascut

exista imediat sub epiteliu un strat celular relativ asemenator celui endometrial care
dispare ulterior fiind inlocuit de tesut conjunctiv. Tesutul muscular cervical este redus
cantitativ in general la 10-15% din peretele colului, componenta principala fiind alcatuita
din tesut fibros conjunctiv. Exista insa variatii individuale, de la absenta completa a
tesutului muscular pana la prezenta acestuia in proportie de 45%. Firele musculare sunt
separate unele de altele printr-o matrice de colagen dispozitie care difera de cea a
corpului si istmului uterin.

8
 Tesutul fibros al colului contine fibre de colagen alcatuite din fascicule de fibre legate
intre ele printr-o substanta fundamentala.

Evoluția mataplaziei scuamoase 

Joncțiunea scuamo-columnară înainte de pubertate.

Eversiunea epiteliului endocervical la pubertate și la prima sarcină

Schimbarea metaplazică a epiteliului endocervical în zona de transformare

Relocarea SCJ în canalul endocervical după menopauză

9
 Vascularizatia ateriala a colului uterin este asigurata in principa de ramurile
descendente cervico-vaginale ale aterei uterine. Acestea se anastomeaza si cu alte ramuri
din arterele hipogastrice care iriga organele invecinate (artera vezicala, ramuri ale
hemoroidei medii, si rusinoasa interna).

Venele corespund aterelor fiind larg anastomozate cu venele vaginului, vezicii si

rectului.

Limfaticele

Acestea provin din trei retele: mucoasa, musculatura si seroasa. De la acest nivel
pornesc vase aferente spre grupele ganglionare: ganglionii iliaci, externi, hipogastrici si
presacrati. Vasele limfatice maresc venele uteroovariene si venele ligamentului rotund,
altele devin un traiect separat.

La nivelui colului, dupa unii autori ai celor doua treimi inferioare a corpului uterin,
vasele limfatice urmeaza calea arterei uterine, dispunandu-se in grupe glanglionare
organizate sub forma a trei statii:

1. Prima statie ganglionara (este dispusa chiar pe traiectul arterei uterine); ea este
constituita din urmatoarele grupe ganglionare:

-Ganglionul Lucas Championier

-Ganglionii obturatori

-Ganglionii iliaci externi si ganglionii hipogastrici

2. A doua statie ganglionara cuprinde: ganglionii iliaci primitivi, ganglionii latero-

sacrati, ganglionii de la nivelul promontoriului.

3. A treia statie ganglionara cuprinde: ganglionii lomboaortici si ganglionii pericari.

Limfaticele de la nivelul uterin urmeaza si calea venelor lomboovariene, ajungand la

nivelul grupei ganglionare de la iliaca comuna cat si la ganglionii lomboaortici.

Pe calea ligamentului rotund limfaticele pot ajunge la nivelul retroovulari si inghinali.

Aceste statii limfatice sunt foarte importante in aprecierea invaziei cancerului genital la
femei.

10


Inervatia colului uterin este comuna cu cea a corpului si este realizata de sistemul
nervos vegetativ. Colul uterin este invervat de fibre simpatice si parasimpatice, senzitiva,
motorie, vasomotorie si secretorie pentru glandele endocervicalae.

Fiziologia colului uterin

Prin situatia lui anatomica si modificarile ciclice produse sub influienta hormonilor
ovarieni, colul uterin indeplineste la femeia adulta mai multe functii:

Functia de ascensiune si capacitate a spermatozoizilor

Este principala functie a colului uterin si se realizeaza prin secretia mucusului cervical
cu caractere bine definite de-a lungul ciclului menstrual.

Modificarle complexe ale glerei cervicale sub influenta hormonilor estrogeni in faza
proliferativa permit patrunderea ascensiunea si capacitatea spermatozoizilor in perioada
preovulatorie, sincronizarea migrarii gametilor inainte de fecundatie.

In faza estro-progesterolica a ciclului glero cervicala constituie o bariera fiziologica

pentru spermatozoizi.

Functia de aparare

Mucusul cervical constituie lizozomi, imunoglobuline si alti factori care se opun

ascensiunii germenilor patogeni.

Impermeabilitatea glerei cervicale pentru germenii patogeni este relativa si este

maxima in faza secretorie a ciclului. In faza estrogenica riscu de infectie prin bolile
transmisibile sexual este mai mare si este maxima in perioada preovulatorie si in timpul

menstrelor. La tinere cu sexualizare precoce postpuberala riscul relativ de infectie prin

bolile transmisibile sexual este 5-8 ori mai mare decat la femei adulte cu cicluri ovulatorii.

In faza progestativa, riscul relativ este de 0,6 si acelasi risc potential este la
consumatoarele de contraceptive orale. Mucusul cervical modificat de progesterol sau
progestative reduce mult permeabilitatea colului uterin pentru germenii patogeni.

Functia sexuala

Sistemul nervos senzitiv terminal de la nivelul colului uterin constituie un aparat

reflexogen care intervine in organism. In timpul orgasmului s-ar produce in urma eliberarii
din retrohipofiza de vasopresiva si ocitocina a contractiei uterului, urmata de aspiratia
glerei cervicale impregnata cu spermatozoizi.

Functia de drenaj

Colul fiind un canal musculo-membranos permite scurgere pasiva a sangelui din

cavitatea uterina in vagin. Obstructia traumatica (sinechi) sau absenta congenitala (altrezi)

11
determina stagnarea sangelui menstrual in uter (hematometrie) si uneori, mai rar, reflexul
lui in trompe si cavitatea peritoneala.

Rol in statica pelviana

Colul uterin reprezita punctul fix al uterului si este solid ancorat prin ligamente
cardinale, mai ales cele uterosacrate de pertii pelvieni. Ligamentele uterosacrate tin colul
uterin si prin intermediul acestuia si prin corpul uterin in escavatia sacrului, la adapost de
cresterile de presiune din abdomen si impreuna cu ligamentele cardinale suspenda uterul
deasupra planseului pelvin angulatiile colului fata de vagin si corp impiedica telescoparea
uterului in vagin.

Functii de gestatie si la nastere

In timpul sarcinii colul se inmoaie progresiv si mucusul endocervical care devine dop
mucs este impermeabili pentru spermatozoizi si germeni patogeni. Prin tonusul scazut
realizeaza o functie de ocluzie a pungii gestatorii. In timpul sarcinii colul, se scurteaza, se
sterge si se dilata devenind un segment al canalului de nastere.

12
Capitolul II

Cancerul de col uterin

Definitie: Cancerul de col uterin este o tumora maligna care se dezvolta din epiteliul
cervical obisnuit de la nivelul zonei de interferenta dintre epiteliul pavimentos excervical si
cel cilindric endocervical de unde se extinde din aproape in aproape in suprafata si
profunzime invadand colul si organele din jur si metastazand pe cale limfatica: daca sunt
incluse si formele preinvazive. Reprezinta cea mai frecventa tumora maligna a femeii.

Generalitati

Examenul de screening tip Papanicolau poate identifica leziunile cu potențial

canceros. Tratamentul bazat pe rezultatele acestui test poate preveni apariția cancerului.
În țările dezvoltate, folosirea largă a programelor de detectare devreme a cancerelor de
col uterin (numit și screening) a redus incidența cancerului invaziv de col uterin cu 50%
sau mai mult. În România, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății,
cancerul de col uterin se află pe primul loc ca și prevalență între cancerele la femei, și
este a doua cauză de moarte între cancerele la femei.

Deoarece vaccinul protejează numai împotriva unor anumite tulpini virale cu

risc crescut, se recomandă în momentul de față ca femeile vaccinate să urmeze în
continuare recomandările de efectuare a testelor de tip Papanicolau.

Principalii factori favorizanți sunt următorii:

• debutul precoce al vieții sexuale

• parteneri multipli
• infecția cu Human Papillomavirus
• numărul avorturilor
• metode contraceptive neadecvate
• factori nutriționali.

Epidemiologie

- in lume cancerul cervical este al doilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la femeie -
reprezinta 6% din totalul cancerelor la femei.
- incidenta acestuia este semnificativ mai scazuta in tarile dezvoltate, cu programe de
screening si de tratament al leziunilor precursoare, bine puse la punct.
- de la începutul anilor ’60 incidenta cancerului de col a scazut in SUA cu 87 %
- scaderea incidentei in lume se datoreaza raspandirii testului Babes–Papanicolau
- incidenţa crescuta: în Europa de Est, America Latina, Africa, India
- în Romania cancerul de col uterin reprezintă 15% din totalul tumorilor maligne, fiind pe
primul loc în cadrul cancerelor genitale feminine (aprox. 67% din cancerele sferei
genitale) și a doua cauză de deces, prin cancer, la femei.

13
Etiologie

Factori de risc:

- activitate sexuala: parteneri multipli, debut precoce (înaintea vârstei de 16 ani)

- infectii virale cu transmitere sexuala: Papillomavirus uman (HPV, mai ales tulpinile
16,18), Herpes simplex virus (HSV)
- fumatul
- utilizarea timp indelungat de contraceptive orale (COC normodozate)
- alterarea sistemului imun: infectia cu HPV și cu HIV – asociere mai frecventă cu cancer
de col uterin preinvaziv sau invaziv

Rolul HPV în oncogeneza cervicala:

- sunt peste 100 de tulpini cunoscute, ce au alocat cate un numar, bazat pe secvența lor
ADN (3) - tulpini cu risc oncogenic înalt (high risk): 16,18, 31, 45, 56
- tulpini cu risc oncogenic scazut (low risk): 6, 11, 42, 43, 44
- toate au nevoie de tesut scuamos, pentru a-si completa ciclul de viata
- transmiterea HPV se face prin contactul cu celule descuamate de la un individ infectat
- HPV este prezent in aproximativ 90% din cancerele invazive ale colului uterin si a
leziunilor sale precursoare.
- la aproximativ 20% din femeile infectate vor apare leziuni displazice (CIN).
- infectia cu HPV este comuna si doar o mica parte din femeile infectate dezvolta cancer
(după multi ani de infectie cu virusul); 80% din femei vor face o infectie HPV
tranzitorie, fara a dezvolta o displazie (CIN)
- toate papilomavirusurile au o structura genomica similara cu oregiune E (early gene
region), o regiune L (“late”) si o regiune regulatoare
- la inceput HPV-ul exista ca o copie extracromozomiala, dar dupa o perioada de timp
(inca nedeterminata), acesta se integreaza in genomul celului gazda. Procesul de
integrare a fost corelat cu tranzitia de la leziunile de grad scazut ale colului, la cele
de grad inalt.

Diagnosticare

Metode de screening:

Sistemul de clasificare Babes-Papanicolau a citologiei

cervicale, pe clase (de la I la V), a fost înlocuit de sistemul
Bethesda - Pap’s – Sistem Bethesda (terminologie):

- Negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne (NILM)

- ASC-US (celule scuamoase atipice de semnificatie nedeterminata) - ASC-H (celule

scuamoase atipice care nu exclude H-SIL)

- L-SIL (leziuni scuamoase intraepiteliale de grad scazut)

14
- H-SIL (leziuni scuamoase intraepiteliale de grad inalt)

- AGC (anomalii ale celulelor glandulare)

Se recomanda efectuarea examenului citologic de la vârsta de 18 ani pâna la 65 ani.

Dupa 3 examinari citologice consecutive anuale normale, examinarile citologice se
recomanda a fi efectuate la interval de 2 -3 ani.
Dupa vârsta de 65 ani, daca mai multe examinari consecutive anuale sunt normale,
screeningul poate fi intrerupt.

Istoria naturala:

Carcinomul spinocelular al colului uterin - cea mai frecventa

forma – se dezvolta la nivelul jonctiunii scuamo-cilindrice; evolutia naturala este de lunga
durata, 10 -15 ani

Stadii succesive: CIN 1, CIN 2, CIN 3, CIS CANCER INVAZIV

Tumora invadeaza:

1. fundurile de sac vaginale si vaginul, corpul uterin, tesuturile paracervicale si

parametriale

2. faze avansate - invadeaza vezica urinara si rectul

3. extinderea limfatica - limfaticele paracervicale si parametriale, ganglionii iliaci externi,

obturatori, hipogastrici, iliaci comuni si paraaortici.

4. metastazare pe cale hematogena: plamân, ficat si schelet.

Prognosticul:

Factori de prognostic sunt:

- stadiul si volumul tumorii

- invazia ganglionara pelvina si para-aortica

- tipul histologic si gradul de malignitate, invazia vasculara si limfatica.

Supravietuire la 5 ani:
100% in stadiul 0 (tratat)
91% în stadiul I
83% în stadiul IIA,
66% în stadiul IIB, 45% în IIIA,
36% în IIIB
10 -14% în stadiul IV

15
 Tablou clinic

O perioada lunga, cancerul de col nu are o simptomatologie

deosebita, este “mut clinic”, putand fi depistat numai in cadrul
unor trialuri de screening.

1. Leucoreea – la inceput este albicioasa, apoi rozata si in final, fetida.

2. Hemoragia, initial apare doar dupa contact sexual, irigatii

vaginale, examen genital, in cantitate mica, cu sange rosu,
indolora. In timp creste cantitativ, nu are o periodicitate, in
stadiile finale poate sa fie masiva.

3. Durerea – apare tardiv, dupa invazia parametrului

Metode de diagnostic:

Bilant preterapeutic:

A. Examenul clinic: examen cu valve, tuseu vaginal bimanual,tuseu rectal

B. Examene paraclinice

C. Examene de laborator: hemoleucograma, uree, creatinina serica, glicemie, probe

hepatice, examen sumar de urina

D. Examene imagistice:

- radiografia pulmonara – pentru evidentierea eventualelor metastaze

- urografie i.v., pentru evidentierea modificarilor renale: staza, hidronefroza, rinichi
nefunctional
- tomografia computerizata (CT) cu substanta de contrast i.v., evidentiaza modificarile
aparatului urinar (poate înlocui urografia), precum si ganglionii pelvini (are o
specificitate de 97% si sensibilitate de 25%) si lombo-aortici (sensibilitate de 75% si
specificitate de 91%).
- Rezonanta magnetica (IRM), ecografia abdominala sau intravaginala si limfografia, nu
sunt investigatii recomandate de rutina în evaluarea preterapeutica a cancerului
invaziv al colului uterin.
- CT de torace - în cazul metastazelor pulmonare.

Stadializare. Clasificarea FIGO

* Stadiul 0: Carcinom in situ, carcinom intraepitelial. Leziunea nu depaseste membrana

bazala.

* Stadiul I: Carcinom localizat strict la nivelul colului

Stadiul IA: carcinom de col preclinic, diagnosticat numai prin examen microscopic

16
Substadii:

Stadiul IA1: invazie stromala sub 3 mm în profunzime si sub 7 mm în suprafata

Stadiul IA2: invazie stromala peste 3 mm, dar nu mai mult de 5 mm în profunzime si sub 7
mm în suprafata

Stadiul IB: leziune evidenta clinic, localizata la nivelul colului sau leziune preclinica, mai
mare decât stadiul IA

Substadii:

Stadiul IB1: leziune cu dimensiuni sub 4 cm Stadiul IB2: leziune cu dimensiuni peste 4 cm

* Stadiul II: carcinom extins în afara colului, fara a ajunge la peretele pelvin. Tumora
invadeaza vaginul, dar nu si 1/3 inferioara

Stadiul IIA: invazia celor 2/3 superioare ale vaginului, fara invazie parametriala evidenta

Stadiul IIB: invazie parametriala, dar nu pâna la peretele pelvin

* Stadiul III: tumora se extinde pâna la peretele pelvin sau invadeaza 1/3 inferioara a
vaginului. Se includ toate cazurile cu hidronefroza sau rinichi nefunctional.

Stadiul IIIA: invazia 1/3 inferioare a vaginului, fara extensie la peretele pelvin

Stadiul IIIB: extensie pâna la peretele pelvin sau hidronefroza sau rinichi nefunctional

* Stadiul IV: tumora extinsa în afara pelvisului sau invadeaza mucoasa vezicala sau
rectala.

Histologia cancerului de col uterin:

A.Carcinomul scuamos invaziv - 80 -90% din cancerele de col uterin.

Forme:
keratinizant cu celule mari
nekeratinizant cu celule mari
cu celule mici

Carcinomul scuamos poate fi clasificat:

- bine diferentiat
- moderat diferentiat
- slab diferentiat

B. Adenocarcinomul invaziv - 15 -20% din totalul cancerelor invazive ale colului uterin.
Forme:
adenocarcinom pur
carcinom adenoscuamos (mixt: adenocarcinom + carcinom spinocelular)
endometrioid
cu celule clare
17
 adenocarcinom mucinos
adenocarcinom seros

Clasificarea anatomo-clinica:

1. Forma exofitica (vegetanta)

2. Forma endofitica – suprafata colului are modificari minime, cancerul dezvoltandu-se in
grosimea colului. In timp, se produce necroza suprafetei colului, aparand un aspect
ulcerativ
3. Forma infiltrativa – propagarea cancerului se face endocevical

Tratament

Stadii preinvazive
a. electrorezectie cu ansa diatermica (pentru leziuni intraepiteliale)
b. conizatie (clasica sau cu bisturiul electric)
c. amputatie de col uterin

Stadiul IA1
- Histerectomia totala. Anexele pot fi conservate la femeile în premenopauza
- În cazul prezentei invaziei vasculo-limfatice, creste riscul metastazelor ganglionare (3%)
si impune limfadenectomia pelvina (clasica sau laparoscopica)

Stadiul IA2
- Histerectomia radicala cu limfadenectomie pelvina (HRLP). Sinonim:
limfadenocolpohisterectomia totala largita cu anexectomie bilaterala (LCHL)
- În cazul invaziei ganglionare pelvine se indica radio-chimioterapie concomitenta

Stadiul IB1
- limfadenocolpohisterectomia totala largita cu anexectomie bilaterala, fara iradiere
preoperatorie.
- Iradiere pelvina postoperatorie asociata cu chimioterapie bazata pe cisplatin, în caz de
ganglioni pelvini pozitivi, margini chirurgicale pozitive, parametre invadate.

Stadiul IB2

1. Radioterapie: iradiere externa pe pelvis concomitent cu chimioterapie bazata pe

cisplatin, asociata cu 2 sau mai multe aplicatii de brahiterapie intracavitara
2. Reevaluare, în vederea deciderii conduitei în continuare: radioterapie exclusiva sau
interventie chirurgicala (limfadenocolpohisterectomia totala largita cu anexectomie
bilaterala).

Stadiul IIA
- Radioterapie: iradiere externa pe pelvis, concomitent cu chimioterapie bazata pe
cisplatin, asociata cu 2 sau mai multe aplicatii de brahiterapie intracavitara.
Reevaluare dupa radio- chimioterapie, în vederea deciderii conduitei în continuare:
radioterapie exclusiva sau interventie chirurgicala (limfadenocolpohisterectomia
totala largita cu anexectomie bilaterala)

18
 Stadiul IIB
- Conduita în stadiul IIB este radioterapia. Se intervine chirurgical in cazurile bine
selectionate, dupa radioterapie

Stadiul III
- Radioterapie externa + brahiterapie + Chimioterapie concomitenta (bazata pe cisplatin).

Stadiul IVA
- Radioterapie + chimioterapie bazata pe cisplatin.

Stadiul IVB
- Radioterapie paliativa - pentru tumora primara sau metastaze la distanta (osoase,
cerebrale etc.).
- - Chimioterapie

Urmarire postterapeutica :

- în primul an post-terapeutic: la 3 luni interval - în al doilea an: la 6 luni interval

- dupa doi ani: o data pe an
- Anamneza - prezenta/absenta: durere pelvina, edem al membrelor inferioare, hemoragie,
scadere în greutate, afectiuni urinare, tulburari digestive
- Examen ginecologic: cu valvele, tuseu vaginal si rectal.
- Examen citologic vaginal: în cazul unei leziuni la nivelul vaginului.
- Ecografie sau CT abdominala
- Radiografie toracica: o data/an
- Examinari de laborator: hemoleucograma, uree, creatinina serica, probe hepatice

19
 Profilaxie

Masurile profilactice constau in educatia pentru sanatate, prin cunoasterea

tuturor factorilor de risc amintiti anterior si prin evitarea lor, prin cunoasterea tuturor
metodelor de diagnostic precoce prin efectuarea unor controale periodice indiferent
ca persoana prezinta risc crescut sau nu, printr-o educatie sexuala corecta la tineri
si adolescenti.

20
Capitolul III

Ingrijiri acordate pacientei cu cancer de col uterin

Cancerul de col uterin continua sa ramana o boala frecventa ocupand primul

loc in randul cancerelor genitale si implicand importante modificari biopsiho-sociale.

Probleme de dependenta :

• alimentatie inadecvata in exces;

•
• deshidratare;

•
• intoleranta la activitatea fizica si intelectuala;

•
• anxietate;

•
• risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor;

•
• risc de complicatii acute si cronice;

•
• vulnerabilitate;

•
• refuzul de a se conforma tratamentului;

•
• refuzul de a accepta schimbarea regimului de viata;

•
• cunostinte insuficiente despre boala.

Surse de dificultate

– factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale ;

– psihici : stres ;

– bio-fiziologici : predispozitia genetica, ereditatea ;

– sociali : locul de munca si relatiile interumane de la locul de munca, relatiile familiale,

obiceiurile si traditiile culinare familiale ;

– spirituali : obiceiuri si ritualuri religioase;

– culturali : influenta mediului cultural

21
Obiective de îngrijire

Pacienta :

• sa se alimenteze in raport cu nevoile sale ;

• sa nu fie deshidratata ;

• sa isi recapete conditia fizica si intelectuala;

•
• sa beneficieze de confort psihic;

•
• sa prezinte tegumente si mucoase integre;

•
• sa nu prezinte complicatii acute sau cronice;

•
• sa se simta in siguranta;

•
• sa accepte si sa urmeze tratamentul;

•
• sa prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata;

•
• sa prezinte cunostinte suficiente despre boala;

Interventii delegate si autonome ale asistentei medicale:

• Monitorizarea functiilor vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls, T,

respiratie, diureza, scaun ;

• Asigurarea conditiilor de mediu

• Prevenirea complicatiilor;

• Pentru depistarea precoce a fectiunilor tumorale, A.M. sfatuieste pacienta sa se

prezinte periodic la control ginecologic si la primele semne de boala ; sa faca
testul Papanicolau periodic ;

• Diminuarea anxietatii si a fricii legate de operatie ;

• Ii explica desfasurea investigatiilor, o insoteste in timpul efectuarii acestora ;

• Ajuta pacienta sa accepte operatia (ca singura varianta in majoritatea

afectiunilor tumorale)

• Ajuta membrii familliei sa inteleaga starea psihologica a pacientei si nevoia de

ajutor

22
 • Explica recomandarile medicale efectuate la externare:

- evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor, sederea prelungita in pozitie sezand;

- evitarea relatiilor sexuale 4-8 saptamani;

- igiena locala si controlul medical;

- continuarea tratamentului (chimioterapie, radioterapie).

Interventii delegate

• Recoltări de produse biologice:

- Recoltare de sânge pentru : glicemie, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine
serice, ionogramă, acid uric, VSH;

- Recoltarea urinei pentru : examen sumar urină si sediment urinar, proteinurie,

urocultura;

- Recoltarea celulelor din colul uterin pentru examenul citologic (examenul Babes-
Papanicolaou);

• Examenul colposcopic;

• Biopsia de col si examenul histopatologic;

• Administrarea medicatiei prescrisa de medic.

Rolul asistentei medicale in prevenirea si tratarea cancerelor de col uterin

este foarte complex, incepand cu pregatirea mterialului si a instrumentarului
necesar diferitelor interventii ginecologice pana la educatia pentru sanatate,
oferind notiuni generale despre boala, metode de diagnostic precoce, metode de
tratament si prevenire.

Se va asigura bolnavei un mediu ambiant in salon prin mentinerea igienei

stricte a acesteia, a lenjeriei de pat si cea personala, prin aerisirea salonului,
creearea unui camp vizual palcut (flori, peisaje odihnitoare, televizor, carti si
reviste). Asistenta medicala va ajuta bolnava sa doarma si sa se odihneasca. In
cazurile avansate, cand durerea este inevitabila, persista, asistenta medicala va
administra mai bine narcotice in doze necesare la intervale optime nu la cererea
pacientei.

Pozitia bolnavei este in decubit dorsal, calmarea durerilor, mobilizarea cat

mai precoce a bolnavei in functie de starea generala, reluarea alimentatiei,
prevenirea aparitiei excarei si combaterea lor, a comploicatiilor inflamatorii,
supravegherea aspectului secretiilor, scurgerilor vaginale, a drenului.

23
 In cazul bolnavelor aflate in stadii incipiente ale cancerului A.M va supraveghea zilnic
bolnava, masurand:

I. Masurarea temperaturii corpului

Obiectivele procedurii:

- Determinarea niveluzlui de curent a caldurii corpului;

- Aprecierea evolutiei unei boli;
- Detectarea raspunsului pacientei la masurile initiate de cresterea sau scaderea
temperaturii corpului;
- Evaluarea refacerii dupa boala

Pregatirea materialelor:

In functie de calea aleasa pentru masurare, pregatiti pe o tava medicala:

-Termometrul din sticla, oral sau rectal;

-Termometru usual pentru axial;
-Lubrifiant daca se foloseste calea rectala;
-Manusi de unica folosinta, optional comprese de tifon;
-Ceas de mana;
-Culoare albastra (creion,pix,carioca);
-Foaie de temperatura;
-Caiet de notari personale;
-Recipient cu solutie cloramina 1%

Pregatirea pacientei:

a) Psihica

Explicati procedura pacientei pentru a obtine colaborarea sa;

b) Fizica

Asezam Pacienta in pozitia cea mai adecvata caii utilizate

pentru masurarea temperaturii corporale:

- Decubit dorsal- pentru masurarea in cavitatea bucala si axilara; Decubit lateral pentru
masurarea in cavitatea rectala

1.Metoda orala

-Spalam mainile;
-Clatim termometrul cu apa rece daca a fost pastrat in solutie dezinfectanta;
-Stergem termometrul cu o compresa de tifon pentru a indeparta unele solutii chimice;
-Prindem Strans termometrul cu degetul mare si celelalte degete;
-Il scuturam printr-o miscarea puternica din articulatia mainii pana la coborarea mercurului
sub 36 grade;

24
-Plasam bulbul mercurului pe partea dreapta sau stanga a cavitatii suiblinguale;
-Instruim pacienta sa inchida gura, apropiind buzele in jurul termometrului;
-Inregistram temperaturta in carnetul personal notand numele,
data inregistrari, valoarea;
-Spalam termometrul cu apa calduta si detergent si clatim cu apa rece;
-Uscam termometrul si il punem in recipientul special de termometre;
-La sfarsit spalam mainile;

2.Metoda axiala

-Spalam mainile;
-Asiguram intimitatea pacientei si descoperim axila;
-Spalam si stergem termometrul daca a fost tinut in solutie dezinfectanta;
-Scuturam termometrul pentru a cobori mercurul in rezervor, daca este cazul;
-Plasam bulbul termometrului in centrul axilei, paralel cu toracele;
-Apropiem bratul pacientei de trunchi si flexam antebratul pe torace;
-Mentinem termometrul in axila 10 minute;
-Indepartam termometrul si citim gradatia;
-Inregistram valoarea termica in carnetul personal, numele pacientului, data inregistrarii,
temperatura;
-Spalam, clatim si stergem termometrul dupa folosire;
-Introducem termometrul in ambalaj sau in recipientul special;
-Spalam mainile.

3.Metoda rectala

-Spalam mainile;
-Stergem, scuturam termometrul si citim gradatia;
-Punem manusi de unica folosinta;
-Lubrifiem bulbul termometrului si zona din apropiere pe o distanta de 2,5 cm;
-Asiguram intimitatea pacientului;
-Asezam pacientul in decubit lateral si descoperim regiunea fesiera;
-Indepartam fesele pentru vizualizarea orificiului anal;
-Introducem termometrul prin anus circa 3,8 cm la adult, 2,5 cm la copii si 1,25 cm la
sugari;
-Mentinem termometrul pe loc 3-5 minute;
-Indepartam termometrul si il stergem cu o compresa de tifon;
-Stergem orice urma de lubrifiant sau materii fecale din jurul anusului;
-Citim gradatia termometrului;
-Spalam termometrul in apa calduta cu detergent si clatim cu apa rece;
-Il uscam si il asezam in ambalaj sau in recipientul special pentru termometre recta;
-Spalam mainile;
-Inregistrm temperatura in carnetul personal, notand: numele pacientei si data inregistrarii;
-Anuntati Orice modificare anormala;

Reprezentarea grafica a temperaturii:

-Socotiti pentru fiecare linie orizontala din foaia de temperatura cate 2 diviziuni de grad;
-Notam grafic valoarea inregistrata, printr-un punct de culoare albastra asezat direct pe
linia orizontala din rubrica corespunzatoare pentru dimineata (D) sau Seara (S)
pentru cifrele cu sot, exemplu: 36,2; 37,4; 38,6; etc.

25
-Notam grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culaore albastra asezat in mijlocul
patratului din rubrica corespunzatoare (d sau s) daca cifrele sunt fara sot; exemplu:
36,1; 36,5, 37,3; etc.
-Unim primul punct cu rubrica pentru temperatura aflat in partea dreapta a sistemului de
coordonate din foaia de temperatura;
-Obtinem curba termica pri n unirea punctelor care indica valoarea temperaturii masurate
biocotidian pe parcursul zilelor de supraveghere si ingrijire.

Evaluarea eficacitatii procedurii:

Rezultate asteptate:

-Temperatura inregistrata este congruent cu starea de sanatate a pacientei;

-Tegumentele sunt intacte, fara iritatii sau transpiratie;

Rezultate nedorite:

-Pacienta prezinta disconfort, frisoane, tegumentul este congestionat, iritat, transpirat sau
palid, rece;
-Temperatura inregistrata impune aplicarea unor masuri adecvate;

26
Modificari in situatiile selectate:

-Evitam masurarea in cavitatea bucala si rectala in caz de leziuni locale;

-Asteptam 15-30 de Minute inainte de masurarea temperaturii iun cavitatea orala daca
pacientul a baut recent lichide calde sau recu sau daca a fumat;
-Amanam temperatura in axila daca pacienta tocmai
a facut baie sau dus intrucat apa folosita pentru spalare si frictiunea creata de uscarea
pielii pot influenta temperatura;
-Evitam masurarea temperaturii rectale la femei insarcinate intrucat exista riscul sa lezam
capul fatului daca acesta este coborat in vagin.
-Evitam masurarea temperaturi in axiala la pacientul aflat in stare de soc intrucat circulatia
sangelui in regiunea axilara este mult mai diminuata si rezultatul neconform cu
realitatea;
-Evitam masurarea temperaturi rectale daca pacientul a avut un atac de cord intrucat
termometrul poate sa stimuleze nervul vag si sa reduca activitatea inimii la un nivel
periculos;
-Masuram temperatura axial sau rectal la pacientul caruia i se administreaza oxigen pe
masca.

Educarea pacientei:

-Informam pacienta ca termometrul este un instrument indispensabil pentru aprecierea

starii generale, la domiciliu;
-Explicam pacientei/familiei sa sele termometrul cu apa calduta si sa-l introduca uscat si
scuturat in containerul de protectie intre utilizatori;
-Oferim pacientei un tabel cu valori termice orientative in functie de calea folosita pentru
masurare.

II. Masurarea pulsului

Scop: evaluarea functiei ardiovascular

Obiectivele procedurii:

-Determinarea numarului de bati cardiace pe minut;

-Obtinerea de informatii despre activitatea inimii si starea arterelor
-Aprecierea raspunsului inimii la medicatia cardiaca, activitate sau stres.

Locuri de măsurare:- oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un

plan osos: artera radială, femurală,
humerală, carotidă, temporala

Pregatirea materialelor:

-Stetoscop
-Ceas de mana cu secundar sau termometru;
-Culoare rosie (pix, carioca);
-Carnet de notari personale;

27
Pregatirea pacientei:

a) Psihica

-Explicam pacientei procedura pentru a reduce emotiile, Teama si a obtine colaborare;

-Asiguram un repaus psiohic de cel Putin 5 Minute inainte de masurare;

b) Fizica

-Asiguram un repaus fizic de cel putin 5 minute inainte de masurare

-Asezam pcienta intr-o pozitie confortabila in functie de starea generala.
-Decubit dorsal cu membrul superior intins pe langa corp,articulatia mainii in
extensie ,mana in supinatie
( palma orientata in sus )
 
- Pozitie semisezanda ( in pat sau in fotoliu ) antebratul in unghi drept sprijinuit pe
suprafata patului ,mana in supinatie si extensie

Efectuarea procedurii:

-Spalam mainile;
-Reperam artera radiala la extremitatea distala a antebratu
lui, pe fata anterioara (interna) in santul radial aflat in prelungirea policelui;
Plasati degetele index ,mediu si inelar deasupra arterei radiale reperate
Exercitati o usoara presiune asupra arterei pe osul radius ,asfel incat sa percepeti sub
degete pulsatiile sangelui
Fixati-va un reper pe cadranul ceasului de mana
Numarati timp de un minut pulsatiile percepute sub degete
apreciati ritmul ,amplitudinea si elasticitatea peretelui arterial in timp ce masurati frecventa
Consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura ,tinand cont ca
fiecare linie orizontala
a foii reprezinta patru pulsatii
Se realizeaza unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie ,pentru obtinerea curbei

Consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului

PD= 80 /min
PS= 90 /min
pentru un puls regulat

Evaluarea eficacitatii procedurii:

1. Rezultate asteptate/dorite:

Pulsul este bine batut,regulat iar frecventa se inscrie in limite nornale corespunzatoare
varstei

Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate

Pacientul este linistit

28
2. Rezultate nedorite

Rata pulsului este mai mare sau sub normalul caracteristic varstei

Pulsul radial nu este perceptibil

Pulsul este aritmic

Amplitudinea este mica sau crescuta

Pacientul este palid,anxios,acuza palpitatii, extrasistole

Pacientul are una sau mai multe dintre problemele de dependenta urmatoare :

-Intoleranta la activitate
-Alterarea confortului
-Deficit de volum lichidian
-Exces de volum lichidian
-Alterarea perfuziei tisulare

Modificari in situatiile selectate

29
Cautati alte artere accesibile daca pulsul radial nu este palpabil si masurati pulsul la :

Artera temporala- la un lat de deget deasupra si lateral de stanca temporalului,in dreptul

pavilionului auricular 

Artera carotida externa – dreapta sau stanga-pe fata anterioara a gatului,in santul delimitat
de laringe( anterior) si muschiul sternocleidomastoidian ( lateral )

Artera pedioasa – pe fata dorsala a piciorului , in dreptul primului sant intermetatarsian

Artera femurala – in regiunea inghinala , la nivelul triunghiului lui Scarpa

Apex ( virful inimii )- pulsul apical- in spatiul V intercostal (i.c.) pe linia medioclaviculara
stanga

Evitati masurarea pulsului radial la copii sub 2 ani intrucat rata crescuta si aria mica de
palpare  pot determina valori eronate/inexacte

La acestia rata pulsului o obtineti cand acestia dorm sau sunt linistiti,deorece este dificil sa
obtii colaborarea copilului de a ramane cu mana nemiscata

Numarati rata pulsului timp de un minut ,la copil pentru o acutatete exacta

Educarea pacientului

Invatati pacientul sa-si masoare singur pulsul periferic la arterele carotida sau temporala
intrucat sunt mai accesibile pentru autopalparea la domiciliu

Instruiti pacientul sa exercite o presiune usoara folosind trei degete pentru palpare

Informati pacientul/familia care sunt valorile normale caracteristice varstei

Instruiti pacientul/familia sa ia legatura cu medicul ori de cate ori valorile ratei pulsului sunt
deviate de la normal si starea generala a pacientului se modifica

Oferiti ,eventual, un tabel cu valorile orientative

30
III.Măsurarea tensiunii arteriale

Scop - evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa

determinată de
elasticitatea şi calibrul vaselor)

Obiectivele procedurii

-Determinarea presiunii sistolice si diastolice la internare pentru a compara starea curenta

cu
valorile normale
-Evaluare starii pacientului in ce priveste volumul de sange ,randamentul inimii si sistemul
vascular 
-Aprecierea raspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/si medicamente

Materiale necesare – pregatire :

Pregătiţi pe o tava medicală:

- Stetoscop biauricular;
- Tensiometru cu manşeta adaptată vârstei
- Comprese cu alcool medicinal;
- Culoare rosie ( pix, cariocă, creion);
- Foaie de temperatură (F.T), Carnet de adnotări personale

Pregatirea pacientului:

a) PSIHICĂ:

- Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce teama şi a obţine colaborarea;

- Asiguraţi un repaus psihic de cel puţin 5 minute înainte de măsurare întrucât emoţiile
influenţează
 presiunea sângelui;
 
b) FIZICĂ:

- Aşezaţi pacientul în poziţie confortabilă de decubit dorsal ori semişezând sau în

ortostatism conform
indicaţiei medicale
Conditii de masurare corecta a TA
-dimineata pe nemancate sau la 3 ore dupa masa
- repaus fizic si psihic 10 min
- respectarea aceluiasi orar 
- folosirea aceluiasi aparat
Pe foaia de temperatura TA se poate nota cifric in rubrica rezervata acestui scop sau grafic
prin hasurarea
cu creion rosu intre valoarea maxima si cea minima – un patratel egal o unitate.

31
EFECTUAREA PROCEDURII:

- Utilizaţi comprese cu alcool pentru a şterge olivele şi părţile metalice ale stetoscopului
dacă este necesar 
- Selectaţi un tensiometru cu manşeta potrivită stării constituţionale a pacientului;
- Amânaţi măsurarea T. A. dacă pacientul este tulburat emoţional are dureri, dacă a făcut
exerciţii de
mişcare, dacă măsurarea presiunii arteriale nu este o urgenţă;
- Alegeţi braţul potrivit pentru aplicarea manşetei (fără perfuzie i.v., intervenţie chirurgicală
la nivelul
sânului sau axilei, fără arsuri, shunt arterio-venos sau răni ale mâinii);
- Permiteţi pacientului să adopte poziţia culcat sau aşezat cu braţul susţinut la nivelul inimii
şi palma
îndreptată în sus;
- Descoperiţi braţul pacientului fie prin ridicarea mânecii prin dezbrăcare dacă aceasta
(mâneca) este prea
strâmtă pentru a nu creşte presiunea deasupra locului de aplicare a manşetei;
-Verificaţi dacă manşeta conţine aer;
 - Scoateţi aerul din manşetă, la nevoie, deschizând ventilul de siguranţă şi comprimând
manşeta în palme
sau pe o suprafaţă dură;
- Închideţi ventilul de siguranţă înainte de a umfla manşeta;
- Aplicaţi manşeta, circular, în jurul braţului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului
şi fixaţi-o.
- Palpaţi artera brahială sau radială exercitând o presiune uşoară cu degetele;
- Aşezaţi membrana stetoscopului deasupra arterei reperate şi introduceţi
olivele în urechi;
- Umflaţi manşeta tensiometrului pompând aer cu para de cauciuc
în timp ce priviţi acul manometrului;
- Continuaţi să pompaţi aer până când presiunea se ridică cu 30 cm
deasupra punctului în care pulsul a dispărut (nu se mai aud batai în urechi);
- Decomprimaţi manşeta, deschizând uşor ventilul de siguranţă şi
restabilind circulaţia sângelui prin artere; înregistraţi mental cifra indicată
de acul manometrului în oscilaţie în momentul în care, în urechi, auziţi
 prima bătaie clara (lup-dup); această cifră reprezintă presiunea (tensiunea)
sistolică sau maximă;
- Înregistraţi numărul care corespunde bătăii de final în timp ce continuaţi
decomprimarea manşetei; acesta reprezintă T.A. diastolică sau minimă;
- Îndepărtaţi manşeta, curăţaţi şi dezinfectaţi olivele stetoscopului;
- Înregistraţi valorile măsurate în carnetul personal, notând: numele
 bolnavului, data înregistrării, valorile obţinute (T.A. = 130/70 mmHg
sau T.A.= 13/7 cmHg).

REPREZENTAREA GRAFICA T. A.

- Socotiţi pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură, 10 mmHg sau 1 cmHg.
- Reprezentaţi grafic valorile înregistrate printr-un dreptunghi de culoare rosie , aşezat pe
verticala timpului
(D sau S); latura de sus a dreptunghiului reprezintă T.S. (tensiunea sistolică) iar latura de
jos a
dreptunghiului reprezintă T.D. (tensiunea diastolică)

32
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII - REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:

- T.A. a pacientului este, în limitele normale corespunzătoare vârstei;

- Pacientul nu acuză cefalee, tulburări de echilibru;

REZULTATE NEDORITE

- Presiunea sistolică sau diastolică este mai mare sau mai mică faţă de rata normală a
persoanelor de aceeaşi
vârstă;
- Sunetele obţinute nu sunt audibile sau suficient de distincte pentru a facilita o apreciere
exacta a T.A.

Îngrijirea pacientei:

Pacienta poate avea una sau mai multe din problemele de dependenţă:

- intoleranţă la activitate
- alterarea randamentului inimii;
- exces de volum lichidian
- deficit de cunoştinţe;
- alterarea nutriţiei;
33
- alterarea menţinerii sănătăţii

MODIFICĂRI ÎN SITUAŢIILE SELECTATE

- Ridicaţi braţul pacientului deasupra inimii pentru 15 secunde înainte de reverificarea

presiunii dacă auziţi
cu dificultate sunetele (bătăile cardiace) în urechi;
- Alegeţi o manşeta lată şi aşezaţi pacientul pe abdomen pentru palparea adecvată a
arterei poplitee;
- Măsuraţi presiunea arteriala prin metoda palpatorie, în lipsa stetoscopului auricular;
întotdeauna veti
obţine exact numai tensiunea sistolică prin aceasta metodă.

EDUCAREA PACIENTULUI

- Sfătuiţi pacienţii adulţi să-şi măsoare T.A. cel puţin o dată pe an;
- Informaţi pacienţii despre utilitatea automăsurării TA., la domiciliu, prin echipament
digital; deşi costisitor este mult mai uşor să citeşti valorile.
- Instruiţi pacientul să se prezinte cu promptitudine la medic dacă valorile T.A. sunt
oscilante; -
- - Instruiţi  pacientul cu hipertensiune arterială (HTA) să-şi ia medicamentele în mod
- regulat, să reducă consumul de sare, să-şi verifice greutatea şi să înveţe tehnici de
managementul stressului;
- Informaţi pacientul/familia care sunt valorile în funcţie de vârstă; oferiţi, eventual, un
tabel cu valori orientative ca în exemplul de mai jos:

- Metoda oscilatorica:

Este o alta metoda de masurare a TA prin comprimarea progresiva a arterelor prin

manseta pneumatica ce provoaca vibratii din partea peretilor arteriali . Intensitatea acestor
vibratii este in functie de gradul de comprimare si astfel tensiunile maxime si minime pot fi
determinate prin observare sau inscrierea acestor  vibratii exprimate de acul manometrului
metalic sub forma unor oscilatii.Aparatele utilizate se numesc oscilometre.

34
IV.Cantitatea scurgerilor vaginale si a hemoragiilor uterine (metroragice)

Secreţia vaginală reprezintă un transsudat al mucoasei vaginale, care conţine

celule epiteliale de descuamare şi germeni a căror varietate este în funcţie de diferiţi
factori (vârstă, stări fiziologice sau patologice) şi de conţinutul în glicogen.
 
Glicogenul favorizează ca flora microbiană să fie reprezentată de germenii din grupul
lactobacillus. Prezenţa glicogenului, a acidului lactic şi lactobacillus dau secreţiei vaginale
un pH acid cu rol de apărare contra infecţiilor. Perturbarea acestei prezenţe determină
apariţia inflamaţiilor (vaginitelor).
 
Examenul bacteriologic este dificil şi fidelitatea rezultatelor este condiţionată
de prelevare, transport, examinare, interpretare, recoltarea se face in primele 10 zile după
ciclu menstrual.

Pregătirea fizică şi psihică a pacientei.

 
Psihic : se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examenului.
 
Fizic : cu 2 zile înainte de recoltare se recomandă repaus terapeutic şi sexual. Se
aşează pacienta în poziţie ginecologică pe masa ginecologică. Se efectuează toaleta
organelor genitale externe cu apă sterilă călduţă, fără soluţie dezinfectantă sau săpun.

Tehnica :

Asistenta se spală pe mâini şi îmbracă mănuşi de cauciuc. Îndepărtează labiile mari şi mici
şi recoltează cu ansa de recoltare sau cu tampon fixat pe porttampon din următoarele
locuri de elecţie:
 
-Orificiul glandelor Bartholin
-Orificiul colului uterin
-Meatul urinar
Recoltarea se face cu valve şi specule sterile evitând atingerea vulvei sau a
pereţilor vaginului. Se efectuează câte 2 frotiuri pentru fiecare produs recoltat, pentru
examen citologic, iar pentru examenul bacteriologic se recoltează cu ansa de recoltare în
eprubetă sterilă. Pentru examenul citologic se realizează 3 frotiuri care se colorează prin
metoda Papanicolau. La fetiţe, se recoltează cu ansa, iar în caz de suspiciune de difterie
vulvară se prelevează trei tampoane: vaginal, nazal, faringian.

Interpretarea rezultatelor examenului 

Microscopic apar patru imagini:

-Tipul I – epitelii şi lactobacili (secreţie normală).

 -Tipul II –  epitelii, lactobacili, rari bacili gram-negativi sau leucocite.
-Tipul III –  epitelii, foarte rari lactobacili, foarte frecvenţi bacili gram-negativi, coci gram-
 pozitivi şi negativi, frecvente leucocite. 
-Tipul IV– rare epitelii, lactobacili absenţi, foarte frecvente leucocite,
foarte abundentă floră mixtă, trichomonas prezent.
 -Tipul V –  celule maligne în placarde.
35
Examenul secreţiei cervico-uterine şi vaginale, permite uneori depistarea celulelor
neoplazice de origine ovariană drenată prin tube.

V. Clisma evacuatoare

Obiectivele procedurii:

-Introducem prin anus in rect si colon lichide pentru indeopartarea materiilor fecale.

Pregatirea materialelor:

-Masa de tratament sau tava;

-Irigator, tub de cauciuc cu diametreul de 10 mm si lungimea de 1,5-2m;
-Canula rectala;
-Tavita renala;
-Musama, traversa;
-Cearsaf;
-Comprese sterile;
-Materiale pentru toaleta perineala;
-Plosca;
-Stativ pentru irigator;
-Apa calda 35-37 grade (500-1000 ml adulti, 250 ml adolescent, 150 ml copii);K
-Sare (1 lingurita/ 1l de apa) sau sapun (1 lingurita rasa/ 1 litru de apa).

Pregatirea pacientei:

a) Psihica

-Explicam pacientei procedura, solicitandu-i colaborare;

-Explicam scopul procedurii, efectele asteptate dar si eventualele efecte nedorite;
-Obtinem consimtamantul informat.

b) Fizica

-Asiguram intimitatea pacientei;

-Dezbracam partea inferioara a corpului pacientei;
-Imbracam manusile de unica folosinta;
-Pozitionam irigatorul pe Stativ la o inaltiume de 45 cm deasupra niveluzlui anusului
pacientei si eliminam aerul din tubul ireigatorului dupa care inchidem circuitul;
-Lubrifiem canula rectal pe o ,lungime de 5-7 cm;
-Indepartam fesele püacientei cu mana stanga iar cu mana dreapta introducem canula
7-10 cm prin anus in rtect, perpendiciular pe subicenta, cu varful inaintam in
dfirectia vezicii urinare, prin miscari de rotatie, pana invingem rezistenta sfinterului
anal;
-Daca rezistenta se mentine si dupa trecerea de anus, lasam sa se scurga o cantitate
mica din solutie pentru clisma, retragem putin canula si apoi continuam
introducerea, rugand pacienta sa respire adanc de cateva ori, nu fortam
introducerea canulei;
-Indepartam varful canulei in axul ampulei rectal;

36
-Deschidem circuitul si introducerm solutie incet, timp de 5-10 minute, comunicand in
permanenta cu pacienta pentru a afla cum se simte;
-Inaintea de terminarea solutiei pansam tubul,extragem canula rectal si o asezam in tavita
renala;
-Explicam pacientei ca este nevoie sa retina solutia timp de 10-15 minute;
-Aducem pacienta in decubit lateral drept si püeste cateva minute in decubit dorsal pentru
a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare;
-Daca pacienta se poate deplasa va merge la toaleta, atentionam pacienta sa nu traga
apa inainte de a vedea rezultatul clismei;
-Folosim bazinetul pentru captartea scaunului, in cazul pacientilor imobilizati la pat;
-Inlaturam manusile si le aruncam in recipientul special destinat;
-Spalam mainile.

Ingrijirea pacientei:

-Dupa eliminarea scaunului verificam satrea de igiena a zonei anale si daca este nevoie
oferim pacientei apa, sapun si prosop;
-Daca Pacienta este imobilizata efectuam toaleta zonei, folosind un alt bazinet;
-Verificam aspectul, culoarea si cantitatea materiilor fecale eliminate

Reorganizarea locului de munca:

-Indepartam, paravanul si aerisim salonul;

-Indepartam materilaele utilizate iar pe cele refolosibile le curatam si le asezam la locul
obisnuit de depozitare;
-Ne asiguram ca plosca a fost golita si curatata;
-Spalam mainile cu apa si sapun.

Notarea procedurii:

-Cantitatea, aspectul si culoarea materiilor fecale in foaia de temperatura sau planul de

ingrijiri;
-Consemnam aspectul patologic (culoarea , consistenta, prezenta sangelui, puroiului,
mucusului).
-Comportamentul pacientei pe durata procedurii

Evaluarea eficacitati procedurii

Rezultate asteptate dorite:

-Pacienta exprima confort;

-Continutul intestinului gros este eliminat;
-Materiile fecale au aspect normal

Rezultate nedorite:

-Canula intampina rezistenta dupa patrundere in anus;

-Pacienta acuza dureri, crampe, senzatie puternica de defactie;
-Pacienta este slabita si nu poate retine lichidul

37
Capitolul IV

Prezentarea Cazurilor

Cazul I

Date pacient:

Nume si prenume: C.D

Varsta: 68 ani
Sex: feminin
Ocupatie: pensionar
Domiciliul: Mediul rural

Diagnostic la internare: Neoplasm de col uterin stadiul III A.

Motivele internarii: menometroragii, dureri pelvio-abdominale, leucoree, tahicardie,

astenie.

Anamneza:

a) Antecedente personale, fiziologice si patologice: astm bronsic, HTA (T.A max- 180
mmHg), gonartroza, ulcer duodenal.Menarha la 14 ani, casatorita, nasteri
fiziologice 3, avorturi 2.
b) Conditii de viata si munca: corespunzatoare, NU fumat, NU alcool
c) Medicatie de fond administrata inaintea internarii (inclusiv preparate hormonale si
imunosupresoare) : NOLIPREL, EGILOR, LERIDIP, SORTIS.

Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 68 de ani, cunoscuta cu astm bronsic, HTA,

gonartroza, ulcer duodenal, se prezinta pentru menometroragie,leucoree,
tahicardie, astenie si dureri pelvino-abdominale.Examenul clinic si citodiagnosticul
evidentiaza cervicita cronica cu FCD tip IV si V. Se interneaza pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

-Stare generala: buna

-Stare de nutritie: normoponderala
-Stare de constienta: prezenta
-Facies: necaracteristic
-Tegumente: normal colorate, hidratate
-Fanere: trofice
-Tesut conjuctiv adipos: bine reprezentat
-Sistem ganglionar limfatic: superficial, nepalpabil
-Sistem muscular: normotrof, normaton, normakinetic
-Sistem osteo-articular: aparat integru, morfofunctional
-Aparat respirator: torace normal conformat, Nu prezent bilateral, R- 16 resp/min
-Aparat cardiovascular: TA = 120/70 mmHg, AV= 68 batai/min
38
-Aparat digestiv: Abdomen suplu, mobil, sensibil la palpare in hipogastru
-Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
-Aparat uro-genital: loji renle libere, Giordano- negativ bilateral, mictiuni fiziologice
-Sistemn nervos, endocrin, organe de simt: OTS, FSIM

Investigatii:

-Examen radiologic: Fara leziuni active pulmonare vizibile radiologic. Cord cu ventriculul
stang marit.
-Examen local: Abdomen suplu, mobil, nexureros spontan sau la palpare, FSIP
-Hemoleucograma: Hb= 10.2 g%
-L = 6000 leuc/ mm3
-VSH= 14 mm/h
-Calcemie 9 mg%
-Glicemie 104 mg%
-Ionograma Na= 141 uEq/l
-K= 6 uEq/l
-Cl= 103 uEq/l
-Ca= 5 uEq/l
-Examen urina: albuminurie absenta, fara celule epiteliale, relativ frecvente leucocite.

Externarea:

Pacienta a fost supusa unei interventii chirurgicale: Histerectomie totala cu anexectomie

bilaterala; Bolnava se externează cu o evoluţie bună tinzând spre o vindecare completă. 
Recomandări: evitarea eforturilor fizice mari, a frigului şi a umezelii, evitarea alcoolului şi a
tutunului, repaus sexual 40 de zile.
In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a atabilit ca pacienta necesita ajutor
din partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor nevoi:

- nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

- nevoia de a bea si de a manca
- nevoia de a comunica;
- nevoia de a dormi si a se odihni.

39
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
fundamentala ingrijire Delegate

Nevoia de a se Imposibilitatea Pacienta sa -Explic pacientei cauzele Administr Pacientza

misca si de a de a se misca prezinte o durerii;
ez afirma ca
avea o buna legata de stare de bine -Evaluez caracteristicile medicatia durerea este
postura pierderile de fara greturi, durerii: intensitate, indicata acum mi mult
sange si varsaturi; localizare, durata, de medic: ca o jena.
durerile pelvio- frecventa, factori care Algocalmi
abdominale cresc intensitatea n
durerii;

-Asigur un climat de
intelegere empatica si un
microclimat de liniste,
caldura, umiditate:

-Stimulez pacienta sa se
exprime asupra
experientei dureroase pe
care o traieste;

-Utilizez mijloace
suplimentare pentru
reducerea durerii;

-Determin pacienta sa
practice o respiratie
abdominala 5-10 minute
dupa administrarea
medicatiei (Algocalmin
forte la indicatia
medicului);

-Informez pacienta
asupra evolutiei durerii,
a diminuarii, tolerantei si
actiunii medicamentului

Nevoia de a Deshidratarea Pacienta sa -Evaluez limitete Administr Starea

bea si de a din cauza aiba un pacientei pentru a se ez dieta pacientei se
manca pierderilor de aport alimenta/hidrata si in prescrisa amelioreaza,
sange si a nutritional functie de aceasta voi de medic varsaturile au
durerilor corespunzat planifica interventiile: (hipercalo incetat treptat,
hipogastrice; or; sa pacienta poate sa rica) revine apetitul
Efecte toxicer prezinte o inghita, stie sa se si pacientul isi
ale Stare de serveasca singura de poate relua
citostaticilor; bine fara tacamuri;
alimentatia
greturi si -Pozitionez pacienta intr- progresiv
varsaturi; o pozitie comoda pentru
alimentatia pasiva;

-Sfatuiesc pacienta sa
manance incet cu
inghjitituri bine
mestecate (pentru a-i
usura stomacului
procesul de digestie
mecanica);Fac bilantul
lichidelor ingerate si
eliminatre;

40
Nevoia de a Lipsa Psihoiterapia Se explica de ce a fost Se Pacienta s-a
comunica cunostintelor pacientei;Sa necesara intervbentia discuta linistit psihic si
referitoare la -si exprime chirurgicala; Va fi mutata cu coopereaza cu
boala sa din emotiile si intr-un salon cu mai psihologu personajul
cauza incertitudinil multe paciente si i se l daca medical; Poarta
neaccesibilitatii e pe sugereaza co unicarea; I este discutii cu
la informatie, perioada se permit Vizite nevoie celelalte
manifestata prin spitalizarii paciente
intrebari
multiple;
Perturbarea
imaginii
corporale dupa
investigatie;
Diminuarea
stimei de sine

Nevoia de a Alterare Pacienta sa -Ii explic bolnavei sa La Pacienta

dormni si a se somnului din beneficieze evite oboseala, sa se indicatia reuseste sa se
odihni cauza starii de un somn odihneasca medicului odihneasca si
generale odihnitor si corespunzator;
se sa aibe o stare
alterate, durere, sa aiba o -Aerisesc salonul;
administr de bine atat
depresie stare de bine -Asigur conditii de eaza fizic cat si
fizic si psihic microclimat in salon sedative psihic
pentru ca pacienta sa se si
poata oidihni;
analgezic
-Ii recomnd activitatii e
recreative, plimbari in
aer liber (insotita la
inceput);

-Furnizez pacientei
cunostiintele necesare
despre boala si
tratamentul de
intretinere;

-Ajut pacienta sa
identifice factorii care
altereaza capacitatea de
a-si conserva sanatatea;

-Fac cu pacienta un
bilant al fortelor si
deficientelor sale

41
 Cazul II

Date pacient:

 Numele şi prenumele: D.A

 Vârsta: 47 ani.
Starea civilă: căsătorită.
Profesia:secretara
Domiciliul:urban

Diagnosticul: Neoplasm de col uterin st II B.

Motivele internării:Astenie, adinamie, dureri hipogastrice şi lombare, tahicardie,

sângerare la contact sexual, leucoree, scadere in greutate.

Anamneza:

a) Antecedente personale, fiziologice si patologice: HTA (T.A max- 180 mmHg); menarha
la 14 ani, menstruatrie regulata, casatorita, nasteri fiziologice 2 , avorturi 2
spontane.
b) Conditii de viata si munca: corespunzatoare, fumat DA, alcool ocazional; drog- neagă
consumul.Dietă / regim alimentar – dietă obişnuită, fără restricţii, săracă în lichide.
3-4 mese pe zi.Alergii cunoscute–nu se cunosc;
c) Medicatie de fond administrata inaintea internarii (inclusiv preparate hormonale si
imunosupresoare) :Vitamina C, Calciu, Agocalmin.

Istoric: Pacienta in varsta de 46 de ani, cunoscuta cu HTA, se prezinta pentru

menometroragie, leucoree, tahicardie, astenie si dureri pelvio-abdominale. Examenul clinic
si histopatologic evidentiaza un carcinom epidermoid cu celule mari cheratinizate.Se
interneaza pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

Examenul clinic general

Greutatea: 63 kg.
Înălţimea: 160cm.
Tegumente şi mucoase: normal colorate.
Ţesut subcutanat: normal inserat
Sistem limfo-ganglionar: ganglioni limfatici nepalpabili.
Sistem osteoarticular: aparent integru.
Sistem musculat: normomotor, normokinetic.
Aparat respirator: murmur vezicular fiziologic.
Aparat cardio-vascular: şoc apexian spaţiul V intercostal stg. TA –  130/70 mmHg, puls
86 bătăi pe minut
 Aparat digestiv: tranzit intestinal fiziologic.
Aparat renal: loje renale libere, micţiuni fiziologice.
 

42
Explorări:

Grup sanguin A II, Rh pozitiv.

TA –  95/70 mmHg.
Puls 100 bătăi pe minut.
 GA –  4500 / mmc.
GR – 1.200.000 / mmc.
VSH –  40 mm /1h.
Hematocrit –  43%.
Hemoglobină –  14,5 g%.
TS –  3 minute.
TC –  5 minute.
Sumar de urină – frecvente leucocite şi rare epitelii plate.
 
Externarea:

Pacienta a fost supusa unei interventii chirurgicale: Histerectomie abdominala radicala cu

anexectomie bilaterala, urmata de tratament citostatic.
 
Recomandări: evitarea eforturilor fizice mari, a frigului şi a umezelii, evitarea alcoolului şi a
tutunului, repaus sexual 40 de zile.

In urma culegeri datelor chiar din ziua internării, am stabilit următoarele nevoi alterate:
 
- nevoia de a se odihni si a dormi

-nevoia de a se mişca si a avea o buna postura

-nevoia de a se hidrata si a se alimenta

-nevoia de a comunica

Nevoia Diagnostic Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare

fundamentala de ingrijire delegate

Nevoia de a se Oboseala, Pacienta sa Ii explic bolnavei sa evite La indicatia Pacienta

odihni si a neliniste, beneficieze de oboseala, eficienta medicului - respecta
dormi agitatie, un somn somnului si a odihnei; sedative si indicatiile si
somn odihnitor; Se Aerisesc salonul; Asigur analgezice incearca sa se
intrerupt asigura conditii de microclimat; Ii in doza odihneasca;
linistea recomand activitati prescrisa Respecta orele
psihica si recreative; Plimbari in aer de odihna si
supraveghere liber, insotita la inceput; are un somn
a continua; linistit
Calmarea
durerii

43
Nevoia de a se Cefalee, Combaterea Ajut pacienta in efecturea Recoltez Pacienta
misca si de a vertij, cefaleei si a toaletei corporale la pat, HLG si afirma ca in
avea o buna durere, vertijului;
toaleta efectuata zilnic si sumar de urma efectuarii
postura anxietate, Ajutarea pe segmente; Evit urina.Admi toaletei se
anemie, pacientei in a miscarile bruste si nistrez simte mai
dificultate se misca si obosirea pacientei; medicatia confortabil;
in a se ocuparea unei Pregatesc materialele indicata de Prezinta
misca poizitii cat mai necesare toaletei la pat, medic tegumente
datorita comode;
efectuez toaleta organelor integre;
imobilizarii Mobilizarea genitale dupa fiecare Pansamentul
postoperat cat mai mictiune si scaun;Schimb vaginal este
orii precoce a tamponul vaginal de cate imbibat
bolnavei ori este nevoie; pentru serosangviolen
umidificarea mucoasei t; Cefaleea si
bucale o sterg cu vertijul
tampoane umezite in cedeaza;

hidrocarbonat de natriu; HLG:

Cand pacienta se simte Hg=11,2gr%

mai bine ii ofer toate cele L=9500 mm3

necesare la pat pentru
efectuarea periajului
dintiilor; Uscaciunea
buzelor o combat cu
creme emoliante; Schimb
pozitia bolnavei frecvent
pentru a evita aparitia
escarelor; Asigur lenjerie
curata si pat comod;
Efectuez frictiuni cu alcool,
urmate de pudraje cu talc
la fiecare mobilizare a
bolnavei; Urmaresc
pansamentul abdominal
si-l schimb ori de cate ori
este imbibat cu secretii;
Urmaresc buna
functionare a tubului de
dren,sa nu pateze lenjeria
sau tegumentele;

44
Nevoia de a se Deshidratar Mentinerea -Evaluez limitete pacientei Administrez Varsaturile au
hidrata si a se ea din unei stari pentru a se alimenta/ dieta incetat treptat,
alimenta cauza nutritionale hidrata si in functie de prescrisa revine apetitul
pierderilor prin alimente aceasta voi planifica de medic si pacienta isai
de sange si si lichide in interventiile: pacienta (hipercalori poate relua
a durerilor cantitate si poate sa inghita, stie sa se ca) alimentatia
hipogastric calitate serveasca singura de progresiv
e;
corespunzato tacamuri;

Inapetenta, are care sa-i -Pozitionez pacienta intr-o

greata asigure pozitie comoda pentru
datorata necesaul de alimentatia pasiva;

alterari calorii_; -Sfatuiesc pacienta sa

gustului, Pacienta sa manance incet cu
anxietatii, fie echilibrata inghjitituri bine mestecate
slabiciunii, hiodroelectroli (pentru a-i usura
oboselii tic stomacului procesul de
digestie mecanica); Fac
bilantul lichidelor ingerate
si eliminate; Protejez
lenjeria cu musama si ajut
pacienta in timpul
varsaturilor

Nevoia de a Necunoast Psihoterapia Explic de ce a fost Se discuta Pacienta s-a

Comunica erea pacientei; necesara intervgentia cu linistit psihic si
prognostic Pacienta sa chirurgicala; Identific cu psihologul coopereaza cu
ului bolii; comunice din pacienta atitudinea, daca este personalul
Surse de proprie comportamentul pe care il nevoie medical;
dificultate; initiativa cu presupune situatia;
Poarta discutii
Perturbarea alte persoane; Identific cu pacienta o cu celelalte
imaginii Sa-si modalitate prin care ea sa paciente
corporale impartaseasc se poata gandi la o solutie
dupa a de a rezolva problema cu
investigatii; sentimentele care se confrunta Se
Diminuarea icurajeaza comunicarea si i
stimei de se permit Vizite
sine

45
 Cazul III

Date pacient:

Nume si prenume: P.G

Varsta: 57 ani
Sex: feminin
Ocupatie: profesor
Domiciliul: Mediul urban

Diagnostic la internare: Neoplasm de col uterin stadiul II B .

Motivele internarii: metroragie, dureri hipogastrice, leucoree, astenie, adinamie

Anamneza:

a) Antecedente personale, fiziologice si patologice: HTA (T.A max- 180 mmHg), scolioza
gradul 2. Menarha la 14 ani, ciclu menstrual regulat, casatorita, nasteri 0 -
sterilitate primara neinvestigata, avorturi 0
b) Conditii de viata si munca: corespunzatoare, fumat DA, alcool ocazional; drog- neagă
consumul.Dietă / regim alimentar – dietă obişnuită, fără restricţii, săracă în lichide.
2-3 mese pe zi.Alergii cunoscute–nu se cunosc;
c) Medicatie de fond administrata inaintea internarii (inclusiv preparate hormonale si
imunosupresoare) :Vitamina C, Calciu, Nurofen Forte

Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 57 de ani, se prezinta pentru

menometroragie,leucoree, tahicardie, astenie si dureri pelvino-abdominale.
Examenul clinic si citodiagnosticul evidentiaza un carcinom epidermoid cu celule
mari cheratinizate. Se interneaza pentru tratament citostatic si investigatii
suplimentare.

Examen clinic general:

-Stare generala: buna

-Stare de nutritie: normoponderala
-Stare de constienta: prezenta
-Facies: necaracteristic
-Tegumente:palide
-Fanere: trofice
-Tesut conjuctiv adipos: bine reprezentat
-Sistem ganglionar limfatic: superficial, nepalpabil
-Sistem muscular:slab reprezentat;
-Sistem osteo-articular: aparat integru, morfofunctional
-Aparat respirator: torace normal conformat, Nu prezent bilateral, R- 16 resp/min
-Aparat cardiovascular: TA = 110/60 mmHg, AV= 80 batai/min
-Aparat digestiv: Abdomen suplu, mobil, sensibil la palpare in hipogastru
-Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
-Aparat uro-genital: loji renle libere, Giordano- negativ bilateral, mictiuni frecvente
-Sistemn nervos, endocrin, organe de simt: OTS, FSIM

46
Investigatii:

-Examen local: Abdomen suplu, mobil, nexureros spontan sau la palpare, FSIP
-Hemoleucograma: Hb= 10.1 g%
-L = 6000 leuc/ mm3
-VSH= 15 mm/h
-Calcemie 10 mg%
-Glicemie 90 mg%
-Ionograma Na= 142 uEq/l
-K= 5 uEq/l
-Cl= 105 uEq/l
-Ca= 5 uEq/l
-Examen urina: albuminurie absenta, fara celule epiteliale, relativ frecvente leucocite.

Externarea:

Pacienta a fost supusa unei interventii chirurgicale: Histerectomie totala cu anexectomie

bilaterala; post-operator a urmat tratament citostic. Recomandări: evitarea eforturilor fizice
mari, a frigului şi a umezelii, evitarea alcoolului şi a tutunului, repaus sexual 40 de zile.

In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a atabilit ca pacienta necesita ajutor din
partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor nevoi:

- nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

- nevoia de a se hidrata si de a se alimenta
- nevoia de a se misca si a avea o buna postura
- nevoia de a doirmi si a se odihni

47
Nevoia Diagnostic Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
fundmentala de ingrijire Delegate

Nevoia de a Pierderea de Pacienta sa Se masoara functiile La Pacienta

respira si a sange in prezinte o. vitale zilnic (P, T.A. indicatia cunoaste
avea o buna urma Circulatie Respiratie, medicului semnele
circulatie histerectomi adecvata; Sa Temperatura); Se recoltez tromboemb
ei; anxietate, fie observa faciesul HLG, VHS, olice; Starea
tegumente echilibrata tegumentelor, unghiilor; calcemie, generala s-a
palide; psihic; Sa Se educa pacienta glicemie, ameliorat

aletrarea stie cum sa pentru asigurarea sumar de T.A. =

ritmului previna conditiiloir de igiena din urina; 100/60

cardiac, semnekle incapere; Sa aiba o administre mm. col. Hg;

cianoza tromboembo alimentatie echilibrata; z oxigen P=82 bat/
lice; Sa poarte pe cale min;
imbracaminte lejera nazala.Ad respiratie
ministrez normala
tratmentul H.L.G.
prescris Hb = 95 gr%
L = 8200/m³
Examen
urina
- albumina -
absent
- glucoza -
absen

Nevoia de a Deshidratare Mentinerea Evaluez limitete Administre Varsaturile

se hidrata si a a din cauza unei stari pacientei pentru a se z au incetat
se alimenta pierderilor de nutritionale alimenta/hidrata si in tratamentu treptat,
sange si a prin alimente functie de aceasta voi l prescris revine
durerilor si lichide in planifica interventiile: de medic apetitul si
hipogastrice;
cantitate si pacienta poate sa pacienta isai
Inapetenta, calitate inghita, stie sa se poate relua
greata corespunzat serveasca singura de alimentatia
datorata oare care tacamuri;
progresiv
alterari sa-i asigure Pozitionez pacienta
gustului, necesaul de intr-o pozitie comoda
anxietatii, calorii_; pentru alimentatia
slabiciunii, Pacienta sa pasiva;

oboselii fie Sfatuiesc pacienta sa

echilibrata manance incet cu
hiodroelectr inghjitituri bine
olitic mestecate (pentru a-i
usura stomacului
procesul de digestie
mecanica); Fac bilantul
lichidelor ingerate si
eliminate; Protejez
lenjeria cu musama si
ajut pacienta in timpul
varsaturilor

48
Nevoia de a Cefalee, Combaterea Ajut pacienta in Administre Pacienta
se misca si a vertij, durere, cefaleei si a efecturea toaletei z afirma ca in
avea o buna anxietate, vertijului;
corporale la pat, toaleta medicatia urma
postura anemie, Ajutarea efectuata zilnic si pe indicata efectuarii
dificultate in pacientei in segmente; Evit de medic toaletei se
a se misca a se misca si miscarile bruste si simte mai
datorita ocuparea obosirea pacientei; confortabil;
imobilizarii unei poizitii Pregatesc materialele Prezinta
postoperator cat mai necesare toaletei la pat, tegumente
ii comode;
efectuez toaleta integre;
Mobilizarea organelor genitale dupa Pansamentu
cat mai fiecare mictiune si l vaginal
precoce a scaun;Schimb este imbibat
bolnavei tamponul vaginal de serosangviol
cate ori este nevoie; ent;
pentru umidificarea Cefaleea si
mucoasei bucale o vertijul
sterg cu tampoane cedeaza;

umezite in
hidrocarbonat de
natriu; Cand pacienta
se simte mai bine ii ofer
toate cele necesare la
pat pentru efectuarea
periajului dintiilor;
Uscaciunea buzelor o
combat cu creme
emoliante; Schimb
pozitia bolnavei
frecvent pentru a evita
aparitia escarelor;
Asigur lenjerie curata si
pat comod; Efectuez
frictiuni cu alcool,
urmate de pudraje cu
talc la fiecare
mobilizare a bolnavei;
Urmaresc pansamentul
abdominal si-l schimb
ori de cate ori este
imbibat cu secretii;
Urmaresc buna
functionare a tubului de
dren,sa nu pateze
lenjeria sau
tegumentele;

Nevoia de a Oboseala, Pacienta sa Ii explic bolnavei sa La Pacienta are

dormi si a se neliniste, beneficieze evite oboseala, indicatia o stare
odihni agitatie, de un somn eficienta somnului si a medicului generala
somn odihnitor; Se odihnei; Aerisesc -sedative mai buna,
intrerupt asigura salonul; Asigur conditii si durerile s-au
linistea de microclimat; Ii analgezice ameliorat si
psihica si recomand activitati in doza se poate
supravegher recreative; Plimbari in prescrisa odihni si
ea continua; aer liber, insotita la dormi.
Calmarea inceput;
durerii

49
50