Impaduriri

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI
MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURA SI SILVICULTURA
SPECIALIZAREA SILVICULTURA
PROIECT
IndrumAtor, Student,
Conf,Dr Hernea Cornelia
grupa 343
Timisoara
2011
CUPRINS
PIESE SCRISE ............................................................................................................................... 1

1. Descrierea unitAtii de bazA (de productie) ............................................................................. 1
1.1. Asezarea geograficA. ....................................................................................................... 1
1.2. Studiul conditiilor stationale ............................................................................................ 1
1.2.1. Conditii geologice si geomorfologice ....................................................................... 1
1.2.2. Conditii climatice ...................................................................................................... 3
1.2.3. Conditii edafice ......................................................................................................... 5
1.2.4. Conditii stationale ..................................................................................................... 6
1.3. Studiul vegetatiei forestiere .............................................................................................. 8
1.3.1. Caracterizarea principalelor specii lemnoase............................................................ 8
Tehnologia lucrArilor de instalare a culturilor forestiere ............................................................... 9
2.1. Stabilirea si caracterizarea unitAtilor de culturA forestierA ............................................ 9
2.2. Categorii de terenuri de ImpAdurit .................................................................................. 9
2.3. Categorii de lucrAri de regenerare artificialA................................................................ 11
2.1. Necesitatea interventiei cu lucrAri de regenerare artificialA ......................................... 12
2.2. Alegerea speciilor pentru lucrArile de regenerare artificialA ........................................ 12
2.3. Compozitii de regenerare si compozitii (formule) de ImpAdurire ................................ 13
3. Instalarea culturilor forestiere ............................................................................................ 16
3.1.1. Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare. .............................. 16
2.1.1. Scheme de ImpAdurire ........................................................................................... 18
3.1.2. PregAtirea terenului si a solului.............................................................................. 21
2.1.1. Materialul de ImpAdurire ....................................................................................... 23
4. Intretinerea culturilor forestiere ............................................................................................ 25
4.1.1. Natura si tehnica de aplicare a lucrArilor de Intretinere ......................................... 25
2.1.1. Planificarea lucrArilor de Intretinere pe u.c.f.-uri In perioada de la instalarea
culturilor pânA la constituirea stArii de masiv ..................................................................... 27
5. Controlul culturilor forestiere ............................................................................................... 28
5.1. Aspecte generale ............................................................................................................ 28
5.2. Amplasarea si materializarea pe teren a suprafetelor de control .................................... 28
6. Planificarea si evaluarea lucrArilor de regenerare artificialA .............................................. 30
6.1. Esalonarea lucrArilor de regenerare artificialA ............................................................. 30
2.1. AntemAsurAtoarea lucrArilor de regenerare artificialA ............................................... 31
2.1. Devizul lucrArilor de regenerare artificialA .................................................................. 32
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 33
ANEXE..........................................................................................................................................34
PIESE SCRISE
1. Descrierea unitatii de baza (de productie)
1.1. Asezarea geograficA.
Padurea de folosinta forestiera apartinand comunei Pietroasa este constituita di fond forestier
ce a facut parte din Ocolul silvic cosava (U.P. II Cosava-Farasesti,U.P.III poieni, U.P. IV Sasa)
si din pasune impadurita.
Din punct de vedere al administratiei silvice fondul forestier apartinad comunei Pietroasa este
situat in raza Ocolului Silvic Cosava
Padurea luata in studiu este situata in tinutul Carpatilor Occidentali, subtinutul Muntilor
Banatului, grupa muntilor bloc cristalin Poiana Ruscai ocupand zone colinare si de dealuri.
Forma ce mai raspandita de relief este versant, cu configuratie predominat ondulata si
inclinari moderate si repezi. In mod izolat mai apar culmi, platouri, coame si lunci.
Altitudinal, teritorial este situat intre 230m si 780m.
Expozitia este foarte diversa, datorita dispersarii trupurilor de padure si fragmentatiei
accentuate a reliefului.
1.2. Studiul conditiilor stationale
1.2.1. Conditii geologice si geomorfologice

Geomorfologie
Unitatea de productie in studiu este situata di punct de vedere geomorfologi in partea de nord
a Muntilor Poiana Ruscai. Cuprinzand o parte din bazinul superior al raului bega. In mare
majoritate pe versantul stang al acestuia.
Din punct de veder altitudinal. Situatia este urmatoarea:
-201 – 400m- 566,2 ha (25%);

-401 – 600m- 15565,3 ha (70%);
-600 – 800m- 91,4 ha (4%);
1
Altitudinea minima intalnita in cadrul acestei unitati este de 230 m (u.a. 77A) , iar cea
maxima este de 780m u.a14
Distributia arboretelor pe categori de inclinare se prezinta astfel:
-sub 160 - 53,9 ha ( 2%);
-intre 160-300 - 1340,2 ha (60%);
-intre 310-400 - 789,2 ha (36%);
0 0
-intre 41 -60 - 39,6 ha ( 2%);
Expozitia este diversa .ata datorita dispersarii trupurilor de padure cat si variatatiilor de relief.
Situatia pe categorii de expozitii. este urmatoarea
-expozitie insorita- 590,7 ha (27%);
-expozitie partial insorita- 849,2 ha (38%)
-expoziteie umbrita - 783,0 ha (35%)
Geologie-litologie
Unitatea de baza este situata in tinutul Carpatilor Occidentali, subtintul Banatului, grupa
muntilor bloc cristalin Poiana Ruscai.
Substratul litologic este format din sisturi cristaline epimetamorfice ale domeniului danubian
si getic. Sisturi cristaline metamorfice ale domeniului danubian si cu totul izolat calcare.
Pe aceste roci. Procesul de solificare s-a desfasurat in mod corespunzator, generand soluri
evoluate din clasa cambisolurilor si argiluvisolurilor. In general de bonitate mijlocie pentru
vegetatia forestiera naturala.
Hidrologie
Teritoriul unitati este situat in bazinul superior al Raului Bega. Reteaua hidrografica este bine
reprezentata prin numeroase paraie care au un debit foarte variat, unele secand in sezonul estival.
Vaile mai imprtante, afluente de partea stanga ale Raului Bega, sunt: Valea Sasa, Vlea Malita,
Valea Dragoiului, Valea Petrii, Vlea Baleasca si Valea Pustina.
Regimul hidrologic al paraielor este de tipul „I”. Care se caracterizeaza prin ape mari
primavara. Provenite din topirea zapezilor peste care se suprapun ploile de primavara. Foarte
frecvente sunt si viiturile de scurta durata din timpul verii.
Alimentarea acestor paraie este atat nivala cat si pluviala. Apele subterane prezinta retele si
locale neinsemnate pentru vegetatia forestiera.
2
1.2.2. Conditii climatice
Indicatori sintetici ai datelor climatice
Teritoriul si situeaza in provincia climatica Cfbx (dupa Koppen), ce se caracterizeaza printr-
un climat temperat, umed cu ierni relativ balnde , cu precipitati in tot cursul anului, cu
temperaturi medii sub 22 0C in luna cea mai calda a anului,acest climat este favorabil dezvoltari
in bune conditi a specilor de baza; fagul, gorunul, ceru,l cat si a celor de amestec:cires, frasin.
 Indicele de ariditate de martoane anuale -36,7;
 Umiditatea relativa a aerului (medie anuala) -80%
 Evapotranspiratia potentiala anuala -650mm
Temperaturi lunare si anuale

Specificati Valori date
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
Temperatura - - 5,2 10,7 15,6 18,7 20,5 19,9 16,0 10,7 4,8 0,4 10,0
aerului: medii 2,2 0,2 0
C
lunare si anuale
Amplitudinea 22.70C
temp medii
anuale
Temp maxima 39,70C
absoluta
Temp minima -28,60C
absoluta
Temp medie pe Iarna (-1,00C); primavara (10,50c); vara (19,70C); toamna 10,50C);
anotimpuri Perioada de vegetatie (13,50C)
Data medie a 10 X
primului inghete
Data medie a 15 IV
ultimului unghet
3
Regimul pluviometric
specificati Valori (date)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII media
Precipitati 43,9 39,8 51,3 59,6 83,5 98,1 68,9 64,3 51, 62, 57,4 53,1 734,0
atmosferice 9 2
medii lunare si
anuale
Precipitati Iarna (136,8); primavara (194,4; vara(231,3);toamna(171,5);
atmosferice In perioada de vegetatie =477,6
medii pe
anotimpuri si
perioada de
vegetatie (mm)
Data medie a 15 noiembrie
primei si 15 aprilie
ultimei ninsori
Data medie a sfarsitul lunii noiembrie
primului si inceputul lunii aprilie
ultimului strat
de zapada cu
durata medie a
acestuia
Cantitatile de precipitati cresc cu altitudinea, in general cu circa 100mm la 200m altitudine,
mediile anuale fiind de 700-900mm.
Regimul eolian
Valori(date)
specificatii N NE E SE S SV V NV
Directia si 12,4 5,8 13,7 7,2 9,1 6,5 6,6 11,5
frecventa
vanturilor
dominante (%)
Viteza medie 2,4m/s
anuala a
vantului
dominant
Frecventa vanturilor=72,8 Calm=27,2
4
1.2.3. Conditii edafice
Soluri
Pentru identificarea corecta a tipurilor de statiune si de padure, in cadrul lucrarilor de teren au
fost executate cartari stationale la sacra mijlocie avand drept scop identificarea tipurilor si
subtipurilor de soluri (unul din factori determinati ai tipului de statiune).
Au fost executate 33 profile principale de sol (un profil de 100,1 ha) si profil de control in
fiecare u.a. amplasarea si studiul profilelor de sol s-a facut concomitent cu descrirea vegetatie
forestiere
In cuprinsul au fost identificate urmatoare tipuri de soluri:
Clasa solurilor Tipul si subtipul de sol codul Succesiunea Suprafata

orizonturilor
ha %
Argiluvisoluri Brun luvic tipic 2401 Ao-El-Bt-C 102,5 5
Brun luvic litic 2405 Ao-El-Bt-R 56,5 3
Total clasa - - - 159,0 7
cambisoluri Brun eumezobazic tipic 3101 Ao-Bv-C 1804,3 82
Brun eumezobazic litic 3107 Ao-Bv-C 239,7 11
Total clasa - - - 2044,0 93
TOTAL - - - 2203,0 100
Alte terenuri 19,9
TOTAL GENERAL 2222,9
Solurile identificate sunt in totslitate soluri evoluate dinargiluvisoluri si cambisoluri.

Clasa cambisoluri ce amai raspandita, cuprinde soluri care au ca si orizont di diagnoza un
orizont B cambic (Bv). Solurile de tip brun eumezobazic. Subtipul tipic tipic, sunt soluro
profunde si mijlociu profunde, acide si moderat acide , moderat humifere, slab scheletice la
semischeletice, cu volum edafic mijlociu, mijlociu aprovizionate cu substante nutritive, de
bonitate mijlocie pentru fagete (pure sau amestec). Subtipul litic este caracterizat prin
profunzime mica, procent mare de schelet. Volum edafic mic si troficitate scazuta, avand
bonitate inferioara.
Clasa argiluvisolurilor cuprinde soluri care au drept caracter dominant de diagnoza un
prizont Bt (argiloiluvial), adica soluri cu o evidenta diferentiere texturala. Acweste soluri au un
mare grad de debazificare a complexului argilohumic, fapt care a determinat si o intesificare a
procesului de iluviere, clasa este reperzentata de soluri brine luvice (subtipurile tipic si litic).
Sunt soluri puternic acide la acidse, moderat si slab humifere, slab scheletice la
semischeletice;slab humifere, mijlociu aprovizionate cu substamte nutritive, de bonitate mijlocie
pentru gorun, cer si fag
5
1.2.4. Conditii stationale
Tipuri de statiune
Din analiza datelor privind geomorfologia, gelogia, hidrologia, climatologia, pedologia so a
corelatilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistica in parte s-a stabilit, conform
sistematcii in vigoare, tipul de statiune
Codul Diagnoza tipului de statiune Suprafata Categori de bonitate

ha %
Etajul deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete (FD3)
5131 Deluros de gorunete Bi podzolit edafic mic cu Cytisus- 28,4 1 - - 28,4
Genista, Vaccinium-Calluna sau luzula albida
5132 Deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic 99,3 5 - 99,3 -
argiloiluvial, cu flora de tip mezofit cu graminee
5231 Deluros de fagete Bi diverse podzolic edafic mic, cu 23,7 1 - - 23,7
Vaccinium-Lizula
5232 Deluros de fagete Bm, mediu podzolit edafic, 2,1 - - 2,1 -
submijlociu, cu Festuca
5241 Deluros de fagete Bi, brun edafic mic, cu Asperula- 239,7 11 - - 239,7
Asarum
5242 Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula- 1804,3 82 - 1804,3 -
Asarum
Total FD3 2197,5 100 - 1905,7 291,8
Etajul deluros de cvercete, (de GO, CE, GL, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal (FD2)
6131 Deluros de cvercete (gorun,cer,gsrnits) Bi, podzolit edafic 4,4 - - - 4,4
mic cu acidofile mezoxerofite
6132 Deluros de cvercete (gorun,cer,garnita) Bm, podzolit 1,1 - - 1,1 -
edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite
Total FD2 5,5 - - 1,1 4,4
Total ha 2203,0 100 - 1906,8 296,2
% 100
Alte terenuri 19,9
Se observa ca statiunile de bonitate mijlocie au raspandirea mai mare (87%), fapt care nu se
reflecta si in productivitatea arboretelor (clasa de productie este II6), din cauza ca majoritatea
arboretelor provin din foste pasiuni impadurite, modul de gospodarire al acestora in trecut
neurmarind valorificarea optima a potentialului stational.
6
Tipuri naturale de padure
Evidenta tipurilor de padure (pe tipuri de statiuni), in raport cucaracterul actual, este
prezentata in tabelul ”Evidenta tipurilor de statiune si a tipurilor de padure”, dein partea a III-a si
explicitata in tabelul urmator este prezentata si repartizarea tipurilor de padure pe formatii
forestiere si categorii de productivitate naturala
Formatia Codul Denumirea tipului natural suprafat Productivitatea

forestiera naturala
Tip Tip ha % sup mijl inf
statiune padure
Fagete 5242 4212 Faget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull 1409,9 64,0 - 1409,9 -
pure de (m)
dealuri 5242 4214 Faget de deal cu flora de mul de productivitate 188,6 8,6 - 188,6 -
mijlocie (m)
5241 4215 Faget de dealuri de productivitate inferioara (i) 228,6 10,4 - - 228,6
5231 4241 Faget de dealuri cu flora acidofila (i-m) 23,7 1,1 - - 23,7
5232 4281 Faget de deal cu festuca drymeia de productivitate 2,1 0,1 - 2,1 -
mijlocie(m)
Fagete 5242 4312 Fageto-carpinet cu flora de mull de productivitate 185,3 8,4 - 185,3 -
amesteca mijlocie (m)
te 5241 4313 Fageto-carpinet cu flora de mull de productivitate 11,1 0,5 - - 11,1
inferioara (i)
5242 4331 Faget amestecat din regiunea de dealuri (m) 20,5 0,9 - 20,5 -
Gorunete 5132 5131 Gorunet de coasta cu graminee si luzula luzuloides 37,8 1,7 - 37,8 -
pure (m)
5131 5151 Gorunet cu luzula luzuloides de productivitate 13,7 0,6 - - 13,7
inferioara (i)
Goruneto 5132 5231 Goruneto-faget cu Festuca drymeia de productivitate 61,5 2,8 - 61,5 -
-fagete mijlocie(m)
Goruneto 5131 5613 Goruneto-ceret de productivitate inferioara (i) 14,7 0,7 - - 14,7
-cerete
Cerete 6132 7112 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 1,1 0,0 - 1,1 -
pure 6131 7113 Ceret de dealuri de productivitate inferioara (i) 4,4 0,2 - - 4,4
Total ha 2203,0 100 - 1906,8 296,2
% 100 - - 87 13
Alte terenuri 19,9
Asa cum rezulta din tabelul prezentat anterior , predomina tipurile naturale de padure de
productivitate mijlocie (87%). In corelatie cu tipurile de statiuni.
Cea mai raspandita formatie forestiera este ,,Fagete pure de dealuri” (84%)
7
1.3. Studiul vegetatiei forestiere
1.3.1. Caracterizarea principalelor specii lemnoase
Fondul forestier public din U.P.III Râul Mare este administrat de Ministerul
Agriculturii,Apelor si PAdurilor prin Regia NationalA a PAdurilor si filialele
acesteia din teritoriu respectiv Directia SilvicA Alba prin Ocolul Silvic Cugir.
Pe raza U.P.III Râul Mare existA si pAduri restituite fostilor proprietari
conform Legii 18/1991 si persoanelor juridice conform Legii 1/2000,In suprafatA
de 1879,0 ha.
Pe raza teritorialA a unitAtii de productie existA vegetatie forestierA In afara
fondului forestier formatA din pIlcuri si arbori izolati (molid,fag,).Aceste pIlcuri se
aflA pe pAsunile de la limita U.P care apartin diversilor proprietari din orasul
Cugir si comuna Pianu sau din comunele Invecinate aproximativ 450 ha,cuprinse
In trupurile Dealul Lung,MAgura,ComArnici,Pietrele Albe ,Preluca si RAchita.
LucrArile de amenajare efectuate In cadrul acestei unitAti de productie
constituie de fapt revizuirea amenajamentului elaborat In anul 1993.
Culegerea si prelucrarea datelor de teren s-a fAcut An conformitate cu
instructiunile si normativele tehnice aflate In vigoare,pentru arboretele,indiferent
de vârstA si starea lor,prin observatii si mAsurAtori In piete de probA sau estimAri
directe.
In vederea fundamentArii solutiilor de culturA a pAdurilor,s-au executat
concomitent cu descrierea parcelarA,studii privind caracterizarea statiunilor si a
solurilor si implicit a tipurilor de pAduri,având un caracter de ,,Cartare stationalA
la scarA mijloci,,
Elaborarea evidentelor si a planurilor de amenajament,cu exceptia planului de
regenerare si dinamica modificAri structuri fondului forestier,s-a fAcut folosind
sistemul de prelucrare automatA a datelor .
Pentru determinarea mai exactA a volumului la hectar,au fost inventariate
partial prin cercuri de 500 m patrati si integral In functie de suprafatA si
consistentA (34,6 ha respectiv 6,44 mii fire)evidenta arboretelor inventariate este
prezentatA In partea a III a a amenajamentului.
De asemenea pentru o determinare cât mai corectA a suprafetelor s-au
executat 4,9km (cu 75 puncte)de drumuri busolare,atât In unitAtile amenajistice
ale cAror limite s-au modificat,cât si In cele noi create.
Pe baza celor arAtate mai sus s-au stabilit mAsurile de gospodArire ce
urmeazA a se aplica In cadrul acestei unitAti de productie In urmAtori 10 ani.
8
Tehnologia lucrArilor de instalare a culturilor forestiere
2.1. Stabilirea si caracterizarea unitAtilor de culturA forestierA

In vederea instalarii culturilor forestiere este necesara indntificarea suprafetelor
ce urmeaza afi parcurse cu lucrari de ipadurire. Pe baza datelor inscrise pe
amenajament, in descrierea parcelara si a observatiilor din teren, se stabilesc u.a ce
vor fi parcurse cu lucari de impadurire.
Dupa alegerea u.a – urilor ce urmeaza a fi parcurse cu lucrari de impadurire se
vor constitui unitatile de cultura forestiere- u.c.f-urile.
Unitatea de cultura forestiera reprezinta o portiune de teren omogena sau cu
variabilitate restransa dn punct de vedere al conditiilor fizico-geografice, a
climatului, a solului, a substratului litologic si al vegetatiei naturale, portiune pe
care urmeaza a se executa o anumita categorie de lucrari de impadurire si se va
adopta tehnologia de instalare si ingrijire a culturii forestiere.se va adopta
tehnologia de instalare si ingrijire a culturii forestiere.
2.2. Categorii de terenuri de ImpAdurit

In raport cu folosinta anterioara a terenurilor precum si in raport cu specificul
vegetatiei lemnoase, s-au diferentiat urmatoarele categorii de terenuri de impadurit:
A-Terenuri goale sau practic lipsite de semintis utilizabil;
B-Suprafete rezultate in urma exploatarii arboretelor necorespunzatoare;
C-Suprafete incomplet regenerate pe cale naturala sau artificiala;
D-Alte suprafete, rborete in care se executa lucrari de ameliorare in scopul
imbunatatirii compozitiei si consistentei.
9
Incadrarea u.c.f.-urilor pe categori de terenuri de impadurit
Nr Categoria de teren de impadurit Cod u.c.f. Suprafata

crt categorie ha %
1 poieni si goluri neregenerate din cuprinsul A1 18D 0,8
paduri.
2 poieni si goluri neregenerate din cuprinsul A1 16E 1,1
paduri.
3 poieni si goluri neregenerate din cuprinsul A1 23E 1,4
paduri
3,3 11%
4 suprafete ocupate cu arborete de origine B3 65C 12,8
artificiala, cu stare lanceda de vegetatie,
instalate in statiuni improprii care le compun.
12,8 45%
5 Arborete parcurse cu taieri de regenerare sub C1 20A 1,54
adapost,(cu portiuni goale neregenerate ,
incomplet regenerate sau regenerate cu specii
neindicate in compozitia de regenerare, cu
semintis neutilizabil sau vatamat etc).
6 Arborete parcurse cu taieri de regenerare sub C1 26 5,88
7 Arborete parcurse cu taieri de regenerare sub C1 54D 0,48
8 Arborete parcurse cu taieri de regenerare sub C1 64B 0,68
9 Arborete parcurse cu taieri de regenerare sub C1 59E 0,49
10 Arborete parcurse cu taieri de regenerare sub C1 59A 3,33
12,4 44%
Total 28,5 100%
general
10
2.3. Categorii de lucrAri de regenerare artificialA
In vederea instalarii culturilor forestiere este necesara cunoasterea categoriilor
de lucrari de impadurire.Distingem urmatoarele categorii:
- Impaduriri propriu-zise;
- Reimpaduriri propriu-zise;
- Substituirea;
- Refacerea;
- Completarea;
- Ameliorarea.
Incadrarea u.c.f-urilor pe categorii de teren de impadurit si lucrari de regenerare artificiala si

stabilirea ponderi acestora in suprafata
Nr u.c.f. Natura lucrarilor de Suprafata (ha) Ponderea Ponderea
crt impadurit Indicele de acoperire (% din suprafetei suprafetei
efective a efective a
Categoria de teren de
categoriei de categoriei
lucrari de de lucrari
impaduriri de
impadurit (cid)
din impaduriri
suprafata)
suprafata din
denumire
efectiva totala a suprafata

totala
acesteia totala de
cod
parcurs
1 18D A1 a1 Impaduriri - 0,8 0,8
propriuzise
2 16E A1 a1 Impaduriri - 1,1 1,1
propriuzise
3 23E a1 Impaduriri - 1,4 1,4
A1
propriuzise
3,3 3,3 100 6
4 65C B2 b3,1 substituiri - 12,8 12,8
12,8 12,8 100 23
5 20A C1 c1 completari 80 7,7 1,54
6 26 C1 c1 completari 60 9,7 3,88
7 54D C1 c1 completari 60 1,2 0,48
8 64B C1 c1 completari 80 3,4 0,68
9 59A C1 c1 completari 90 4,9 0,49
1o 59B C1 c1 completari 70 11,1 3,33
total 38 10,4 27,36 22
Total general 54,1 28,5
11
2.1. Necesitatea interventiei cu lucrAri de regenerare artificialA
Instalarea pe cale artificiala a vegetatiei forestiere este singura modalitate de
instalare a vegetatiei forestiere pe terenrile pe care acesta nu exista sau a fost
indepartata o perioada lunga de timp precum si in cazul suprafetelor dezgolite de
vegetatie forestiera ca urmare a unor cala mitati sau a aplicarii tratamentului
taierilor rase.
Instalarea pe cale artificiala a vegetatiei forestiere se impune si in cazul
arboretelor degradate, a arboretelor de productivitate sau valoare economica redusa
in vederea sporirii productie de lemn, a calitatii acestuia si nu in ltimul rand ca
urmare a necesiatii ameliorarii functiilor de protectie ale padurii.
Efectul interventiilor cu lucrari de regenerare pe cale artificiala se determina
prin analiza comparativa a indicatorilor productiei, productivitatii si calitatii
arboretului existent si al unui arboret cu structura normala, apartinand tipului
natural fundamental de padure.
Daca arboretul existent este alcatuit din mai multe specii, cresterea curenta se
va stabilii ca medie ponderata tinand cont de cresterea fiecarei specii si de
proportia de participare. Si in cazul arboretului de referinta, determnarea cresterii
medii la exploatabilitate se face tot ca medie ponderata luand in considerare
cresterea medie la exploatabilitate a fiecarei specii ca si ponderea de paticipare a
acestora.
2.2. Alegerea speciilor pentru lucrArile de regenerare artificialA

Una dintre problemele importante in actiune de instalare artificiala a vegetatiei
forestiere este alegerea specilor. Aceasta presupune cunoasterea conditiilor
stationale si a particularitatilor ecologice ale speciilor forestiere astfel incat sa se
realizeze culturi forestiere valoroase din punc de vedere al productiei de masa
lemnoasa dar si a functiilor de protectie ce le sunt atribuite.
La alegerea speciilor se va tine seama de incadrarea terenurilor de impadurit in:
-marile unitati de relief;
-etajele naturale de vegetatie.
Pentru nevoi practice in cadrul etajelor de vegetatie s-au diferentiat ansambluri
de statiuni-vegetatie reprezentand grupe de tipuri de statiuni de paduri ecologice
echivalente dnumite conventional grupe ecologice.
La constituirea grupelor ecologice s-au luat in considerare: conditiilr de clima,
relief, sol, ape supra si subterane, conditii care se caracterizeaza prinr-un grad inalt
12
de omogenitate si permit aplicarea aceloasi masuri silvotehnice de regenerare si
impadurire.
S-au constituit 117 grupe ecologice din care:
-38 in regiunea montana si premontana;
-38 in regiunea de dealuri;
-21 in regiunea de campie;
-11 pe dune;
-9 in Lunca si Delta Dunarii si in luncile raurilor interoare.
Fiecare grupa ecologica cuprinde de regla mai multe tipuri de statiune si
padure fiind rspectat insa principiul ca un tip de padure sa apara intr-o singura
grupa ecologica. Prin urmare incadrarea in grupele ecologice a u.c.f-urilor se va
face in functie de tipul de padure si numai in lipsa acestuia se va face in functie de
statiune. Dupa stabilirea grupelor ecologice se va intocmi lista speciilor ce urmeaza
a fi utilizate in lucrarile de impadurire.
Dupa definitivarea listei speciilor ce vor fi utilizate in lucrarile de impaduriri
va urma o succinta justificare a optiunilor facute. O atentie deosebita se a acorda
speciilor principale precizandu-se:
-importanta economica;
-rolul atribuit i asociatile forestiere.
Pentru speciile secundare arbustive se va pune acentul pe importanta lor
culturala fara a omite insa si importanta lor economica in furnizarea de diverse
produse lemnoase si nelemnoase.
2.3. Compozitii de regenerare si compozitii (formule) de ImpAdurire

Compozitia de regenerare reprezinta structura pe specii a noii asociatii
forestiere, considerata optima in raport cu aptitudinile statiunii si cu functiile
atribuite.
Compozitia de regenerare se stabileste la nivelul fiecarui u.c.f. inainte de
inlaturarea arboretului existent, urmarindu-se obtinerea ei pe cale naturala, prin
adoptarea celui mai adecvat traament. De multe ori insa nu este posibila realizarea
compozitiei de regenerare pe cale naturala si se impune interventia omului prin
lucrari de regenerare artificiala. Este cazul:
-Arboretelor incomplet regenerate pe cale naturala cand se impune interventia
artificiala in vederea completarii golurilor existente;
-Regenerari naturale dar cu specii care nu corescpund in raport cu compozitia
de regenerare;
-Arborete degradate cu consistenta redusa ce vegeteaza pe soluri intelenite si
arborete derivate;
13
-Terenuri lipsite de padure din fondul forestier sau di afara fondului forestier.
Compozitia de impadurire specifica speciile si onderea lor de participare in
lucrarile de instalare artificiala a padurii.
In cazul impaduririlor propriu-zise, ca si in cazul ameliorarilor se va preciza
doar formula de impadurire si compozitia de regenerare.
In cazul reimpaduririlor propriu-zise, refacerilor, substituirilor si completarilor
se vor preciza formula de impadurire si compozotia de regenerare.
In cazul cand interventia artificiala este partiala si se face in scop de reglare a
desimii si de ameliorare a compozitieai semintisului natural, se adopta compozitia
d regenerare la nivelul intregului u.c.f., in functie de are se stabileste ulterior
formula de impadurire prin aplicarea careia pe suprafata efectiva de imapdurire se
asigura, in urma interventiei, realizarea compozitiei de regenerare.
Se vor consulta „Normele tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de
regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate”.
Pentru stabilirea asortimentului de specii se indentifica mai intai grupa
ecologica in care se incadreaza fiecare u.c.f. Incadrarea se face in functie de tipul
natural fundamental de padure, iar in cazul in care acesta nu se regaseste,
incadrarea se va face in functie de tipul de statiune.
Pentru fiecare grupa ecologica sunt precizate cate 2-3 compozitii tel,
compozitii care tin seama de specificul ecologic al grupei cat si de functiile
atribuite arboretelor.
Compozitia de regenerare se va stabili pe baza recomandarilor din normative
in functie de conditiile stationale si de vegetatie ale fiecarui u.c.f.
La alatuirea compozitiilor de regenerare se recomanda asortimente cat mai
bogate de specii. In cazul completarilor se adopta compozitii de regenerare in care
se inglobeaza semintisul natural utilizabil dupa care se stabileste formula de
impadurire.
14
Dispositive si desimi (la ha) adoptate pe u.c.f.-uri in functie de tehnologiile de impadurire si modalitatea de asociere a specilor
S.totala Tip de statiune Grupa Compozitia tel Compozitia Rolul atribuit speciilor in compozitia de regenerare Ponderea in
S.efectiva tip de padure ecologica Compozitia de (formula de (impaduriri) (simbol) suprafata (%)
Natura lucrarilor de
(ha) (coduri) regenerare impadurire) Speci principale Speci Speci pentru a specilor
(%) De baza De amestec secundare protectia si principale din
ameliorarea compozitia de
impadurire
solului regenerare
(arbusti)
u.c.f.
67C a1 1,24 4420 28 8FA2Pam 80Fa Fa Te.a 60Fa

1,24 4114 20Pam Ci 20Te.a
20Ci
16E a1 1,1 5242 44 5Fa3Pam2Fr 50Fa Fa Pam 50Fa
1,1 4212 30Pam Fr 30Pam
20Fr 20Fr
23E a1 1,4 5242 44 5Fa4Pam1Fr 50Fa Fa Pam 50Fa
1,4 4212 40Pam Fr 40Pam
10Fr 10Fr
65C b2.1 12,8 5132 48 8Go2Fr 60Go Go Fa 60Go
7,68 5131 6Go3Fa1Ci 30Fa Ci 30Fa
10Ci 10Ci
20A c.1 7,7 5242 44 9FA1DT 40Fa Fa Ci 40Fa
6,16 4212 8Fa2Ci 60Ci 60Ci
26 c.1 9,7 5242 44 9Fa1DT 75Fa Fa Fr 75Fa
5,82 4212 6Fa3Fr1DT 25Fr DT 25Fr
54D c.1 1,2 5242 44 8Fa1DR1DT 75Pam Fa Pam 75Pam

0,72 4212 6Fa3Pam1Ci 25Ci Ci 25Ci
64B c.1 3,4 5132 48 6Go4Ce1DT 50Go Go Ce 50Go
2,72 5131 5Go3Ce2Fa 30Ce Fa 30Ce
20Fa 20Fa
59B c.1 4,9 5242 44 8Fa1DR1DT 100Pam Fa Pam 100Pam
4,41 4212 9Fa1Pam
59A c.1 11,1 5241 42 7Fa2Go1DT 57Fa Fa Go 57Fa
7,77 4313 8Fa1Go1Ci 10Go Ci 10Go
33Ci 33Ci
15
3. Instalarea culturilor forestiere
3.1.1. Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare.
Culturile forestiere pot fi instalate prin:

-Semanaturi directe;
-Plantatii;
-Butasiri directe.
Semanaturile detin o pondere redusa in lucrarile de impadurire din tara noastra.
Se pot aplica cu succes la brad, fag, cvercinee uneori si la molid. Ele se pot
executa:
-prin imprastiere. Procedeu rar aplicat, consum mare de seminte.
-in randuri. Indicate pe terenuri lipsite de vegetatie daunatoare, pe soluri
profunde si afanate.
-in cuiburi. In cazul terenurilor accidentate cand nu e posibila pregatirea
solului pe suprafete mari.
Plantarea este metoda prin care sunt instalate majoritatea culturilor forestiere.
Procedeul cel mai frecvent utilizat este plantarea in gropi normale folosind puieti
cu radacini nude.
Butasirea, cea directa se limiteaza la infiintarea culturilor de rachita sau la
folosirea sapelor la impadurirea terenurilor inundabile si cu exces de umiditate.
Instalarea culturilor forestiere se face in repaus vegetativ, primavara, inainte de
intrarea in vegetatie sau toamna, dupa topirea zapezii si zvantarea solului, atunci
cand in sol se gasesc rezerve suficiente de apa. Epoca de instalare se stabileste in
functie de:
-conditiile fitoclimatice;
-natura si calitatea materialului de impadurire;
-experienta locala.
Se vor preciza epoca de instalare a culturilor forestiere si detaliile tehnice de
executie a lucrarilor de instalare propuse pentru fiecare u.c.f. in parte si anume
excutarea diverselor faze de lucru ale operatiei de instalare:
-adancimea de semanare in corelatie cu epoca de instalare:
-particularitatile de exucutie.
In cazul plantatiilor se vor preciza:
-pocedeul folosit:
-particularitatile de executie:
-asezarea radacinilor, acoperirea cu pamant a radacinilor in sol.
16
Soluti tehnice de instalare a culturilor forestiere adoptate pe u.c.
Nr u.c.f. Natura lucrarilor Compozitia Tehnologii de lucru propuse

crt de impadurit de
impadurire Cod Decodificarea tehnologiilor
1 18D Impaduriri 60Fa 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)

propriuzise 20Te.a 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
20Ci 2.1.1.1.1
2 16E Impaduriri 50Fa 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
propriuzise 30Pam 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
20Fr 2.1.1.1.1
3 23E Impaduriri 50Fa 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
propriuzise 40Pam 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
10Fr 2.1.1.1.1
4 65C supstituiri 60Go 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
30Fa 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
10Ci 2.1.1.1.1
5 20A Completari 40Fa 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
60Ci 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
6 26 Completari 75Fr 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
25DT 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual. Plantarea
7 54D Completari 75Pam 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
25Ci 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
8 64B Completari 50Go 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
30Ce 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
20Fa 2.1.1.1.1
9 59B Completari 100Pam 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
Cu puieti cu radacina nuda Manual.
10 59A Completari 57Fa 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
10Go 2.1.1.1.1 Cu puieti cu radacina nuda Manual.
33Ci 2.1.1.1.1
17
2.1.1. Scheme de ImpAdurire
Schema de impadurire prin simboluri, intr-o reperezentare grafica:

 Modul de asociere si amplasarea speciilor pe suparfata ce urmeaza a fi parcursa cu lucrari
de regenerare artificial
 Dispozitivul de instalare a culturii forestiere;
 Desimea initiala a culturii forestiere (tabelul nr 2-8).
Modul de asociere a specilor forestiere apare doar in cazul culturilor amestecate .
Asocierea specilor se face in functie de insusirile biologice ale speciilor (temperament, vigoare
de crestere etc.), de variatia conditilor stationale, de consideratii economice (posibilitatea de
mecanizare a lucrarilor etc.)
Dupa functia atribuita speciilor in cultura de amestec distingem:
 Specii principale – sunt specii arborescente de marimea I, capabile sa se situeze in
plafonul superior. In cazul in care se asociaza mai multe specii principale, specia
prepnderenta din forma de impadurire (regenerate)este specia principal de daza celelate
specii principale de amestec.
 Speci secundare – speci arborscente de marimea II sau a III-a formeaza un al doilea etaj,
au rol in stimularea cresterii si elagajului speciilor principale.
 Specii pentru protectia si ameliorarea solulu – arbusti
Principi de respectat
 Speciile principale se asociaza de regula grupat
- In biogrupe
- in buchete -suprafata de 20-100m2
- grupe - suprafata de 100-400m2
-palcuri - suprafata >400m
- Benzi (fasi). Se adopta de regula in terenurile plane.
 Specile secundare si specile pentru ameliorarea solului se asociaza intim cu spesile
principale . In cazul in care speciile se dispun o benzi (fasi), speciile secundare si
arbustive se introduce in randuri singular facand randurile sau benzile formate din
speciile principale.
18
 Dispositive si desimi (la ha) adoptate pe u.c.f.-uri in functie de tehnologiile de impadurire si modalitatea de asociere a specilor
u.c.f. Compoziti Tehn.de Modul de Dispozitiv Desimea Desimi pe specii in functie de% de participare
de impadurire asociere al de culturilor
imapdurire (cod) specilor instalare (nr.puieti/ha Plantatii Semanaturi directe M1000 Total
ml, m2, (g) seminte
Nr m2,ml Nr .sem./ Total (kg)
cuiburi)
puieti cuiburi m2,ml sem.
(buc) cuiburi (buc)
18D 60Fa 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 3000
20Te.a 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1000
20Ci 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1000
16E 50Fa 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 2500
30Pam 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1500
20Fr 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1000
23E 50Fa 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 2500
40Pam 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 2000
10Fr 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 500
65C 60Go 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 3000
30Fa 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1500
10Ci 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 500
20A 40Fa 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 2000
60Ci 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 3000
26 75Fr 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 3750
25DT 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1250
54D 75Pam 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 3750
25Ci 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1250
64B 50Go 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 2500
30Ce 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1500
20Fa 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1000
59B 100Pam 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 5000
59A 57Fa 2.1.1.1.1 - 2,0x1,0 5000 2850
10Go 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 500
33Ci 2.1.1.1.1 buchete 2,0x1,0 5000 1650
19
Schema de impadurire la U.C.F. 18D
Tp 4212
Grupa eclogica G.E.-44
Compozitia de impadurire 60Fa%20Tea%20Ci
Metoda si procedeu de impadurire 2.1.1.1.1- Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)
Cu puieti cu radacina nuda Manual.
Compozitia Mod de Distant de Desime Ponderea pe speci la ha nb Se d1/2

de asociere a instalare culturi buc/ha (ari) (m)
impadurire speciilor pure Nsp Ssp n s
(puieti/ha) (puieti) (ari) (puieti) (m2)
60%Fa - 2x1 5000 3000 60 - - - d1=10
20%Tea buchete 2x1 5000 1000 20 20 40 50 0,5 d2=10
20%Ci buchete 2x1 5000 1000 20 20 40 50 0.5
5000 100 100 1
* * * * * * * * * * Legenda
* 0 0 0 * # # # * * * Fa
* 0 0 0 * # # # * * 0 Tea
* 0 0 0 * # # # * * # Ci
* 0 0 0 * # # # * *
* 0 0 0 * # # # * *
* 0 0 0 * # # # * *
* 0 0 * * # # * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
20
3.1.2. PregAtirea terenului si a solului
Lucrarile de pregatire a terenului urmaresc asigurarea onditiilor pentru

pregatirea solului si instalarea culturilor forestiere. Printre principalele lucrari de
pregatire a terenului amintim: indepartarea resturilor de exploatare, indepartarea
ciotelor si a radacinilor groase, indepartarea sau distrugerea ierburilor inalte, a
subarbustilor si a semintislui eutilizabil, eliminarea apei in exces,indepartarea
pietrelor, etc.
Lucrarile de pregatire a solului au scopul de a asigura conditiile prielnice
pentru instalarea culturii forestiere si pentru dezvoltarea ulterioara a acestora.
Lucrarile se pot executa:
-pe toata suprafata;
-partial:
-in fasii;
-in vetre.
La adoptarea solutiilor de pregatire a terenului si a solului se tine seama si
de modalitatea de instalare a noilor culturi atunci cand terenul este ocupat
de vegetatie lemnoasa.
21
Solutii tehnice de pregatire a terenul si a solului stabilite pe u.c.f.-uri
u.c.f. Natura Suprafata I Pregatirea terenului II. Pregatirea solului

lucrarilor efectiva
de (ha) Cod lucrare Suprafat Cod lucrare Suprafat
impadurire (ari/ha) (ari/ha)
18D Impaduriri 0,8 3 12 111 12

propriuzise
16E Impaduriri 1,1 3 12 111 12
propriuzise
23E Impaduriri 1,4 3 12 111 12
propriuzise
65C Substituiri 12,8 3 24 112 24
20A Completari 1,54 3 12 111 12
26 Completari 5,88 3 12 111 12
54D Completari 0,84 3 12 111 12
64B Completari 0,68 11 24 112 24
59B Completari 0,49 3 12 111 12
59A Completari 3,33 3 12 111 12
In functie codul lucrarilor, care se ia din norme dupa grupa ecologica, se

calculeaza suprafata, atat pentru teren cat si pentru sol, astfel incat:
- 111-pregatirea partiala a solului pe 40/60 cm;
- 112-pregatirea partiala a solului pe 60/80 cm.
22
2.1.1. Materialul de ImpAdurire
Asupra materialului de impadurire se vor face precizari de ordin calificativ si

cantitativ. La stabilirea necesarului de material de impadurire se va porni de la
desimile pe specii stabilite.
In cazul plantatiilor sau butasirilor directe, desimea este redata prin numar de
puieti sau butasi la unitatea de suprafata (ha), necesarul la u.c.f. rezultand prin
inmultirea acestui numar cu suprafata efectiva de impadurit.
In cazul semanaturilor directe, desimea la hectar este redata prin numar de
seminte. In vederea transformarii in unitati de masa (kg) se va lua in considerare
masa a 1000 de seminte.
Materialul de impadurire necesar pentru impadurirea suprafetelor incluse in planul de regenerare

u.c.f. Suprafat Compozitia Metoda de Desimea Cantitatea necesara la
efectiva de impadurire la ha u.c.f.
(ha) impadurire (mii buc) Mii buc Kg
puieti seminte
18D 0,8 60Fa Plantatii 3,0 2,4

20Tea Plantatii 1,0 0,8
20Ci Plantatii 1,0 0,8
16E 1,1 50Fa Plantatii 2,5 2,75
30Pam Plantatii 1,5 1,65
20Fr Plantatii 1,0 1,1
23E 1,4 50Fa Plantatii 2,5 3,5
40Pam Plantatii 2,0 2,8
10Fr Plantatii 0,5 0,7
65C 12,8 60Go Plantatii 3,0 38,4
30Fa Plantatii 1,5 19,2
20A 1,54 40Fa Plantatii 2,0 3,08
60Dt plantatii 3,0 4,62
26 5,88 75Fr Plantatii 3,75 22,05
25DT plantatii 1,25 7,35
54D 0,48 75Pam Plantatii 3,75 1,8
25Ci plantatii 1,25 0,6
64B 0,68 50Go Plantatii 2,5 1,7
30Ce Plantatii 1,5 1,02
20Fa Plantatii 1,0 0,68
59B 0,49 100Pam Palntatii 5,0 2,45
59A 3,33 57Pam Plantatii 2,85 9,49
10Go Plantatii 0,5 1,66
23
Necesarul de materila de impadurit pe speci
Specia Materialul de impadurit
Mii buc puieti Kg seminte
60Fa 2,4
20Tea 0,8
20Ci 0,8
50Fa 2,75
30Pam 1,65
20Fr 1,1
50Fa 3,5
40Pam 2,8
10Fr 0,7
60Go 38,4
30Fa 19,2
10Ci 6,4
40Fa 3,08
60Dt 4,62
75Fr 22,05
25DT 7,35
75Pam 1,8
25Ci 0,6
50Go 1,7
30Ce 1,02
20Fa 0,68
100Pam 2,45
57Pam 9,49
10Go 1,66
33Ci 5,49
Total general 142.49 mii buc puieti
24
4. Intretinerea culturilor forestiere
4.1.1. Natura si tehnica de aplicare a lucrArilor de Intretinere
Dupa instalarea culturilr si pina la constituirea starii de masiv, culturile

forestiere sunt parcurse cu lucrari de intretinere, lucrari care au ca scop
diminuarea efectelor negative ale factorilor de mediu. Cele mai frecvente lucrari
de intretinere sunt:
Receptarea puietilor: retezarea tulpinilor puietilor la nivelul solului,
primavara inainte de intrarea culturilor in primul sezon de vegetatie. Scopul este
de atenuarea a dezechilibrului fiziologic al puietilor provocat de transplatare si
de refacere mai rapida a sistemului radicelar.
Revizuirea culturilor: urmareste depistarea si remedierea unor defectiuni
ce pot surveni peste iarna. Lucrarea se executa iarna dupa ce culturile au trecut
cel putin peste un sezon rece.
Intretinerea solului: consta in combaterea vegetatiei nedorite si afanarea
solului. Lucrarea se face pe toata suprafata sau partial pe benzi, tablii, vetre. Se
realizeaza prin:
-mobilizarea solului: lucrarea mecanica a solului;
-descoplesiri: inlaturarea vegetatiei daunatoare din jurul puietilor.
Completarea culturilor: lucrarea de intretinere prin care se instaleaza noi
puieti. Necesitatea si volumul completarilor se stabilesc cu ocazia primului
control de calitate dupa parcurgerea unui sezon de vegetatie.
Pentru fiecare u.c.f. se vor stabili in parte:
-natura lucrarilor de intretinere;
-scopul urmarit prin aplicarea lor;
-metodologia de aplicare;
-tehnica de executie.
25
Stabilirea lucrarilor de intretinere a culturilor pe u.c.f.-uri si volumul acestora (la ha)
u.c.f. Compozitia de Tehnologia de lucru Denumirea lucrarii de intraetinere si modalitatea de executie Anul executie Cod lucrare Volumul
suprafata impadurire I.pregatirea terenului lucrarii lucrarilor
(ha) II. pregtirea solului
III. impaduriri (cod) UM/ha
18D 60Fa I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari

0,8 20Tea II. 1.1.1 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
20Ci III. 2.1.1.1.1 -descoplesiri manuale in jurul puietilor 1-6 2.1 25 ari
-completari preliminate 2 8.4 0,5 mii
16E 50Fa I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari
1,1 30Pam II. 1.1.1 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
20Fr III. 2.1.1.1.1 -descoplesiri manuale in jurul puietilor 1-6 2.1 25 ari
23E 50Fa I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari
1,4 40Pam II. 1.1.1 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
10Fr III. 2.1.1.1.1 -descoplesiri manuale in jurul puietilor 1-6 2.1 25 ari
65C 60Go I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 24 ari
12.8 30Fa II. 1.1.2 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 1-5 3.1.1 5.0 mii buc
10Ci III. 2.1.1.1.1 -descoplesiri manuale in jurul puietilor 4-5 2.1 31 ari
20A 40Fa I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari
7,7 60Dt II. 1.1.1 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
III. 2.1.1.1.1 -descoplesiri manuale in jurul puietilor 1-6 2.1 25 ari
26 75Fr I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari
9,7 25DT II. 1.1.1 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
54D 75Pam I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari
1,2 25Ci II. 1.1.1 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
64B 50Go I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 24 ari
3,4 30Ce II. 1.1.2 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 1-5 3.1.1 5.0 mii buc
20Fa III. 2.1.1.1.1 -descoplesiri manuale in jurul puietilor 4-5 2.1 31ari
59B 100Pam I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari
4,9 II. 111.1 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
59A 57Pam I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 24 ari
11.1 10Go II. 1.1.2 -mobilizarea manuala in jurul puietilor 2-3 3.1.1 5.0 mii buc
33Ci III. 2.1.1.1.1 -descoplesiri manuale in jurul puietilor 1-6 2.1 31ari
* Suprafata minimA pe care se executA descoplesirea speciilor forestiere de specii ierboase si lemnoase este de 0,5m2.
Vezi Norme de timp si productie unificate pentru lucrAri din silviculturA
2.1.1. Planificarea lucrArilor de Intretinere pe u.c.f.-uri In perioada
de la instalarea culturilor pânA la constituirea stArii de masiv
In raport cu varsta culturii se precizeaza natura si frecventa anuala de

aplicare a diferitelor lucrari de ntretinere.
Natura si frecventa de aplicare a lucrarilor de intretinere pe u.c.f.-uri, in raport cu aul executiei
lucrarilor
Nr. u.c.f. Natura Mod de Frecventa lucrarilor in functie de anul in care se Anul
crt lucrarilor de executie executa (ani) realizari
intretinere (cod) I II II IV V VI VII stari de
masiv
1 18D Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 1
descoplesiri 3.1.1 2 2 2 2 1 1
Completari 8.4 1
preliminate
2 16E Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 1
Descoplesiri 3.1.1 2 2 2 2 1 1
Completari 8.4 1
preliminate
3 23E Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 1
Completari 8.4 1
preliminate
4 65C Revizuiri 1 1 V
Mobilizari 2.1 3 3 3 2 1
Descoplesiri 3.1.1 1 1
Completari 8.4 1
preliminate
5 20A Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 1
6 26 Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 1
7 54D Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 1
8 64B Revizuiri 1 1 V
Mobilizari 2.1 1 1
Descoplesiri 3.1.1 3 3 3 2 1
9 59B Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 27 1
10 59A Revizuiri 1 1 VI
Mobilizari 2.1 1 1
5. Controlul culturilor forestiere
5.1. Aspecte generale
Controlul regenerarilor are drept scop determinarea reusitei regenerarilor, a

modului de dezvoltare a acestora dar si a lucrarilor ce trebuiesc executate pana
la realizarea starii de masiv.
Starea de masiv se considera realizata atunci can, cultura se poate dezvolta
normal fara sa mai necesite lucrari de ingrijire sau completari:
- La foioase, atunci cand coroanle puietilor si ating pe rand sau in grupe
in proportie de 80%;
- La rasinoase, cand inaltimea puietilor este de 1,2-1,4 m in statiuni
normale.
In suprafetele care se regenereaza pe cale mixta sau artificiala, controlul
regenerarilor etapa a II-a incepe dupa trecerea unui sezon de vegetatie:
- De la executarea completarii regenerarii naturale;
- De la executarea impaduririlor.
Controlul consta in:
- Inventarierea puietilor pe specii si grupe de specii;
- Masurarea inaltimii puietilor;
- Aprecierea starii de vegetatie a puietilor prin calificative: vigurosi,
normali, slab, foarte slab dezvoltati.
5.2. Amplasarea si materializarea pe teren a suprafetelor de

control
Controlul anual se face prin sondaj, in suprafetele de control permanente
care trebuie sa reprezinte:
- 8% din suprafata culturii aflata in control pentru suprafete sub 5 ha;
- 4% din suprafata culturii aflata in control pentru suprafete intre 5-10
ha
- 2% din suprafata culturii aflata in control pentru suprafete mai mari de
10 ha.
Forma acestor suprafete va fi regulata.
Intr-o suprafata regenerata se vor amplasa numai suprafete de control de
acelasi tip ca forma si marime. Se vor utiliza suprafete de control:
28
- Pentru suprafete <0,25 ha, inventriere integrala;
- Pentru suprafete ale regenerarii <3 ha, suprafete de 100mp;
- Pentru suprafete ale regenerarii>3ha, suprafete de 100/200mp.
Suprafetele de control se mentin permanent, pana la realizarea stari de
masiv, si se materializeaza pe teren prin borne. Suprafetele de control se
amplaseaza schematic pe teren.
Elemente privind amplasarea suprafetelor de control pe u.c.f.-uri

Nr u.c.f. Suprafata Aria Nr Distantele Incli- Ri, Li Aria cumulata a
crt regenerata suprafetei suprafetelor de nare (m) suprafetelor de
(ha) de control de control instalare teren control
(m2) (buc) (m) (0)
m2 % din
suprafata
regenerat
a
1 18D 0,8 100 7 25X50 220 10,79 700 8%
2 16E 1.1 100 9 25X50 180 10,52 900 8%
3 23E 1,4 100 12 25X50 220 10,79 1200 8%
4 65C 12.8 100 3 50X50 160 10,40 300 2%
5 20A 1,54 100 13 25X50 260 11,12 1300 8%
6 26 5,88 100 24 50X50 260 11,12 2400 4%
7 54D 0,48 100 4 25X50 180 10,52 400 8%
8 64B 0,68 100 6 25X50 270 11,22 600 8%
9 59B 0,49 100 4 25X50 200 10,64 400 8%
10 59A 3,33 100 27 25X50 380 12,69 2700 8%
29
6. Planificarea si evaluarea lucrArilor de regenerare
artificialA
6.1. Esalonarea lucrArilor de regenerare artificialA

Planificarea lucrarilor de impadurire se va face pe o perioada de 5ani luandu-
se in considerare:
-categoriile de teren de impadurit in care au fost incadrate suprafetele ce
necesita interventia artificiala.
-rezultatele obtinute in urma analizei comparative a celor 2 categorii de
arborete.
Priorotati de planificare a lucrarilor de impadurire:
1. Suprafete ocupate de semintis instalat natural care nu corespunde
densitatii;
2. Suprafete ocupate de arborete supuse tratamentului taierilor rase;
3. Suprafete lipsite de padure prevazute a fi impadurite;
4. Arborete cu consistenta subnormala, din grupa a II-a functionala, dar cu
stare de vegetatie buna, aflate la varste tinere;
5. Arborete necorespunzatoare la consistenta, incadrate in grupa I
functionala, indiferent de varsta;
6. Suprafete ocupate cu arborete slab productive.
Pe baza prioritatilor stabilite si in corelatie cu particularitatile stationale si
de vegetatiei ale fiecarui u.c.f. se elaboreaza planul de regenerare cu
precizarea pe ani a supraetei ce urmeaza a fi parcurse in timpul anului in care
se va executa fiecare interventie
Esalonarea lucrarilor de regenerare artificiala
Nr u.c.f. suprafata Categoria Natura Suprafata de parcurs in anul…… Total

crt de teren lucrarilor
de de I II II IV V
impadurit regenerare
-cod- artificiala -ha-
-Cod-
1 18D 0,8 A1 a.1 0,8 0,8
2 16E 1,1 A1 a.1 1,1 1,1
3 23E 1,4 A1 a.1 1,4 1,4
4 65C 12,8 B2 b.3.1 5,0 5,0
5 20A 7,7 C1 c.1 7,7 7,7
6 26 9,7 C1 c.1 9,7 9,7
7 54D 1,2 C1 c.1 1,2 1,2
8 64B 3,4 C1 c.1 3,4 3,4
9 59B 4,9 C1 c.1 4,9 4,9
10 59A 11,1 C1 c.1 11,1 11,1
Total 38 30,2
30
2.1. AntemAsurAtoarea lucrArilor de regenerare artificialA
Planificarea lucrarilor de impadurire proiectate (antemasuratoarea lucrarilor)
Tehnologii Indicativ Denumirea lucrarilor (din norme) U.M. Localizarea (u.c.f.) si volumul lucrarii de executat in anul……
de lucru norme
(cod) I II III IV V VI VII
I. 3 C.1.III.b Curatirea terenurilor in vederea arul 18,48
impaduririlor
II 1.1.1 C.10.I.b Pregatirea solului cu unelte manuale arul 18,48
in teren nelucrat anterior
III 2.1.1.1.1 C.70.I.b.2 Plantare puietilor in vetre in teren 1000 puieti 7,7
nepregatiti
IV 1 C.46.b Revizuirea plantatiilor si arul 18,4
semanaturilor directe
IV 3.1.1 C.51.I.b.2 Mobilizarea manuala a solului in 1000 buc 7,7 7,7
jurul puietilor in plantatii, semanaturi (vetre)
directe si regenerari naturale
IV 2.1 c.57.II.b.4 Descoplesirea speciilor forestiere de arul 36,96 36,96 36,96 36,96 18,4 18,4
specii ierboase
31
2.1. Devizul lucrArilor de regenerare artificialA
Indicativ U.M Pret unitar Cantitatea /valoarea lucrarilor planificate a se executa in

norma lei/U.M anul….
I
cantitate valoare
C.1.III.b arul 3,216 18,48
C.10.I.b arul 25,537 18,48
C.70.I.b.2 1000puieti 147,6 7,7
c.57.II.b.4 arul 1,65 36,96
Total I 81,62
Cheltuieli directe 27,87% 22,74
Total II 104,36
Cheltuieli indirecte 4% 4,174
Profit 3% 3,130
Total III 111,664
TVA 24% 26,79
32
BIBLIOGRAFIE
1. Damian, I., 1969, ImpAduriri. Ed. DidacticA si PedagogicA, Bucuresti.

2. ***, 2000, Norme tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerArilor,
M.A.P.P.M, Bucuresti
3. Hernea Cornelia, 2008 , indrumar, ed. Eurobit
4. „Norme de timp si de productie unificate pentru lucrari de silvicultura”
33
ANEXE
34
FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA
1 Unitatea de culturA forestierA 18D Suprafata (ha) 0,8

2 U.B. XIV Pietroasa Regiunea
(U.P.) geograficA
u.a. Grupa functionalA 2-1B
3 Caracteristici fizico-geografice
Forma de relief Vers, super, ondulat Panta 22G
Altitudine 490,0 Expozitie N
Climatul zonal si local Cfbx
4 Tipul si subtipul genetic de sol 3101 Brun eumezobazic tipic
5 Tip de statiune 5242 Deluros de faget Bm, brun edafic mijlociu cu
(cod, denumire) Asperula-Asarum
6 Tip natural fundamental de 4212 Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m)
pAdure (cod, denumire)
7 Structura arboretului existent
Compozitia 10 Mo Clasa de productie -
Consistenta - Volumul (m3/ha) -
Vârsta - Cresterea (m3/ha) -
Semintis utilizabil -
8 Tipul de florA indicatoare Asperula-Asarum
Fundamentarea tehnologiilor de ImpAdurire
9 Categoria de teren de ImpAdurit (cod) A1
Categoria (natura) a1 impaduriri propriuzise
lucrArilor de regenerare (cod, denumire)
Grupa ecologicA (cod) 44
Compozitia tel 6Fa2Tea2Ci
Compozitia de regenerare 6Fa2Tea2Ci
Compozitia (formula de ImpAdurire) 60%Fa20%Tea20%Ci
Tehnologii de instalare a culturilor
10 PregAtirea terenului 3 Pregatirea solului 111
Metoda de regenerare Plantati
Schema de regenerare Buchete
(asociere specii, dispozitive)
Desime initialA 5000 puieti/ha 2,0x1,0
(numAr puieti, kg seminte/ha)
11 Tehnologii de Ingrijire a culturilor
RecepAri - Revizuiri 1
MobilizAri 3.1.1 Descoplesiri 2.1
Descoplesiri- degajAri - CompletAri 8.4
12 Schita
35
1 Unitatea de culturA forestierA 16E Suprafata (ha) 1,1ha

(U.P.) geograficA
3 Caracteristici fizico-geografice Cfbx
Forma de relief Vers, super, ondulat PantA 18G
Altitudine 490,0 Expozitie N
Climatul zonal si local
4 Tipul si subtipul genetic de sol 3101 brun eumezobazic tipic
5 Tip de statiune 5242 deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu
6 Tip natural fundamental de 4212 Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m)
Compozitia - Clasa de productie -
Consistenta - Volumul (m3/ha) -
Vârsta - Cresterea (m3/ha) -
Semintis utilizabil
8 Tipul de florA indicatoare Asperula-Asarum
Categoria (natura) a1 impaduriri propriuzise
Compozitia tel 5Fa4Pam1Fr
Compozitia de regenerare 5Fa4Pam1Fr
Compozitia (formula de ImpAdurire) 50%Fa40%Pam10%Fr
10 PregAtirea terenului 3 Pregatirea solului 1.1.1
Desime initialA 5000 puieti/Ha 2,0x1,0
12 Schita
36
1 Unitatea de culturA forestierA 23E Suprafata (ha) 1,4 ha

(U.P.) geograficA
Forma de relief Versant ondulat PantA 22G
Altitudine 470,0-510,0 Expozitie N
5 Tip de statiune 5242Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu, cu
6 Tip natural fundamental de 4212Faget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull (m)
Compozitia Clasa de productie
Consistenta Volumul (m3/ha)
Vârsta Cresterea (m3/ha)
Semintis utilizabil
8 Tipul de florA indicatoare
Categoria (natura) A1 impaduriri propriu-zise
Compozitia tel 5Fa4Pam1Fr
Compozitia de regenerare
Compozitia (formula de ImpAdurire) 50%Fa40%Pam10%Fr
10 PregAtirea terenului 3 Pregairea solului 1.1.1
Desime initialA 5000puieti/ha 2,0x1,0
12 Schita
37
1 Unitatea de culturA forestierA 65C Suprafata (ha) 12,8ha

(U.P.) geograficA
u.a. Grupa functionalA 2-1C
Forma de relief Vers,ondulat, super PantA 16G
Altitudine 470,0-550,0 Expozitie NV
4 Tipul si subtipul genetic de sol 2401Brun luvic tipic
5 Tip de statiune 5132 Deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic argiloiluvial cu
(cod, denumire) flora de tip mezofit cu graminee.
6 Tip natural fundamental de 5131 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula-luzuloides(m)
Compozitia 9ME1DT Clasa de productie
Consistenta 0,8 Volumul (m3/ha)
Vârsta 30 Cresterea (m3/ha)
Semintis utilizabil Maces,Paducel/0,1 pe 0,6S mixt
8 Tipul de florA indicatoare Festuca altissima
9 Categoria de teren de ImpAdurit (cod) B2
Categoria (natura) b3.1 substituiri
Compozitia tel 8Go2Fa
Compozitia de regenerare 6Go3Fa1Ci
Compozitia (formula de ImpAdurire) 60%Go30%Fa10%Ci
12 Schita
38
1 Unitatea de culturA forestierA 20A Suprafata (ha) 7,7 ha

(U.P.) geograficA
Forma de relief Versant, ondulat PantA 26G
Altitudine 420,0-520,0 Expozitie NV
4 Tipul si subtipul genetic de sol 3101 brun eumezobazic tipic
5 Tip de statiune 5242 Deluros de fagete Bm,brun edafic mijlociu, cu
6 Tip natural fundamental de 4212 Faget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull (m)
Compozitia 10FA Clasa de productie 3
Consistenta 0,3 Volumul (m3/ha) 79
Vârsta 120 Cresterea (m3/ha) 1,5
Semintis utilizabil 9Fa 1DT /0,8S mixt
8 Tipul de florA indicatoare Asperula-Assarum
9 Categoria de teren de ImpAdurit (cod) C1
Categoria (natura) c1 completari
Compozitia tel 9Fa1DT
Compozitia de regenerare 8Fa2Ci
Compozitia (formula de ImpAdurire) 40%Fa60%Ci
Descoplesiri- degajAri - CompletAri -
12 Schita
39
1 Unitatea de culturA forestierA 26 Suprafata (ha) 9,7ha

(U.P.) geograficA
Forma de relief Versant,super, PantA 26G
ondulat
Altitudine 590,0-690,0 Expozitie SE
5 Tip de statiune 5242 Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu
(cod, denumire) Asperila-Asarum
6 Tip natural fundamental de 4212Faget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull(m)
Compozitia 10Fa Clasa de productie 4
Vârsta 130 Cresterea (m3/ha) 1,7
Semintis utilizabil 10Fa/0,6S mixt
8 Tipul de florA indicatoare Asperula Assarum
Compozitia tel 9Fa1DT
Compozitia de regenerare 6Fa3Fr1DT
Compozitia (formula de ImpAdurire) 75%Fr25%DT
Desime initialA 5000puieti ha 2,0x1,0
12 Schita
40
1 Unitatea de culturA forestierA 54D Suprafata (ha) 1,2ha

2 U.B. XIV Pietroasa Regiunea geograficA
(U.P.)
Forma de relief Versant,super,ondulat PantA 18G
Altitudine Expozitie NV
4 Tipul si subtipul genetic de sol 3101Brun eumezobazic tipic
5 Tip de statiune 5242 deluros de fagete Bm,brun edafic mijlociu cu
(cod, denumire) Asperula-Assarum
6 Tip natural fundamental de 4212Faget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull (m)
Compozitia 10Fa Clasa de productie 3
3
Vârsta 130 Cresterea (m /ha) 0,8
Semintis utilizabil 10Fa/0,6S mixt
Compozitia tel 8Fa 1DR 1DT
Compozitia de regenerare 6Fa 3Pam 1Ci
Compozitia (formula de ImpAdurire) 75%Pam 25%Ci
12 Schita
41
1 Unitatea de culturA forestierA 64B Suprafata (ha) 3,4 ha

(U.P.) geograficA
Forma de relief Vers,super,ondulat PantA 27G
Altitudine 410,0-480,0 Expozitie S
4 Tipul si subtipul genetic de sol 2401 Brun luvic tipic
5 Tip de statiune 5132 deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic argilo iluvial, cu
(cod, denumire) flora de tip mezofit cu graminee
6 Tip natural fundamental de 5131 gorunet de coasta cu graminee si Luzula luzuloides (m)
Compozitia 9FA 1DT Clasa de productie 5
3
Semintis utilizabil 5Go 3Ce 2Fa/0,8S, mixt
8 Tipul de florA indicatoare Festuca altissima
Compozitia tel 6Go 4Ce 1DT
Compozitia de regenerare 5Go 3Ce 2Fa
Compozitia (formula de ImpAdurire) 50%Go 30%Ce 20%Fa
10 PregAtirea terenului 1.1 Pregatirea solului 1.1.1
12 Schita
42
1 Unitatea de culturA forestierA 59B Suprafata (ha) 4,9 ha

(U.P.) geograficA
Forma de relief Vers,mifl,ondulat PantA 20G
Altitudine 360,0-410,0 M Expozitie V
5 Tip de statiune 5242 Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu
6 Tip natural fundamental de 4212 Faget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull (m)
Compozitia 10Fa Clasa de productie
Consistenta 0,3 Volumul (m3/ha)
Vârsta 130 Cresterea (m3/ha)
Semintis utilizabil 10Fa/0,9S grupe
Compozitia tel 8Fa 1DR 1DT
Compozitia de regenerare 9Fa 1Pam
Compozitia (formula de ImpAdurire) 100% Pam
12 Schita
43
1 Unitatea de culturA forestierA 59A Suprafata (ha) 11,1 ha

(U.P.) geograficA
Forma de relief Versant ondulat PantA 29G
Altitudine 270,0-470,0 Expozitie N
4 Tipul si subtipul genetic de sol 3107 Brun eumezobazic litic
5 Tip de statiune 5241 Deluros de fagete Bi, brun edafic mic, cu
6 Tip natural fundamental de 4313 Fageto-carpinet cu flora de mull de productivitate inferioara(i)
Compozitia 7Fa 3Ca Clasa de productie 4
3
Suparboret Alun/0,2
Semintis utilizabil 9Fa 1Pam/0,7S mixt
Compozitia tel 7Fa 2Go 1DT
Compozitia de regenerare 8Fa 1Goo 1ci
Compozitia (formula de ImpAdurire) 57%Pam 10%Go 33%Ci
12 Schita
44

Impaduriri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Impaduriri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI

MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA

PIESE SCRISE ............................................................................................................................... 1

1. Descrierea unitatii de baza (de productie)

1.1. Asezarea geograficA.

1.2. Studiul conditiilor stationale

1.2.1. Conditii geologice si geomorfologice

-201 – 400m- 566,2 ha (25%);

Temperaturi lunare si anuale

Clasa solurilor Tipul si subtipul de sol codul Succesiunea Suprafata

TOTAL GENERAL 2222,9

Solurile identificate sunt in totslitate soluri evoluate dinargiluvisoluri si cambisoluri.

Codul Diagnoza tipului de statiune Suprafata Categori de bonitate

Total FD3 2197,5 100 - 1905,7 291,8

Formatia Codul Denumirea tipului natural suprafat Productivitatea

1.3.1. Caracterizarea principalelor specii lemnoase

2.1. Stabilirea si caracterizarea unitAtilor de culturA forestierA

2.2. Categorii de terenuri de ImpAdurit

Nr Categoria de teren de impadurit Cod u.c.f. Suprafata

Incadrarea u.c.f-urilor pe categorii de teren de impadurit si lucrari de regenerare artificiala si

efectiva totala a suprafata

2.2. Alegerea speciilor pentru lucrArile de regenerare artificialA

2.3. Compozitii de regenerare si compozitii (formule) de ImpAdurire

67C a1 1,24 4420 28 8FA2Pam 80Fa Fa Te.a 60Fa

54D c.1 1,2 5242 44 8Fa1DR1DT 75Pam Fa Pam 75Pam

3.1.1. Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare.

Culturile forestiere pot fi instalate prin:

Nr u.c.f. Natura lucrarilor Compozitia Tehnologii de lucru propuse

1 18D Impaduriri 60Fa 2.1.1.1.1 Plantarea In gropi normale (0,3-0,4adancime)

Schema de impadurire prin simboluri, intr-o reperezentare grafica:

Compozitia Mod de Distant de Desime Ponderea pe speci la ha nb Se d1/2

Lucrarile de pregatire a terenului urmaresc asigurarea onditiilor pentru

u.c.f. Natura Suprafata I Pregatirea terenului II. Pregatirea solului

18D Impaduriri 0,8 3 12 111 12

20A Completari 1,54 3 12 111 12

26 Completari 5,88 3 12 111 12

54D Completari 0,84 3 12 111 12

64B Completari 0,68 11 24 112 24

59B Completari 0,49 3 12 111 12

59A Completari 3,33 3 12 111 12

In functie codul lucrarilor, care se ia din norme dupa grupa ecologica, se

Asupra materialului de impadurire se vor face precizari de ordin calificativ si

Materialul de impadurire necesar pentru impadurirea suprafetelor incluse in planul de regenerare

18D 0,8 60Fa Plantatii 3,0 2,4

Specia Materialul de impadurit

Mii buc puieti Kg seminte

4.1.1. Natura si tehnica de aplicare a lucrArilor de Intretinere

Dupa instalarea culturilr si pina la constituirea starii de masiv, culturile

18D 60Fa I. 3 -revizuirea manuala pe vatra 2 1 12 ari

In raport cu varsta culturii se precizeaza natura si frecventa anuala de

5.1. Aspecte generale

Controlul regenerarilor are drept scop determinarea reusitei regenerarilor, a

5.2. Amplasarea si materializarea pe teren a suprafetelor de

Elemente privind amplasarea suprafetelor de control pe u.c.f.-uri

6.1. Esalonarea lucrArilor de regenerare artificialA

Nr u.c.f. suprafata Categoria Natura Suprafata de parcurs in anul…… Total

Planificarea lucrarilor de impadurire proiectate (antemasuratoarea lucrarilor)

Indicativ U.M Pret unitar Cantitatea /valoarea lucrarilor planificate a se executa in

1. Damian, I., 1969, ImpAduriri. Ed. DidacticA si PedagogicA, Bucuresti.

1 Unitatea de culturA forestierA 18D Suprafata (ha) 0,8

1 Unitatea de culturA forestierA 16E Suprafata (ha) 1,1ha

1 Unitatea de culturA forestierA 23E Suprafata (ha) 1,4 ha

1 Unitatea de culturA forestierA 65C Suprafata (ha) 12,8ha

1 Unitatea de culturA forestierA 20A Suprafata (ha) 7,7 ha