LUCRAREA NR.

METODE SI MIJLOACE DE ANALIZA A INFLUENTEI PARAMETRILOR

TEHNOLOGICI AI OPERATIEI DE TRICOTARE SI CONDITIILOR DE RELAXARE
ASUPRA PARAMETRILOR DE STRUCTURA AI TRICOTURILOR IN STRUCTURA
GLAT DIN FIRE DE BUMBAC CU DIFERITE TORSIUNI

Obiectivele lucrării:

Obiectivul general: Cercetarea influenţei adâncimii de buclare şi a condiţiilor de

relaxare asupra parametrilor de structură ai tricoturilor ȋn structură glat realizate pe MCT cu
diametru mic, din fire de bumbac cu diferite torsiuni.
Obiective operaţionale:
- Realizarea unor variante de tricoturi ȋn structură glat ȋn diferite condiţii de tricotare şi
relaxare
- Determinarea parametrilor de structură a tricoturilor realizate.
- Analiza influenţei adâncimii de buclare şi a condiţiilor de relaxare asupra parametrilor
de structură ai tricoturilor realizate din fire de bumbac cu diferite torsiuni.

1. Consideraţii teoretice

1.1. Caracterizarea şi domeniile de utilizare ale tricoturilor.

Legătura glat este formată prin înlănţuirea de ochiuri normale de acelaşi aspect.
Tricotul glat prezintă particularitatea că pe o parte a tricotului apar ochiuri pe faţă, iar pe
cealaltă apar ochiuri pe spate. Elementul caracteristic de aparenţă este bucla de platină,
care este situată în planul tricotului, alături de toate celelalte părţi componente ale ochiul,
deci ochiul glat este acela care are toate elementele în planul tricotului. Legătura glat se
realizează pe ace din acelaşi fontură, deci se pot realiza pe maşini cu o singură fontură sau
Glat c u aspec t de fata
cu două fonturi la care se tricotează numai pe unaR.S din ele.

III

II

1 2 3
Tricoturile ȋn structură glat au o utilizare extrem de largă pentru o gamă de articole
extrem de variată, folosind materii prime din toate categoriile. Destinaţiile acestor structuri
este foarte diversă: de la ȋmbrăcăminte uzuală la articole sportive, de la produse cu destinaţii
casnice la cele cu destinaţii tehnice pentru domenii diferite: medicină, industrie etc.
Tricoturile ȋn structură glat realizate din fire de bumbac sunt preferate la
confecţioarea produselor de ȋmbrăcăminte exterioară, lenjerie, sport, ciorapi. Caracteristicile
de calitate ale tricoturilor, determinante asupra calităţii şi funcţionalităţii produselor finale,
sunt influenţateȋn mod decisiv de caracteristicile firelor utilizate, de condiţiile de tricotare
stabilite prin parametri tehnologici precum şi de procesul de finisare.

1
1.2. Parametri tehnologici ai operatiei de tricotare

Desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a operaţiei tehnologice de tricotare, care să

garanteze obţinerea unor produse cu caracteristici prestabilite, impune stabilirea şi
respectarea parametrilor tehnologici specifici:
- adâncimea de buclare, X(mm);
- viteza de alimentare, va(m/min);
- tensiunea firelor la alimentare, Ta(cN);
- viteza de tragere, vt(m/min);
- tensiunea de tragere a tricotului (cN/şir);
- ecartamentul fonturilor, E(mm) - (ȋn cazul maşinilor de tricotat cu 2 fonturi)
- avansul de buclare, A(nT) - (ȋn cazul maşinilor de tricotat cu două fonturi).

Alături de aceşti parametri mai pot fi consideraţi ca parametri ai operaţiei de tricotare

şi unele din caracteristicile tehnice ale maşinilor cum ar fi viteza de tricotare, care dupa cum
s-a arătat poate fi reglată în funcţie de natura si fineţea materiei prime şi structura tricotului.
Calitatea tricotului nu poate fi asigurată decât printr-o justă corelare a tuturor
parametrilor tehnologici. Astfel, pentru obţinerea unui tricot cu parametri de structura
prestabiliţi, pe o maşină dată, este necesar calculul vitezei de alimentare a firelor pentru
rândurile cu consum diferit, calculul adâncimii de buclare corespunzătoare realizării
ochiurilor de lungimi cunoscute, calculul vitezei de tragere a tricotului, precum şi stabilirea
limitelor de variaţie a tensiunii în fire şi în tricot, toţi aceşti parametri fiind determinaţi de
caracteristicile materiei prime, structura tricotului, caracteristicile tehnice ale maşinii şi
construcţia mecanismelor maşinii.
Toate maşinile de tricotat permit reglarea parametrilor tehnologici într-un mod care
depinde de construcţia principalelor mecanisme (de formare a ochiurilor, de alimentare cu
fire şi de tragere a tricotului). Parametrii calculaţi stau la baza reglajelor tehnologice.

2. Modul de lucru
2.1. Mijloace şi materiale
a) Materia primă: se utilizează 5 variante de fire de bumbac 100% realizate prin
sistemul OpenEnd (OE), cu Nm 40, cu torsiuni ȋn sens “Z” la 5 niveluri.
Valorile torsiunii (Ti) şi alte caracteristici ale firelor utilizate sunt cuprinse ȋn Tabelul 1.

Tabelul 1. Caracteristicile firelor utilizate

Coeficientul Coef. de variaţie Coef. de variaţie al
Torsiunea, Ti Rezistenţa la
Varianta de torsiune, al torsiunii, Cv rezistenţei la rupere
(T/m) rupere (cN)
m i (%) Cv (%)
1 616 81,2 2,94 211 9,6
2 671 88,8 2,86 227 9,93
3 732 96,4 3,33 248 9,89
4 792 104,0 2,68 253 8,72
5 847 111,6 2,47 261 11,81

b) Utilajul folosit pentru realizarea tricoturilor:

MCT cu diametru mic “Lab-Knitter” 294E (produsă de Mesdan-Lab) cu următoarele
caracteristici constructiv-funcţionale:
- diametrul cilindrului de 3 ¾ inch-i prevăzut cu 240 ace cu limbă,
- un sistem de tricotare,

2
 - viteza de tricotare (n) reglabilă ȋntre 0 şi 450 rot/min.
- alimentare negativă.

Lab-Knitter” 294E
Maşina permite modificarea desimii tricotului prin reglarea poziţiei cilindrului care
poate fi ridicat sau coborât ceea ce determină creşterea şi respectiv scăderea desimii
tricotului.
c) Condiţii de relaxare a tricoturilor:
- relaxare uscată: păstrarea tricoturilor pe o suprafaţă plană, ȋn condiţii de atmosferă
standard, de laborator, timp de 48 ore;
- degresarea tricoturilor: eliminarea parafinei prin tratarea cu o soluţie alcalină, timp
de 30 min. Pentru soluţia alcalină se foloseşte: 4g/l Na2CO3, 2g/l anionic tenside
(Aquafil), hydromodule 1:10, at 95oC. După tratare tricoturile se clătesc, succesiv, cu
apă caldă şi rece, se centrifughează şi se lasă să se usuce pe o suprafată plană, ȋn
condiţii de de laborator;
- relaxare umedă: Jumătate din tricoturile degresate se cufundă ȋntr-o soluţie obţinută
din apă ȋn care se introduce un agent de udare (“Rewin SWF”), ȋntr-o proporţie de.
Tricoturile sunt menţinute ȋn această soluţie, la 30oC timp de 8 ore după care se
elimină surplusul de apă şi se lasă să se usuce pe o suprafată plană, ȋn condiţii de
atmosferă standard, de laborator;
- relaxare completă: Cealaltă jumătate din tricoturile degresate se spală cu o maşină
automată de spălat, timp de 30 minute, la 40oC, utilizând un detergent automat
(Ariel), şi un agent de udare (“Rewin SWF”) cu o concentraţie de 0,5g/L. După
spălare, tricoturile se centrifughează la 800rot/min şi se lasă să se usuce pe o
suprafată plană, ȋn condiţii de atmosferă standard, de laborator;

În toate cazurile, ȋnainte de de derminarea parametrilor de structură, mostrele de

tricot sunt condiţionate ȋn condiţii de mediu standard: umiditate relativă de 65%, temperatură
de 20oC.

c) Instrumente şi echipamente de laborator:

- pentru condiţionarea mostrelor de tricot se utilizează camera de condiţionare
CLIMATEST.

3
 - pentru determinarea parametrilor de structură se utilizează: lupă gradată, balanţă
electronică (KERN ABT 320-4M).

Cameră de condiţionare Balanţă electronică

2.2. Etape de lucru:

I. Planificarea experimentelor
Scopul principal al experimentelor este de a evalua influenţa mai multor factori
(variabile de intrare) asupra caracteristicilor de structură (variabile de ieşire) a tricoturilor glat
produse din fire de bumbac cu Nm 40.
Pentru ȋntocmirea planului experimental trebuie luate următoarele decizii:
1. Factorii care se studiază (variabilele de intrare)
Aceste variabile se selectează ȋn concordanţă cu obiectivele planului experimental şi
cu importanţa acestora determinată de influenţa pe care aceştia o pot avea asupra
caracteristicilor de structură ai tricoturilor. Alegerea acestora are la bază studiile anterioare
din domeniu. În cazul lucrării de faţă, factorii care s-au considerat sunt:
- torsiunea firelor,
- adâncimea de buclare,
- varianta de relaxare a tricoturilor.
2. Nivelurile de variaţie a factorilor
Stabilirea nivelurilor de variaţie a factorilor de influenţă are la bază importanţa
acestora ȋn cadrul categoriei din care fac parte:
- pentru torsiunea firelor: 5 niveluri. S-au stabilit nivelurile extreme pentru care firul
este prelucrabil prin tricotare şi, ȋntre acestea, alte 3 niveluri.
- pentru adâncimea de buclare: s-au stabilit 4 niveluri care conduc la obţinerea unor
tricoturi cu o compactitate care să le confere utilitate practică.
- pentru procesul de relaxare: 4 variante, toate posibile şi utilizabile ȋn practică.
3. Răspunsurile (variabilele de ieşire)
Variabilele de ieşire considerate se referă la unii parametri de structură ai tricoturilor
(desimile, lungimea firului din ochi, masa specifică) la care se adaugă şi Factorul Cover.

4
Tabelul 1. Variabilele de intrare şi ieşire
VARIABILE DE INTRARE VARIABILE DE IEŞIRE
Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Fabric parameters
Fire Operaţia de Procesul de
tricotare relaxare - desimea pe verticală Dv

Adâncimea de - desimea pe orizontală, Do
- 3 variante:
Torsiunea firului (Ti) buclare (Xi) - lungimea firului din ochi, l
uscată, umedă,
- 5 valori (Tabelul 1) - 4 niveluri (j = 1 – 4) - masa specifică (g/m2)
completă
X1=max; X4=min

II. Intocmirea matricei experimentale

Din combinarea variabilelor de intrare vor rezulta câte 20 de mostre de tricoturi
(codificate Vij), pentru fiecare variantă de relaxare (1, 2 şi 3), rezultând Matricea
experimentală prezentată ȋn Tabelul 2.
Tabelul 2. Matricea experimentală şi valorile experimentale
Matricea exp.
Var. T (T/m) X
Vij “i” “j”

V11 X1
V12 i=1 X2
616
V13 X3
V14 X4
V21 X1
V22 i=2 X2
V23 671 X3
V24 X4
V31 X1
V32 i=3 X2
V33 732 X3
V34 X4
V41 X1
V42 i=4 X2
V43 792 X3
V44 X4
V51 X1
V52 i=5 X2
V53 847 X3
V54 X4

III. Realizarea mostrelor de tricoturi

Cele 20 variante de tricoturi (Vij) rezultate din combinarea variabilelor de intrare
stabilite prin matricea de experimentare, vor fi realizate utilizând maşina circulară de tricotat
de laborator Lab Knitter 294E. Se va tricota, pentru fiecare variantă destinată, o lungime de
tricot de cel puţin 100cm, suficientă pentru a se supune celor trei variante de procese de
finisare-relaxare.
IV. Determinarea variabilelor de ieşire, respectiv a parametrilor de structură
corespunzători variantelor de tricoturi obţinute, se face conform metodologiei şi
instrumentelor indicate în standardele în vigoare.
1. Desimea pe verticală, Dv (rânduri/50mm);
2. Desimea pe orizontală, Do (şiruri/50mm).

5
 Determinarea valorilor desimilor are la bază standardul european EN 14971:2006.
Conform acestui standard, ȋnainte de măsurare, mostrele de tricot se condiţionează prin
plasarea acestora, netensionate, pe o suprafaţă orizontală, ȋn atmosferă standard de
condiţionare (conform standardului ISO 139:2005) timp de 16 ore, pentru a se asigura că
acestea se află ȋntr-o stare relaxată.
Pentru determinarea desimii pe orizontală se foloseşte lupa gradată şi se numără
şirurile de ochiuri pe direcţia rândurilor pe o distanţă de 50mm, ȋn 5 locuri diferite de pe
suprafaţa fiecărei variante de tricot şi se calculează valoarea medie.
Determinarea desimii pe verticală se realizează similar, prin numărarea rândurilor de
ochiuri pe direcţia şirului pe o distanţă de 50mm, ȋn 5 locuri diferite de pe suprafaţa fiecărei
variante de tricot. Se calculează valoarea medie.
3. Lungimea firului din ochi, l (mm);
Lungimea firului din ochi se obţine, pentru fiecare variantă de tricot, prin deşirarea
unui număr prestabilit de ochiuri şi măsurarea lungimii de fir rezultate după pretensionare
pentru eliminarea ȋncreţirilor. Valoarea obţinută se ȋmparte la numărul de ochiuri deşirate.
4. Masa tricoturilor, M, (g/m2);
Masa tricoturilor se determină cu ajutorul balanţei electronice KERN ABT 320-4M. Se
pregătesc câte 5 mostre de 100cm2 (10cm x10cm) pentru fiecare variantă de tricot (conform
standardului ISO 3801 EN 12127). Aceste mostre sunt cântărite şi se calculează valoarea
medie pentru fiecare variantă de tricot.
5. Factorul Cover:
Factorul Cover se determină prin calcul, pe baza cunoaşterii fineţii firului şi a lungimii
firului din ochi determinată pentru fiecare variantă de tricot.
Relaţia de calcul este: CF = (Tex1/2)/l.

Tabelul 3.Valori experimentale

Matricea exp. Valori experimentale obţinute pentru variabilele de ieşire.
T (T/m) Relaxare uscată (1) Relaxare umedă (2) Relaxare completă (3)
Var. X
Vij “i” “j” M l M l M
Do Dv l (mm) (g/m2) CF Do Dv (mm) (g/m2) CF Do Dv (mm) (g/m2) CF
V11 X1 55.1 47.2 4,4 107,7 11,5 53.1 61.0 4,2 131,6 11,9 53.1 63.0 4,3 130,8 11,6
V12 i=1 X2 3,9
59.1 53.1 116,8 13,0 57.1 68.9 3,8 139,3 13,2 57.1 70.9 3,9 144,0 12,8
616
V13 X3 61.0 66.9 3,5 139,5 14,3 59.1 78.7 3,5 153,1 14,3 61.0 82.7 3,4 158,0 14,9
V14 X4 66.9 78.7 3,1 167,8 16,4 68.9 92.5 3,0 180,7 16,7 68.9 94.5 3,0 186,4 16,7
V21 X1 55.1 47.2 4,4 109,0 11,5 55.1 59.1 4,5 125,9 11,2 55.1 63.0 4,2 134,0 11,9
V22 i=2 X2 59.1 53.1 3,8 119,8 13,2 57.1 66.9 3,8 142,1 13,2 59.1 68.9 3,9 146,2 12,8
V23 671 X3 61.0 66.9 3,5 140,8 14,3 59.1 76.8 3,5 158,4 14,5 61.0 80.7 3,6 165,6 14,1
V24 X4 66.9 80.7 3,0 169,4 16,7 68.9 90.6 3,2 181,2 15,9 70.9 94.5 3,1 182,8 16,1
V31 X1 55.1 49.2 4,3 114,7 11,6 53.1 61.0 4,2 131,1 11,8 55.1 65.0 4,2 139,2 11,9
V32 i=3 X2 57.1 55.1 3,8 123,1 13,2 57.1 70.9 4,0 147,2 12,7 59.1 70.9 3,6 152,0 13,8
V33 732 X3 61.0 66.9 3,4 143,6 14,7 61.0 80.7 3,6 160,5 14,1 65.0 82.7 3,5 167,2 14,5
V34 X4 66.9 80.7 3,1 172,3 16,1 66.9 92.5 3,0 175,1 16,7 70.9 94.5 3,0 200,0 16,7
V41 X1 55.1 49.2 4,2 116,4 11,9 57.1 63.0 4,2 144,1 11,9 55.1 65.0 4,3 147,2 11,6
V42 i=4 X2 57.1 55.1 3,9 131,0 12,8 57.1 70.9 3,8 155,9 13,2 59.1 72.8 3,8 159,2 13,3
V43 792 X3 59.1 68.9 3,4 146,6 14,9 63.0 82.7 3,4 167,2 14,7 63.0 84.6 3,5 179,6 14,5
V44 X4 66.9 82.7 3,0 173,4 16,9 66.9 92.5 3,1 182,9 16,1 68.9 96.5 3,1 192,4 16,1
V51 X1 55.1 55.1 4,2 118,9 11,9 57.1 66.9 4,1 142,7 12,3 57.1 68.9 4,2 155,2 12,0
V52 i=5 X2 57.1 63.0 3,7 133,2 13,5 59.1 74.8 3,7 154,0 13,5 59.1 76.8 3,8 162,8 13,3
V53 847 X3 61.0 74.8 3,5 148,8 14,5 65.0 84.6 3,4 178,7 14,7 65.0 88.6 3,4 181,6 14,7
V54 X4 68.9 88.6 3,0 175,5 16,7 70.9 96.5 3,1 192,3 16,1 70.9 96.5 3,1 205,6 16,1

6
V. Interpretarea rezultatelor:
Rezultatele experimentale obţinute vor servi la analiza influenţei torsiunii firelor,
adâncimii de buclare, şi a condiţiilor de relaxare asupra parametrilor de structură ai
tricoturilor ȋn structură glat realizate pe MCT cu diametru mic din fire de bumbac cu Nm 40.

VI. Sarcini de lucru:

Se vor întocmi grafice de variaţie, se vor indica ecuațiile de regresie şi coeficienţii de
determinare. Se utilizează programul EXCEL
Se vor interpreta influenţele semnificative, cum sunt:
- influenţa variantei de relaxare asupra desimii tricoturilor, pentru diferite valori ale
torsiunii firului şi adâncimii de buclare;
- influenţa adâncimii de buclare asupra desimii tricoturilor, pentru diferite variante de
relaxare şi valori ale torsiunii firului;
- influenţa torsiunii firului şi variantei de relaxare asupra desimii tricoturilor, pentru
diferite valori ale adâncimii de buclare;
- influenţa adâncimii de buclare şi variantei de relaxare asupra masei specifice a
tricoturilor, pentru diferite valori ale torsiunii firului;
- influenţa torsiunii firului şi variantei de relaxare asupra masei specifice a tricoturilor,
pentru diferite valori ale adâncimii de buclare;
Se vor desprinde concluzii şi se vor face recomandări.

Exemple de grafice şi interpretare:

1. Influenţa variantei de relaxare şi adâncimii de buclare asupra desimii pe verticală ȋn

cazul tricoturilor obţinute din fire cu diferite torsiuni: a)T3=732 T/m şi b) T4 = 847 T/m

a)

b)

7
Interpretare:
Adâncimea de buclare şi modul de relaxare sunt factori care au o influenţă majoră
asupra desimii tricoturilor. Creşterea adâncimii de buclare determină scăderea desimii.
Pentru aceleaşi valori ale adâncimii de buclare şi aceeaşi variantă de relaxare, la valori mai
mari ale torsiunii firului se obţin tricoturi cu desimi uşor mai mari.

2. Influenţa torsiunii firului şi variantei de relaxare asupra desimii pe verticală ȋn cazul

tricoturilor obţinute din fire la o anumită treaptă a adâncimii de buclare (X1)

Interpretare:

Pentru analiza influenţei s-a utilizat modulul de analiză de date din programul EXCEL
cu ajutorul căruia s-au aproximat influenţele prin ecuaţii de regresie de tipul polinoamelor de
gradul 2. Din figură rezultă că, pentru toate cele trei variante de relaxare, creşterea torsiunii
conduce la creşterea desimii. Ecuaţiile de regresie au o adecvanţă foarte bună, fapt dovedit
şi de valorile foarte mari ale coeficienţilor de determinare R2 care sunt peste 0,9.