1

1. Optimizarea parametrilor unui agregat complex

Se cere determinarea vitezei şi a lăţimii de lucru optime pentru un consum

minim de energie, la efectuarea lucrărilor pe un teren şes.
La stabilirea funcţiei obiectiv se ţine seama de energia consumată la deplasarea
în sarcină şi în gol.
Astfel, la deplasarea în sarcină energia consumată este
E s  Ps Ts , (1.1)
iar la deplasarea în gol energia consumată este
E g  Pg T g (1.2)
unde:
Ps - este puterea de tracţiune în sarcină a tractorului;
Ts - este timpul corespunzător deplasării în sarcină;
Pg -
este puterea de tracţiune la mersul în gol;
Tg
- este timpul corespunzător deplasării în gol.
Energia totală este dată de relaţia
E  Ps Ts  Pg Tg (1.3)
Puterile se stabilesc în funcţie de rezistenţa la tracţiune a maşinilor agricole şi
viteza de deplasare în regimurile respective, după cum urmează:
Ps  f m g s Bl Vl  f v g s Bl Vl 2  KBl Vl  K v Bl Vl 2 ;
(1.4)
Pg  f m g s Bl V g  f v g s Bl V g2 ,
unde:
g s - greutatea unităţii de lucru a agregatului [N/m];
Vl - viteza de lucru (de deplasare în sarcină) [m/s];
Vg - viteza de mers în gol [m/s];
f m - coeficient de rezistenţă la rulare;
K - forţa de rezistenţă la tracţiune a unităţii din lăţimea maşinilor gricole
[N/m];
K v - coeficient de creştere a rezistenţei la tracţiune a maşinilor agricole
datorat vitezei [Ns/m2];
K s - coeficient de utilizare a timpului unui schimb.
Timpii de lucru în sarcină şi de mers în gol sunt daţi de relaţiile
CL C (li  m1 Bl )
Ts  , Tg  , (1.5)
BlVl BlV g
unde
C - lăţimea parcelei [m];
 2

L - lungimea parcelei [m];

li - lungimea unei întoarceri în gol [m];
m1 - parametru de întoarcere.
Făcându-se înlocuirile în relaţia (1.3), se obţine
CL
E  ( f m g s Bl Vl  f v g s BlVl 2  KBlVl  K v BlVl 2 ) 
Bl Vl
C (li  m1 Bl ) (1.6)
 ( f m g s BlV g  f v g s BlV g2 ) , [J].
BlV g
În continuare, se introduce restricţia privind capacitatea de lucru, şi anume:
W
 K s  0. (1.7)
Bl Vl

Din cele prezentate rezultă următoarea problemă de optimizare:

să se minimizeze
CL
E  ( f m g s Bl Vl  f v g s BlVl 2  KBlVl  K v BlVl 2 ) 
Bl Vl
C (li  m1 Bl ) (1.8)
 ( f m g s BlV g  f v g s BlV g2 ) , [J].
BlV g
în condiţiile
W
 K s  0;
BlVl (1.9)
Vl  0, Bl  0.

Dacă se consideră egale cele două viteze, de mers în sarcină şi în gol, şi se fac
notaţiile: x1  Vl  V g , x2  Bl , se obţine urmatorul model matematic de optimizare:

să se minimizeze
E  ( f m g s CL  K v CL  f v g s Cli ) x1  f v g s Cm1 x1 x 2  f m g s Cm1 x 2 
 ( f m g s CL  KCL  f v g s Cli )  c1 x1  c 2 x1 x 2  c3 x 2  c 4 , [J]
1.10)
în condiţiile

W
 K s  0; (1.11)
x1 x 2
x1  0, x 2  0. (1.12)
Pentru rezolvarea problemei date se foloseşte metoda multiplicatorilor lui
Lagrange. În acest sens, funcţia auxiliară va fi
.

W
L( x1 , x 2 ,  )  E   (  Ks ) . (1.13)
x1 x 2

Din condiţia ca derivatele parţiale ale funcţiei Lagrange în raport cu parametrii

x1 , x 2 şi  să fie egale cu zero, se obţine un sistem de ecuaţii neliniare
 3

 W
c1  c2 x2  2  0;
 x1 x2
 W
c2 x1  c3  2  0; (1.14)
 x1 x2
W
 x x  K s  0.
12
Sistemul (1.14) se poate rezolva direct, obţinându-se
c3W
x1  ;
c1 K s
(1.15)
c1W
x2  ,
c3 K s

sau aplicând metoda Newton Raphson.

Pentru rezolvarea sistemului (1.14) prin metoda Newton-Raphson, se formează
mai întâi funcţiile sistemului neliniar, şi anume:
 W
 f 1 ( x1 , x 2 ,  )  c1  c 2 x 2  2
;
 x1 2x
 W
 f 2 ( x1 , x2 , )  c2 x1  c3  2 ; (1.15)
 x1 x2
 W
f (
 3 1 2 x , x ,  )   Ks.
 x x
1 2
Soluţia sistemului (1.14), obţinută prin metoda Newton-Raphson, este
( k 1) (k )
x1 x1 f1 ( x1( k ) , x2( k ) , ( k ) )
x2  x2  A 1 ( x1( k ) , x2( k ) , ( k ) ) f 2 ( x1( k ) , x 2( k ) , ( k ) ) , (1.17)
x3 x3 f 3 ( x1( k ) , x2( k ) , ( k ) )
unde
f1  f1  f1 2W W W
3
c2  2 2
x1 x 2  x1 x 2 x1 x 2 x12 x 2
f 21 f 2 f 2 W 2 W W
A  c2  2 2 . (1.18)
x1 x 2  x1 x 2 x1 x 23 x1 x 22
f 3 f 3 f 3 W W
0
x1 x 2  x12 x 2 x1 x 22
 4

este matricea funcţională a sistemului de ecuaţii neliniare (1.14).

După determinarea parametrilor optimi de funcţionare, se stabileşte puterea de
tracţiune în sarcină folosind prima relaţie din (1.4). Puterea efectivă a motorului se
determină cu relaţia
Ps
Pe  . [W] (1.19)


Exemplu numeric

Să se determine parametrii optimi de exploatare ai unui agregat complex pentru

pregătirea patului germinativ şi semănat în următoarele condiţii de lucru: g s  8000
[N/m], f m  0.18 , f v  0.01 [s/m], K  3500 [N/m], K v  100 [Ns/m2], L  500 [m],
C  50 [m], K s  0.8 , li  50 [m], m1  35 , W  11 .1 [m2/s] şi   0.6 .
.
Rezolvare
Folosind relaţiile (1.15), prima relaţie din (1.4) şi relaţia (1.19) se obţine:
Vopt  2.7275[m/s],
Bopt  5.0870[m],
Ps  75.3 [KW],
Pe  125.5 [kw].

În continuare, se va întocmi un program de calcul pentru rezolvarea problemei

date. Pentru aceasta, se întocmeşte o procedură pentru determinarea funcţiilor
sistemului neliniar (1.14) şi a matricei funcţionale (1.18). Procedura de calcul este
prezentată în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1
{F+}
PROCEDURE FUNCT(X:VECTOR1;VAR F,A:VECTOR1;VAR
KOD:INTEGER);
VAR X12,GS,FM,FV,K,KV,L,C,KS,LI,M1,W,ITA,C0,C1,C2,C3,C4,PS,
PG,TS,E1,TG:REAL;
BEGIN
GS:=8000;FM:=0.18;FV:=0.01;K:=3500;KV:=100;L:=500;C:=50;
KS:=0.8;LI:=50;M1:=35;W:=11.1;ITA:=0.6;
C1:=FV*GS*C*L+KV*C*L+FV*GS*C*LI;
C2:=FV*GS*C*M1;
C3:=FM*GS*C*M1;
C4:=FM*GS*C*L+K*C*L+FM*GS*C*LI;
X12:=X[1]*X[2];
IF X12 < 1.E-12 THEN
BEGIN
KOD:=1;
EXIT;
END;
 5
C0:=W/X12;
F[1]:=C1+C2*X[2]-C0*X[3]/X[1];
F[2]:=C2*X[1]+C3-C0*X[3]/X[2];
F[3]:=C0-KS;
A[1]:=2.*C0*X[3]/X[1]/X[1];
A[2]:=C2+C0*X[3]/X[1]/X[2];
A[3]:=-C0/X[1];
A[4]:=A[2];
A[5]:=2.*C0*X[3]/X[2]/X[2];;
A[6]:=-C0/X[2];
A[7]:=A[3];
A[8]:=A[6];
A[9]:=0;
END;
{F-}

In tabelul 1.2, se prezintă un program de tip FUNCTION cu ajutorul căruia se

determină valoarea funcţiei obiectiv, iar în tabelul 1.3 se prezintă programul
principal de calcul.

Tabelul 1.2
FUNCTION FCT(X:VECTOR1):REAL;
VAR GS,FM,FV,K,KV,L,C,KS,LI,M1,W,ITA,C1,C2,C3,C4,PS,PG,TS,
E1,TG,f:REAL;
BEGIN
GS:=8000;FM:=0.18;FV:=0.01;K:=3500;KV:=100;L:=500;C:=50;
KS:=0.8;LI:=50;M1:=35;W:=11.1;ITA:=0.6;
PS:=FM*GS*X[1]*X[2]+FV*GS*X[1]*X[1]*X[2]+K*X[1]*X[2]+
KV*X[1]*X[1]*X[2];
PG:=FM*GS*X[1]*X[2]+FV*GS*X[1]*X[1]*X[2];
TS:=C*L/X[1]/X[2];
TG:=C/X[1]/X[2]*(LI+M1*X[2]);
WRITELN(PS,PG);
READLN;
FCT:=PS*TS+PG*TG;
END;
Tabelul 1.3
PROGRAM PENTRU_CAUTAREA_MINIMULUI_PRIN_METODA_
MULTIPLICATORILOR_LUI_LAGRANGE;
USES CRT,METOD;
TYPE
PROC=PROCEDURE(X:VECTOR1;VAR F,W:VECTOR1;VAR
KOD:INTEGER);
VAR A,B,C:VECTOR1;
EMIN,EPS1,EPS2:REAL;
I,ITER,KOD,N:INTEGER;
F1:TEXT;
BEGIN
CLRSCR;
ASSIGN(F1,'OPTLAGR2.DAT');
REWRITE(F1);
{ SOLUTIA APROXIMATIVA }
X[1]:=2;X[2]:=4;X[3]:=18000000;
N:=3;
ITER:=1000;
EPS1:=1.E-12;
EPS2:=1.E-5;
 6
OPTMLAGR(FUNCT,N,ITER,EPS1,EPS2,X,KOD);
IF KOD = 0 THEN
BEGIN
EMIN:=FCT(X);
WRITELN('X1=VITEZA DE LUCRU OPTIMA= ',X[1]:6:4,' [m');
WRITELN('X2=LATIMEA DE LUCRU OPTIMA= ',X[2]:6:4,' [m]');
WRITELN('X3=LAMBDA= ',X[3]:11:4);
WRITELN('EMIN=',EMIN:11:4,' [J]');
WRITELN(F1,'X1=VITEZA DE LUCRU OPTIMA= ',X[1]:6:4,' [m]');
WRITELN(F1,'X2=LATIMEA DE LUCRU OPTIMA= ',X[2]:6:4,' [m]');
WRITELN(F1,'X3=LAMBDA= ',X[3]:11:4);
WRITELN(F1,'EMIN=',EMIN:11:4,' [J]');
READLN;
CLOSE(F1);
EXIT;
END
ELSE
WRITELN('SOLUTIA NU CONVERGE');
END.

Rezultatele calculelor sunt:

X1=VITEZA DE LUCRU OPTIMA= 2.7275 [m/s]

X2=LATIMEA DE LUCRU OPTIMA= 5.0870 [m]
X3=LAMBDA= 18452301.0710
EMIN=154681181.7100 [J]

La întocmirea programului principal de calcul s-au folosit procedurile

NEWTONRA şi OPTMLAGR (v.cap. 3.2), pentru rezolvarea sistemului neliniar
(1.14), respectiv pentru găsirea minimului probemei date.