Tema Notiunea de raspundere juridica pentru incalcarea legislatiei funciare

În societatea contemporana, in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice, in toate domeniile de

existenta si activitate a omului, raspunderea sociala a dobindit o semnificatie deosebita atit in
plan national, cit si in cel international. Se poate afirma cu certitudine ca, pe masura intensificarii
activitatilor umane, raspunderea se extinde.
Raspunderea sociala se aplica in cazul in care comportamentul membrilor societatii contravine
intereselor sociale generale; comportamentul individului este permanent apreciat de catre
societate si raportat la interesele generale ale ei. Aceasta apreciere nu este spontana, ea fiind
institutionalizata prin intermediul normelor sociale.
Dintre numeroasele forme specifice de raspundere sociala — politica, morala, etica, civica etc.
— din punctul de vedere al legalitatii, cea mai semnificativa este cea juridica.
Conform doctrinei, specificul acestei raspunderi, in comparatie cu celelalte forme de raspundere
sociala, "consta in faptul ca ea se refera la obligatia de a raspunde pentru incalcarea normei de
drept. Singurul temei al raspunderii juridice il constituie incalcarea prevederilor normelor legale.
incalcarea normelor juridice antreneaza si raspunderea juridica fixata de ele".
Nu exista nici o reglementare in care sa fie definita notiunea de raspundere juridica in general
sau relativ la vreuna dintre formele ei.
Mai mult, in doctrina raspunderea juridica, in calitate de notiune generala, a fost corectata in
foarte putine cazuri. Raspunderii juridice i-au fost consacrate multe, uneori chiar prea multe
lucrari de ramura, in care se constata ca este vorba de o categorie de ramura, care apartine
dreptului civil, dreptului penal, dreptului administrativ etc. Acestea sint, de fapt, forme concrete
ale raspunderii juridice.
Pornind de la notiunea de responsabilitate sociala, raspunderea juridica poate fi definita ca
"forma a responsabilitatii sociale, care cuprinde complexul de atitudini ale omului in raport cu
sistemul normativ juridic cristalizat in societatea in care traieste, in vederea insusirii, conservarii
si promovarii acestui sistem si valorilor pe care le exprima, in scopul mentinerii si promovarii
ordinii juridice si binelui public".
Raspunderea este principala pirghie de influenta legala si unul dintre elementele cele mai
importante ale suprastructurii. Sub incidenta ei cad cele mai diverse incalcari ale legii si ordinii
de drept. in primul rind raspunderea juridica este o consecinta juridica a savirsirii unei fapte
antisociale si prevede "aplicarea masurilor de constringere, prevazute de sanctiunea normei
incalcate fata de persoana care a comis incalcarea, intr-o ordine procesuala stabilita.
Raspunderea juridica este un raport juridic special si consta in obligatia de a suporta sanctiunea
prevazuta de lege ca urmare a comiterii unui fapt juridic imputabil. Aceasta obligatie insa se
incadreaza intr-un continut complex, completat de drepturile corespunzatoare, conexe si
corelative ei.
Întilnita in toate ramurile dreptului, notiunea de raspundere juridica sugereaza ideea de sanctiune
si reparatie. Ea da expresie unui raport social, sanctionat din punct de vedere juridic, in baza
caruia o persoana se afla intr-o relatie de obligatie fata de alta persoana careia ii datoreaza
satisfactia sau repararea unui prejudiciu pe care i 1-a cauzat.
Ca forma a raspunderii sociale, raspunderea juridica decurge din contraventii si reprezinta un
raport juridic intre stat, in persoana organelor sale speciale, si contravenient, in sarcina caruia
este pusa obligatiunea de a suporta anumite lipsuri si consecinte nefavorabile pentru contraventia
comisa.
Însa raspunderea juridica poate fi privita si ca o institutie juridica a dreptului funciar, constituita
dintr-o totalitate de norme de drept privind modurile si masurile de constringere si influenta
nefavorabila asupra persoanelor care se eschiveaza de la indeplinirea obligatiilor, puse in sarcina
lor de lege sau raportul contractual, sau care nu respecta ordinea de drept funciara stabilita.
Tema Temeiurile raspunderii juridice. Contraventiile funciare
16.1 Elementele contravenției funciare
16.2 Particularitățile răspunderii juridice
16.1 Unicul temei juridic pentru tragerea la raspundere si aplicarea masurilor de constringere
constituie contraventia funciara, care reprezinta in sine "fapta ilicita, actiunea sau inactiunea,
comisa cu vinovatie, care atenteaza la ordinea de drept funciara, la drepturile si interesele
legitime ale detinatorilor de teren, in urma careia sint cauzate anumite prejudicii".
Contraventia funciara poate fi tratata intr-un sens mai restrins, ca "fapta socialmente periculoasa
a carei actiune sau inactiune contravine reglementarilor legale funciare".
Contraventia funciara consta din patru elemente de baza, fiecare dintre ele avind un continut
complex.
Primul element al contraventiei funciare este obiectul atentarii care include:
- lotul de teren (in cazul ocuparii nelegitime, nimicirea stratului fertil, decopertarea neselectiva,
poluarea terenurilor agricole);
- bunurile amplasate pe terenuri (constructia samavolnica; deteriorarea intentionata a instalatiilor
de irigare, vatamarea plantatiilor);
- regulile de folosire a terenurilor (combaterea bolilor si vatamatorilor plantelor agricole;
neluarea masurilor de preintimpi-nare a eroziunii solului; incalcarea termenelor de reintoarcere a
terenurilor temporar ocupate);
- drepturile si interesele detinatorilor de terenuri (incalcarea dreptului de proprietate asupra
terenurilor; incheierea diferitelor tranzactii cu incalcarea modului stabilit de legislatie, lezind
drepturile detinatorilor; incalcarea termenelor de examinare a cererilor cetatenilor);
- starea ecologica din preajma terenurilor (poluarea bazinelor de apa si atmosferei).
Infractiunea cu caracter funciar cuprinde numai acele elemente ale obiectului care sint protejate
de lege. Spre exemplu, legea penala sanctioneaza abuzul si excesul de putere ale persoanelor cu
functii de raspundere care emit decizii privind terenurile.
Elementul al doilea este subiectul contraventiei - persoana care a comis contraventia si urmeaza
a fi sanctionata.
Subiectul contraventiei trebuie sa corespunda anumitor prevederi referitoare la: virsta (art. 12,13
din Codul cu privire la contraventiile administrative — CCA; art. 10 din Codul penal - CP);
responsabilitate (art. 19 CCA; art. 11 CP); functia ocupata (art. 14 CCA; art. 183 CP).
Al treilea element, latura obiectiva, include:
- comportamentul ilicit, exprimat prin actiune (constructia samavolnica — art. 215 CP);
inactiune (neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului — art. 52 alin. 6 CCA);
actiune necorespunzatoare (incalcarea termenului de reintoarcere a terenurilor temporar ocupate
— art. 52 alin. 7 CCA);
- elemente facultative: locul si modul de savirsire a contraventiei, mijloacele si circumstantele.
Al patrulea element este latura subiectiva a contraventiei funciare, constituita din:
- semnele obligatorii — vinovatia contravenientului (infractorului sau delincventului) exprimata
prin intentie sau imprudenta;
- semnele facultative — scopul comiterii contraventiei (de acaparare); motivul (huliganice, in
cazul distrugerii formelor
de hotar).
Constatam ca lipsa vreunui element dintre cele enumerate mai sus duce la inexistenta
contraventiei funciare si, prin urmare, la imposibilitatea tragerii la raspundere juridica.

16.2 Raspunderea juridica pentru incalcarea normelor privind protectia terenurilor se

caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
- raspunderea juridica reprezinta o functie de protectie a statului, prin urmare, criteriul ei de
formare il constituie gradul de pericol social;
- raspunderea juridica nu este un scop in sine, ea fiind destinata nu numai pentru a sanctiona
comiterea unui fapte social periculoase, dar si pentru a o preveni, iar scopul de baza al ei este de
a-i corecta si a-i reeduca pe cei ce incalca normele de drept;
- aceasta raspundere este chemata, mai intii de toate, sa actioneze asupra constiintei
contravenientului (infractorului, delincventului), deoarece contraventie inconstienta nu exista si,
inainte de a fi comisa obiectiv, ea se formeaza in constiinta contravenientului;
- raspunderea este eficienta atunci cind este aplicata intr-un termen rezonabil. intirzierea reduce
eficacitatea pedepsei si de aceea legea stabileste un termen de aplicare a sanctiunilor;
- raspunderea juridica survine numai in cazul unor incalcari de lege concrete. Spre exemplu,
formula "folosirea terenurilor fara spirit gospodaresc" este abstracta si nu permite a aplica masuri
de pedeapsa;
- raspunderea juridica survine, in mod obligatoriu, numai in cazul in care sint acumulate
suficiente probe;
- raspunderea juridica se aplica cu conditia respectarii unei proceduri stabilite de lege;
- raspunderea juridica apare deci ca unul dintre mijloacele juridice de mare importanta in lupta
impotriva poluarii si pentru imbunatatirea conditiilor de mediu;
- printre cauzele ce provoaca incalcarile normelor de protectie a terenurilor enumeram
urmatoarele:
sociale — lacune in procesul de educatie si instruire, lipsa informatiilor privind legislatia
funciara;
organizatorice — lipsa controlului adecvat asupra respectarii legislatiei funciare;
economice — lipsa cointeresarii materiale in folosirea rationala si protectia terenurilor, goana
producatorilor agricoli dupa profit;
juridice — lacunele in legislatie;
- raspunderea juridica contribuie, in cele mai multe cazuri anume pe calea constringerii de stat, la
educarea oamenilor, inclusiv la formarea unei constiinte de mediu.
Formele raspunderii juridice stabilite in legislatia funciara trebuie aplicate cu deplina competenta
de catre organele chemate sa aplice legea; aplicarea competenta a raspunderii juridice contribuie
la formarea unei atitudini de intoleranta in masa fata de orice incalcare a legislatiei funciare.
Asadar, prin sanctionarea juridica a faptelor de poluare a mediului, si in general a cazurilor de
incalcare a normelor privind protectia mediului, pe langa scopul firesc represiv, se urmareste atit
educarea celui sanctionat, cit si a tuturor celorlalti potentiali poluatori ai solului.
Tema 17 Formele de raspundere juridica pentru incalcarea legislatiei funciare
17.1 Răspunderea civilă
17.2 Răspunderea penală
17.3 Răspunderea specială

17.1 Raspunderea civila intervine in cazul incalcarii regulilor privind protectia terenurilor
agricole prin cauzarea unui prejudiciu terenurilor, drepturilor si intereselor legitime ale
proprietarilor, posesorilor si beneficiarilor funciari.
In cazul in care prin fapta savirsita in domeniul protectiei terenurilor agricole, calificata de lege
contraventie sau infractiune, autorul ei cauzeaza un prejudiciu patrimonial detinatorului terenului
sau/si altei persoane, el este obligat sa repare
acel prejudiciu.
Prin faptele ilicite cauzatoare de prejudicii patrimoniale se poate viola un drept subiectiv
renascut si garantat prin lege ori se poate nesocoti o obligatie personala legal asumata, in functie
de care vorbim de un delict civil, cind aplicam regulile raspunderii civile delictuale, sau de un
fapt ilicit de nerespectare a unei obligatii civile, ce da nastere raspunderii civile contractuale. in
ambele cazuri raspunderea are caracter reparator.
De regula, raspunderea civila are caracter subiectiv, avin-du-se in vedere atitudinea psihica a
autorului fata de fapta sa si consecintele ei, raspunderea intervenind daca el este vinovat. Ca
exceptie, in cazurile expres prevazute de lege, raspunderea civila poale fi si obiectiva,
independenta de culpa.
in cazul prejudiciilor cauzate in cadrul raporturilor de dreptul mediului in general si al celor
cauzate prin nerespectarea normelor legale privind protectia terenurilor agricole in special,
raspunderea pentru prejudiciile cauzate are caracter obiectiv.
Într-adevar, art. 475 din Codul civil dispune: "Prejudiciul cauzat personalitatii sau bunurilor
cetatenilor, sau organizatiei este recuperat de catre persoana vinovata. Cel ce a cauzat prejudiciul
va fi eliberat de raspundere daca va demonstra ca prejudiciul a survenit fara vina lui". Prin
urmare, vinovatia cauzatorului de prejudiciu se prezuma.
Aceasta dispozitie legala generala este specificata in art. 97 din Codul funciar, potrivit caruia
pagubele pricinuite detinatorilor de teren trebuie reparate integral, inclusiv avantajul ratat.
Constatam ca pagubele pot fi cauzate pe mai multe cai: retragerea sau ocuparea temporara a
terenurilor; limitarea drepturilor detinatorilor; inrautatirea calitatii terenurilor etc.
Recuperarea pagubelor o fac intreprinderile, institutiile si organizatiile carora li s-au repartizat
terenuri retrase, precum si persoanele fizice si juridice a caror activitate duce la limitarea
drepturilor detinatorilor, la inrautatirea calitatii terenurilor ori la folosirea lor in alte scopuri, la
scaderea productiei agricole si la inrautatirea calitatii ei. Pagubele sint restituite prin reabilitarea
terenurilor afectate si aducerea lor in stare pentru a fi folosite conform destinatiei sau in forma
baneasca.
În cazul restituirii inoportune a terenurilor productive, date in folosinta provizorie persoanelor
juridice, acestea repara detinatorilor de terenuri pierderile din productia agricola si avantajul
ratat.
Una dintre incalcarile legislatiei funciare care comporta raspunderea civila este incheierea
diferitelor tranzactii cu neglijarea cerintelor legislatiei.
Astfel, art. 95 din Codul funciar prevede ca actele de vinzare-cumparare, donatie, ipotecare,
schimb si alte tranzactii dintre detinatorii de terenuri incheiate cu incalcarea modului stabilit de
legislatie sint nule.
Conditiile nulitatii tranzactiilor sint stipulate in art. 47-63 din Codul civil.
Raspunderea persoanelor vinovate de incheierea unor tranzactii care sint contrare prevederilor
legale de asemenea este reglementata de normele dreptului civil. in acest sens exista urmatoarele
modalitati:
a) daca actiunile partilor tranzactiei nule nu au fost intentionate, iar consecintele incheierii
acesteia nu lezeaza drepturile persoanelor terte, atunci fiecare dintre parti restituie celeilalte tot
ce a obtinut in urma incheierii tranzactiei;
b) daca in tranzactia declarata nula se observa actiuni intentionate ale uneia dintre parti,
indreptate consecutiv spre lezarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor terte, atunci
partea vinovata restituie celeilalte parti tot ce a obtinut in urma incheierii tranzactiei, iar ceea ce a
primit ultima se incaseaza in beneficiul statului;
c) daca in tranzactia declarata nula sint depistate actiunile intentionate ale ambelor parti, atunci
in beneficiul statului se incaseaza tot ce au obtinut partile in urma incheierii tranzactiei.

17.2 Legea privind protectia mediului inconjurator, precum si Codul funciar (alaturi de
raspunderea contraventionala si civila) contin prevederi cu privire la raspunderea penala, ca
forma a raspunderii juridice in cadrul raporturilor de drept al mediului. Desigur, pentru a atrage
dupa sine raspunderea penala, incalcarea normelor de protectie a terenurilor agricole trebuie sa
prezinte un pericol social deosebit, mult mai grav decit contraventia, sau sa fie savirsita in astfel
de circumstante incit, potrivit legii penale, sa constituie infractiune, sa fie vorba de o fapta
incriminata de legea penala.
Raspunderea penala isi are locul sau in legatura cu protectia terenurilor fondului funciar tocmai
datorita faplului ca dreptul penal, pe linga ca in ansamblu apara ordinea de drept, stabileste
sanctiuni si pentru atingerile aduse acelor valori sociale care sint ocrotite prin legislatia funciara
a tarii. Incriminarea unor fapte in legislatia penala cu privire la regimul juridic al terenurilor este
pe deplin justificata daca avem in vedere importanta pe care o are pentru viata de pe pamint
fondul funciar expus permanent poluarii, degradarii, reducerii. Raspunderea penala pentru
incalcarea normelor legale privind protectia terenurilor se inscrie in principiile si regulile
generale ale raspunderii infractionale, fara sa scapam din vedere faptul ca aceasta prezinta,
desigur, si un anumit specific. Specificul acestei raspunderi este determinat de natura
obiectivului ocrotit de lege si a carui atingere este adusa prin abaterea savirsita cu vinovatie127.
Desi, cum am aratat mai sus, pentru a antrena in acest domeniu raspunderea penala, abaterea
trebuie sa prezinte un pericol social sporit, o serioasa amenintare pentru interesele vitale ale
oamenilor, a interesului public.
Interventia prin mijloacele de raspundere penala constituie cea mai grava implicare in viata celor
ce nesocotesc cerintele formulate expres in lege, manifesta atitudini negative fata de lege, fapt ce
conduce la aplicarea impotriva acestora a unor masuri personale sau materiale coercitive.
Legislatia Republicii Moldova reglementeaza numai citeva cazuri in care intervine raspunderea
penala pentru incalcarea normelor privind protectia terenurilor in general si a celor agricole in
special.
Raspunderea penala pentru nerespectarea normelor privind protectia terenurilor se caracterizeaza
prin urmatoarele particularitati:
a) limitarea temeiurilor pentru survenirea acesteia. Temei pentru aparitia raspunderii penale
serveste fapta social periculoasa, care intruneste semnele calificative ale continutului infractiunii,
prevazute de art. 7 din Codul penal. Prin urmare, faptele sanctionate pe cale penala incalca
concomitent normele de drept penal si funciar;
b) ordinea speciala de aplicare a sanctiunilor penale. Raspunderea penala survine numai in baza
unei sentinte de acuzare, pronuntate cu respectarea prevederilor Codului procesual penal;
c) raspunderea penala poarta in exclusivitate un caracter personal. La raspundere penala nu pot
fi trase persoanele juridice.
d) aplicarea sanctiunilor penale (precum si a celor contraventionale) nu elibereaza infractorul de
repararea pagubei cauzate in urma faptei ilicite comise.
Din infractiunile prevazute in Codul penal care se refera direct sau indirect la protectia
cantitativa sau calitativa a terenurilor retinem:
1) incalcarea dreptului de proprietate asupra terenului (art. 176 Cod penal).
Raspunderea pentru comiterea acestei infractiuni intervine atunci cind, printr-o forma directa sau
camuflata, se incalca dreptul de proprietate asupra terenurilor (inclusiv cele agricole), prin
incheierea diferitelor tranzactii, ca: vinzarea-cumpararea, ipoteca, donatia, schimbul etc.
De remarcat ca persoana poate fi trasa la raspundere penala numai cu conditia ca anterior a fost
supusa sanctionarii contraventionale pentru acelasi delict.
Subiectele infractiunii prevazute de art. 176 din Codul penal sint cetatenii si persoanele cu functii
de raspundere, care pot fi trasi la raspundere penala si pentru concurs de infractiuni, in
conformitate cu art. 184-186 din Codul penal (abuz de putere, neglijenta, exces de putere).
2) Stricaciunea semanaturilor si vatamarea plantatiilor (art.168 Cod penal). Unicul semn
calificativ al acestei infractiuni este "cauzarea unui prejudiciu considerabil proprietarului".
3) incalcarea regulilor de combatere a bolilor si vatamatorilor plantelor, care au cauzat
consecinte grave (art. 173 Cod penal). Raspunderea intervine atunci cind sint aduse atingeri, cu
consecinte grave, factorilor de mediu supusi protectiei, si in primul rind terenurilor agricole;
4) Deteriorarea intentionata a instalatiilor de irigare cu consecinte grave (art. 174 Cod penal) este
sanctionata atunci cind sint aduse atingeri calitatii solului.
Raspunderea penala survine si in cazul in care sint incalcate normele de ingropare (depozitare) a
substantelor si deseurilor nocive, de evacuare a apelor reziduale, daca aceasta a cauzat pagube de
proportii mari sau putea sa conduca la urmari grave - fapta prevazuta de art. 2351 Cod penal.
Daca aceeasi fapta a cauzat imbolnaviri in masa sau moartea oamenilor, fie alte consecinte
grave, pedeapsa este stabilita conform alin.2 al aceluiasi articol.
Relatam ca, in cazurile in care, din culpa persoanelor cu functii de raspundere, terenurile agricole
au fost poluate cu deseuri menajere, substante nocive, ape reziduale sau produse petroliere,
persoanele in cauza pot fi trase la raspundere penala in conformitate cu art. 184 (abuzul de
putere), 185 (excesul de putere) si 186 (neglijenta) din Codul Penal.
Faptele care sint prevazute in articolele la care ne-am referit se pedepsesc cu amenda, munca
corectionala sau privatiune de libertate, dupa caz.

17.3 Desi este o chestiune discutabila, ne referim pe scurt si la o "raspundere speciala" in

domeniul examinat in aceasta parte a lucrarii, deoarece ni se pare ca ea, in perspectiva, va fi
consacrata.
Una dintre sanctiunile speciale specifice dreptului mediului, in sensul ca nu tine nici de
raspunderea contraventionala, nici de cea penala, si cu atit mai mult de raspunderea civila, este
legata direct tocmai de protectia cantitativa si calitativa a terenurilor.
intr-adevar, reamintim ca in art. 2 din Codul funciar este stabilita obligatia detinatorilor de
terenuri de a asigura cultivarea acestora si protectia calitatii solului.
Articolele 24 si 25 din Codul funciar prevad ca, in cazurile in care proprietarul, posesorul sau
beneficiarul terenului, fara motive intemeiate, nu-1 cultiva sau nu iau masuri pentru protectia si
ameliorarea solului, organul autoritatii publice locale va dispune aplicarea sanctiunilor
contraventionale si ii va soma in scris sa-si respecte obligatiile.
Daca detinatorii de teren nu-si onoreaza obligatiile in termenul stabilit (nu mai mare de doi ani),
ei isi pierd dreptul de proprietate, posesiune sau de folosinta a terenului prin decizia instantei
judecatoresti la cererea autoritatilor publice locale sau a proprietarului.
Aceasta este sanctiunea speciala la care se fac referiri in doctrina si care este considerata
realizata in cadrul unei raspunderi speciale de dreptul mediului. intr-adevar, referitor la aceasta
sanctiune se considera, in primul rind, ca intentia legiuitorului a fost de a scoate din sfera
contraventionalului fapta detinatorului de teren agricol si, in al doilea rind, ca, in acest caz, nu
avem a face cu o sanctiune administrativ-contraventionala, ci cu o sanctiune specifica dreptului
mediului, dat fiind faptul ca este vorba de incalcarea unei obligatii legale dintr-un raport de drept
al mediului.
Tema 18 Răspunderea contravențională
18.1 Elementele răspunderii contravenționale
18.2 Tipurile de contravenții
18.3 Sancțiunea
18.1 Contraventionala este forma raspunderii juridice care consta in aplicarea de sanctiuni
persoanelor vinovate de incalcarea acelor dispozitii legale care prevad si sanctioneaza contraven-
tiile.
Elementul esential al acestei raspunderi este contraventia administrativa, care este definita de
Codul cu privire la contraventiile administrative, aprobat prin Legea din 29 martie 1985, ca o
fapta (actiune sau inactiune) ilicita, care atenteaza la personalitate, la drepturile si interesele
legitime ale persoanelor fizice si juridice, la proprietate, la ordinea de stat si la ordinea publica,
precum si alte fapte ilicite pentru care legislatia prevede raspundere administrativa (art. 9).
Deci obiectul contraventiei il constituie valorile (relatiile) sociale, drepturile sau interesele
legitime aparate prin norme de drept carora li se aduce atingere ori care sint puse in pericol de
fapta savirsita. Subiectul contraventiei poate fi orice persoana care, in conformitate cu cerintele
legii, este recunoscuta vinovata de comiterea contraventiei.
Remarcam ca legislatia Republicii Moldova, spre deosebire de cea a Rominiei, nu recunoaste
persoanele juridice ca subiect activ al contraventiei.
Totodata, art. 14 din CCA trateaza in mod special statutul persoanelor cu functii de raspundere,
ca subiecte ale contraventiilor administrative, stabilindu-le o raspundere mai dura in raport cu
cetatenii de rind.
Latura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare de consecinte
socialmente periculoase sau care ameninta valorile sociale.
Latura subiectiva tine de atitudinea psihica a contravenientului fata de fapta savirsita si
consecintele ei, care se exprima prin vinovatie.
Raspunderea contraventionala pentru incalcarea normelor privind protectia terenurilor se
caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
- aceasta forma de raspundere se aplica in caz de prezenta a componentelor contraventiei.
incalcarea care nu este cuprinsa in schema componentei nu este sanctionata;
- potrivit regulii generale, sint trase la raspundere contraventionala persoanele indiferent de
faptul in ce perioada de timp au comis contraventia: in orele de munca sau in afara acestora;
- sanctiunile contraventionale se aplica numai de catre responsabilii sau organele de stat indicate
expres in lege;
- raspunderea contraventionala se aplica intr-o ordine procesuala prevazuta de legislatie.
18.2 Contraventiile sint foarte diverse in general, dar si in cadrul raporturilor de dreptul
mediului. Dintre acestea unele se savirsesc in cadrul raporturilor juridice privind terenurile ce fac
parte din fondul funciar agricol.
Toate contraventiile de acest fel sint expres enumerate in art. 52 din CCA si pot fi clasificate in
mai multe grupe:
a) incalcari cu caracter economic: ocuparea nelegitima a terenurilor; incalcarea termenului de
reintoarcere a terenurilor ocupate temporar, neintoarcerea lor in starea de destinatie speciala;
abaterea samavolnica de la proiectele de organizare a teritoriului, de ameliorare si de alta natura.
b) incalcari cu caracter ecologic: poluarea terenurilor destinate agriculturii cu substante
chimice, cu deseuri radioactive, cu ape reziduale; nimicirea stratului fertil al solului, decoper-
tarea neselectiva; neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului, a altor procese care
inrautatesc starea solului, precum si neindeplinirea masurilor obligatorii pentru imbunatatirea
calitatii lui; amplasarea, constructia si darea in exploatare a obiectivelor care provoaca efecte de
poluare a solului;
c) incalcari de alta natura: constructia nelegitima, falsificarea informatiei privind starea si
folosirea terenurilor; distrugerea bornelor de hotar, incalcarea termenelor de examinare a
cererilor cetatenilor privind atribuirea terenurilor si tainuirea informatiilor despre fondul funciar
disponibil.
Dintre contraventiile enumerate mai sus cele mai frecvent comise sint:
a) ocuparea nelegitima a terenurilor
Ocupare neligitima a terenului inseamna acapararea lui in lipsa unui temei legal, cu incalcarea
regimului stabilit de atribuire a terenului in natura si fara obtinerea titlului de autentificare a
dreptului asupra pamintului.
Conform laturii obiective, ocuparea nelegitima a terenurilor este declarata atunci cind are loc
ingradirea si instalarea bornelor de hotar si cultivarea terenului.
Totodata, daca ocuparea este insotita de poluarea terenului, cauzarea daunei mediului, ea
constituie o contraventie nu numai funciara, ci si ecologica.
Conform laturii obiective, aceasta contraventie poate fi savirsita numai cu intentie.
in cazul ocuparii nelegitime a terenurilor, in afara de sanctiunea contraventionala se mai aplica
restitutia funciara — terenul ocupat nelegitim se restituie detinatorului legal fara compensarea
cheltuielilor suportate pe perioada ocuparii nelegitime.
Persoanele vinovate de ocuparea nelegitima a terenurilor sint obligate, cu forte proprii, sa aduca
terenul in stare buna pentru exploatare, sa restabileasca bornele de hotar, sa demoleze cons-
tructiile ilegale. in caz contrar, restabilirea drepturilor incalcate se efectueaza in mod fortat din
contul contravenientului, cu incasarea de la acesta a tuturor cheltuielilor;
b) poluarea terenurilor, inclusiv cu substante chimice si radioactive, cu deseuri industriale,
ape reziduale etc.
Poluarea apare, de regula, ca rezultat al neglijentei persoanelor vinovate sau al intentiei indirecte,
dictate de goana dupa profitul obtinut prin cultivarea terenurilor prin mijloace si metode cu efect
poluator.
Toate terenurile poluate sint contraindicate pentru a fi folosite conform destinatiei, dar deosebit
de daunatoare este exploatarea acestor terenuri in scopuri agricole.
in doctrina, prin poluarea terenurilor se subintelege "actiunea sau inactiunea ilegala care atrage
dupa sine modificarea permanenta sau temporara a calitatilor biologice si fizico-chimice ale
suprafetei terestre care, permanent sau temporar, nu mai poate fi folosita conform destinatiei".
in caz de poluare a terenurilor, in afara de aplicarea sanctiunilor contraventionale, persoanele
vinovate sint obligate a restabili, prin lucrari de ameliorare, calitatea terenului, din cont propriu.
in caz de poluare a terenului ca rezultat al activitatii economice, persoanele pot fi total sau partial
scutite de obligatiunea de a restitui paguba, cu conditia indeplinirii la timp a masurilor de
restabilire a terenurilor degradate;
c) nimicirea stratului fertil al solului, decopertarea neselectiva
Subiectele acestei contraventii pot fi nu numai detinatorii de teren, cu titlu de proprietate,
posesiune sau beneficiere funciara, dar si alte persoane, care, intentionat sau din imprudenta,
nimicesc stratul fertil al solului. Conform laturii obiective aceasta contraventie este comisa
numai prin actiune;
d) neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului, a altor procese ce inrautatesc
starea lui
Una dintre obligatiile detinatorilor de terenuri este de a lua masuri de prevenire si combatere a
eroziunilor, a alunecarilor de teren, a salinizarii sau inmlastinirii secundare (art. 29 Cod funciar).
Neindeplinirea acestei obligatii se califica drept contraventie. Prin urmare, ea este comisa numai
prin inactiune.

18.3 Este de remarcat ca pentru comiterea tuturor contraventiilor cuprinse in art. 52 CCA
legiuitorul a stabilit numai o singura sanctiune — amenda —, a carei marime este estimata in
salarii minime. Din acest punct de vedere, amenda nu poate fi privita si ca o masura de
compensare. Suma amenzii poate depasi marimea daunei cauzate, si invers — poate fi mai mica
decit prejudiciul produs. Amenda, ca sanctiune, poate fi aplicata si in lipsa daunei, iar incasarea
ei nu absolva persoana vinovata de obligatia de a recupera aceasta dauna.
Cuantumul amenzii este cuprins intre 1 si 15 salarii minime pentru cetateni si intre 1 si 25 —
pentru persoanele cu functie de raspundere.
Analiza contraventiilor funciare si a consecintelor lor conduce la concluzia ca caracterul frecvent
al acestor incalcari extrem de daunatoare nu numai pentru calitatea si productivitatea terenurilor
agricole, dar si pentru intreg mediul ambiant, este favorizat de "blindetea" sanctiunilor —
amenzile minime si maxime.
Constatarea contraventiilor in domeniul protectiei terenurilor din fondul funciar agricol este
reglementata de art. 241-243 CCA si se face de catre inspectorii de stat pentru ecologie.
Dupa ce agentul constatator, competent a luat cunostinta, pe orice cale, de incalcarea normelor
privind protectia terenurilor, el este in drept sa actioneze potrivit legii, trecind la constatarea
contraventiei.
Prima constatare priveste calificarea faptei ilicite, daca intr-adevar este vorba de o contraventie
sau ea este o infractiune.
Daca, in baza celor observate personal, a relatarilor autorului faptei, ale victimei, ale martorilor,
ale altor persoane si a altor probe, el constata ca a avut loc o contraventie, trebuie sa identifice
contravenientul.
Se impune stabilirea circumstantelor in care s-a savirsit contraventia, daca s-au produs pagube
patrimoniale, daca exista bunuri supuse confiscarii etc.
Toate datele se materializeaza intr-un proces-verbal intocmit in doua exemplare de agentul
constatator (in prezenta sau in lipsa contravenientului). Prin acest proces-verbal se individua-
lizeaza contraventia si contravenientul. Acest document se semneaza pe fiecare pagina de catre
agentul constatator si — daca este cazul — de catre contravenient. Pentru ca procesul
verbal sa fie valabil incheiat (sa nu fie lovit de nulitate), trebuie sa raspunda urmatoarelor
conditii minime: sa nu omita consemnarea numelui si prenumelui contravenientului, fapta
savirsita, data comiterii contraventiei, semnatura agentului constatator. Aplicarea sanctiunilor
contraventionale pentru faptele ilicite, savirsite in domeniul protectiei terenurilor, constituie cea
de-a doua faza a procedurii de raspundere contraventionala in acest domeniu.
Potrivit art. 209 si 226 CCA, examinarea cazurilor cu privire la contraventiile prevazute de art.
52 din aceeasi Lege tine de competenta organelor juridice si a organelor de protectie a mediului.
Astfel, judecatoriile examineaza si aplica sanctiunile corespunzatoare in cazul comiterii
urmatoarelor contraventii: ocuparea nelegitima a terenurilor; constructia nelegitima; incalcarea
termenului de reintoarcere a terenurilor temporar ocupate; amplasarea, constructia si darea in
exploatare a obiectivelor ce provoaca efecte de poluare a solului; incalcarea termenelor de
examinare a cererilor cetatenilor privind atribuirea terenurilor; abaterea samavolnica de la
proiectele de organizare a teritoriului, de ameliorare si de alta natura: distrugerea bornelor de
hotar.
Celelalte cazuri cu privire la contraventii sint examinate si sanctionate, in numele organelor
pentru mediu, de catre inspectorul principal de stat pentru ecologie si loctiitorii lui (art. 226
CCA).
Dupa examinarea cazului (cu respectarea prevederilor art. 262, 267 CCA) instanta de judecata
sau persoana cu functie de raspundere pronunta decizia.prin care se aplica sanctiunea con-
traventionala sau se claseaza cazul.
Decizia instantei de judecata privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi atacata cu apel
in instanta ierarhic superioara de catre contravenient, procuror sau partea vatamata.
Decizia persoanei cu functie de raspundere asupra cazului cu privire la contraventie de asemenea
poate fi atacata de catre contravenient sau partea vatamata, depunind o plingere la instanta de
judecata a carei hotarire este definitiva.
Sanctiunea contraventionala — amenda — se executa in doua feluri: de catre contravenient
benevol, din proprie initiativa, sau silit de catre organ