STAREA PREZENTĂ

Cuprinde: examenul general, datele antropometrice, examenul segmentelor,

examenul pe aparate şi sisteme şi examenul cavităţilor.

Condiţii de examinare:
- temperatura camerei de 22-24°C,
- masă specială pentru examinat sugarii şi copiii mici,
- mâinile examinatorului - dezinfectate şi încălzite,
- copilul, complet dezbrăcat, va fi aşezat pe masă în decubit dorsal, cu capul la stânga
examinatorului;
- copilul va fi acoperit cu un scutec, parţial, pe câte o jumătate de corp, în tot timpul
examinării.
Examenul fizic este precedat de termometrizare, cântărire şi măsurarea taliei.

A. EXAMENUL GENERAL

 Starea generală:
- se apreciază privind faciesul şi urmărind comportamentul copilului:
- stare generala buna – copil vioi, atent la ceea ce se petrece în jur, apucă obiectele şi
se joacă cu ele.
- stare generala modificată - evaluarea functiilor vitale (frecventa cardiaca, frecventa
respiratorie, tensiunea arteriala) pentru a institui planul terapeutic de urgenta.

 Examenul tegumentelor şi mucoaselor vizibile:

Aspectul:
 culoarea ( alb-roz, palide, cenuşii, teroase, cianotice, icterice);
 catifelate sau aspre;
 umiditatea sau uscăciunea lor;
 pigmentările anormale;
 descuamaţii şi depozite;
 leziuni dermatologice sau tulburări trofice (erupţii, eriteme, escare, elemente
piodermice sau alergice, nevi, hemangioame, etc.), descriindu-se caracterul lor morfologic şi
localizarea;
 manifestări hemoragice: echimoze, picheteuri, peteşii, hematoame etc, cu
localizarea şi răspândirea lor;

1 1
2
  circulaţia venoasă colaterală superficială;
 prezenţa unor edeme generalizate sau localizate cu predilecţie în unele regiuni,
cu descrierea caracterului şi sediului lor;
 cicatrici postoperatorii sau accidentale, cu caracterul lor normal, cheloid,
retractil etc., localizarea şi întinderea lor;
 elasticitatea tegumentelor, ce se apreciază prin pensarea lor la nivelul
abdomenului, observându-se apoi revenirea pliului format, imediat în mod normal sau lent în stările
de deshidratare.
Examenul mucoaselor :
- inspecţia conjunctivelor prin coborârea pleoapelor inferioare:
- modificări ale culorii: palidă, roşie congestivă, icterică
- secreţii patologice: seroase, purulente.

 Examenul clinic al stării de nutriţie (starea ţesutului celular subcutanat)

Inspecţie:
- aprecierea grosimii membrelor,
- fosete şi pliuri la nivelul articulaţiilor,
- prezenţa pliurilor adductorilor pe faţa internă a coapselor.
Palpare:
- grosimea pliului la nivelul toracelui (parasternal, deasupra glandei mamare – 1 cm)
- grosimea pliului la nivelul abdomenului (paraombilical: 1,5 – 2 cm)
- turgorul (senzaţia de consistenţă fermă pe care o percepem la formarea unui pliu pe
faţa externă a coapsei).

 Examenul sistemului limfo-ganglionar :

- localizarea, mărimea, consistenţa, mobilitatea ganglionilor faţă de planurile
adiacente, sensibilitatea şi modificarea tegumentelor supraiacente.
- in mod normal, ganglionii au mărimea unor boabe de orez
- la sugarii eutrofici, de multe ori nu se pot palpa din cauza dezvoltării ţesutului celular
subcutanat.

 Examenul ţesutului muscular :

Troficitatea musculara - inspecţie: simetrie în dezvoltarea maselor musculare, a
grosimii membrelor.
Tonusul muscular - rezistenţa întâmpinată la mişcările pasive la nivelul diverselor
segmente ale membrelor.
- hipertonie fiziologică la nou-născut La două luni se instalează

1 2
 - normotonia musculară – la 2 luni

 Examenul sistemului osteo-articular :

- inspecţia mişcărilor active ale copilului,
- palparea oaselor lungi,
- mişcările pasive.
Se va nota aspectul, sensibilitatea, mobilitatea, mişcările active şi pasive ale
articulaţiilor precum şi aspectul tegumentelor supraiacente.
NB: examinarea articulaţiilor coxo-femurale la nou-nascut pentru diagnosticul
displaziilor.

B. DATELE ANTROPOMETRICE
1
21. GREUTATEA (G)
3
4Greutatea la naștere: Gn= 2500 – 4000g cu o valoare medie de 3000g
5Se determină în același moment al zilei, la 2 ore după ultimul prânz.
6
7Creșterea în greutate în perioada de sugar și copil:
80 – 4 luni: 750g/lună
95 – 8 luni: 500g/lună
109 – 12 luni: 250g/lună
11La 4 luni își dublează Gn.
12La 1 an își triplează Gn
13
14G la 1 an = 9kg
15
161 – 2 ani: 250g/lună
17
18După vârsta de 2 ani, până la 12 ani:
19G = 2 x V + 9 kg
20V – vârsta în ani
21
222. TALIA (T)
23
24Reprezintă distanța de la vertex la plante.
25Se măsoară cu pediometrul în perioada de sugar și cu antropometrul după vârsta de 1 an.
26
27Talia la naștere: Tn = 48 – 55cm cu o valoare medie de 50cm.
28
29Creșterea în talie în perioada de sugar și copil:
300 – 3 luni: 3cm/lună
314 – 6 luni: 2cm/lună
327 – 12 luni: 1cm/lună

1 3
2
 1
2Sau
3
4I lună: 4cm
5II a lună: 3cm
6III a lună: 3cm
7IV a lună: 2cm
8V – XII a lună: 1cm/lună
9
10T la 1 an = 70 -72cm
111 – 2 ani: 1cm/lună
12T la 2 ani = 80 – 82cm
13
14După vârsta de 2 ani, până la 12 ani:
15T = 5 x V + 80cm
16V – vârsta în ani
17
183. PERIMETRUL CRANIAN (PC)
19
20Se măsoară cu banda metrică, unind protuberanța occipitală externă cu glabela.
21La naștere, PCn = 34,5 – 35cm
22La 1 an: PC = 45cm
23
24PC = T/2 + 10 (± 2cm)
25
264. PERIMETRUL TORACIC (PT): superior, mijlociu, inferior
27
28În practică se măsoară PT mijlociu cu banda metrică, trecând pe la nivelul mameloanelor.
29La naștere (PTn) este cu ~ 1cm mai mic decât PC. Egalează PC către vârsta de 1 an, iar ulterior îl
30depășește cu atâția cm cât este vârsta în ani a copilului.
31
325. PERIMETRUL ABDOMINAL
33
34Se măsoară cu banda metrică: copilul în decubit dorsal, se trece pe la nivelul ombilicului.
35Valoarea sa variază cu starea de nutriție.
36
376. INDICELE PONDERAL (IP):
38
39Se calculează în perioada 0 – 2 ani pentru a aprecia starea de nutriție a copilului.
40După vârsta de 2 ani se poate calcula Indicele de masă corporală (Body Mass Index – BMI).
41
42IP = G actuală / G ideală a unui sugar de aceeași vârstă
43
44Valori:
450,90 – 1,10 Eutrofic
46> 1,10 Paratrofic
47< 0,90 Distrofic
480,89 – 0,76 Malnutriție Protein – Calorică grad I (MPC grad I)
490,75 – 0,61 Malnutriție Protein – Calorică grad II (MPC grad II)
50< 0,60 Malnutriție Protein – Calorică grad III (MPC grad III)
1 4
1Exemplu: sugar în vârstă de 8 luni cu G = 6000g
2G ideală a unui sugar de 8 luni = Gn (3000g) + 4 x 750 + 4 x 500 = 8000g
3IP = 6000/8000 = 0,75 MPC grad II

C. EXAMENUL SEGMENTELOR
1. Capul
 Neurocraniul - se examinează: forma, fontanelele, suturile, consistenţa oaselor,
aspectul şi modul de implantare al părului şi urechilor.
 Fontanela anterioară sau bregmatiă :
- delimitată de oasele frontale şi parietale (formă rombică);
- la naştere 3/4 cm.
- se închide la un an şi sase luni.
 Fontanela posterioară sau lambdoidă :
delimitată de parietale şi occipital (formă triunghiulară),
de obicei este închisă la naştere;
uneori este deschisă (0,7-0,8 cm) şi se închide până la două luni.
 Deformările craniului apar prin turtire sau proliferare de ţesut osteoid în
rahitism (bose). Turtirile craniului (plagiocefalia) pot fi simetrice, în regiunea occipitală, sau
asimetrice, în regiunea parieto-occipitală, cu proeminenţa bosei frontale de partea respectiv - craniu
oblic ovalar.
Craniotabesul - consistenţa pergamentoasă a oaselor craniene - apare în rahitism datorită
unei insuficiente mineralizări; se pune în evidenţă prin palparea occi-pitalului şi parietalelor.
 Viscerocraniul - se examinează forma şi aspectul ochilor, nasului, gurii şi
urechilor.

2. Gâtul este scurt, cilindric şi mobil la sugar

3. Toracele
- formă cilindrică la nastere: coaste orizontale, diametrul antero – posterior = diametrul
transversal
- forma de trapez după şase luni: coastele se oblicizează, creşte diametrul transversal.
Deformări toracice in rahitism: torace în carenă (stern proeminent), torace evazat la baze,
stern înfundat (în pâlnie), mătănii costale (îngroşări ca nişte mărgele la nivelul articulaţiilor condro-
costale), prezenţa şanţului lui Harrisson (şanţ oblic de sus în jos şi în afară, submamelonar) datorat
tracţiunii exercitate în timpul respiraţiei de inserţiile diafragmului pe peretele costal insuficient
mineralizat.
4. Coloana vertebrală
o la naştere - rectilinie;
1 5
2
 o la trei luni - lordoza cervicală (sugarul ţine singur capul);
o la şase luni - cifoza dorsală (stă în şezut),
o la un an - lordoza lombară (merge).
5. Abdomenul
- sugarul în decubitus dorsal - abdomenul trebuie să fie la acelaşi nivel cu toracele, atât
anterior cât şi lateral.
- la inspecţia regiunii ombilicale se va observa: poziţia ombilicului, aspectul plăgii
ombilicale, eventual secreţii ombilicale, prezenţa granulomului sau a herniei ombilicale.
6. Membrele
- se examinează în extensie
- se observă eventualele malformaţii ale membrelor: amielie, focomielie, sindactilie,
polidactilie, picior var ecquin etc.
- normal discrete curburi tibiale (aspectul de paranteză) - dezvoltare mai lenta a
condililor interni faţă de cei externi.
În rahitism:
- curburi pronunţate ale tibiilor ± femurului ca genu varum (formă de () ) sau genu
valgum (forma de X).
- bratari rahitice

1 6