„Scopul principal al şcolii este acela de a forma elevi cu o cultură comunicaţională care

să faciliteze transferul de la comunicarea în spaţiul şcolar la comunicarea în societate.

Demersul didactic trebuie să urmărească dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor
prin acte de limbaj, dar şi a competenţelor specifice de ascultare/receptare a unui mesaj, de
exprimare şi participare la un dialog.” (Matei, S.)

Scopul general al programului prezentat în cele ce urmează este de a familiariza elevii

cu conceptul de abilități de comunicare, cu nevoia de îmbunătățire constantă a acestora și în
același timp de a contribui în mod direct la dezvoltarea lor, prin crearea de oportunități de
învățare.

Programul se adresează elevilor din clasele a IX-a, incluzând un număr de 5 sesiuni,

derulate săptămânal. Complexitatea activităților poate fi adaptată la specificul clasei și la
nevoile elevilor ce o compun. Fiecare sesiune este gândită cu o durată de 50 de minute, pentru
a putea fi desfășurată în cadrul unei ore de curs. În cadrul sesiunilor vor fi abordate următoarele
tematici:
 Dezvoltarea abilităților de prezentare a propriei persoane
 Transmiterea și receptarea mesajelor în cadrul comunicării
 Exprimarea emoțiilor în cadrul comunicării
 Comunicare verbală versus nonverbală
 Dezvoltarea cunoștințelor despre discursul în public

Sesiunea 1 – Dezvoltarea abilităților de prezentare a propriei persoane

Activitate principală: Posterul personal

Materiale necesare: carton A3 sau A4, foi albe, foi colorate, reviste vechi, creioane colorate,
markere, lipici, foarfece, etc.

Descriere: Fiecare elev va primi un carton alb și sarcina de a crea un poster de prezentare a
propriei persoane. Pot fi incluse în el acele elemente pe care le consideră reprezentative pentru
propria persoană și pe care dorește să le împărtășească și cu ceilalți. Totodată, modul de
prezentare vizuală a acestora (scris, desen, decupaj, etc.) poate sa fie decis de fiecare elev în
parte.
La final, fiecare elev se va prezenta pe sine, într-un timp limitat (de exemplu timpul necesar
unui chibrit pentru a arde), prin intermediul posterului creat.

Dezbateri finale: Se discută cum a fost procesul de crearea posterului, dacă au întâmpinat
dificultăți în a decide care este mesajul pe care doresc să îl transmită prin intermediul acestuia,
dacă au existat dificultăți în timpul prezentării verbale, dacă a existat presiune din cauza
timpului limitat sau datorată prezentărilor anterioare.

În urma acestor dezbateri se pot creiona difcultățile și provocările întâmpinate de elevi,

aceste informații fiind folositoare în a crea viitoare activități care să corespundă nevoilor
identificate.

Sesiunea 2 – Transmiterea și receptarea mesajelor în cadrul comunicării

Activitate principală: Origami și comunicarea

Materiale necesare: foi A4

Descriere: Se oferă fiecărui elev câte o foaie și li se explică sarcina, și anume, crearea unei
forme din hârtie, folosind tehnica origami, și urmărind cu atenție instrucțiunile oferite.

Se explică fiecare pas ce trebui făcut pentru a crea forma, cerându-le elevilor să execute
instrucțiunile cu ochii închiși și fără a pune întrebări.

Instrucțiunile vor fi următoarele: 1. Să împăture hârtia primită în două. 2. Să rupă colțul

din partea dreaptă, sus a foii. 3. Să împăture din nou hârtia în două. 4. Să rupă colțul din stânga
sus. 5. Să împăture din nou hârtia în două. 6. Să rupă colțul din partea stângă, jos.

După crearea formelor se va cere elevilor să compare foile de hârtie. Deși instrucțiunile au
fost aceleași, forma finală va fi diferită.

Dezbateri finale: Se discută posibilele cauze pentru care rezultatul final este atât de diferit în
cazul fiecărui elev. Se discută de ce ar fi fost la fel sau asemănătoare formele în cazul realizării
acestora cu ochii deschiși.

Se transferă concluzia în planul comunicării și se subliniază câteva aspecte teoretice

importante legate de aceasta, și anume: comunicarea este un proces complex, în cadrul căruia
fiecare dintre noi interpretam informația primită, prin urmare, pentru o comunicare eficientă
este important și necesar să punem întrebări și să confirmăm mesajul înțeles de noi pentru a ne
asigura de corectitudinea mesajului receptat.

Sesiunea 3 – Exprimarea emoțiilor în cadrul comunicării

Activitate principală: Ghicește emoția

Materiale necesare: cartonașe pe care să fie notate emoții

Descriere: Se vor împărți elevii în două echipe, folosind o metodă aleatorie. Într-un bol sau
recipient, se vor pune cartonașele conținând fiecare o emoție notată (complexitatea acestora
trebuie să fie în concordanță cu vârsta elevilor). Pe rând, câte un membru al fiecărei echipe,
extrage un cartonaș, fără a-l arăta coechipierilor. Sarcina este de a mima emoția respectivă în
așa fel încât echipa sa să ghicească. Se poate transforma exercițiul într-o competiție, având însă
grijă ca focusul să nu fie pe competiție, ci pe scopul urmărit, și anume înțelegerea modului în
care comunicarea este încărcată de emoții exprimate, conștient sau la nivel inconștient.

Dezbateri finale: Se discută despe rolul emoțiilor în procesul comunicării și despre modul în
care acestea alterează sau susțin mesajul transmis.

Se pot adresa anumite întrebări care să conducă discuția în direcția dorită, cum ar fi:
„Ce emoții transmite în acest moment mimica feței vorbitorului?”, „Cum transmitem emoțiile
în comunicarea cu alte persoane?”, „Emoțiile ne ajută sau ne încurcă în comunicare?”, etc.

Sesiunea 4 – Comunicarea verbală versus nonverbală

Activitate principală: Filmul mut

Materiale necesare: -

Descriere: Se vor împărți elevii în două grupe, o grupă reprezentând regizorii și alta actorii,
iar ulterior se vor schimba rolurile. Regizorii vor avea sarcina de a scrie o scenă dintr-un film
(real sau inventat), respectând câteva reguli privind scenele prezentate:

1. Filmul mut spune o poveste fără cuvinte. Este important ca prima scenă să prezinte un
personaj ce face o sarcină evidentă, de exemplu curăță casa sau vâslește într-o barcă.
 2. Această scenă inițială este întreruptă în momentul în care un al doilea personaj (sau mai
multe personaje) intră în scenă. Apariția aceasta are un impact mare. Personajele noi
pot fi animale, copiii, etc.
3. O agitație fizică se produce.
4. Problema este soluționată.

După finalizarea scenariului, grupul de actori va avea sarcina de a „juca” filmul mut.

Dezbateri: Exercițiul se va finaliza cu o discuție despre comunicarea verbală și comunicarea

nonverbală. Se vor pune întrebări care să conducă discuția înspre aceste tipuri de comunicare,
și înspre metode ale comunicării non-verbale. Întrebări potențiale: “Ce tip de comunicare s-a
folosit în scenariile scrise?”, „Ce metode de comunicare nonverbală folosim?”, „Este
comunicarea verbală mai eficientă decât comunicarea nonverbala?” etc.

Sesiunea 5 - Dezvoltarea cunoștințelor despre prezentarea unui discurs în public

Activitate principală: Testul de memorie

Materiale necesare: listă de cuvinte

Descriere: Elevii vor fi anunțați că următorul exercițiu este pentru a le testa memoria. În sensul
acesta se va citi o listă de cuvinte, iar sarcina lor va fi de a reține cât mai multe dintre acestea,
fără a putea să își noteze vreunul din ele. La final va urma testarea, moment în care elevii vor
reproduce cât mai multe dintre cuvintele auzite.

Se citește o listă de cuvinte, rar, și făcând pauze între fiecare cuvânt. Lista de cuvinte poate
fi aceasta: Vis, Somn, Noapte, Saltea, Cearceaf, Obosit, Noapte, Lalea, Insomnie, Pătură,
Noapte, Alarmă, Moțăit, Sforăit, Pernă.

Se observă că unul dintre cuvinte, „noapte”, se repetă de trei ori.

După ce se citește lista se încearcă distragerea atenției elevilor prin discuții despre orice
altceva, timp de un minut. Apoi se cere fiecărui elev să scoată o foaie de hârtie și să noteze cât
mai multe cuvinte din cele care au fost citite.

Dezbatere : Discuția finală se va baza pe patru principii ale memoriei:

1. Se va cere participanților să ridice mâna dacă își amintesc primul și ultimul cuvânt. Se
va explica faptul că oamenii își amintesc ușor primul și ultimul lucru pe care îl aud într-
 o serie. Acest lucru se va corela cu discursul și va fi explicată importanța unui început
energic și a unei secțiuni de concluzii în orice prezentare.
2. Surpriza – Se va întreba câți dintre elevi și-au amintit cuvântul „lalea”. Se va sublinia
faptul că majoritatea persoanelor tind să își amintească lucrurile diferite sau neașteptate.
Acest lucru va fi corelat cu ideea că o prezentare va fi ținută minte pentru o perioadă
mai lungă dacă include elemente de noutate, șocante sau netradiționale.
3. Repetarea – Se va observa că cei mai mulți elevi au reținut și au notat cuvântul
„noapte”, și aceasta datorită faptului că a fost repetat de trei ori. Se va sublinia
importanța reluării punctelor cheie dintr-o prezentare în mai multe momente ale
acesteia, pentru ca audiența să rețină elementele importante.
4. Memoria falsă – Se va cere elevilor să ridice mâna dacă își amintesc cuvântul pat. Se
va menționa că acesta nu a fost inclus în listă, deși unii au indicat că și-l amintesc. Se
va explica modul în care, creierul uman umple golurile rezultate în urma a ceea ce vede,
aude și citește, uneori presupunând sau deducând lucruri care nu au fost prezentate.
Adaptând această informație la problematica unui discurs se poate concluziona că este
necesar ca prin ceea ce se prezintă să fie acoperite tate fațetele temei discursului, în așa
fel încât să nu existe loc de deduceri și presupuneri în mintea auditoriului.

Concluzie:

Consider că aceste activităţi vor contribui la dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale

elevilor, stimulând creativitatea lor, şansa de-a învăţa unii de la alţii, de a-şi exprima
sentimentele într-o manieră constructivă, de a se prezenta, de-a exprima opinii personale, de-a
alege, de-a lua decizii, de-a comunica cu ceilalţi. Abilitățile însușite se vor exersa în situațiile
concrete apărute în cadrul orelor, sau în situațile care intervin în interacțiunea dintre elevi.
Bibliografie:

Matei, S., Dezvoltarea abilităților de comunicare ale elevilor din ciclul primar. Managementul
conținutului opționalului „arta comunicării”, articol publicat în Romanian Journal of
Education, Vol.2.

Okoronkwo, S., (2011). Efective Communication with Children and Youth. AuthorHouse, UK.

Surse electronice:

https://www. trainingcoursematerial.com/ free-games-activities/ communication-skills-

activities
https://www.thoughtco.com/ nonverbal-communication- activities-1857230
https:// positivepsychologyprogram.com/ communication-activities- adults-students/