Ghidul investitorului in actiuni

Detinatorii de resurse financiare traiesc in permanenta dilema unei alegeri strategice: ce atitudine sa adopte
atunci cand isi plaseaza disponibilitatile. Sa fie una pasiva prin care sa tinteasca siguranta, riscuri
minimizate si randamente care in general "se bat" cu inflatia? Sau sa prefere o atitudine activa prin care sa
tinteasca randamente superioare, asumandu-si riscuri mai mari?

Dintre cei care aleg varianta activa majoritatea se indreapta spre piata actiunilor. Legand evolutia propriei
situatii financiare de modul in care vor evolua diversele companii selectate, investitorul devine parte a unei
lumi speciale: lumea investitorilor la bursa.

Principii investitionale
Investitia in actiuni este o investitie ce are ca scop obtinerea de profit. Ea nu este o investitie garantata, ci
reprezinta o optiune a investitorului, care incearca pe aceasta cale sa fructifice mai bine resursele financiare
disponibile. Intotdeauna, pe o piata finaciara normala riscul asociat unei rentabilitati mai mari este la randul
sau mai mare. Din acest punct de vedere, investitorul in actiuni trebuie sa cunoasca faptul ca profitul
asteptat in urma unei investitii in actiuni nu apare totdeauna imediat si depinde de o multitudine de factori
dintre care cel mai important este succesul viitor al societatii in ale carei actiuni investeste.

Intrucat riscurile asociate investitie in actiuni sunt semnificativ mai mari decat, de exemplu, al investitiilor in
instrumente monetare este necesar ca alegerea titlurilor ce vor fi cumparate sa fie facuta in urma unei
analize detaliata si care sa ia in considerare factorii ce pot determina evolutii pozitive ale cursului de
tranzactionare. Este bine cunoscut ca doua sunt principalele surse de castiguri pentru detinatorii de actiuni:
dividendele acordate de catre emitent si castigurile din cresterea cursului de tranzactionare. Pe piata de
capital romaneasca exista, inca, incertitudine privind politica de dividend a emitentilor (cu cateva exceptii),
precum si mult eclectism in ceea ce priveste modalitatea de plata, lucruri ce impun ca micul investitor sa ia
in considerare la momentul investitiei in actiuni nu doar castigul din dividende -ce este partial impredictibil- ci
si posibilitatea obtinerii de castig din diferenta de curs intre momentul cumpararii si cel al vanzarii.

Fiecare investitor va trebui sa isi stabileasca de la bun inceput obiectivele pe care le urmareste: ce asteptare
de randament are, ce sume este dispus sa investeasca si poate cel mai important ce orizont de timp aloca
investitie. Este arhicunoscut folclorul care "pluteste" in jurul pietei bursiere. Se abunda in exemple radicale
privind averile castigate sau pierdute pe bursa. Un investitor realist ar trebui sa isi seteze o asteptare de
crestere anuala a portofoliului de actiuni care sa nu depaseasca dublul dobanzii bancare. Evident ca in
numeroase situatii realitatea depaseste tinta initiala, insa asteptarile prea optimiste pot determina un
comportament prea riscant sau o doza prea mare de lacomie. Evident ca investitorul va trebuie sa isi seteze
si o limita acceptabila de pierdere raportata la suma initiala.

Este mai mult decat recomandabil ca sumele investite sa provina din bani dispensabili. Este contraindicat sa
se investeasca bani obtinuti prin finantare bancara sau personala. Poate ca cel mai sanatos dicton, din
acest punct de vedere este urmatorul: "Investeste atat cat iti poti permite sa pierzi".

De cea mai mare insemnatate pentru reusita investitiei in actiuni este stabilirea unei perioade de timp
suficienta pentru fructificarea investitiei. Se recomanda un interval de minim sase luni pe care investitorul sa
il poata aloca resurselor financiare mobilizate spre piata bursiera, recomandarea generala fiind ca acest
interval sa fie de peste un an.

O alta variabila importanta a reusitei fiecarui investitor este descifrarea corecta a profilul de risc propriu.
Profilul de risc incearca sa identifice modul in care fiecare individ intelege riscul Discutia cu un broker poate
elucida tipul fiecarui investitor, iar experienta primului an de activitate este clarificatoare in acest sens. In
general reusesc cei care isi seteaza investitiile cat mai aproape de zona proprie de confort. Apetitul redus
sau ridicat fata de risc va influenta, in decursul timpului, atat activitatea investitionala cat mai ales
randamentele obtinute, hotarator fiind modul in care selectia actiunilor pe care se mizeaza este in
consonanta cu propiul profil de risc.

Selectia portofoliului
Consideram patru ca fiind principalele criterii ce trebuie avute in vedere, la constituirea unui portofoliu, prin
prisma obtinerii in timp a unui profit din diferenta de curs, si anume: situatia financiara a emitentului,
lichiditatea bursiera a companiei, structura actionariatului societatii si nu in ultimul rand pozitia societatii in
cadrul sectorului economic

A. Situatia financiara a societatii este principalul criteriu in alegerea unor actiuni pentru a face parte dintr-un
portofoliu. O situatie financiara solida este cea mai buna garantie ca acele actiuni nu vor disparea din atentia
investitorilor. Analiza situatiei financiare este un proces complex pe care, in general, il realizeaza personal
specializat (analisti financiari). Finalitatea lui consta in aflarea unor indicatori sintetici ce pot exprima, in
putine informatii, situatia financiara a emitentului. Specific pietei actiunilor este ca acesti indicatori sunt
exprimati, generic la cursul de tranzactionare. Astfel se fac referiri foarte des la indicatori precum: activul net
pe actiune raportat la cursul din piata, profitul net pe actiune raportat la cursul din piata, datoriile societatii
raportate la activul net, rezultatul net raportat la cifra de afaceri. Raportarea unor indicatori la cursul actiunii
din piata trebuie facuta pentru a determina gradul in care piata evalueaza sau subevalueaza respectivele
actiuni (de ex. intre doua actiuni care au cursuri identice voi alege acea actiune ce are profitul net pe actiune
raportat la curs, mai mare).

B. Lichiditatea bursiera se refera la volumul de tranzactionare pe care compania il realizeaza pe piata

bursiera. Cu cat acesta este mai mare cu atat mai redus este riscul unei deprecieri semnificative a valorii
pachetului de actiuni la momentul vanzarii. Actiunile cu lichiditate redusa nu ofera certitudinea obtinerii
pentru toate actiunile a celui mai bun pret din piata.

C. Structura actionariatului este importanta prin prisma faptului ca doar o structura a actionariatului ce
permite modificari semnificative, in viitor, este permisiva pentru evolutii atractive ale cursului de
tranzactionare. De ex. existenta unui actionar majoritar ce detine peste 80% din actiunile emitentului face
putin probabila aparitia altor cumparatori importanti ce ar determina prin "presiunea" la cumparare, cresteri
ale cursului. Legislatia in vigoare prevede anumite obligatii, in cazul in care un actionar ajunge sa
depaseasca pozitia de control in societate (33% din drepturile de vot) acesta trebuie sa lanseze o oferta de
cumparare a tuturor actiunilor din piata

D. Pozitia societatii in cadrul sectorului economic in care isi desfasoara activitatea, este un criteriu in
alegerea unei actiuni sau alteia pentru a face parte din portofoliu, prin prisma faptului ca intotdeauna o
societate ce este lider in domeniul sau de activitate are sanse sporite de a fi intotdeauna in atentia
investitorilor (lichiditate crescuta), de a fi caracterizata de sanse crescute de a se mentine pe o durata lunga
de timp profitabila (posibilitatea acordarii de dividend) cat si de a fi o tinta preferata a marilor investitori - gen
fonduri de investitii - (posibilitatea unor evolutii favorabile ale cursurilor de tranzactionare).

Cum se investeste
Primul lucru pe care o persoana dornica de a investi in actiuni trebuie sa-l decida este suma pe care o aloca
pentru achizitia unor astfel de active. Daca posibilitatile financiare sunt restranse si investitorul nu isi permite
sa dispuna de suma minima (in opinia noastra 3.000 RON pentru varianta in care se transmit ordinele numai
prin internet) este recomandabil ca atentia acestuia sa se indrepte spre organismele de plasament colectiv
specializate in investitii bursiere. Acest lucru se impune din ratiuni tinand de costurile financiare si de timp
alocate investitiei, raportat la beneficiile limitate.

In situatia in care suma dorita a fi investita este mai mare, este indicat ca respectiva persoana sa isi indrepte
atentia spre o Societate de Servicii de Investitii Financiare (SSIF). Prin natura lor intermediarii din piata de
capital pot oferi servicii tuturor persoanelor dornice de a investi, cunostiintele privind piata de capital
neconstituind o restrictie in stabilirea unei relatii cu o SSIF. Totusi este probabil ca o persoana ale carei
cunostinte privind piata de capital sunt minore sa aiba nevoie de o asistenta mai intensa in procesul
investitional. Ca atare este recomandat pentru clientii a caror experienta, legata de piata de capital, este
inca redusa, sa apeleze la consultanta si sugestiile unui broker - angajatul SSIF ce tine legatura cu clientul.
Costul unui astfel de serviciu este uneori minor comparativ cu riscurile care pot fi evitate.

Alegerea unei Societati de Servicii de Investitii Financiare se poate face dupa multe criterii: reputatie, capital
social, locul in clasamentele bursiere, etc. Trebuie tinut cont, insa, de caracterul personalizat al relatiei dintre
investitor si agentul sau. Din acest punct de vedere consideram ca primordial in alegerea unei SSIF este
calitatea si profesionalismul personalului acesteia, fiind nevoie, evident, si de o minima investigatie privind
solvabilitatea si reputatia respectivei societati.

Pentru a putea cumpara actiuni listate pe piata de capital este absolut necesar incheierea unui contract de
intermediere de valori mobiliare si completarea celorlalte documente specifice. SSIF trebuie sa dea dovada
de diligenta la toate intrebarile clientului legate atat de piata de capital cat si de activitatea societatii.
Contractul poate fi incheiat si la "distanta" nefiind obligatorie intalnirea fizica intre investitor si broker. Pe
baza contractului de intermediere fiecarui investitor ii se va deschide un cont de investitii care va contine
cash si instrumente financiare. Transparenta asupra operatiunilor din cont este deplina, clientul avand acces
zilnic la detalii complete ale contului.

In functie de serviciile solicitate exista trei categorii de clienti ai unei SSIF. Un prim tip este reprezentat de
catre cei care folosesc serviciile intermediarului doar in calitatea acestuia de operator pe piata bursiera,
tranzactionand actiunile vizate la preturi si cantitati ferme . Un alt tip este format din clientii care apeleaza si
la serviciile de consultanta ale SSIF construind impreuna cu brokerul personal propria strategie pe piata
actiunilor. De obicei brokerul prezinta clientului diverse posibilitati de investire sau dezinvestire cu
argumente pro si contra, conform cu fondurile banesti si specificul clientului, iar acesta decide asupra
valorilor mobiliare ce vor fi achizitionate sau asupra preturilor de vanzare a actiunilor detinute. Cel de al
treilea tip este reprezentat de catre clientii care decid sa acorde brokerului si autoritatea de a lua decizii de
investitii pe propriul cont. Este un serviciu ales in special de catre clientii neexperimentati sau care nu au
timpul necesar urmaririi in permanenta a evolutiilor bursiere.

Iata si cateva sfaturi pe care este bine sa le aveti in vedere atunci cand investiti:

1. Incercati sa va diversificati investitiile

Este bine cunoscut faptul ca o diversificare a portofoliului duce la o siguranta mai mare a acestuia.Totusi, nu
investiti sume pe care nu merita sa le urmariti evolutia de dragul de a avea diversificare. In medie se
recomanda o investitie in 3-7 titluri, in functie de suma investita.

2. Investiti, in masura posibilitatilor si pe termen lung

In general este bine ca aceste investitii sa le faceti in societati care au demonstrat ca respecta legile de
guvernare corporatista sau sunt lider in sectorul din care fac parte.

3. Acceptati ideea ca puteti lua si decizii gresite

Nu incercati sa va faceti ca nu vedeti semnele unei investitii gresite, sperand ca poate respectivele titluri isi
vor reveni. Daca lucrurile merg din rau in mai rau si nu luati masuri urgente, s-ar putea sa va treziti in situatia
de a nu mai avea ce masuri sa luati. Mai bine este sa acceptati o pierdere mica pe care o puteti recupera
din alte investitii.

4. Nu investiti pe baza "informatiilor sigure"

"Am o informatie sigura, cumpara si tu"- poate o sa intalniti astfel de situatii - evitatile pe cat posibil. In afara
de faptul ca tranzactiile bazate pe informatii confidentiale sunt ilegale, sigur este doar faptul ca nimic nu este
"sigur". In plus, cat de nobila este intentia?

Relatia Client - S.S.I.F.

Relatia client-broker este una personalizata in care increderea joaca un rol extrem de important. Clientul
unei SSIF are posibilitatea de a-si alege brokerul pe care il doreste si de asemenea de a-l schimba oricand
in cursul relatiei sale cu intermediarul. Trebuie cunoscut ca fiecare broker opereaza in numele unei SSIF si
ca el raspunde solidar cu aceasta pentru activitatea si faptele sale. De asemenea brokerul este fie platit, fie
ierarhizat, conform performantele realizate, din acest punct de vedere fiind important realizarea unui
echilibru intre sumele dorite a fi investite de catre client si nivelul de complexitate si acuratete a datelor
solicitate. Oricum nu va asteptati, in calitate de client, sa gasiti un broker profesionist care sa desfasoare o
activitate competenta in conditiile unor comisioane minimale incasate de SSIF.

Din punct de vedere tehnic relatia cu brokerul incepe in momentul incheierii contractului de intermediere. De
aici inainte instrumentele cu care se va lucra vor fi ordinele clientului, de vanzare sau cumparare,
confirmarile din partea societatii privind operatiunile incheiate in contul clientului, precum si situatiile
periodice ale activitatii si contului de valori mobiliare ale clientului.

Clientul unei SSIF are la indemana cateva instrumente prin care sa controleze relatia cu un broker si implicit
cu o SSIF. In primul rand clientul unei SSIF are dreptul de a primi confirmari din partea societatii referitoare
la tranzactiile efectuate, care trebuie sa fie conforme cu instructiunile solicitate. De asemenea clientul
primeste, ori de cate ori solicita, un extras de cont al operatiunilor efectuate prin cadrul societatii precum si o
situatie la zi a detinerilor sale de actiuni si de numerar.

In ceea ce priveste recomandarile facute de broker, rezultatul acestora arata buna credinta a brokerului, sau
eventual profesionalismul acestuia. De asemenea se pot compara preturile actiunilor cumparate sau
vandute cu preturile medii din sumarele oficiale ale pietelor pe care se tranzactioneaza respectivele actiuni
publicate in mass-media.

Ca in orice alt domeniu cel mai bun paznic al intereselor clientului este chiar clientul, cel care poate sesiza
primul comportamentele incorecte si neprofesionale si care, de asemena, isi poate proteja investitia facuta
platind un pret corect pentru serviciile prestate (fuga dupa comisioane minimale poate provoca pierderi
inzecite clientului).

Concluzionand, este bine ca in alegerea unui broker si, ulterior, in cadrul relatiei cu acesta sa predomine
echilibrul (clientul nu va accepta recomandari hazardate din punct de vedere al profiturilor estimate sau al
argumentatiei care le sustine, si va accepta plata unui comision motivant pentru broker) si increderea
reciproca (un broker nu poate fi suspectat de rea intentie daca o recomandare facuta nu este
satisfacatoare).