Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 5 - CHIRURGIE GENERALA
Curs 5 - CHIRURGIE GENERALA
CHIRURGIE GENERALA
senzatia de arsura z
Evacuarea unui scaun moale pe zi nu inseamna diaree. Scaunele diareice pot fi insotite
de prezenta elementelor patologi
melena spuria=melena sugarilor in care sangele din scaun provine din fisurile de la
nivelul mamelonului mamei
In general culoarea sangelui este rosu aprins pentru ca provine din zonele joase ale
tubului digestiv
subfebrilitate 37-37,9
febra moderata 38-38,9
febra mare 39-39,9
hiperpirexie peste 40
Ele pot fi : afectiuni tumorale (benigne sau maligne), afectiuni ulcerative, afectiuni
inflamatorii .
Dar sa nu uitam de patologia functionala a tubului digestiv care da mult de furca
medicului datorata faptului ca pentru pacienti simptomele sunt deosebit de suparatoare
in timp ce semnificatia patologica in ce priveste evolutia este usoara .
Patologia esofagului1.Esofagita
= leziune inflamatorie determinata de refluxul gastroesofagian sau infectii. Nu trebuie sa
uitam efectul profund iritativ al alcoolului la pacientii care abuzeaza de acest toxic.
Esofagul este organul tubului digestiv situat intre faringe si stomac unde comunica prin
orificiul cardial.
Rolul sau este de a favoriza transferul bolului alimentar din faringe,dupa reflexul de
deglutitie, spre stomac.
Bolile esofagului sunt fie de natura inflamatorie,fie tumorala fie accidentala
In esofagita de iritatie chimica ,prin reflux gastro-esofagian,sucul gastri acid determin o
iritatie cronica,iar mucoasa esofagianareactioneaza printr-o inflamatie nespecifica
urmata de reactie sclerofibroasa si ulterior stenoza. O situatie asemanatoare se
5
intampla prin ingestia de soda caustica care determina stenoze intinse la nivelul
esofagului.
Clinic:
“ ”
disfagia apare intermitent numai la solide,durerile sunt absente sau moderate.
Perioada de stare
Investigatii:
In perioada de debut se utilizeaza examenul radiologic cu substanta de contrast care
poate evidentia rigiditate segmentara,margini neregulate,ingustare segmentara discreta.
Esofagoscopia va putea decela zone ulcerate, congestive, pseudopapuloase. Biopsia
va confirma diagnosticul.
In faza de stare se observa zone lacunare, obstructie esofagiana neregulata
Principii de tratament exereza tumorii cu zona de siguranta oncologica urmata de
esofagoplastie.
Prognostic nefavorabil cu evolutie fatala in 6-12 luni.
Patologia stomacului
1.Gastritele
= afectiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice.
Pot sa fie impartite in :
7
Tratamentul seamana cu cel al bolii ulceroase .Mult mai mult trebuie sa se accentueze
pe regimul alimentar si pe modificarea stilului de viata decat pe medicatie.Cel mai greu
este sa convingi pacientul ca fumatul sau alcoolul ii face rau
Varsaturile
Tulburari de apetit,
Tulburari de tranzit
Modificari in curba ponderala
Pozitia antalgica
Paraclinic:
Examenul radiologic cu substanta de contrast
Esofago-gastroscopia
b . f
f z
perforatia ulcerului
stenoza ulceroasa
hemoragia digestiva superioara
Toate acestea pot fi evitate daca prezentarea la medica se face in timp util si daca
regimul igienodietetic si tratamentul medicamentos se respecta
Putine sunt cazurile in care un ulcer trebuie monitorizat periodic si anume ulcerul gastric
datorita prezentei leziunilor precanceroase pentru a putea lua decizia de tratament
chirurgical la momentul oportun
Tratament:
Regim igieno-dietetic:
Medicamentos
Ulcer tratat medical corect adica 4-6 sapatamani pentru ulcerul gastric si 6-8
sapatamani pentru ulcerul duodenal
Hemoragia ulceroasa care determina anemie severa
Ulcerul perforat acoperit
Ulcerul penetrant
Ulcerul stenozant incipient dar evolutiv
Ulcerul hemoragic la pacientii hipertensivi
Ulcerul gastric la varstnici
Ulcerul calos gastric
Ulcerul forma dureroasa
Ulcer postbulbar
Ulcere multiple si combinate
Ulcere cronice care duc la scaderea capacitatii de munca
3.Cancerul gastric
= tumora maligna a stomacului
Etiologia – leziuni precanceroase.
Metastazarea ganglionara
Metastazele la distanta
Tabloul clinic :
Faza de inceput
f “ ”
astenie,scaderea capacitatii de munca,apatie,scaderea continua a poftei de
mancare, uneori selectiva,pierderea in greutate,progresiva si aparent
nemotivata,aparitia fenomenelor dispeptice (greturi,varsaturi cu striuri
sanguine,diaree sau b
Sughitul – uneori elemente important mai ales daca apare imediat dupa mancare
, frecvent si cedeaza greu
Paraclinic
Ecografia nu este utila pentru dg de cancer gastric dar pentru a vedea cat de
extins este acesta avem nevoie de ea
Testul terapeutic Guttmann spune ca orice ulcer gastric care nu se vindeca dupa
un tratament medical corect dupa 4 saptamani trebuie tratat chirurgical.
Prognosticul
extirparea leziunii canceroase si a unei zone cat mai largi din stomac
extirparea marelui epiplon
extirparea splinei si a ligamentului gastro-splenic si pancreatico-splenic
extirparea grupelor ganglionare
3.PATOLOGIA ESOFAGULUI
Patologia Esofagului.
PATOLOGIA ESOFAGULUI
Eructatie=emisia unei cantitati de gaze care provine din stomac,prin cavitatea bucala,insotita de un
zgomot (ragaiala)
Regurgitatie=returul alimentelor din stomac sau esofag in gura,la putin timp de la deglutitie
Hiperemie=congestie locala
Anorexia,greata,varsatura,meteorismul,diareea,constipatia,hematemeza,melena,rectoragia,durerea,f
ebra,tumefierea,cefaleea,tahicardia,dispneea,adeno-patia-vezi semiologia
PATOLOGIA ESOFAGULUI
16
Strictura=cicatrizare vicioasa
Etiopatogenie
sifilisul,etc.
Simptomatologie
disfagia-progresiva,la inceput pt. solide,apoi semisolide si lichide-este semnul cel mai frecvent
anamneza corecta
esofagoscopie cu biopsie
1.In faza de esofagita cr.-trat. conservator prin dilatatia stenozelor ,de 2 ori /saptamana,cu dilatatoare
de calibru 20-22 la adulti si 15-17 pt. copii,insotite de controlul periodic al rezultatelor
a.Esofagoplastiile cu stomac-cel mai practic si mai folosit procedeu este procedeul DAN GARILIU-consta
in confectionarea unui tub gastric din marea curbura,folosind vascularizatia splenica
c.Esofagoplastia cu colon—se utiliz. cand stomacul are lez. ce-l fac inapt pt. esofagoplastie;se pot folosi:
colonul transvers-proc.KELLING
CANCERUL ESOFAGIAN
Este o afect. frecventa si grava,reprezentand 80-86% din bolile esof.Este de 4 ori mai des intalnit la
barbati,intre 50-60 ani.
Etiopatogenie
lez.iritative cr.esof.
leucoplazii luetice
diverticulii esof.
Simptomatologie
durerea-cu 2 forme:
-crize de dispnee
-aritmii cardiace
casexia
Investigatii
esofagoscopie cu biopsie
a.Metode paliative-
b.Metode de exereza-la b. cu stare gen. buna cand tum. nu este extinsa la organele vecine;exereza
trebuie sa fie larga,sa treaca mult deasupra tum.(min. 5 cm) si sa ridice tes. periesof.
esofagectomie largita-in Ca. 1/3 medii a esof.;continuitatea tranzitului se face fie cu o ansa jejunala
izolata,fie cu stomacul ascensionat in torace,fie cu colonul
VARICELE ESOFAGIENE
Etiopatogenie
-hipertensiunea portala-se reflecta in in reg. esof. inf. si a cardiei,unde exista una din comunic.
anatomice ale sist. port si cav,prin dilatatiile varicoase ale venelor esofag.
Simptomatologie
Investigatii
endoscopia
20
Tratament
HERNIILE HIATALE
Etiopatogenie
factorul congenital
sarcina,obezitatea,efortul
Clasificare
1.Hernii paraesofagiene-rare-cardia este in pozitie normala si hernia se produce lateral de esofag prin
migrarea marii tuberozitati gastrice,de obicei inaintea si in stanga esofagului
2.Hernii cardio-esofagiene prin alunecare-cele mai frecvente-in care cardia insotita de o portiune de
stomac aluneca in mediastinul posterior
3.Hernii mixte
Simptomatologie
durere egigastrica si retrosternala,cu iraddiere in spate si spre reg. mamare;ap. frecvent dupa mese
copioase sau in dec. lat. dr.,noaptea
Investigatii
endoscopia
Complicatii
esofagita peptica
hemoragia digestiva
Tratament
-trat. chirurgical-reducerea herniei si ingustarea hiatasului largit prin sutura pilierilor cu fibre
neresorbabile
ULCERUL DUODENAL
22
Termenul de ulcer=existenta unei ulceratii, adica a unei pierderi de substanta care intereseaza mucoasa
stomacului si duodenului ;este similar cu termenul de ulcer peptic folosit in literatura anglo-saxona.
Este o af. cr. si recurenta ,profunda si bine delimitata a bulbului duodenal si a canalului pyloric.Afecteaza
la fel de frecvent ambele sexe, ap . foarte rar inainte de 15 ani.In Romania,predomina UD fata de UG in
raport de 3:1.
Etiopatogenie
-fact. genetici-UD ap. de 3 ori mai frecvent la rudele de gr. 1 ale pacientilor cu UD
-gr. sangv. O 1
-fumatul
Simptomatologie
-durerea epigastrica cu character de eroziune,taietura sau arsura-ap. la 90 min. pana la 3 ore dupa
masa si trezeste deseori b. noaptea;se amelioreaza la cateva min. dupa masa sau dupa adm. de
antiacide; poate dura zile ,sapt. sau luni cu perioade de acalmie(periodicitate-imbraca un character
sezonier, primavara si toamna-“marea periodicitate)
-rar-scadere ponderala
Diagnostic
-ex. baritat al tractului gastroint. sup. :crater discret al portiunii initiale a bulbului duodenal
-EDS cu biopsie
-Biopsie+histology+cultura
-Serologie
Tratament
Obiective:1.Eradicarea H.pylori
2.Vindecarea bolii
B.Tratament chirurgical-
-Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul iar continuitatea tractului
gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la duodenul proximal
-Vagotomie cu piloroplastie
ULCERUL GASTRIC
Etiopatogenie
-Infectia cu H.pylori
25
Simptomatologie
-Durerea epigastrica-poate fi precipitata sau accentuata de ingestia alimentelor iar ameliorarea durerii
dupa alimentatie sau dupa antiacide este mai putin frecventa
-Greata, varsaturi
Diagnostic
-Anamneza
-EDS cu biopsie-se iau cel putin 6 biopsii din marginea interna a ulcerului
Tratament
CANCERUL GASTRIC
Adenocarcinomul gastric(uzual denumit Ca.gastric ) este responsabil pentru 95% din nr. total de tumori
gastrice maligne.Este mai frecvent la barbati,intre 60-70 ani.
Etiologie
Stadializarea CT a Ca.gastric
Std. 4-MTS
27
Manifestari clinice
-La palpare se poate simti frecvent o masa tumorala abdominala(in 50% din cazuri)
Dg.
-EDS cu biopsie
-Rdf. cu bariu
Tratament
-in primul rand chirurgical-gastrectomia radicala subtotala-este excizat 50-85% din stomac+2 cm din
duodenul proximal iar continuitatea este restabilita prin gastrojejunostomie
Etiopatogenie
-necunoscuta
Simptomatologie
-variata si inselatoare
-Formele cr.
Diagnostic
-In forma colitica-ex.baritat per os-evid.stenoza filiforma a unei anse ileale,lipsa de omogenitate a
lumenului,cu aspect polilacunar
-laparotomie exploratory
Tratament
- Formele colitice
-Repetarea hemoragiilor
-Persistenta fenom.subocluzive
30
SARCOMUL INTESTINAL
Este o tumora maligna a intestinului subtire ce apare mai des la varstele tinere.
Simptomatologie
Diagnostic
Tratament
-Polipii adenomatosi
-Sdr.Peutz-Jeghers
-Leiomioamele
-Fibromul
Polipii adenomatosi
Aspecte clinice
-o parte din ei sunt complet asimptomatici,fiind descoperiti cu ocazia unei interv.chir.sau la necropsie
-frecvent tb.clinic este complicat de sangerari int.,ocluzii sau subocluzii si degenerare maligna
Tratament
-polipectomie
PATOLOGIA ANORECTALA
DIVERTICULOZA COLONULUI
Etiopatogenie
Apar ,de regula ,peste 40 ani,mai ales la femei,datorita incarcarii grase a subseroasei si a ciucurilor
epiploici si datorira slabirii tonicitatii musculaturii intestinale.
Simptomatologie
Constipatie,meteorism
Greata,astenie fizica
Diagnostic
Colonoscopia
33
Tratament
A.Medical-regim alimentar fara alimente dure(nuci,struguri,seminte de fructe,etc.),cu un aport celulozic
corespunzator,pentru a evita constipatia
RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA
Este o forma particulara de diaree,localizarea bolii fiind initial la rect apoi si la colon.
Etiopatogenie
Tb.clinic
-febra ,astenie
II.Per.de stare
a)simptome digestive
Dureri abd.sub forma de colici intense ,localizate periombilical ,in flancul si fosa iliaca stg.
b)semne generale
Astenie
Investigatii
Irigografia si irigoscopia-in forma acuta-lumen colonic mult ingustat,cu dintaturi fine pe interior datorita
ulceratiilor,lizereu mucos marginal disparut
Rectosigmoidoscopia,fibrocolonoscopia+biopsie
Complicatii
Pseudopolipoze
Malignizarea lez.
Tratament
ATrat.formei ac
Trat.medicamentos
APENDICITA
Este una din cele mai frecvente affect.chir.ac.,avand un apogeu in tinerete.Intereseaza in special sexul
masculin,la pubertate.
Etiopatogenie
Fecalitilor
Hipertrofiei tes.limfoid
Viermilor intestinali(ascarizi)
Manifestari clinice
Voma
Semne fizice:
Sensibilitate maxima abd.in punctul McBarney(situat la intersectia 1/3 ext.cu cele 2/3 int.ale liniei ce
uneste spina iliaca antero-sup.cu ombilicul)
Semnul Rowsing-durere in fosa iliaca dr.cand se exercita o presiune palpatorie in fosa iliaca stg.(semn de
iritatie peritoneala)
Analize de lab.
Laparoscopia
Tratament
-in caz de perforatie sau gangrena,pielea si tesutul subcutanat se lasa nesuturate cateva zile si se
monteaza un tub de dren
-avantaje:
Scaderea inf.postoperatorii
Diminuarea durerii
Tehnica: -operatorul sta pe partea stg.a b.cu monitorul video la picioarele b.sau in partea dr.
-se stabileste pneumoperitoneul cu o canula prin care patrunde un trocar de 10 mm inserat in ombilic
OCLUZIA INTESTINALA
Def.Oprirea completa si persistentaa tranzitului int.cu imposibilitatea evacuarii de materii fecale si gaze.
Clasificare
Etiologie
1.Ocluzii mecanice-
Obstacole extrinseci-o brida de neoformatie care poate inconjura o ansa intestinala ca intr-un lat
,stranguland-o
-procese inflamatorii
2.Ocluzii functionale
Excitatii pornite de la nivelul sistemului nervos medular sau cerebral,determinate de leziuni neurologice
sau tulburari psihice
Simptomatologie
Ocluzia mecanica
38
Meteorism abdominal
Clapotaj intestinal-prin percutarea mai puternica a peretului abdominal,se pune in evidenta un zgomot
characteristic celui pe care il face lichidul amestecat cu aer
Varsaturi fecaloide
Explorari paraclinice
-K si N-crescute
-Cl-scazut
b)rdf.abdominala pe gol
f)angiografia mezenterica-aduce informatii privind obstructiile ramurilor arterelor mezenterice sau ale
arterelor colonice generatoare de ocluzii
Tratament
Obiective
Decompresiunea b.
Profilaxia recidivelor
39
Preoperator-prin instalarea unei sonde de aspiratie nazogastrica sau prin intubare rectosigmoidiana cu un
tub Faucher,in caz de volvulus sigmoidian
Devolvulari de anse
Profilaxia recidivelor
Enteroplicaturi de diverse tipuri care previn o noua volvulare si asigura peristaltica normala
CANCERUL RECTAL
40
Etiopatogenie
o Fibrele alimentare
o Legumele-brocoli,varza,napii,conopida
o Calciul si vitamina D
o Vitaminele A,C,E si β –carotenul
o Colecistectomia efectuata anterior
o Existenta adenoamelor colorectale
o RCUH cu evolutie indelungata
o Iradierea ,factorii genetici
Tb.clinic
-evolueaza multa vreme asymptomatic
Investigatii
o Rdf.abd.simpla-in urgente,pt.ocluzie sau perforatie intestinala
o Clisma baritata
o CT
o Rectosigmoidoscopia cu biopsie
41
o Colonoscopie
o Ecografia-pt.eventuale MTS
Tratament
-operatiile pt.cancer rectal au pretentia de radicalitate,se aplica numai in cazul depistarii precoce in
primele 2 stadii de evolutie
C.Chimioterapia-raspuns dezamagitor
CANCERUL COLONULUI
Etiologie-necunoscuta
Tablou clinic
In localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale intalnim scaune diareice cu caracter dizenteriform
Alternanta constipatie-diaree
42
o Durerea-in fazele incipiente este vaga,devine intermitenta si sub forma de crampe in starile
subocluzive;cand este constanta este semn de MTS
o Hemoragia-poate fi evidenta sau oculta,cu sange de culoare inchisa (in leziuni proximale) sau rosu
proaspat(in tumori ale colonului descendent sau sigmoid)
Investigatii
-3 imagini sunt tipice:lacuna,stenoza(colonul are aspect de “cotor de mar” )si stopul(cand tumora
obstrueaza complet lumenul)
Colonoscopia+biopsia
CT, RMN
Tratament-chirurgical
A.Operatii radicale:
B.Operatii paliative-sunt acelea in care tumora ,MTS sau tesutul tumoral raman pe loc
BOALA HEMOROIDALA
43
Etiopatogenie
Constipatie,diaree,colita
Tulburari hormonale
Clasificare
Simptomatologie
rectoragia,durere moderata
Investigatii
tuseu rectal
rectisigmoidoscopie
Tratament
evitarea constipatiei,sedentarismului
-in caz de prolaps hemoroidal-acesta trebuie reintrodus cu blandete deasupra sfincterului anorectal
FISURA ANALA
Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara localizata in 90% din cazuri la nivelul comisurii posterioare
anale.
Etiopatogenie
-factori implicati:
terenul,preexistenta hemoroizilor
traumatismele,infectiile locale cronice
Simptomatologie
durerea-incepe in timpul defecatiei cu o senzatie de sfasiere-arsura
-uneori durerea paroxistica persista si intre scaune ,modificand comportamentul b.-acesta devine
iritabil,are insomnii,inapetenta,scadere ponderala
contractura sfincteriana
ulceratia
rectoragii mici
Diagnostic
pe baza anamnezei
45
rectoscopie
Tratament
in fisurile simple-
-injectii slerozante
-sfincterotomie interna paramediana mai ales cand exista o scleroza a sfincterului anal
-trat.chirurgical al fisurii
-trat.radical al hemoroizilor
Home
Contact
Este o afectiune tumorala hepatica ,data de un parazit numit Taenia echinococcus care in stare adulta
se gaseste in intestinul unor carnivore (caine,pisica,lup,vulpe) iar in stare larvara, sub forma de chist, in
viscerele unor mamifere(gazde intermediare):om,oaie,porc,vaca,maimuta.
Simptomatologie
In stadiul pretumoral:
Chisturile anterioare ale fetei convexe hepatice-se manifesta prin evidentierea clinica a tumorii in
hipocondrul drept
-ceea ce impresioneaza sunt: mentinerea nealterata a starii generale vreme indelungata ,absenta ascitei
si a tulburarilor digestive
Diagnostic
Reactia de fixare a complementului Parvu este pozitiva la peste 50% din cazuri;este pozitiva si 2 ani de la
vindecare
Imunoelectroforeza
47
Scintigrama hepatica,ecografia,CT
Evolutie
-cresterea tumorii se face lent ,in 6 luni,ea atingand 2 cm;dupa 15-20 ani,diametrul tumorii ajunge la 10-
20 cm
Cresterea in volum
Dupa 20-30 ani,de multe ori se produce o involutie spontana a chistului ,cu moartea parazitului si
calcificarea chistului
Tratament
Inactivarea si evacuarea parazitului-se face prin introducerea prin punctie a unei solutii de formol
2%,lasata sa actioneze 10 min.dupa care incepe golirea chistului prin aspiratie
Chistectomia partiala-presupune excizia mai mult sau mai putin intinsa din membrana perichistica –
metoda cea mai des folosita
Hepatectomia-in leziunile multiple ale unuia din lobi sau in cavitatile restante cu pereti duri calcificati,ce
ocupa in totalitate un lob hepatic
-indiferent de procedeul ales,este obligatoriu drenajul extern al cavitatii restante iar cand intraoperator
se constata cointeresarea caii biliare principale,asigurarea permeabilitatii acesteia ca si drenajul extern
de tip Kehr se impugn
Clasificare
48
De origine conjunctiva:angiom,limfangiom,leiomiom,fibrom,lipom
Angioamele hepatice
Simptomatologie
Tulburari digestive prin compresiune extrinseca a stomacului si duodenului ,ajungand pana la a mima
stenoza pilorica
Diagnostic
Scintigrama si ecografia
CT
Tratament
Etiopatogenie
-factori favorizanti:
Malnutritia
Simptomatologie
Febra intermitenta
Investigatii
Ex.de laborator:
Leucocitoza cu neutrofilie
Scaderea glicemiei
Ex.radiologic:
CT
Ecografia
Testul cu alfafetoproteina
50
Tratament
Se mai incearca:
Prognostic
-sever,rar s-au inregistrat supravietuiri de 2-3 ani dupa rezectii hepatice sau chimioterapie
ABCESELE HEPATICE
Etiologie
Patogenie
Simptomatologie
aparitia abceselor secundar unei supuratii la distanta se manifesta prin agravarea starii septice initiale
la ex.obiectiv:
51
icter tegumentar
hepatomegalie dureroasa
Investigatii
ex.de laborator:
hiperleucocitoza=20000-30000 cu polinucleoza
anemie
scintigrama hepatica
Evolutie
-abcesele multiple sunt foarte grave,evoluind rapid spre casexie,alterarea starii generale,moarte
Tratament
LITIAZA BILIARA
Etiopatogenie
tulburari metabolice ce modifica raportul componentelor biliare,facand posibila precipitarea unora din
aceste componente:
Simptomatologie
meteorism,flatulenta
greata,migrena
astenie,tulburari de tranzit
Investigatii
Complicatii
Tratament
litotritia extracorporeala-principiul consta in sfaramarea calculilor prin unde de soc acustic ce vor crea
microfisuri in structura calculului si-l vor fragmenta
calcul unic<3 cm
-contraindicatii:
UGD,sarcina
Anevrisme regionale
-sunt necesare mai multe sedinte de cate 30 minute ,in fiecare sedinta administrandu-se cca 1500 unde
de soc
colecistectomia:
COLECISTITA ACUTA
Tablou clinic
54
durere intensa in hipocondru drept sau in regiunea epigastrica,devine din ce in ce mai intensa,nu cedeaza
(sau cedeaza incomplet) la antialgice si spasmolitice uzuale;treptat,durerea devine permanenta,ocupa o
suprafata mai mare,limiteaza miscarile respiratorii si imobilizeaza antalgic b.
greata,varsaturi
febra-
Investigatii
de laborator:
leucocitoza-intre 8000-20000/mm3
bilirubina conjugata-crescuta
VSH,fibrinogen-crescute
Reechilibrare hidroelectrolotica
Combaterea durerii prin antialgice uzuale;se vor evita opiaceele care produc hipertonie oddiana
-chirurgical:intervalul optim al interventiei este situat in primele 4-7 zile de la debutul bolii;se practica
colecistectomia-interventie de electie care extirpa sediul inflamatiei
Pancreatita cronica
P.C. este un proces inflamator continuu caracterizat clinic prin durere si pierdere ireversibila a
functiei exocrine si endocrine pancreatice. Cauzele cele mai frecvente sunt consumul cronic de
alcool si malnutritia.3
Simptomatologia
-durerea este simptomul principal al P.C., are caracter recurent, intensitate variabila si
afecteaza calitatea vietii; este localizata in hipocondrul stang, mezogastru, cu iradiere in bara dar si
in spate; este accentuata de consumul de alcool si ameliorata de pozitia antalgica pancreatica
(aplecat in fata)
- icterul poate aparea in cursul P.C.
- alte simptome: anorexie, greturi, varsaturi, scadere ponderala
- steatoreea apare in insuficienta pancreatica (peste 90% din pancreas este afectat)
Investigatii paraclinice
a) imagistice
- radiografia pe gol indica
prezenta calcificarilor pancreatice
- ecografia – ofera date importante despre structura pancreasului
- se mai pot face CT, RMN, CPRE
b) de laborator
- determinarea grasimilor fecale obiectiveaza steatoreea
- determinarea chimiotripsinei in scaun
- TTGO este de regula alterat in P.C.
Tratament
a) regimul igieno-dietetic
-asigurarea unei diete echilibrate – hiperproteica, hipolipidica si hipoglucidica, in pranzuri
fragmentate (6-7/ zi).
-suprimarea consumului de alcool si a fumatului
-suplimentarea aportului de vitamine liposolubile
b ) tratament etiologic
-ori de cate ori poate fi identificata cauza, se va tenta suprimarea acesteia
c) tratamentul patogenic
-tratament substitutiv cu enzime pancreatice: nutrizym, festal, kreon
Neoplasmul de pancreas
Investigatii
De laborator-anemie,leucocitoza,VSH accelerata,bilirubina,fosfataza alcalina,cholesterol
crescute;amilazele,lipazele crescute
Tranzit baritat,ecografie,CT,ERCP
Prognostic
-evolutia este rapida si progresiva,supravietuirea din momentului diagnosticului fiind in medie de
cateva luni
Tratament
-chirurgical-duodeno-pancreatectomia cefalica,in cazul N.de cap de pancreas
-splenopancreatectomia stanga-in N.cozii si/sau corpului de pancreas
LEZIUNI VASCULARE
A.INFARCTUL SPLENIC
Simptomatologie
-debut brutal,cu durere foarte intensa in
hipocondru stg.,febra 39-40 grade,crestere rapida de volum a splinei
Evolutie-poate fi:
-Favorabila-cu remisiune clinica in 10-14 zile
57
Tratament
-evolutia nefavorabila impune splenectomia
Tratament
-chirurgical-splenopancreatectomie stg,decoland splina si pancreasul pana deasupra
anevrismului,unde se ligatureaza artera splenica
TUMORI SPLENICE
A.Benigne:hemangiom,limfangiom,hamartom,lipoame,fibroame,etc.
B.Maligne:primitive(sarcoame ) si metastatice
Hemangiomul-cea mai frecventa forma;in caz de rupture,da un procent ridicat de mortalitate
Limfangiomul-dilatatii chistice sau cavernoase ale limfaticelor splinei;evolutie lenta si fara
complicatii
Sarcomul-se manifesta clinic prin splenomegalie importanta,dureroasa,stare generala
alterata;prognosticul este rezervat,evolutia spre exitus este rapida;tratament chirurgical in caz de
sarcom primar
CHISTURILE SPLENICE
Clasificare
-Neparazitare
-Pseudochisturi
-Chisturi hidatice
Forme anatomo-clinice
-Abdominala-cea mai frecventa;tumora se palpeaza in hipocondru stg.si urmeaza miscarile
respiratorii;la ex.radiologic se constata ascensionarea cupolei diafragmatice,deplasarea spre
dreapta a stomacului si in jos a unghiului splenic
-Toracica(mai rara)-dispnee la effort,dureri la baza hemitoracelui stg.
-Abdomino-toracica-cea mai rara
Investigatii
-IDR Cassoni
-Eozinofilia,RFC
Evolutie
-asimptomatic mult timp sau se complica prin:compresiune pe organelle din jur,deschidere in
organelle cavitare,supuratie
Tratament-chirurgical=splenectomie
9.PERITONITA
Peritonita
Simptomatologie
-Semne locale-
-Durerea –extrem de vie ;se localizeaza in functie de organul perforat
-“strigatul Douglas-ului”-durere vie declansata de palparea peritoneului prin intermediul peretului
vaginal si rectal
-semnul Blumberg pozitiv-durere vie la retragerea brusca a mainii de pe peretele abdominal
-Contractura peretului abdominal-degetele nu pot invinge tonicitatea muschilor abdominali contractati
reflex (abdomen “de lemn”)
-Apararea musculara
-Greata,varsaturi,retentie de urina,meteorism
-Pneumoperitoneu-aer in peritoneu-se evidentiaza pe radiografie sub forma unei semilune intre cupola
diafragmatica si ficat
Semne generale
-Alterarea starii generale
-TA scade,tahicardie,febra
-Facies tipic-agitat,palid,transpirat
Investigatii
-Leucocitoza
-Scaderea masei circulante,dereglarea ionogramei sangvine
Tratament
-principii generale:
-Evacuarea puroiului din cavitatea peritonela in cazurile grave,sosite tarziu care nu suporta o interventie
completa
-Incizii in una sau in ambele regiuni iliace
-Spalarea peritoneului cu ser fiziologic cald,aspirarea lichidului peritoneal si introducerea tuburilor de
dren
-Reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie gastrica,antibiotice,vitamine
-Cand starea b.este buna-se trateaza radical leziunea cauzala
10.HERNIILE
60
Herniile
Def.Iesirea partiala sau totala a unuia sau a mai multor organe din cavitatea sau din invelisul lor
normal,printr-un canal sau orificiu preexistent(congenital) sau creat de catre impulsul continuu
pe care-l exercita organul care herniaza.
Clasificare
-hernia inghinala,crurala,ombilicala,epigastrica
-hernia hiatala
-hernia de disc-hernierea unui disc intervertebral in spatiul epidural
-hernia cerebrala-iesirea unei portiuni din creier ca urmare a unui traumatism
-hernia pulmonara-iesirea plamanului sub piele prin lipsa unei portiuni din peretele costal
-hernia musculara-iesirea printr-un orificiu aponevrotic,creat accidental(la sportivi),a unei
portiuni din muschi
11.EVENTRATIA, EVISCERATIA
Tipuri de eventratii:
a) eventratia reductibila este cea mai frecventa forma, in care umflatura ce apare la nivelul
plagii postoperatorii anterioare, dispare cand pacientul este in pozitie orizontala.
c) eventratia strangulata este atunci cand, continutul sacului de eventratie (ansa de intestin
subtire sau gros) este ischemiat si nu mai este vascularizat. Este o urgenta chirurgicala si trebuie
operata imediat.
Cuprins
Cauzele eventratiei
Simptome de eventratie
Diagnosticul de eventratie
Evolutie, Complicatii
sus
Cauzele eventratiei
Eventratiile apar frecvent la persoanele supraponderale si la femeile gravide, tusitori
cronici sau cei care depun munca fizica intensa (ridicare de greutati frecventa) sau sportivii
de performanta.
Riscul creste odata cu avansarea in varsta, atunci cand poate apare si adenomul de prostata
(dificultatea de a urina este factor favorizant al herniei prin solicitarea intensa a musculaturii
abdominale), toate aceste categorii avand in antecedente mai mult de o operatie in sfera
abdominala.
sus
Simptome de eventratie
Primul lucru pe care il observa pacientul este o umflatură moale sub piele, de obicei sub
sau adiacent inciziei postoperatorii.
Cele mai multe dintre aceste hernii sunt fie nedureroase, fie produc o durere surda intermitenta,
mai ales după activitatea fizica.
Majoritatea sunt “reductibile” (conţinutul herniei poate fi impins inapoi in abdomen, spontan).
Daca hernia este reductibila, umflatura se poate micsora sau poate sa dispara atunci cand
pacientul sta in pozitia culcat.
sus
sus
Diagnosticul de eventratie
Diagnosticul trebuie pus in urma unei consultatii efectuata de catre medicul specialist chirurg.
Daca in urma consultatiei se pune diagnosticul de eventratie, trebuie sa stiti ca singurul tratament
este cel chirurgical. Momentul interventiei chirurgicale trebuie decis in urma consultatiei, dupa
ce vi se aduc la cunostinta complicatiile posibile (incarcerarea, strangularea) ale acesteti
patologii.
sus
Laparoscopul este un telescop foarte mic, conectat la o camera video, care se introduce printr-o
canula (un mic tub gol) si permite chirurgului sa vizualizeze cavitatea abdominala pe un ecran
video. Alte doua canule se introduc si permit medicului sa lucreze “in interior”. Trei mini-incizii
sunt de obicei necesare.
O plasa chirurgicala este plasata in interiorul abdomenului, la nivelul defectului herniar, care se
fixeaza cu agrafe resorbabile si cu fire transparietale. Aceasta operatie se efectueaza cu anestezie
generala.
sus
Evolutie, Complicatii
Riscul anesteziei generale: greata, varsaturi, retentie urinara, durere in gat si dureri de cap.
Recidiva eventratiei – pentru interventia laparoscopica riscul de recidiva este foarte mic.
Reaparitia herniei se intalneste in operatiile unde nu se utilizeaza plasa ca mijloc de intarire a
peretelui.
63
Pot aparea sangerari, febra, roseata, umflaturi sau sensibilitate in jurul inciziei. O eventuala
infectie postoperatorie necesita antibiotice.
Cicatricea dureroasa - pot persista o jena dureroasa, furnicaturi intr-o anumita zona din
apropierea incizie.
Leziuni ale organelor interne - desi extrem de rare, leziuni la nivelul intestinului, vezicii
urinare, nervilor sau a vaselor de sange de la acel nivel pot aparea in timpul interventiei
chirurgicale de hernie si pot complica interventia.
Evisceratiile
Def.Iesirea din cavitatea abdominala a unor organe,de obicei ansele intestinalae si marele
epiplon,care nu sunt acoperite nici macar de piele.
Etiopatogenie
-apare fie dupa traumatisme accidentale,fie dupa o operatie la care peretele abdominal s-a
desfacut
Diagnostic
-este precedata de evacuarea unei serozitati,relativ abundente printre marginile inciziei cutanate
care imbiba pansamentul
-poate fi urmata de peritonita sau de necroza organelor abdominale
Tratament
-chirurgical
Traumatisme abdominale
1. Definiţie şi clasificare
Traumatismele abdominale reprezintă leziuni ale viscerelor abdominale sau ale pereţilor abdominali
produse de agenţi traumatici.
- penetrante, când agentul vulnerabil a pătruns în cavitatea peritoneală. Acestea pot fi:
sunt interesate organe parenchimatoase prin zdrobire pe un plan osos, sau organe cavitare prin explozie
sau prin smulgere.
Plăgile pot fi produse de arme albe sau de proiectile ale armelor de foc. Plăgile produse de arme albe se
caracterizează prin secţiuni relative regulate ale ţesuturilor, apar de regulă în urma unor lovituri din faţă,
sunt plasate pe partea stângă a corpului şi sunt frecvent situate în partea superioară a abdomenului.
Plăgile produse de proiectile sunt mult mai complexe, leziunile produse sunt pluriviscerale şi sunt de
obicei diferite.
Examinarea paraclinică este necesară pentru a completa cu informaţii importante examinarea efectuată.
Ea constă în:
65
- recoltarea de sânge pentru stabilirea grupei sangvine şi a Rh-ului, HLG pentru detectarea Hb şi Ht,
glicemie, uree, creatinină, ionograma (Na+, K+, Cl-);
- radiografia abdominală pe gol pentru stabilirea prezenţei sau a absenţei pneumoperitoneului prin
ruptura unui segment a tubului digestive, pentru stabilirea eventualelor fracturi costale, fracturi de
bazin;
- radiografia toracică pentru stabilirea eventualelor fracturi de rebord costal stâng (ruptură de splină)
sau de rebord costal drept (ruptură de ficat);
- puncţia lavaj peritoneal cu 200-300 ml. ser fiziologic pentru a se vedea culoarea lichidului extras în
scopul stabilirii prezenţei sau a absenţei sângelui în abdomen;
- ecografia abdominală evidenţiază leziuni ale capsulei splenice sau hepatice, leziuni renale sau
pancreatice;
- arteriografie selectivă;
- urografie.
3. Sindroame clinice
sindrom de iritaţie peritoneală, apare în momentul în care un organ cavitar s-a rupt în
cavitatea peritoneală şi a deversat conţinutul în aceasta. Clinic se manifestă prin apărare şi contracţie
musculară, durere intensă;
Traumatismul abdominal poate genera şi leziuni viscerale abdominale cu manifestări clinice târzii.
Acestea sunt:
66
1- necroză peritoneală;
1- deversarea lichidului.
Ruperea sau dezinserţia mezenteriului, care conduce la necroză, perforare şi peritonită în doi
timpi;
Ocluzie intestinală în doi timpi, care constă în ruperea mezenteriului abdominal, hernierea
ansei interstiţiale, ştrangulare, ocluzie intestinală prin eventraţia posttraumatică sau herniere internă;
Pancreatita acută posttraumatică, când pancreasul este zdrobit, pacientul are durere foarte
mare în bară, greaţă, vărsături, apărare musculară, creşterea amilazelor din sânge şi urină.
⁃ reechilibrare hidroelectrolitică;
⁃ calmarea durerii;
⁃ profilaxie antitetanică;
67
⁃ în cazul indicaţiilor operatorii, tratamentul chirurgical constă din incizie xifoombilicală mare
pentru explorare, recoltare de lichid intraoperator, efectuarea hemostazei chirurgicale definitivă, lavaj
abundent a cavităţii peritoneale cu lăsarea tuburilor de dren.
14.FURUNCULUL
Furunculul
Este o infectie a aparatului pilosebaceu(a firului de par) si a glandei aferente firului de par,data
de stafilococul auriu.
Etiopatogenie
-apare la persoane care lucreaza mult in praf,mai ales vara,la personalul sanitar(in special la cei
din chirurgie);de pe piele,unde este habitatul lui natural,stafilococul patrunde prin scarpinare sau
printr-o escoriatie in teaca unui fir de par apoi in bulbul parului si in glanda sebacee aferenta
-Cauze favorizante locale:piele murdara,infectata ;iritatiile indelungate care produc
mici rani;frecarea pe care o produce imbracamintea
-Cauze favorizante generale:surmenajul fizic si intellectual,alcoolismul,boli grave
epuizante(DZ,febra tifoida,BPOC),transferul germenilor pe cale sangvina
Simptomatologie si evolutie
-orice inflamatie se caracterizeaza prin 5 semne si simptome:rubor(roseata),calor(caldura
locala),tumor(tumefiere ),dolor(durere),functio laesa(impotenta functionala)
-la inceput apar pe piele rubor si calor;dupa 3 zile ,infectia are marimea unei alune si se simte o
induratie,aparand tumor;b.are o senzatie de prurit care se transforma intr-o durere vie;in centru
acestui proces se observa unul sau mai multe fire de par,in jurul carora se poate forma o flictena
ce contine o cantitate mica de lichid
-evolueaza inca 4-6 zile ,timp in care creste iar la 8-10 zile de la debut este copt,firele de par se
elimina si se vede clar o zona alb-galbena
-apare o stare subfebrila;deseori se observa ca de la furuncul pornesc cateva trenee limfatice
(dare rosietice)care merg de-a lungul vaselor limfatice catre ggl.care devin mari si durerosi(Ap
satelita)
15.HIDROSADENITA
Hidrosadenita
68
Este inflamatia glandelor sudoripare.Aspectul sau clinic este foarte apropiat de cel al
furunculului.Se dezvolta in axila si in reg.perianala acolo unde exista gl.sudoripare in nr.mare.
Nerespectarea unei igiene riguroase,mai ales de catre cei ce lucreaza in praf,iritatiile locale sau
micile excoriatii,pot determina aparitia ei.
Tratament
-incizie prin care se elimina un puroi gros sau seros
-tratament general (antibiotice ,vitamine)
-are mare tendinta spre recidiva
16..ABCESUL CALD
Abcesul cald
Etiopatogenie
-Infectia ia nastere prin inocularea din afara inauntru a unor germeni patogeni fie datorita unei
plagi superficiale (inteparea intr-un cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei plagi mici facute
prin scarpinare .Acestea se inchid repede la suprafata ,infectia continuand sa se dezvolte in
profunzime.
-Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii unor microbi in timpul unei injectii facute cu
materiale sau solutii nesterile.Alteori,abcesele apar si prin raspandirea unor germeni pe cale
hematogena sau limfatica .
-Germenii cei mai frecventi in abcese sunt
stafilococul si streptococul dar si pneumococul ,gonococul .Spre deosebire de furuncul ,abcesul
nu are un microb specific .
Simptomatologie
-semne locale –cele 5 caracteristici-pielea de la nivelul abcesului devine cu timpul rosie ,livida si
apoi violacee;la inceput prezinta o induratie apoi el devine fluctuant;este preferabil sa se faca o
punctie exploratorie atunci cand nu exista certitudine
-semne generale-febra moderata,frisoane,,stare generala alterata,agitatie
-ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor crescuta
Evolutie
-dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se subtiaza si uneori abcesul se evacueaza spontan
-de regula,abcesele nu se evacueaza singure ,ci se extind si →un flegmon sau se imprastie pe
cale limfatica sau sangvina→abcese in diverse organe sau septicemie
Tratament
-incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de dren ,asezate decliv
-administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin polimicrobian
69
Abcesul cald
Etiopatogenie
-Infectia ia nastere prin inocularea din afara inauntru a unor germeni patogeni fie datorita unei
plagi superficiale (inteparea intr-un cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei plagi mici facute
prin scarpinare .Acestea se inchid repede la suprafata ,infectia continuand sa se dezvolte in
profunzime.
-Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii unor microbi in timpul unei injectii facute cu
materiale sau solutii nesterile.Alteori,abcesele apar si prin raspandirea unor germeni pe cale
hematogena sau limfatica .
-Germenii cei mai frecventi in abcese sunt
stafilococul si streptococul dar si pneumococul ,gonococul .Spre deosebire de furuncul ,abcesul
nu are un microb specific .
Simptomatologie
-semne locale –cele 5 caracteristici-pielea de la nivelul abcesului devine cu timpul rosie ,livida si
apoi violacee;la inceput prezinta o induratie apoi el devine fluctuant;este preferabil sa se faca o
punctie exploratorie atunci cand nu exista certitudine
-semne generale-febra moderata,frisoane,,stare generala alterata,agitatie
-ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor crescuta
Evolutie
-dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se subtiaza si uneori abcesul se evacueaza spontan
-de regula,abcesele nu se evacueaza singure ,ci se extind si →un flegmon sau se imprastie pe
cale limfatica sau sangvina→abcese in diverse organe sau septicemie
Tratament
-incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de dren ,asezate decliv
-administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin polimicrobian
16.FLEGMONUL
S f ș
Descriere
70
P ș f ă â z ă
î ă ă.
D z f f z .R x ă f
compactare sau infiltrare, stadiul formarea de abcese.
Simptomele
Tabloul clinic al flegmon este comun, similar cu orice alt in bolile inflamatorii. Înainte de
f ă f b ă 38 5 ° j ăb ță
pierderea poftei de mâncare sau de abuz. În localizarea leziunilor observate umflare,
ă ă ș ță ș . L b - un site
b fă ă .
Diagnostic
Pentru a diagnostica flegmon necesare pentru a face aceste studii ca: hemoleucograma
ă ă f ă f z b ș
sensibilitatea sa la antibiotice.
Profilaxie
Tratament
Câ f ă â b j ă
b ț ță ă f ș
au nevoie de interventii chirurgicale.
O ț z ză b z ă. C ăț
avut loc excizia de ț ț î f b z
ă f ș ț - z ă ș î z
.A ă ț .
Câ f b ăf ț z î f ță
f f x ț .
72
D b ă b j
ț b f .
17.ERIZIPELUL
Erizipelul
Este o inflamatie a pielii care intereseaza dermul ,produsa de streptococ,foarte
contagioasa.
Etiologie
-este rezultatul inocularii in derm a streptococului ,fiind urmarea suprainfectarii unei
plagi mai mari,neglijate sau chiar a unor mici zgaraituri
-are tendinta la recidiva
Simptomatologie
-Temperatura ce creste brusc la 39-41 grade ;puls slab,rapid
-Dupa 1-2 zile ,apar fenomene locale :pielea din jurul plagii sau a portii de intrare a
infectiei devine rosietica ,calda ,tumefiata ,dureroasa
-Marginile erizipelului sunt proeminente (inalte),cu aspect de placard
-De la nivelul placardului pleaca trenee de limfangita +Ap satelita
Tratament
-Profilactic-cel mai eficace
-Cand a aparut se face i.m. sau i.v. in perfuzie –Penicilina 4 mil.u./zi la adult
-Local-badijonari repetate cu tinctura de iod
-In caz de intoxicatie accentuata,se face reechilibrarea organismului cu SG,SF,vitamine
NU NECESITA INTERVENTIE CHIRURGICALA(INCIZII)!!!
18.GANGRENA GAZOASA
73
Cursuri AMG
Home
Contact
Este o infectie acuta cu germeni anaerobi ,foarte grava ,caracterizata printr-o necroza
masiva si extensiva a tesutului ,infiltratie gazoasa si alterarea rapida a starii generale.
Etiologie
-Orice plaga se poate complica cu o gangrena gazoasa dar in special cele aparute
dupa traumatisme grave,cu distrugeri mari de tesut ,in care circulatia arteriala e
suprimata si in plaga au patruns resturi de imbracaminte sau
pamant
Simptomatologie
-G.G. se declanseaza dupa cateva ore sau dupa 4-5 zile de la accident
-Daca leziunea este la unul din membre ,acesta se tumefiaza ,apare edemul,pielea
devine livida,cu flictene;bolnavul declara CA-L STRANGE PANSAMENTUL SI CERE
INSISTENT SA-I FIE LARGIT SAU SCHIMBAT!!
74
-Plaga ia aspect mortificat,are miros fetid,se observa sfaceluri si,prin presiune ,se
evidentiaza crepitatii ,degetele sunt palide ,nu mai pot executa miscari obisnuite ,pielea
este rece
Tratament
-Curativ
19.ANTRAXUL
Este o boala infectioasa produsa de bacilul carbunos (rezista pana la 120 grade).
Etiologie
Patogenie
-respiratorie-aspect de pneumonie
Simptomatologie
eroziune dermica galbuie sau rosietica ce devine rapid neagra ,marginita de un inel de
vezicule ;ea este insotita de un edem perilezional important,nedureros
Tratament
-curativ:
-local-pansamente sterile
20.TETANOSUL
Tetanosul
Tetanosul
Etiologie
77
-Infectia tetanica apare dupa plagi in care a patruns si pamant dar si dupa o simpla
intepatura ,in plagi infectate inchise
Patogenie
Simptomatologie
-dupa 5-6 zile apare semnul tipic:contractura musculara permanenta !;aceasta incepe
intai la grupele musculare din jurul portii de intrare a infectiei apoi se generalizeaza prin
contractura maseterilor care da un trismus tipic(b.pare ca rade fortat sau rautacios =
risus sardonicus) si apare opistotonusul
78
Tratament
21.SEPTICEMIA
Septicemia
80
Este o infectie acuta generalizata in care, din unul sau mai multe focare septice
existente in organism,se descarca repetat in circulatie germeni patogeni si toxine
microbiene .
Etiologie
-germeni aerobi si anaerobi
-este determinata de patrunderea in sange a germenilor din abcese ,flegmoane mari si
profunde ,netratate la timp dar apar si in urma unor infectii limitate dentare,amigdaliene
,otice,renale,apendiculare,etc
Simptomatologie
-stare generala alterata toxica :frison,greata,varsaturi,cefalee,tahicardie,dispnee,stare
de semiconstienta ,febra hectica ,oligurie,tegumente si mucoase uscate
-leucocitoza,albuminurie,hemocultura pozitiva in plin frison
-semnele locale permit uneori depistarea sursei generatoare de septicemie :flegmon
fesier ,abces apendicular ,plaga infectata,etc.
Tratament
-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a
abceselor si flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii
-curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau
chirurgical + antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de
sange,plasma,vitamine,cortizon
22.PIOEMIA
81
ALTE DOCUMENTE
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
IMUNOLOGIA TUMORALĂ A
CANCERULUI RENOURINAR
BAREMUL MINIM DE
CUNOSTINTE MEDICINA
LUCRARE DE LICENTA -
PARTICULARITATI
EPIDEMIOLOGICE SI CLINICE ALE
HEPATITEI ACUTE VIRALE B
Prostatita
Mediastin si cord
Colici infantile
82
Simpla prezenta a microorganismelor patogene la nivelul unui anumit tesut sau organ al
organismului gazda, în absenta multiplicarii si a aparitiei modificarilor morfo-functionale
ale gazdei, reprezinta procesul de contaminare; etapa urmatoare este re-prezentata de
colonizare, care defineste multiplicarea germenilor, înainte de a deter-mina aparitia
alterarilor morfo-functionale.
Infectia chirurgicala este infectia care necesita un tratament chirurgical sau care
complica o interventie chirurgicala, caracterizându-se prin prezenta unui factor ana-
tomic sau mecanic care conditioneaza vindecarea printr-un gest invaziv chirurgical sau
nonchirurgical.
CLASIFICĂRI
a) infectii localizate (limitate la tesut, organ, articulatie: abces, artrita septica, etc.);
84
- abcese postoperatorii;
- infectii nozocomiale: pneumonii, infectii ale tractului urinar, infectii ale cateterelor
vasculare, etc..
- frecventa respiratorie > 20 respiratii/min sau PaCO2 < 32 torr (mm Hg),
astfel, tabloul clinic alcatuit din febra, tahicardie, cresterea frecventei respiratorii,
alterarea starii generale, hipercatabolism cu hipooxigenare celulara ("stare
hiperdinamica calda") reprezinta un raspuns nespecific al organismului la o agresiune,
reusindu-se reproducerea sa experimentala prin injectare intraperitoneala de zymosan
(stimulator al reactiei inflamatorii);
- sepsis (sindrom septic, stare septica) = tablou clinic de infectie sistemica (cu origine
într-un focar septic neevidentiat), fara culturi sangvine pozitive; este un SIRS
determinat de infectie; un exemplu este peritonita tertiara;
- insuficienta de organ (MSOF - multiple systemic organ failure, MODS - multiple organ
dysfunction syndrome) = disfunctie secventiala a diferitelor organe (ordinea obisnuita
de instalare: plamân, rinichi, inima, tract intestinal), aparuta în mod acut si necesitând
tratament de urgenta.
- apendicectomie;
ETIOPATOGENIE
Micrococcus
a.
STREPTOCOCCACEAE Streptococcus
f.a.
Gemella
f.a.
Aerococcus
f.a.
90
PEPTOCOCCACEAE Peptococcus
ana
Peptostreptococcus
ana
Sarcina
ana
NEISSERIACEAE Neisseria coci s
Branhamella cocob
Moraxella G"-
Acinetobacter aerob
VEILLONELLACEAE Veillonella coci G
ana
Brucella cocob
"-"
Bordetella
aerob
Francisella
Haemophilus
Pasteurella
Cardiobacterium
Calymmatobacterium
91
ENTEROBACTERIACEAE Escherichia
(Edwardsiella)
Citrobacter
Salmonella
Shigella
Klebsiella
Enterobacter
(Hafnia)
Serratia
Proteus
Yersinia (Erwinia)
VIBRIONACEAE Vibrio Vibrio
G"-"
a. - f.a
SPIRILACEAE Spirillum bacte
a.
spiral
Campylobacter
curbe
ana.
PSEUDOMONADACEAE Pseudomonas bacili
a.
92
G"-"
anaer
Fusobacterium
(Leptotrichia)
BACILLACEAE Bacillus bacili
a.
forma
Clostridium
endos
ana.
LACTOBACILLACEAE Lactobacillus bacili
Listeria aspor
a.
Erisipelothrix
a.
Corynebacterium
a.
PROPIONIBACTERIACEAE Propionibacterium
ana.
Eubacteriu
93
Arachnia
(Bifidobacterium)
MYCOBACTERIACEAEA Mycobacterium
a.
NOCARDIACEAE Nocardia
a.
SPIROCHAETALES SPIROCHAETACEAE Treponema Spiroc
Borrelia
Leptospira
RICKETTSIALES RICKETTSIACEAE Rickettsia
RICKETTSIAS
Rochalimaea
Coxiella
BARTONELLACEAE Bartonella
CHLAMYDIALES CHLAMYDIACEAE Chlamydia
MYCOPLASMATALES MYCOPLASMATACEAE Mycoplasma
MOLLICUTES
Mycop
Streptococii au fost clasificati de catre Lancefield dupa capacitatea lor hemolitica în alfa-
hemolitici (Streptococcus pneumonie, Streptococcus viridans gasit pe piele si mucoase
- vezi tractul gastrointestinal superior), beta-hemolitici (Streptococcus pyogenes, mai
ales cel de grup A caracterizat prin prezenta proteinei M parietale care inhiba
fagocitoza, a hialuronidazei, streptochinazei si proteinazei care favorizeaza propagarea
si necroza tisulara precum si a strepolizinelor O si S cu efect hemolitic) si gama-
nehemolitici. În general streptococii sunt sensibili la penicilina G si aproape toate
celelalte antibiotice beta-lactaminice. Recent desprinsi din grupul streptococilor sunt
enterococii care în mod normal fac parte din saprofitii intestinali si vaginali , dar care în
conditii patologice sunt întâlniti în afectiuni ale tractului urinar si biliar si contribuie la
morbiditatea si mortalitatea crescuta din cadrul infectiilor intraabdominale la pacientii cu
risc înalt. Enterococii raspund cel mai bine la o combinatie antibiotica formata din
gentamicina si ampicilina (sau alta penicilina de generatie avansata ) sau vancomicina.
Enterococii se întâlnesc adesea în infectiile peritoneale sau pelvine, de obicei în
asociere cu alti germeni gramnegativi sau anaerobi; septicemiile enterococice au un
prognostic în general rezervat si complica adesea evolutia postoperatorie a pacientilor
cu durata mare de spitalizare.
Fungii reprezinta, alaturi de alge si protozoare, cele mai primitive eukariote, existând
numeroase similaritati structurale si biochimice între celulele fungilor si celulele
97
SIDA este o boala raportata pentru prima data în decembrie 1981, când a fost descris
cazul unui barbat homosexual ce prezenta infectii oportuniste si sarcom Kaposi,
bioumoral fiind prezenta marcata depletie a limfocitelor T. Virusul imunodeficientei
umane (HIV), un retrovirus apartinând familiei Lentiviridae, a fost izolat în 1983; el
afecteaza limfocitele T4 (helper), determinând o diminuare drastica a raspunsului imun
celular, cu crestere consecutiva a susceptibilitatii la infectii si neoplazii (majoritatea
infectiilor întâlnite la pacientii cu HIV sunt asemanatoare celor favorizate de
imunosupresia indusa medicamentos la transplantati sau dupa polichimioterapie). Se
întâlnesc afectiuni pulmonare date cel mai adesea de Pneumocystis carinii,
Toxoplasma si Criptococcus, afectarile abdominale fiind produse de infectiile cu
Cytomegalovirus, Mycobacterium sau Salmonella typhi murium. Pacientii cu infectie HIV
99
pot necesita tratament chirurgical pentru rezolvarea unei peritonite prin perforatie
intestinala data de infectia cu CMV, a unei obstructii gastrointestinale prin sarcom
Kaposi sau limfom al tractului gastrointestinal, a unei hemoragii gastrointestinale
determinate de infectia cu CMV, de un limfom sau sarcom Kaposi, ca si a unei posibile
infectii intraabdominale sau retroperitoneale produse de mycobacterii sau alte
microorganisme oportuniste. În ordinea frecventei, durerea abdominala la un pacient
infectat HIV poate fi localizata predominant în epigastru (patologie eso-gastro-
duodenala), în hipocondrul drept (patologie hepato-biliara), în fosa iliaca dreapta
(patologie apendiculara sau a ileonului terminal) sau difuza (obisnuit etiologie
infectioasa entero-colonica).
- toate particularitatile de mediu descrise mai sus deprima functia celulelor fagocitare
prin scaderea PO2 tisular, cu promovare suplimentara a anaerobilor.
- inflamatie (cu pentada caracteristica: rubor, tumor, dolor, calor, functio laesa), cu
constituire a exsudatului inflamator ce poate evolua spre supuratie (colectie puru-
lenta), organizare (false membrane), cazeificare sau fibroza; în caz de reactie infla-
102
Principii terapeutice:
N.B. Este bine cunoscut faptul ca prezenta puroiului impune efectuarea unui gest
chirurgical de evacuare a acestuia ("Ubi pus ibi vacuo!"), deoarece pe de o parte
membrana piogena ce captuseste peretii colectiei purulente este impenetrabila pentru
substantele antibacteriene iar pe de alta parte produsii retentionati la nivelul cavitatii
purulente prezinta o mare concentratie în substante nocive pentru organism a caror
îndepartare este benefica; procesele fiziopatologice locale generate de prezenta
puroiului determina de altfel erodarea tesuturilor de vecinatate cu fistulizare spontana
atunci când este posibil într-o cavitate anatomica sau la exteriorul organismului.
TBC Ganglionara
Este consecinta unei infectii TBC care evolueaza sau a evoluat intr-un organ.Poate sa
evolueze ca o boala de sine statatoare chiar dupa ce focarul primitiv s-a linistit sau s-a
vindecat.
Simptomatologie
-prezenta uneia sau a mai multor tumorete,insirate de-a lungul lantului limfatic
respectiv:gat,axila ,regiunea inghinala,etc.;la inceput ,ggl.sunt tari si de marime medie
,apoi cresc in volum,mijlocul lor se ramoleste si apare un mic abces rece si devin mai
moi;cateva saptamani,ggl.evolueaza independent unul de altul,se palpeaza bine si
“ ”;
contin puroi(cazeum)
-starea generala se altereaza :subfebrilitate ,VSH crescuta,,leucocitoza (predomina
limfocitele)
-pielea se subtiaza si se perforeaza lasand sa se evacueze puroi cremos,galben-
verzui,continand grunji alb-galbui (cazeum)
Tratament
-profilactic-copilul trebuie vaccinat imediat dupa nastere cu BCG
105
-curativ-antibiotice si tuberculostatice(Hidrazida,Rifampicina,Streptomicina,etc.)
-alimentatie bogata in vitamine,calciu;odihna,cure repetate la munte
-tratament chirurgical-cand adenopatia nu are tendinta la retrocedare ci tinde spre
ramolire
Abcesul rece