CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA A ADULTILOR

PROIECT DE CURS
PENTRU OCUPATIA
INSPECTOR PROTECTIE CIVILA

INDRUMATOR AUTOR :
NUME: STRUGARIU NUME: RADUTA
PRENUME: DUMITRU PRENUME: MARIUS-FLORIN

==== 2017====
1. Prezentarea general a societii comerciale/operatorului

A. Date de identificare:
SC EDEN ORE SRL
Adresa: STR. CETATEA VECHE 2 B, sector 4, Bucuresti.
Activitate: Productie confectii textile (CAEN 1392)
.
B. Activitati desfasurate:
- aprovizionare materii prime si materiale auxiliare - descarcare/ depozitare;
- prelucrare textile;
- ambalare;
- depozitare produse finite;
- livrare;
- activitati auxiliare.

C.Alcatuire constructiva: corpuri de cladire, compartimente, regim de inaltime:

Obiectivul include spatii de productie, depozitare si prezentare de tip SHOWROOM.
Regimul de inaltime:
- P pentru spatiul de productie si depozitare
- P + 1 pentru spatiul administrativ-comercial.
Aria construita si lungimea constructiei:
Amprenta la sol a constructiei este un dreptunghi cu latura mare de L = 60m si latura
mic de l = 36m
- Arie construita la sol = 1980 m2;
- Suprafata birouri = Ac = 280 m2;
- Suprafata spatiu depozitare = 800 m2;
- Suprafata spatiu de productie = 900 m2;
Inaltimea la nivelul acoperisului de tip terasa:
- h1 pentru spatiul de productie si depozitare = 5m
- h2 pentru spatiul administrativ-comercial = 8m.
Cladirea constituie un singur compartiment de incendiu cu aria construita la sol =
1980 mp, iar spatiile cu functiuni diferite sunt separate intre ele prin pereti autoportanti si
dispun de iesiri separate in exterior.

60 m

C
P+1E T Part Part
er er
P= x
showroom Spatiu Spatiu
productie depozitare
depozit
E = birouri
showro Sp = 900 Sp = 800
om mp mp
Se = Sp = ?

y z v
 Fig. 1 - Amprenta la sol a cladirii

h2

h1

Fig. 2 - Fatada lateral

Instalatia de incalzire pentru spatiul analizat se realizeaza cu calorifere care folosesc

agentul termic de la doua centrale termice murale, cu functionare pe combustibil gaz
metan, amplasate intr-o incapere separata de la parter, in zona de productie, fata de care
este separata prin pereti fara goluri si rezistenta la foc corespunzatoare cu acces direct din
exterior si suprafata vitrata de tip tip termopan. Suprafata utila a centrlei termice este Sct =
10mp.
In spatiul de prezentare al produselor de la parter (showroom) a fost prevazut un
spatiu de depozitare Sd1 = 40mp. iar la etaj a fost prevazut un spatiu destinat arhivei
(asimilat cu spatiu de depozitare) Sar = 25mp. si spatiu de depozitare al materialelor de
curatenie de 6mp..

D. Date tehnice ale constructiilor - structura de rezistenta:

- fundatii continue din beton armat monolit ;
Structura de rezistenta din :
- stalpi metalici, incombustibili
- stalpi (sectiune 40x40cm) din beton armat monolit, incombustibili
- grinzi din beton armat monolit (sectiune 30x35cm, cu 2cm. protectia cu beton a
armaturii, incombustibile
- grinzi metalice, incombustibile

E. Materiale de constructie, grad de rezistanta la foc

- pereti exteriori de inchidere perimetrala cu structura de rezistenta (pane,
montanti) metalica, incombustibila si panouri sandwich cu miez de vata minerala
incombustibili cu grosimea de 6cm
- pereti interiori de compartimentare dintre depozit si birouri, din gips carton,
panotare dubla, cu panouri tip RF 12,5mm sau similar, incombustibili
- pereti exteriori de inchidere perimetrala din panouri tip IZOPAN tip sandwich
pentru pereti, greucombustibili
- pereti interiori neportanti din b.c. a. cu grosimea de 12cm
- pereti interiori neportanti din gips carton, cu grosimea de 10cm
- plansee peste parter si etaj din sapa de beton pe grinzi metalice, cu grosimea de
10cm, cu grosimea stratului de protectie al armaturii de 2cm., incombustibil
 - invelitoare tip sarpanta din panouri tip IZOPAN
- acoperis tip sarpanta metalica incombustibila si panouri tip sandwich cu miez din
vata minerala incombustibili, cu grosimea de 6cm
Cantitatile de materiale si sarcinile termice corespunzatoare acestora, care se pot
gasi in spatiul analizat sunt aproximativ:
- a depozit showroom:
- lemn = 25 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- PVC = 10 kg; Qi = 21,80 MJ/kg
- hartie, carton = 10 kg Qi = 16,30 MJ/kg
- poliuretan = 3 kg; Qi = 37,70 MJ/kg
- piele = 3 kg; Qi = 19,15 MJ/kg
- textile =200 kg; Qi = 20,90 MJ/kg
- lemn conventional = 50 kg; Qi = 18,40 MJ/kg

- b arhiva:
- lemn = 25 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- hartie, carton = 10 kg Qi = 16,30 MJ/kg
- lemn conventional = 50 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- c spatiul de depozitare:
- lemn = 500 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- PVC = 500 kg; Qi = 21,80 MJ/kg
- hartie, carton = 50 kg Qi = 16,30 MJ/kg
- poliuretan = 500 kg; Qi = 37,70 MJ/kg
- piele = 500 kg; Qi = 19,15 MJ/kg
- textile = 5000 kg; Qi = 20,90 MJ/kg
- lemn conventional = 1000 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- d spatiul de productie:
- lemn = 1500 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- PVC = 300 kg; Qi = 21,80 MJ/kg
- hartie, carton = 200 kg Qi = 16,30 MJ/kg
- poliuretan = 200 kg; Qi = 37,70 MJ/kg
- piele = 200 kg; Qi = 19,15 MJ/kg
- textile = 1000 kg; Qi = 20,90 MJ/kg
- lemn conventional = 1000 kg; Qi = 18,40 MJ/kg

F. Gradul de rezistenta la foc al cladirii:

Conform descrierii, constructia are urmatoara solutie constructiva:
- fundatii continue din beton armat monolit ;
Structura de rezistenta din :
- stalpi metalici, incombustibili, (C0), cu rezistenta la foc 15min., corespunzand
pentru: GRF= V, dar cf. 2.1.12 si 5.1.16. din P 118/99, rezulta GRF = II
- stalpi (sectiune 40x40cm) din beton armat monolit, incombustibili C0 cu RF =
4 ore si 30 min. GRF = I;
- grinzi din beton armat monolit (sectiune 30x35cm, cu 2cm protectia cu beton a
armaturii, ncombustibil C0, cu RF = 2 ore, GRF = I.
 - grinzi metalice, incombustibile, (C0), cu rezistenta la foc 15min., corespunzand
pentru: GRF= V, dar cf. 2.1.12 si 5.1.16. din P 118/99, rezulta GRF = II
- pereti exteriori de inchidere perimetrala cu structura de rezistenta (pane,
montanti) metalica, incombustibila C0 si RF = 15 min si panouri sandwich cu miez de
vata minerala incombustibili C0 cu grosimea de 6cm si RF = 30min. GRF= I;
- pereti interiori de compartimentare dintre depozit si birouri, din gips carton,
panotare dubla, cu panouri tip RF 12,5mm sau similar, incombustibili C0 si RF = 30min.
GRF= I;
- pereti exteriori de inchidere perimetrala din panouri tip IZOPAN tip sandwich
pentru pereti, greucombustibili, (C1), cu rezistenta la foc minim 30min, corespunzand
pentru; GRF= II;
- pereti interiori neportanti din b.c. a. cu grosimea de 12cm, (C0), cu rezistenta la foc
minim 3 ore, corespunzand pentru; GRF= I;
- pereti interiori neportanti din gips carton, cu grosimea de 10cm, (C0), cu rezistenta
la foc minim 30min., corespunzand pentru; GRF= I;
- plansee peste parter si etaj din sapa de beton pe grinzi metalice, cu grosimea de
10cm, cu grosimea stratului de protectie al armaturii de 2cm., incombustibil, (C0), cu
rezistenta la foc minim 45 minute, corespunzand pentru: GRF= II;
- invelitoare tip sarpanta din panouri tip IZOPAN, (C1), cu rezistenta la foc 30min.,
corespunzand pentru: GRF = II.
- acoperis tip sarpanta metalica incombustibila C0 si RF = 15 min si panouri tip
sandwich cu miez din vata minerala incombustibili C0, cu grosimea de 6cm si RF =
30min. GRF = II
Avind in vedere rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie din
structura de rezistenta a investitiei precizate mai sus , corelat cu prevederile art. 2.1.9 si
5.1.6. din NP 118 / 99 gradul de rezistenta la foc a constructiei este GRF = II;
Distantele de securitate la incendiu fata de cladirile adiacente, sunt conform tabel
2.2.2. din Normativul de siguranta la foc al constructiilor Indicativ: P 118 / 99,
urmatoarele: - 6m daca acestea sunt de GRF = I, II.
- 8m daca acestea sunt de GRF = III;
- 10m daca acestea sunt de GRF = IV, V.
G. Nivelul riscului de incendiu
Determinarea nivelului riscului de incendiu pentru constructie s-a facut in
conformitate cu precizrile de la punctul 2, litera B din OMAI 130 / 2007, tinand cont de
densitatea sarcinii termice, destinatia incaperilor, functiunile spatiilor, respectiv natura
activitatilor desfasurate, comportarea la foc a elementelor de constructie, caracteristicile de
ardere a materialelor si a substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate;
In conformitate cu STAS 10903/2-79, determinarea densitatii de sarcina termica este
data de sarcina termica fixa existenta in materialele de constructie si sarcina termica mobila
existenta in mobilier, echipamente si materiale specifice in functie de cantitatea de
materiale combustibile existente in fiecare incapere, pe nivel si cladire.
showroom cu Ss = 280 mp.:
- lemn = 1000 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- PVC = 200g; Qi = 21,80 MJ/kg
- hartie, carton = 100 kg Qi = 16,30 MJ/kg
- poliuretan = 50kg; Qi = 37,70 MJ/kg
- piele = 50kg; Qi = 19,15 MJ/kg
- textile =300 kg; Qi = 20,90 MJ/kg
- lemn conventional = 100kg; Qi = 18,40 MJ/kg
 Sq = MiQi = 35342,5MJ.
Qs = Sq / Su = 35342,5 / 280= 126,2 MJ/mp.
Dupa densitatea de sarcina termica rezulta ca nivelul riscului de incendiu in aceast
spatiu este RISC MIC.
spatiul de depozitare cu Sd = 800mp.:
- lemn = 500 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- PVC = 500 kg; Qi = 21,80 MJ/kg
- hartie, carton = 50 kg Qi = 16,30 MJ/kg
- poliuretan = 500 kg; Qi = 37,70 MJ/kg
- piele = 500 kg; Qi = 19,15 MJ/kg
- textile = 5000 kg; Qi = 20,90 MJ/kg
- lemn conventional = 1000 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
Sq = MiQi = 172240MJ.
Qs = Sq / Su = 172240 / 800 = 215,3 MJ/mp.
Dupa densitatea de sarcina termica rezulta ca nivelul riscului de incendiu in aceast
spatiu este RISC MIC.

spatiul de productie:
- lemn = 1500 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
- PVC = 300 kg; Qi = 21,80 MJ/kg
- hartie, carton = 200 kg Qi = 16,30 MJ/kg
- poliuretan = 200 kg; Qi = 37,70 MJ/kg
- piele = 200 kg; Qi = 19,15 MJ/kg
- textile = 1000 kg; Qi = 20,90 MJ/kg
- lemn conventional = 1000 kg; Qi = 18,40 MJ/kg
Sq = MiQi = 88070MJ.
Qs = Sq / Su = 88070 / 900 = 97,83 MJ/mp.
Dupa densitatea de sarcina termica rezulta ca nivelul riscului de incendiu in aceast
spatiu este RISC MIC.

Deci dupa densitatea sarcinii termice

showroom cu Ss = 280 mp. RISC MIC (P118/99, art. 2.1.2.)
spatiul de depozitare cu Sd = 800mp. RISC MIC (P118/99, art. 2.1.2.)
spatiul de productie RISC MIC (P118/99, art. 2.1.2.)
Dupa densitatea de sarcina termica rezulta ca nivelul riscului de incendiu in intreaga
cladire este RISC MIC.

Dupa destinatia incaperilor, conform art 2.1.4. si 2.1.5., tabel 2.1.5. P118/99,
nivelul riscului de incendiu este:
showroom cu Ss = 280 mp. RISC MARE (P118/99, art. 4.2.43.)
spatiul de depozitare cu Sd = 800mp. RISC MARE (P118/99, art. 2.1.2.)
spatiul de productie RISC MARE (P118/99, art. 2.1.2.)
Avand in vedere rezultatele de mai sus se poate concluziona ca nivelul riscului de
incendiu, tinand cont de destinatia incaperilor, pentru cladirea analizata este RISC MARE.
DECI: Avand in vedere rezultatele de mai sus se poate concluziona ca nivelul riscului
de incendiu, pentru cladirea analizata, este RISC MARE.
H. Caile de evacuare
Numarul maxim de utilizatori pentru toate destiatiile constructiei:
- 40 salariati in spatiul de productie;
- 4 salariati in spatiul de depozitare;
- 15 salariati la etaj in spatiul administartiv;
- 2 vanzatori in spatiul showroom .
Pentru spatiul showroomului amenajat la parter, conform art. 4.2.39. din Normativul
de siguranta la foc al constructiilor Indicativ: P 118 / 99., capacitatea de evacuare a unui
flux, este de max. 70 persoane, avem deci, tinand cont ca numarul maxim al persoanelor
care se pot aduna, patru fluxuri de evacuare care au asigurate corespunzator caile de
evacuare (usi si holuri cu latimea peste 1,60m) conf. Art. 2.6.60. din Normativul de siguranta
la foc al constructiilor Indicativ: P 118 / 99.
Pentru spatiul destinat birourilor de la etaj , conf. art 4.2.26., capacitatea de
evacuare a unui flux, este de max. 80 persoane, avem deci un singur flux de evacuare avand
in vedere ca numarul salariatilor este de max. 15 persoane care are asigurate corespunzator
caile de evacuare (usi si holuri cu latimea peste 0,80m) conf. Art. 2.6.60. din Normativul de
siguranta la foc al constructiilor Indicativ: P 118 / 99.
Pentru spatiul de productie si depozitare depozitare, conform tabel 5.6.12. din P
118/99, capacitatea de evacuare a unui flux, este de max. 90 persoane, avem deci, tinand
cont ca numarul salariatilor este maxim 40 persoane pentru spatiul destinat productiei,
respectiv 4 salariati in spatiul de depozitare, un singur flux de evacuare, atat pentru spatiul
de productie cat si cel de depozitare, pentru care sunt asigurate corespunzator caile de
evacuare (usi si holuri cu latimea peste 0,80m) conf. Art. 2.6.20. din Normativul de siguranta
la foc al constructiilor Indicativ: P 118 / 99.
Avand in vedere prevederile art. 2.6.16 din Normativul de siguranta la foc al
constructiilor Indicativ: P 118 / 99. si numarul maxim de persoane care se pot gasi in
fiecare functiune a cladirii se poate preciza ca trebuie sa aiba deschidere spre exterior,
obligatoriu usile de la showroom si spatiul de productie.
Spatiul de depozitare Sd = 800mp. si spatiul de depozitare showroom Sd1 = 40mp
sunt prevazute suprafete destinate evacuarii fumului si gazelor fierbinti, prevazute cu
dispozitive automate de deschidere, conform prevederilor art. 3.5.2. si 5.5.3. din Normativul
de siguranta la foc al constructiilor Indicativ: P 118 / 99.

I.Mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

Cladirea este prevazuta cu iluminat de siguranta pentru evacuare de tipul 3, cu
luminoblocuri In conformitate cu prevederile art. 7.13.15. si tabel 7.13. din Normativul
pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 100V c.a. si
1500V c.c., Indicativ I 7 2002.
, Cladirea este echipata cu sisteme de detectare si semnalizare a incendiilor conform
art. 4.2.1. din Normativul I18 / 2/2002.
Cladirea este dotata cu hidranti exteriori de incendiu cu DEBITUL minim necesar
Qnec = 10l/s., conform art. 6.1. din Normativul pentru proiectarea, executarea si
exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, Indicativ NP 086 / 2005.
Avand in vedere categoria de pericol de incendiu stabilita conform tabel 2.1.5. din
Normativul de siguranta la foc al constructiilor Indicativ: P 118 / 99. ca fiind ,,C si
prevederile 2.1.2. din Normativul privind protectia constructiilor impotriva trasnetului,
Indicativ I 20/2000, cladirea are montata instalatie de paratrasnet.
Necesarul de stingatoare conform P 118/99 este de: cate un stingator la fiecare 150
mp pentru spatiile de categorie C. Tipul stingatoarelor este P6.
 - Birouri 2 stingtoare
- Spaiu productie 6 stingtoare
- Spaiu depozitare 6 stingtoare
J.Structuri cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor
La nivelul unitatii este desemnat un cadru tehnic P.S.I, cu atributii privind punerea in aplicare,
controlul si supravegherea masurilor de aparare impotriva incendiilor. Organizeaza si conduce
activitatea colectivului de membri P.S.I., conducatorii sectoarelor de activitate, precum si sefilor
locurilor de munca;
Sunt constituite din echipe de salariati conform Planului de organizare a interventiei la locul
de munca si au urmatoarele sarcini:
- alarmarea personalului;
- evacuarea personalului;
- efectuarea interventiei in vederea stingerii incendiului, cu mijloace de prima interventie
din dotare.
Echipele de prima interventie formate din salariati, efectueaza aceste operatiuni in timpul
programului de lucru.
In afara orelor de program echipele de prima interventie sunt reprezentate de personalul de
paza.
In caz de incendiu, echipele asigura prima interventie si alarmeaza Inspectoratul pentru
Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, telefonnd la numarul - 112.
Servicii publice profesioniste pentru situatii de urgenta:
- Pichetul de pompieri Bucuresti,interventie cu pompieri profesionisti (militari);
- Distanta : 10 km;
- Timp de deplasare: 15 minute
- Mijloace de alarmare: telefon 112;
- Alte forte cu care se coopereaza
-Salvarea la telefon: 112
-Politia la telefon: 112

ACTE NORMATIVE CE REGLEMENTEAZA ACTIVITATEA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI

SITUATIILOR DE URGENTA
 In concordanta cu masurile impuse tarii noastre pentru integrare in Comunitatea Europeana
Guvernul Romaniei a adoptat o serie de acte normative ce vin sa reglementeze activitatea in domeniul
situatiilor de urgenta.
Printre actele normative care reglementeaza aceasta activitate putem enumera;
1. Legea 481/08-11-2004 privind protectia civila publicata in MO-nr 1094 din 24.11.2oo4;
2. Ordonanta de urgenta nr.88 din 30.08.2001-privind infintarea ,organizarea si functionarea
serviciilor profesionale comunitare pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 544 din
01.08.2001;
3. Legea nr. 363 din 07.06.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.38 din 30.08.2001-
publicata in M..O. nr.477 din 26.02.2002;
4. Ordonanta de Urgenta nr.25 din 21.04.2004 pentru modificarea si completare Ordonantei
de Urgenta nr.88 din 30.08.2001-publicata in M.O. nr 391 din 03.05.2004;
5. Ordonanta de urgenta nr 21/15.04 .2004 ,privind Sistemul National de Management al
Situatiilor de Urgenta- publicata in M.O. nr. 361 din 26.04.2004;
6. Hotararea Guvernului nr. 1489 din 09.08.2004 privind organizarea si functionarea
Comitetului National pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 884 din 28.09.2004;
7. Hotararea Guvernului nr.1490 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare, functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta
publicata in M.O. nr. 884 din 28.09.2004;
8. Hotararea Guvernului nr. 1491 din 19.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru
privind structura organizatorica, atributiile, functionrea si dotarea comitetelor si centrelor
operative pentru situatii de urgenta-publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004;
9. Hotararea Guvernului nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, functionare
si atributiile serviciilor de urgenta profesionale publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004;
10. Hotararea Guvernului nr. 1513 din 16.09.2004 pentru aprobarea Strategiei sectoriale a
Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutionala si a Planului de
actiune, in perioada 2004-2006 publicata in M.O. nr. 908 din 06.10.2004;
11. Hotararea Guvernului nr. 1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind
apararea impotriva efectelor dezastruase produse de seisme si/sau alunecari de teren
publicata in M.O. nr. 702 din 04.08.2004;
12. Legea 15/2005 din 28.02.2005 pentru aprobarea O.U. 21/2004 publicata in M.O. nr.190 din
07.03.2005;
13. Hotararea Guvernului nr.2288 din 09.09.2004 privind functiile de sprjin pe care le asigura
ministerele, organele centrale si O.N.G. in situatii de urgenta publicata in M.O. nr. 9 din
04.01.2005;
14. Hotararea Guvernului nr. 501 din 01.06.2005 privind aprobarea *****riilor pentru
asigurarea mijloacelor de protectie individuala a populatiei publicata in M.O. nr. 482 din
08.06.2005;
15. Hotarrarea Guvernului nr. 642 din 29.06.2005 privind criteriile de clasificare a localitatilor
publicata in M.O. nr.603 din 13.06.2005;
16. O.M.A.I. nr 712 din 23.06.2005 publicata in M.O. nr. 599 din 12.07.2005 si O.M.A.I. nr. 786
din 02.09.2005 publicata in M.O. nr. 844 din 19.09.2005 privind instruirea salariatilor in
domeniul situatiilor de urgenta;
17. O.M.A.I. nr. 718 din 30.06.2005- Criterii de performanta- privind serviciile voluntarea de
urgenta publicata in M.O. nr. 636 din 20.07.2005
18. Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor
Intocmit
Raduta Marius Florin
Inspector protective civila

DOCUMENTE DE ORGANIZARE I FUNCIONARE A CELULEI DE URGEN

Componenta Celulei de urgenta

Personal cu atributii de specialitate in cadrul celulei:

1. Inspector de protectie civila
2. Prevenire,organizare,pregatire pentru inteventie si evacuare
3. Deblocare salvare , adapostire si protectie NBC(nuclear-biologic-chimic)
4. Transmisiuni-alarmare, cercetare cautare
5. Suport logistic si aparare contra incendiilor

ROMANIA
SC EDEN ORE SRL _ APROB
CONDUCATORUL CELULEI PENTRU
SITUATII DE URGENTA
DIRECTOR,

PLANUL DE ALARMARE AL CELULEI PENTRU SITUATII DE URGENTA

1. Alarmarea personalului din celula pentru situatii de urgenta se executa in scopul

trecerii in scurt timp si mod organizat la desfasurarea activitatilor de Protectie
Civila in caz de uregnta, exercitii, verificari , antrenamente
2. Instiintarea personalului din celula pentru situatii de urgenta se face pe baza
dispozitiunii de alarmare primita de la:
- presedintele Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta al
Municipiului Bucuresti
- Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Dealu Spirii
3. Transmiterea dispozitiunii se face prin:
- mijloace de legatura fir si radio existente
- agenti (furieri)
4. In situatia de maxima urgenta pentru interventii in cazul salvarii de vieti omenesti
si protectia bunurilor materiale, in situatiile de protectie civila, alarmarea se poate
face si din initiativa presedintelui celula pentru situatii de urgenta al comunei
raportand despre aceasta si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Dealu
Spirii Bucuresti , telefon: 112 sau 021 207 5500
5. a) In situatii de urgenta se primeste indicativul Treceti la aplicarea masurilor
prevazute in planul de protectie civila la capacitate de interventie (I, II, III).
b) Pentru exercitii, verificare, antrenamente se primeste indicativul
Alarmati celula pentru situatii de urgenta incepand cu ora _ _ _ .
 La primirea indicativului presedintele executa u celula pentru situatii de urgenta
rmatoarele actiuni:
- verifica autenticitatea ordinului primit
- noteaza data si ora primirii
- instiinteaza personalul din celula pentru situatii de urgenta., sefii
serviciilor de urgenta voluntare si alte persoane care asigura
interventia
6. Locul de adunare este punctul de conducere al SC EDEN ORE SRL
7. Conducerea activitatilor se executa din punctul de conducere de catre presedintele
celula pentru situatii de urgenta
Activitatile se executa la primirea dispozitiunii de alarmare

INSPECTOR DE PROTECTIE CIVILA

RADUTA MARIUS FLORIN

SINOPTICUL ACTIVITATILOR CE SE DESFASOARA LA ALARMARE DE CATRE CELULA DE

URGENTA
I. Conducatorul celulei de urgenta al institutiei desfasoara urmatoarele activitati:
1. Se informeaza de situatia creata si masurile luate pana la prezentarea sa;
2. Aduce la cunostiinta personalului dispozitiunea primita si cere propuneri
pentru elaborarea deciziei de interventie;
3. Ordona luarea masurilor de interventie unde se concentreaza efortul
principal si urmareste realizarea lor;
4. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
Dealu Spirii despre stadiul aplicarii masurilor atat la capacitatea de
protectie civila prin trepte sau in situatii de urgenta;
5. Conduce cu fermitate si operativitate realizarea masurilor de protectie
civila la situatia creata.
II. Inspectorul de protectie civila
1. Se prezinta in punctul de conducere, organizeaza serviciul de paza si
aparare in punctul de conducere;
2. Tine evidenta prezentei personalului;
3. Distribuie mapele si documentele de conducere ale interventiei ;
4. Aduce la cunostinta personalului situatia creata pentru intocmirea
propunerilor pe specialitati si realizarea masurilor din planul de protectie
 civila, informandu-i permanent despre situatia creata si misiunile ce le
revin;
5. Raporteaza conducatorului celulei de urgenta prezenta personalului,
masurile executate si stadiul activitatilor de protectie civila;
6. Participa la pregatirea si raportarea propunerilor necesare luarii dispozitiei
de catre conducatorul celulei de urgenta. si asigurarea capacitatii de
protectie civila si ducerea actiunilor de interventie;
7. Organizeaza si executa cercetarea si observarea de protectie civila si
ducerea actiunilor de interventie ;
8. Coordoneaza si indruma realizarea masurilor de protectie civila conform
planului;
9. Raporteaza Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta
Dealu Spirii despre aplicarea masurilor de protectie civila
III. Personalul celulei de urgenta
1. Se prezinta in punctul de conducere, isi desfasoara pe locul stabilit
atributiile functionale pe linie de protectie civila ;
2. Se documenteaza despre situatia creata si participa la intocmirea si
trasmiterea ordinelor si dispozitiunilor privind asigurarea capacitatii de
protectie civila, pregatirea si ducerea actiunilor de limitare inlaturarea
situatii de urgenta ;
3. Actualizeaza in partile ce-i revin documentele de protectie civila ;
4. Organizeaza si conduce permanent aplicarea masurilor de protectie civila
pe linia de specialitate ;
IV. Agentul de paza
1. Verifica autenticitatea ordinului primit;
2. Verifica documentul primit si numarul de telefon de unde s-a primit (cand
se transmite prin telefon);
3. Noteaza data si ora primirii;
4. Raporteaza conducatorul celulei de urgenta si pune in aplicare Planul de
alarmare a celulei de urgenta ;
5. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
Dealu Spirii despre situatia creata;
 6. Desfasoara activitatile prevazute in sinopticul din atributiile ofiterului de
serviciu.

INSPECTOR DE PORTECTIE CIVILA

RADUTA MARIUS FLORIN

SEMNALE DE ALARMARE
Alarma aeriana :
15 sunete (impulsuri) a patru secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele ;
Alarma la dezastre:
5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele ;
Prealarma aeriana
3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde fiecare ;
Incetarea alarmei
1 sunet (impuls) continu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute

REGULI DE COMPORTARE SI MASURI DE PROTECTIE IN CAZ DE DEZASTRE

1. Notiuni generale de comportare si de protectie in caz de dezastre

Adeseori activitatile sociale si economice ale unor grupari umane pot fi tulburate de
efecte tragice ale unor fenomene naturale. In plus, unele activitati umane scapate de sub
control pot avea urmari dezastruoase asupra unor colectivitati de oameni.
Se pot produce in acest fel dereglari distructive si brutale ale unui sistem, a unei
anumite situatii prestabilite. Aparute de regula, in mod brusc, prin surprindere, aceste
dereglari pot fi urmate de crearea unui numar mare de victime omenesti, a unui volum
mare de distrugeri de bunuri si valori materiale.Evenimentele datorate declansarii unor
tipuri de riscuri,din cauze naturale sau provocate de om ,generatoare de pierderi
umane,materiale sau modificari ale mediuluisi care prin amploare, intensitate si
consecinte ,ating sau depasesc nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele
privind gestionarea situatiilor de urgenta poarta denumirea de dezastre.

Pe langa volumul mare de victime, pierderi si distrugeri, dezastrele produc si grave

tulburari ale activitatilor economice si sociale. Desfasurarea acestora este dezorganizata
uneori pentru perioade mari de timp, avand ca principale urmari intarzieri in realizarea
scopurilor propuse cu toate consecintele ce decurg din acestea : lipsa unor bunuri de prima
necesitate, greutati in asigurarea spatiilor de locuit, slabirea starii morale a colectivitatii
locale ..
Sunt considerate riscuri naturale - actiunile dezastruoase care apar in urma unor
fenomene ca: cutremurele de pamant, alunecarile de teren, inundatiile, secetele prelungite,
furtunile, inzapezirile, epidemiile, epizotiile, incendiile de paduri sau de cultura.
Sunt considerate riscuri tehnologice -riscurile determinate de unele activitati umane ce
devin periculoase daca sunt scapate de sub control. In aceasta categorie sunt incluse:
distrugerea unor baraje sau altor lucrari hidrotehnice, accidente de circulatie, accidente
datorate munitiei neexplodate sau a armelor artizanale, prabusirea unor ruine sau a unor
galerii subterane, accidentele industriale , accidente chimice ,nucleare , explozii, caderi de
obiecte cosmice.

Reguli de comportare si masuri de protectie pe tipuri de risc

Deoarece fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice, acestea se
vor trata pentru fiecare in parte astfel:

a) Cutremurele de pamant. Masuri de protectie

Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine
instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului si cu
perioadele urmatoare ale acestuia.
Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula prin
surprindere, este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asugura protectie in
toate imprejurarile: acasa, la serviciu, in locurile publice, cu mijloacele de transport etc.
Acestea, cu atat mai mult cu cat timpul pe care il avem la dispozitie pentru realizarea unei
oarecare protectii este foarte scurt.
Regulile de comportare si masurile de protectie in caz de cutremur, trebuie sa le
realizam inainte de producere, pe timpul producerii cutremurului si dupa ce miscarea
seismica a trecut.
Pentru protectie inainte de cutremur este necesar sa se realizeze masuri de protectie a
locuintei si in afara acesteia.
In masurile de protectie a locuintei este necesar:
- Recunoasterea locurilor in care ne putem proteja; grinda, tocul usii, birou sau masa
rezistenta etc.;
- Identificarea si consolidarea unor obiecte care pot cadea sau deplasa in timpul
seismului ;
- Asigurarea masurilor de inlaturare a pericolelor de incendiu: protectia si evitarea
distrugerilor la instalatiile de alimentare cu electricitate, apa si gaze;
- Cunoasterea locurilor de intrerupere a alimentarii cu aceste surse;
- Asigurarea starii de rezistenta a locuintei. La nevoie se consulta organele de protectie
civila locale sau alti specialisti;
- Asigurarea, in locuri cunoscute si usor accesibile, a imbracamintei pentru timp rece, a
unei rezerve de alimente a unor materiale si obiecte necesare realizarii unei truse de
prim ajutor familial;
- Asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor si bateriile necesare;

In masurile de protectie in afara locuintei este necesar:

- Cunoasterea locurilor celor mai apropiate unitati medicale, sediile inspectoratelor
pentru situatiide urgenta, de politie, de cruce rosie, precum si alte adrese utile;
- Cunoasterea bine a drumului pe care va deplasati zilnic la scoala, cumparaturi, avand
in vedere pericolele care pot aparea: spargeri de geamuri, caderea unor obiecte de pe
balcoane, conducte de gaze, abur, apa etc.;

Masurile ce trebuie luate in timpul producerii unui cutremur puternic, sunt urmatoarele:
- Pastrarea calmului, sa nu se intre in panica si sa linistiti pe ceilalti membrii ai familiei:
copii, batrani, femei;
- Prevenirea tendintelor de a parasi locuinta: putem fi surprinsi de faza puternica a
miscarii seismice in holuri, scari etc. Nu se foloseste in nici un caz ascensorul;
- Daca suntem in interiorul unei locuinte ramanem acolo, departe de ferestre care se
pot sparge, sa se stea inspre centrul locuintei (cladirii), langa un perete. Protejarea se
face sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa sau banca din clasa suficient de
rezistente spre a ne feri de caderea unor lampi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli
ornamentele etc.;
- Daca suntem surprinsi in afara unei locuinte (cladiri) ramanem departe de aceasta, ne
ferim de tencuieli, caramizi, cosuri,parapete, cornise, geamuri care de obicei se pot
prabusi pe strada;
- Daca suntem la scoala (serviciu), nu fugim la usi, nu sarim pe fereastra, nu se alearga
pe scari, nu se utilizeaza liftul, nu alergati pe strada. Deplasarea se face cu calm spre
un loc deschis si sigur;
- Daca a trecut socul puternic al seismului, se inchid imediat sursele de foc cat se poate
de repede, iar daca a luat foc ceva se intervine imediat;
- Daca seismul ne surprinde in autoturism, ne oprim cat se poate de repede intr-un loc
deschis, se evita cladirile prea aproape de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii
electrice aeriene si ne ferim de firele de curent electric cazute;
- Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana
se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile,
dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou
pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a
oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele;
- Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematrograf,
stadion, sala de sedinta etc.) nu alergati catre iesire, imbulzeala produce mai multe
victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de rand.

Dupa producerea unui cutremur puternic este necesar sa luam urmatoarele masuri:
- Nu plecati imediat din locuinta. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de
seism. Calmati persoanele speriate si copii;
- Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de
constructii cazute, sa se degajeze;
Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar
din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar medical calificat. Ajutatii pe loc.
Curatati traseele de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate,
alimente etc.
- Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i asigurandu-le
imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului in care ne aflam;
- Ascultati numai anunturile posturilor de radio-televiziune si recomandarile acestora;
- Verificati preliminar starea instalatiilor de electricitate, gaz, apa, canal din locuinta;
- Paraseste calm locuinta dupa seism, fara a lua cu dvs. lucruri inutile. Verificati mai intai
scara si drumul spre iesire;
 - Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu
reusiti, procedati cu calm la spargerea geamurilor si curatati bine si zona de cioburi,
utilizand un scaun, o vaza metalica (lemn) etc. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur
(parc, stadion etc.);
- Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri (replici) ulterioare primei
miscari seismice, care de regula este mai redus decat cel initial. Nu dati crezare
zvonurilor privind eventualele replici seismice si urmarile lor, utilizand numai
informatiile si recomandarile transmise ofocoal, receptionate direct de dvs. si nu din
auzite;
- Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti de dvs. care in asemenea
situatii apar ad-hoc.

b) Alunecarile de teren. Masuri de protectie

Masurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor de
teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul
ca evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin surprindere. Alunecarile de
teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 3 m/s, iar in unele situatii si peste 3 m/s, oferind
posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situatii. In aceste conditii, un rol
important revine actiunilor de observare a conditiilor de favorizare a alunecarilor de teren si
alarmarii (avertizarii) populatiei in timp util realizarii protectiei.
Pentru prevenirea urmarilor dezastruoase ale alunecarilor de teren, organele de
specialitate, supunand unui control permanent aceste fenomene, au ajuns la urmatoarele
concluzii:
- Alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investigatiile
necesare stabilirii conditiilor de aparitie si de dezvoltare a lor; se pot preintampina
asemenea evenimente daca se aplica procedeele adecvate de tinere sub control; este
necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor constructii in zonele in
care asigurarea stabilitatii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare, este
posibila prptectia daca se preconizeaza si se planifica din timp masuri corespunzatoare si se
realizeaza o informare oportuna a populatiei in zona de risc.
In general, in actiunile de interventie, in afara unor cazuri particulare, se va urmari
recuperarea bunrilor materiale si refacerea avariilor.
 Salvarea supravietuitorilor din cladirile acoperite se realizeaza in conditiile similare
actiunulor preconizate in cazul cutremurelor de pamant.

2. Reguli de comportare si masuri de protectie in caz de riscuri

tehnologice;

Intrucat fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice, acestea se
vor trata pentru fiecare in parte astfel:

a) Accidente chimice. Masuri de protectie.

In zona de actiune a norului toxic se aplica masura de protectie astfel:

- instiintarea si alarmarea populatiei(elevilor)despre pericolul chimic se executa cu

scopul de a avertiza populatia(elevii)despre pericolul chimic , in vederea realizarii
masurilor de protectie.
Instintarea se realizeaza in trepte de urgenta , in functie de dinstanta pana la locul
accidentului chimic.Alarmarea se executa prin semnalul alarma la dezastre

a) Dupa declansarea alarmei , prin mass- media se transmit populatiei si tinerilor

informatii suplimentare privind regurile de comportare,modul de realizare a masurilor
de protectie, durata de actiune a norului toxic si alte masuri ce trebuie aplicate dupa
trecerea pericolui.
b) Asigurarea protectiei populatiei cu mijloace individuale de protectie se realizeaza
pentru a impiedica patrunderea substantelor toxice in organism , prin aparatul
respirator sau prin piele.Se pot folosii la nevoie si mijloace simple de protectie, care se
confectioneaza conform modelelor de protectie civila.
c)Asigurarea protectiei populatieiprin adapostire se realizeaza numai in adaposturile de
protectie civila care au prevazute un sistem corespunzator de de filtroventilatie
d) Asigurarea protectiei prin evacuare (autoevacuare) temporara se executa pentru a
realiza protecta populatiei si tinerilor in situatiile cand celelalte mijloace lipsesc sau
sunt insuficiente.
e) Introducerrea restrictiilor de consum a apei, produselor agroalimentare si furajelor
pentru a preveni intoxicarea oamenilor si animalelor in zona contaminata.restrictiile se
transmit cetatenilor prin toate mijloacele de instintare la dispozitie.
 f) Introducerea restrictiilor de circulatie si a unor masuri de paza si ordine in zona de
actiune a norului toxic pentru a preveni intoxicatiile oamenilor si animalelor si pentru
a asigura desfasurarea actiunilor de protectie si interventie.
g) Organizarea cercetarii chimice, a controlului si supravegherii contaminarii se
realizeaza in zona accidentului chimic si in zona de actiune a norului toxic, pentru a
stabili prezenta substantelor toxice industriale, cantitatea de substanta raspandita,
concentratia substantei in zona de raspandire, directia deplasarii norului toxic, limitele
zonei de actiune a noruluui toxic cu concentratia letala si de intoxicare.
h) Acordarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta persoanelor
intoxicate in zona accidentuluui chimic si in zona de actiune a norului toxic,se
continua scoaterea victimelor de sub actiunea substantelor toxice industriale si
transportarea la spitale in vederea tratamentului.
i) Aplicarea masurilor de neutralizarre si de impiedicare a raspandirii sibstantelor
toxice industriale, colectarea, transportul si depozitarea materialelor contaminate in
vederea micsorarii sau anularii actiunii substantelor toxice industriale, localizarii si
inlaturarii accidentului chimic.
j) Asigurarea protectiei animalelor se realizeaza in fermele zootehnice si gospodariile
individuale din zona de actiune a norului toxic, prin izolare in grajdurile folosite in mod
curent la care se etanseaza usile si ferestrele .
k) Instruirea elevilor, tineretului si intregii populatii din zona afectata, are ca scop
constientizarea acesteia privind necesitatea aplicarii masurilor de protectie si
respectarea regulilor de comportare in zona contaminata.
In functie de amploarea si urmarile accidentului chimic, se organizeaza si masurile de
protectie si interventie de limitare si inlaturare a urmarilor acestuia.Un rol important in
toata activitatea revine Comisiei locale pentru situatii de urgenta.

Structura planului de analiza si acoperire a tipurilor de risc la nivel, operator economic

(societate comerciala cu raspundere limitata)
 In concordanta cu prevederile legii proteciei civile 481/2004 art.10 pct. D si celelalte acte
normative aprute pe aceasta linie, la nivelul fiecrei instituii publice sau operator economic este
necesara elaborarea planului de analiza si acoperire a tipurilor de risc din raza de competenta
ncadrarea instituiei publice sau operatorului economic in clase de risc se face in baza analizei
de risc

Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificrii riscului,

determinrii frecventei evenimentelor pentru fiecare tip de risc specific.
Criteriile de clasificare stabilite prin HG 642/29 iunie 2005 (M.O 603/13.07.2005) se va face in
funcie de tipurile de risc specifice din zona de competenta a instituiilor publice sau operatorilor
economici sau cele de la operatorii economici nvecinai care pot afecta prin tipul riscurilor existente si
alte zone in afara sferei de activitate. Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc va, fi structurat
pe riscuri principale sau secundare, astfel incat planurile ntocmite pentru gestionarea situaiilor de
urgenta sa cuprind structurile proprii de intervenie, dotarea cu mijloace tehnice si materiale de
intervenie, aparatura si echipamente de protecie, modul de aciune pentru limitarea si inlaturarea
efectelor situaiilor de urgenta la care sunt expui salariaii sau populaia din zona de risc.

CONINUTUL
CAPITOLUL I
1 - Scop
- Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc este documentul pe baza cruia se realizeaz
masurile si activitile tehnice si organizatorice preventive, de pregtire si instrucie pe tipuri
de risc in vederea conducerii unitare a activitilor in situaii de urgenta.,a stabilirii
procedurilor de intervenie operativa pentru protecia sntii si a vieii salariailor, a
reducerii pierderilor de bunuri
- materiale si spirituale, a protejrii factoriilor de mediu.
2 Obiectivele planului;
- identificarea tipurilor de risc din zona de competenta
- evaluarea urmrilor unor evenimente probabile;
- stabilirea concepiei de conducere a aciunilor de protecie -
intervenie
3 Caracteristicile zonelor de risc, localizare,delimitare, efecte;
- in funcie de frecventa si de consecinele situaiilor de urgenta generate de tipurile de risc
specifice, riscurile pot fi principale sau secundare
Tipurile de risc specifice instituiilor publice sau operatoriilor economici care se vor lua
in considerare la ntocmirea planului sunt:
a) riscuri naturale:
1. cutremur ( C-principal ;c-secundar)
2. alunecri si prbuiri de teren(At/Pt principalat/pt secundar)
3. inundatii( Id-principal, id-secundar)
4. fenomene meteorologice periculoase-seceta (S-principal; s-secundar)
5. avalanse (Av-principal; av-secundar)
6. incendii de padure (Ipprincipal; ipsecundar)
b) riscuri tehnologice:
1. accidente chimice(Ach-principal; ach-secundar)
2. accidente nucleare(An-principal; an-secundar)
3. incendii in masa(Im-principal; im-secundar)
4. accidente grave pe cai de transport(Atp-principal; atp-secundar)
5. eecul utilitilor publice (Eup-principal; eup-secundar)
c) riscuri biologice:
1. epidemii(Ed-principal;ed-secundar)
 In concordanta cu clasificarea instituia publica sau operatorul economic se afla dispus in
zona cu potenial ridicat de producere a unuia din tipurile risc enumerate sau in afara zonei tipului de
risc produs, fapt ce impune ca ntocmirea planului sa se fac tinindu-se cont de acest aspect.
CAPITOLUL II
Structuri organizatorice implicate.
Responsabiliti ale organismelor de conducere si celor cu atribuii in domeniu. Locul
de conducere a activitilor. Planificarea aciunilor
CAPITOLUL III
Concepia desfurrii aciunilor de protecie-intervenie:
- etapele de realizare a aciunilor pe faze de urgenta;
- gestionarea aciunilor de protecie interventie (prevenire,protectie ,interventie ,relocare,
refacere-reconstructie, reabilitare -restabilire, meninerea condiiilor de sigurana.)
CAPITOLUL IV
Resursele:
- necesare si celeexistente;
- umane,materiale,financiare.
CAPITOLUL V
Asigurarea realizrii aciunilor:
- planul pregatirii-instruirii personalului pentru intervenie
- proceduri de intervenie specifice tipurilor de risc
ANEXE
ANEXA Nr.l
- decizia de constituire a celulei de urgenta si serviciului voluntar sau privat pentru situaii
de urgenta
- componenta nominala a personalului ncadrat in celula sau serviciu organizat (funcia
administrativa, funcia pe linia structurii din care face parte,adresa,telefon serviciu,
telefon acas)
ANEXA Nr.2
- schema fluxului informaional, decizional (institutie sau operator economic->comitetul
municipiului Bucuresti pentru S.U.,I.S.U. "DEALU SPIRII" BUCURESTI, Comitetul municipal
pentru situaii de
urgenta, Inspectoratul general de politie, D.S.P.,DSV,Distrigaz, Transelectrica, forte din
cooperare conform conveniilor ncheiate cu acestea) etc.
ANEXA Nr.3
- plan de evacuare-relocare
ANEXA Nr.4
- plan de instruire si pregatire (O.M.A.I. 712/23.06.2005)
ANEXA Nr.5
- harta(schema) instituiei sau operatorului economic cu tipurile de risc si modul de
intervenie
Alte anexe necesare punerii in aplicare a planului ntocmit.

I.S.U." Dealu Spirii"

ntocmit,
Inspector de specialitate
COMPONENTA SERVICIULUI DE URGENTA

Nr. Nr. Denumirea Nume si

Funcia in echipa Telefon
Crt. membri echipei prenume
1 1 Echipa de
2 prevenire si
3 protecie
4
5
2 1 Echipa de
2 transmisiuni-
3 alarmare si
4 cercetare-cautare
5
3 1 Echipa de deblocare-
2 salvare, adapostire si
3 prim-ajutor
4
5
4 1 Echipa logistica,
2 P.S.I. si tehnica
3
4
5
5 1 Echipa de
2 evacuare
3
4
5

Inspector de protecie civila,

 TABEL CU COMPONENTA CELULEI DE URGENTA

Nr. Nume si Funcia in Funcia

Telefon
Crt. prenume celula administrativa
1
2
3
4
5

Inspector de protecie civila,

SC EDEN ORE SRL
Celula de urgenta
__ ___ _____

Dispozitie

In conformitate cu prevederile legii 481|2004 a protectiei civile art.2 se incadreza ca personal

de specialitate cu atributiuni pe line de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ domnul __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ ____ __ __ _ ___

Conducatorul de protectie civila

Director
___________ Of. juridic
___________

Inspector de protectie civila

_____________

Am luat la cunostinta
____________________
SC EDEN ORE SRL

DIRECTOR
___________

ORGANIGRAMA
Protectiei civile

Conducatorul protectiei civile

Director

Inspector de
protectie civila

CELULA DE URGENTA

Resp. cu prevenirea Resp. cu deblocarea, Resp. cu evacuarea

si protectia salvarea, adapostirea si
primul-ajutor

Inspector de protectie civila

___________ ___
SC EDEN ORE SRL

FISA
DE PROTECTIE
CIVILA
ADRESA

DIRECTOR
ADRESA..
NR. TELEFON.
INSPECTOR DE PROTECTIE CIVILA
ADRESA..
NR. TELEFON
NR. SALARIATI

SURSE DE RISC
1. DENUMIRE.
LOC DE AMPLASARE.
DISTANTA.
2.DENUMIRE
LOC DE AMPLASARE..
 DISTANTA

3.DENUMIREA.
LOC DE AMPLASARE
DISTANTA
4.DENUMIREA.
LOC DE AMPLASARE
DISTANTA

ASIGURAREA LOGISTICA

..

.

POSIBILITATI DE CAZARE
.
.

HRANIREA
.
.

DIRECTOR INSPECTOR DE PROTECTIE CIVILA

Bibliografie
1. Legea 481/08-11-2004 privind protectia civila publicata in MO-nr 1094 din 24.11.2oo4;
2. Ordonanta de urgenta nr.88 din 30.08.2001-privind infintarea ,organizarea si functionarea serviciilor
profesionale comunitare pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 544 din 01.08.2001;
3. Legea nr. 363 din 07.06.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.38 din 30.08.2001-publicata
in M..O. nr.477 din 26.02.2002;
4. Ordonanta de Urgenta nr.25 din 21.04.2004 pentru modificarea si completare Ordonantei de Urgenta
nr.88 din 30.08.2001-publicata in M.O. nr 391 din 03.05.2004;
5. Ordonanta de urgenta nr 21/15.04 .2004 ,privind Sistemul National de Management al Situatiilor de
Urgenta- publicata in M.O. nr. 361 din 26.04.2004;
6. Hotararea Guvernului nr. 1489 din 09.08.2004 privind organizarea si functionarea Comitetului National
pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 884 din 28.09.2004;
7. Hotararea Guvernului nr.1490 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare,
functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta publicata in M.O. nr.
884 din 28.09.2004;
8. Hotararea Guvernului nr. 1491 din 19.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura
organizatorica, atributiile, functionrea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de
urgenta-publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004;
9. Hotararea Guvernului nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, functionare si atributiile
serviciilor de urgenta profesionale publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004;
10. Hotararea Guvernului nr. 1513 din 16.09.2004 pentru aprobarea Strategiei sectoriale a Ministerului
Administratiei si Internelor privind reforma institutionala si a Planului de actiune, in perioada 2004-
2006 publicata in M.O. nr. 908 din 06.10.2004;
11. Hotararea Guvernului nr. 1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind apararea
impotriva efectelor dezastruase produse de seisme si/sau alunecari de teren publicata in M.O. nr. 702
din 04.08.2004;
12. Legea 15/2005 din 28.02.2005 pentru aprobarea O.U. 21/2004 publicata in M.O. nr.190 din
07.03.2005;
13. Hotararea Guvernului nr.2288 din 09.09.2004 privind functiile de sprjin pe care le asigura ministerele,
organele centrale si O.N.G. in situatii de urgenta publicata in M.O. nr. 9 din 04.01.2005;
14. Hotararea Guvernului nr. 501 din 01.06.2005 privind aprobarea *****riilor pentru asigurarea
mijloacelor de protectie individuala a populatiei publicata in M.O. nr. 482 din 08.06.2005;
15. Hotarrarea Guvernului nr. 642 din 29.06.2005 privind criteriile de clasificare a localitatilor publicata in
M.O. nr.603 din 13.06.2005;
16. O.M.A.I. nr 712 din 23.06.2005 publicata in M.O. nr. 599 din 12.07.2005 si O.M.A.I. nr. 786 din
02.09.2005 publicata in M.O. nr. 844 din 19.09.2005 privind instruirea salariatilor in domeniul
situatiilor de urgenta;
17. O.M.A.I. nr. 718 din 30.06.2005- Criterii de performanta- privind serviciile voluntarea de urgenta
publicata in M.O. nr. 636 din 20.07.2005
18. Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor