“Secţiunea de aur” nu se reg ăseşte numai în fenomene naturale, ci şi în operele de art ă create de om.

Revenim la tabloul “Cina 14 cea de tain ă” al lui Salvador Dali, în care pictura şi rama se afl ă într-un
raport de aur. O parte dintr-un uriaş dodecaedru (un corp regulat legat de secţiunea de aur, având 12
feţe, fiecare fiind un pentagon) încadreaz ă masa. De ce Dali a ales s ă expun ă “secţiunea de aur”?
Observaţia lui: “împ ărtăşania trebuie s ă fie simetria”. O examinare, riguros matematic ă, a exemplelor
din natur ă şi art ă arat ă c ă ele ridic ă întreb ări la trei nivele de profunzime ale cunoaşterii. În primul
rând sunt întreb ările imediate ce-ţi vin în minte: - Sunt ele oare reale? - Putem explica apariţia lui Φ şi
împrejur ările în care el apare? În al doilea rând, presupunând frumuseţea ca pe o însuşire care face ca
un obiect s ă fie pl ăcut simţurilor naturale pe care le are omul de la natur ă, ne întreb ăm: - Exist ă vreo
component ă estetic ă în natur ă? La aceast ă întrebare, răspunsul este dat de arhitectul, inginerul şi
matematicianul vizionar, designer, poet, autor şi inventator american Richard Buckminster Fuller (1895-
1983): ”Când lucrez la o problem ă, nu m ă gândesc niciodată la frumuseţe; m ă gândesc numai cum s ă
rezolv problema, dar când am terminat, dac ă soluţia nu e frumoas ă, spun c ă este gre şită.” Dup ă
Fuller, tetraedrul este baza tuturor structurilor spaţiale. Forma geodezic ă a fost inventat ă de Fuller în
anii '40 şi a fost introdus ă ca metod ă de construcţie în toate proiectele sale. Cele mai grele şi cele mai
obsedante întreb ări sunt: - Ce anume face ca matematica s ă fie atât de puternic ă şi omniprezent ă în
jurul nostru?