Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1:
1.Tratamentul interceptiv: caracteristici si momentul instauratii.
1
2.Semne ocluzale in ocluzia deschisa.
arcadele dentare
modificari orizontale - ingustare a arcadei superioare
asociata cu proalveolodentie superioara;
asezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapta
displazii dentare
modificari in conformatia verticala a arcadelor - denivelari
ale planului de ocluzie
modificari de ocluzie
patognomonic - existenta unui spatiu de inocluzie verticala
trebuie delimitat orizontal si vertical acest spatiu
la forma clinica prin interpozitii - inocluzia verticala
cuprinde un numar redus de dinti iar inaltimea acestui
spatiu este mai mica
lipsa ghidajului anterior (transferul ghidajului spre zonele
laterale)
2
5. Semigutierele(prelungiri ocluzale)
- Reprezinta prelungirea bazei placii pe fetele ocluzale ale
dintilor laterali, impiedicand egresiunea lor. Are ca rol
realizarea dezangrenarii anterioare facand astfel posibil saltul
articular in aceasta zona.
6. Mentinatoarele de spatiu
- Ca prelungiri acrilice din baza placii pe zonele edentate, au rolul
de a mentine spatiul dupa extractiile precoce ale dintilor
temporari, mai ales in zonele de sprijin temporare.
NR.2:
DEFINITIE
AVANTAJE:
Actioneaza in momentul depistarii dezechilibrului
Urmareaste dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe calea
normalitatii
Se evita evolutia maloculuziei
Scade necesitatea unui tratament complex cu extractii sau chirurgie
ortognata
Poate fi foarte util in unele cazuri dar rareori este suficient
Complexitatea interventiilor este foarte variata , unele putatand fi
realizate chiar de catre medicul stomatolog generalist
Necesita urmarirea continua a copilului de catre specialist pentru a
supraveghea cresterea.
DEZAVANTAJE:
o problema o reprezinta colaborarea pacientului
capacitatea copilului de a suporta manevrele terapeutice si purtarea
aparatului
3
perioada indelungata de colaborare medic-pacient –parinti EXISTAND
RISCUL de abandonare a tratamentului
este necesara o expunere foarte detaliata a planului de tratament.
Interpozitia(local)
dinspre exterior, intre arcadele dentare - degete sau obiecte -
actioneaza prin presiunea directa cu deformarea sectorului
respectiv;
se poate asocia si fenomenul de succiune - elementul dominant este
presiunea;
se asociaza o inhibarea a procesului de eruptie a dintilor permanenti
ce vin in contact cu obiectul;
interpozitiile limbii ( dinspre interiorul cavitatii bucale) - se pot
instala foarte timpuri prin permanentizarea tipului de deglutitie al
sugarului, prin intoarcerea la el din stadiul tranzitional;
interpozitiile linguale pot aparea si mai tarziu in timpul permutarii
dentare;
obiceiul vicios devine periculos dupa varsta de 6 ani;
4
NR.3
Caracteristici:
intinderea este dictata de particularitatile anatomice ale maxilarului,
necesitatile terapeutice in transmiterea fortelor si de realizare a unui
sprijin;
avand in vedere refelxul de voma la copil si pentru ca stabilitatea
placii nu necesita succiune si adeziune ca la PT - baza placii
superioare nu se intinde pana la linia Ah;
limita distala placii - ultimul molar existent pe arcada
rascroirea in zona mediana posteioara se faca pana al nivelul fetei
meziale a molarului de 6 ani;
inatimea placii - jumatate din fata orala a tuturor dintilor, inclusiv in
zona anterioara
baza placii de la nivel subecuatorial si de la nivelul triunghiurilor
interdentare reprezinta elemente nespecifice de retentie
grosimea - uniforma, sa nu reduca prea mult din spatiul limbii dar sa
aiba o grosime care sa asigure rezistenta aparatului
elementele de ancorare si actiune trebuie sa fie inglobate la mijlocul
placii sau mai aproape de fata externa;
fata interna - mucozala - in contact intim cu mucoasa maxilara, sa
nu prezinte asperitati, sa reproduca detaliile anatomice;
suprafata externa - neteda, cu treceri line, fara porozitati, foarte
bine lustruita;
baza placii se va realiza din acrilat - termo-, foto-, baropolimerizabil -
incolor sau divers colorat
5
2.Tratamentul profilactiv preventiv in dentitia mixta.
NR. 4
6
la cea prevazuta cu surub median, baza placii este recomandabil sa
fie groasa pentru a mari rezistenta aparatului
limita distala- pana la nivelul ultimului molar existent pe arcada,
simetric, uniform ca grosime, neteda si lucioasa pe fata externa
suprafata externa trebuie sa fie neteda si cat mai plana, cu treceri
line, fara denivelari, fara porozitati si foarte bine lustruita
baza palcii se realizeaza din acrilat (termo, foto, baropolimerizabil)
incolor sau divers colorat
Nr.5
7
Profilaxia de la 6 luni la 2 ani
combaterea imbolnavirilor generale
supravegherea eruptiei dentare
igiena orala riguroasa
profiliaxie nutritionala
evitarea amilentelor cariogene
8
NR. 6
9
2.Obiective tratament ocluzie deschisa
profilactic
indepartarea obiceiurilor vicioase
alimentatie adecvanta a copilului
curativ
tratament precoce - in perioada de plasticitate osoasa - raspuns mai
bun
pentru deconditionarea interpozitiilor limbii - excercitii de reeducare
functionala si aparate ortodontice
pentru reeducarea limbii
fixarea unei bile la un arc palatinal
scuturi - linguale sau vestibulare ( sub forma de grilaj metalic
fixat cel mai feecvent la placa superioara)
aparatele bimaxlare pline, placa Schwarz
aplicarea barbitei cu capelina - indispensabila in ocluzia deschisa
dismetabolica
masuri terapeutice de desfiintare a spatiului de inocluzie verticala
slefuiri ale molarilor temporari - inaintea eruptiei complete a
molarilor permanenti
tractionarea catre planul de ocluzie a dintilor aflati in infrapozitie -
tractiune intermaxilara, monomaxilara
interventii chirurgicale - pentru forma dismetabolica - dupa terminarea
cresterii osoase si dupa incercare de rezolvare prin tratament curativ.
10
Nr.7
11
Nr. 8
1.Fotografia in ortodontie(136)
Pentru examenul facial se utilizează trei incidențe:
-1.normă frontală
-2.normă laterală dreaptă
-3.surâs, din normă frontală sau semiprofil
Distanță: 60-70 cm
Iluminat corespunzător
12
2.Surubul ortodontic
3.Clasificarea crosetelor.
14
Nr.10
mortificari pulpare
resorbtii radiculare
durere si mobilitate asociate cu tratamentul ortodontic
afectiuni parodontale
16
Nr. 12
1.Arcul Coffin
parti componente:
portiunea centrala - curbura principala- la nivelul careia se face
activarea (deci nu va fi inglobata in acrialt)
2 extremitati recurbate - care se termina sub forma unor bucle
rotunjite, pentru a asigura retentia in baza placii ortodontice
se confectioneaza din sarma de wipla elastica de 1,2 mm diametru si este
simetric de o parte si de alta a liniei mediane
posterior arcul Coffin se intinde cu extremitatea sa posterioara
situata in centru, pe lina mediana, pana la nivelul unei linii
imaginare care uneste fetele distale ale molarilor de 6 ani
anterior se intinde pana in dreptul unei linii imaginare care
uneste fetele meziale ale primilor premolari
rascroirea distala a bazei placii se pace pana in dreptul unei linii
ce uneste fetele meziale ale molarilor de 6 ani
partea libera a arcului Coffin, respectiv bucla centrala, trebuie
sa fie la distanta de mucoasa palatinala, pentru a nu produce
leziuni acesteia
forta ortodontica declansata de arcul Coffin nu are caracter intermitent
comparativ cu cea rezultata din activarea suurubului si aceasta datorita
faptului ca intre activari, intensitatea fortei descreste lent ,nu scade la 0
dozarea fortei este mai putin precisa si nu poate fi executata decat de
catre medic
ACTIUNEA arcului ca element singular in amplasarea clasica la placa
superioara (cu bucla orientata posterior) este similara surubului in
balama - producand o largire predominant anterioara ( pentru arcada in
V)
in asezare inversa, cu bucla anterior, se va obtine o largire predominant
posterioara
arcul Coffin se poate folosi si pentru largire radiala, placa fiind sectionata
in Y, aplicandu-se 3 arcuri Coffin.
17
2.Caracteristici tratament orto
Semne faciale:
Profil accentuat concav prin Gn a. de planul Simon
Menton proeminent
Unghi mandibular marit
Oblicitate mare a ramului orizontal
Etaj inferior mult marit
Sant labio-mentonier sters
Treapta buzelor inversata
Se poate asocia cu ocluzia deschisa
18
Semne intraorale
modificari de arcada si de evolutie dentara - semnifica exces de dezvoltare
mandibulara
diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare la arcada inferioara
precocitate in eruptia dintilor permanenti ( disociere intre cei superiori si
inferiori, ultimii fiind in avans)
existenta pe radiografie a unor distante mari intre mugurii dintilor
succesionali in zona de sprijin la arcada inferioara
mariri sagitale si transversale ale arcadei inferioare
modificarile ocluzale caracteristice acestei anomalii sunt in plan sagital:
la nivelul molarilor - plan postlacteal in treapta mezializata, rapoarte
mezializate la nivelul cheii de ocluzie a lui Angle
rapoarte mezializate la nivelul caninilor
rapoarte inverse la nivel incisiv;
ocluzia inversa totala prin asociere cu rapoarte mezializate de ocluzie cu
cele de ocluzie inversa bilaterala reprezinta unul dintre principalele semne
ale dezvoltarii exagerate a mandibulei ( macrognatie) ;
modificariile limbii - volum, tonicitate
Nr. 13
20
deplasari verticale - daca la nivelul dintilor sunt aplicate diferite
sisteme care sa pozitioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel
impus de situatia clinica
distalizarea caninilor (arcul cu bucle triunghiulare)
conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat
Nr. 14
forma cu inghesuire
macrodontia absoluta/relativa;
meziopozitia generalizata;
21
3.Componente ale aparatului ortodontic mobilizabil
- baza placii
- elemente de ancorare: nespecifice (baza placii), specifice (crosetele si
gutierele)
- elemente de actiune: mecanice, functionale
Nr. 15
22
Nr.16
1.Trimonul ortodontic
Unitate functionala alcatuita din :
- forta ortodontica ( tipul, intensitatea, amplitudinea)
- zona de sprijin
- zona de aplicare/actiune
2.Clasificarea prognatismului
3.Resort in ac de siguranta
23
Nr. 17
1. Scutul lingual
rapoartele de ocluzie
modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu
inghesuire
frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita
prodentiei superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa
palatinala superiora;
ocluzia inversa laterala ( uni sau bilaterala) - atunci cand exista o
compresie situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest
nivel;
24
3.Metode folosite in terapia anomaliilor
Nr.18
25
Mijloace terapeutice functionale- vizeaza reechilibrarea
musculaturii oro-faciale prin antrenament muscular, reducerea
functionala, indepartatea obiceiurilor vicioare
Mijloace terapeutice locale buco-dentare- vizeaza tratamentul
leziunilor dentare
Mijloace bio-mecanice (ortodontice)- utilizate numai ca
adjuvant pentru inlaturarea obiceiurilor vicioase si echilibrarea
ocluziei in cazul pierderii precoce a dd
Terapia preventiva dispune de:
Mijloace terapeutice medicale generale- cu scopul de a
modifica terenul deficitar al copilului
Mijloace terapeutice functionale- asociate pentru
reechilibrarea musculaturii si indepartatea obic vicioase
Mijloace ortodontice simple- (mentinatoare de spatiu, placa
vestibulara, gutiera cu plan inclinat)
Mijloace chirurgicale simple- frenectomia in terapia diastemei,
extractii dirijate in trat dizarmoniilor dentare cu inghesuire
Tratamentul ortopedic- refacerea dd distrusi prin procese
carioase
ingustarea arcadei poate interesa ambele arcade sau numai una ( frecvent
cea superioara) - arcada ingustata, dimensiune transversala redusa (
dezvoltarea insuficienta sau implicarea factorilor etiopatogenici)
forme anormale ale arcadei ( datorita ingustarii)
arcada in V - ingustare in zona anterioara si deplasare inainte,
prodentie;
arcada in omega - ingustare in regiunea premolara;
26
arcada in U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor;
pentagon, M, trapez ( mai frecvent la mandibula)
asimetrii ale arcadelor dentare - transversale sau sagitale ( mezializari);
malpozitii dentare - vestibulopozitii sau oropozitii, inclinatii, meziopozitii
din cauza lipsei de spatiu poate fi intarziata eruptia dentara - eruptie
ectopica, incluzii
prodentia - inclinarea vestibulara a frontalilor - in special la arcada
superioara;
prodentie cu aliniere
prodentie cu inghesuire
prodentie cu diasteme -frontali in evantai
bolta palatina este ingustata si adanca
rapoartele de ocluzie
modificate constant in forma clinica cu prodentie si mai rar in cea cu
inghesuire
frecvent rapoarte distalizate - coexista cu inocluzie sagitala datorita
prodentiei superioare si pozitiei posterioare a mandibulei;
ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa
palatinala superiora;
ocluzia inversa laterala ( uni sau bilaterala) - atunci cand exista o
compresie situata doar la maxilar sau mult mai accentuata la acest
nivel;
tulburari functionale: respiratia, masticatia ( eficienta masticatorie scazuta
pentru forma cu prodentie, blocaje ocluzale in forma cu inghesuire),
deglutitia, fonatie si tonusul muscular.
27
partile vizibile pot fi confectionate din acrilat asemanator coloristic cu
dintii naturali
pe fata interna la nivelul santului gingival - foliere
pe langa ancorarea buna, gutiere realizeaza si:
inaltare provizorie de ocluzie, dezangrenand arcadele dentare in
regiunea anterioara in vederea realizarii saltului articular ( ocluzie
inversa frontala)
conducerea mandibulei din pozitii patologice in pozitii normale,
suprafata ocluzala fiind modelata pe principiul microplanurilor
inclinate
inaltari definitive de ocluzie
- sunt lasati liberi ultimii molari care vor evolua vertical
- ancorare mixta - o hemiarcada prin gutiera si una prin crosete
Nr.19
28
2.Platou retroincizal
- masa acrilica situata reintroincizal superior, orizontala
- in momentul inchiderii gurii vine in contact prematur cu incisivii inferiori,
determinand intruzia lor
- latimea trebuie sa fie suficienta astfel incat incisivii inferiori sa se sprijine pe
el fara sa alunece distal de platou, ceea ce ar duca la o distalizare nedorita
mandibulara
- inaltimea trebuie sa fie in asa fel incat sa realizeaza o dezocluzie a dintilor
posteriori de 1,5-2 mm maxim
- se va obtine ingresiunea dintilor frontali si egresiunea dintilor laterali
- in cazul supraocluziei accentuate in zona frontala, platoul retroincizal poate
fi prevazut cu un sant sau cu amprenta antagonistilor in ocluzie corecta
Nr. 20
1.Teleradiografia
29
2.Semne clinice faciala in sindromul de compresie de maxilar
Manifestari faciale - semne extraorale
sunt mai marcante si unele chiar specifice pentru forma cu prodentie
facies adenoidian
fata ingusta si alungita
paloare tegumentara
aripile nasului aplatizate si hipotone
fanta labiala deschisa si in repaos ce lasa sa se vada incisivii superiori
ce pot prezenta uneori leziuni distrofice sau carioase atipice datorita
hiposialiei
buze uscate, crapate, fisurate,
aplatizarea etajului mijlociu al fetei ( pometi aplatizati)
buza superioara este hipotona si acopera numai partial coroanele dentare,
procheilie superioara
uneori buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori
la forma clinica cu inghesuire - tonusul buzei superioare poate fi normal sau
usor crescut, vizibilitatea incisivilor este normala dar se observa inghesuirea;
semnul gudin pozitiv
etajul inferior al fetei este micsorat ( comparativ cu cel superior);
mentonul ocupa o pozitie retrasa ( posterior de planul lui Simon), ce
impreuna cu procheilia superioara dau profilului un aspect accentuat
convex;
sant labio-mentonier accentuat;
30
in timpul inchidierii gurii, contactul interarcadic se realizeaza doar anterior,
in zonele laterale apare un spatiu de inocluzie verticala ce nu trebuie sa
depaseasca 1,5-2 mm ( pentru egresiunea dintilor)
in timp, se produce o vestibularizare a acestor dinti ( frontali inferiori)
fortele ortodontice aparute isi exercita influiente asupra:
grup frontal inferior - direct
la nivelul dintilor laterali - indirect - egresiune
la niveul ATM - prin remodelarea propulsiei
poate fi modelat si sub forma de scut lingual, indeplinind concomitent si rol
de protejare a arcadelor dentare de interpozitiile linguale
Nr.21
1.Monoblocul
elemente componente
placa superioara
placa inferioara, unite prin
masa interocluzala
1-2 arcuri vestibulare
Actiunea monoblocului:
asigura dezvoltarea oaselor maxilare - aparatul se mentine in cavitatea
bucala prin contractie musculara - creste fluxul sanguin in muschi si prin
acestia in oasele maxilare
realizeaza propulsia mandibulei - prin portiunea anterioara a placii
linguale ce are comportament de plan inclinat
efecte asupra arcadelor dentare in cele 3 planuri
sagital - modificarea lungimii arcadei ( scurtare prin retrudare
incisiva sau alungire prin vestibularizarea incisivilor)
vertical - dirijarea eruptiei coreccte si redimensionarea etajului
inferior prin slefuiri selective ( desfintarea masei ocluzale in lateral
pentru egresiune)
transversal - largirea arcadei prin contractie musculara
31
deconditionarea respiratiei orale, a deglutitiei infantile si a obiceiurilor
vicioase
profilaxia cariei - rol minor ,creste secretia de saliva
2.OPG
ofera imagine de ansamblu a ambelor arcade
ofera posibilitatea de a observa pe o singura radiografie: maxilar
superior, inferior, proces alveolar superior, inferior, cele 2 arcade
dentare si raporturile dintre ele
OPG-ul ofera imformatii despre
evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea radiografiilor
efectuate la diferite varste
varsta dentara - ca indicator al varstei biologice; pentru aprecierea
acesteia este important gradul de mineralizare al caninilor inferiori
particularitatile dintilor temporari (gradul de rizaliza)
gradul de eruptie al dintilor permanenti (intraosoasa si submucoasa)
directia de eruptie a dintilor permanenti
raportul dintre dintii temporari si dintii permanenti
leziunile si traumatismele odontale
complicatiile periapicale
estimarea numarului, pozitiei,dimensiunii, conformatiei si stadiilor
dezvoltarii dintilor si germenilor prezenti pe ambele arcade
anomaliile de numar
structurile anatomice vecine (sinus, baze osoase, canal alveolar,
ATM, fose nazale,etc)
consecinta extractiilor sau pierderii precoce a dintilor
deplasarile dentare dirijate ortodontic
Nr. 22
32
2.Factorii cauzali ai compresiei de maxilar
- parte activa - aspectul cifrei 8 - prima parte ia contact cu fata orala a 1-2
dinti iar a doua parte a cifrei este zona de elasticitate si activare
- prin contactul partii active cu intreaga fata orala ( cat mai aproape de colet)
se realizeaza deplasare catre vestibular a dintelui
- 2 cozi de retentie - patrund in baza placii
- cand ia contact selectiv cu fata orala a dintelui poate fi folosit si pentru
derotare ( in cuplu de forte cu arcul vestibular)
- se poate utiliza atat pentru dintii anteriori cat si pentru cei posteriori
- nu trebuie sa depaseasca diametrul MD a dintelui pentru a nu exercita
actiuni si asupra dintilor vecini.
33
Nr. 23
SUNT:
-nespecifice : baza placii, prin contactul acesteia cu fetele orale ale dd
-specifice:
Crosete,inele ortodontice (elem. din metal)-vezi clasificarea
crosetelor nr.9
Gutiere (elemente acrilice) –vezi nr. 18
34
Nr. 24
35
3.Clasificarea aparatelor ortodontice
36
Nr.25
1.factori genetici
Sindromul down
Se transmite ereditar (marimea max., disproportia intre marimea
limbii si spatiul functional, rotatia de tip posterior-tipar
hiperdivergent)
2.factori dismetabolici
Rahitismul (plasticitate osoasa crescuta)
3.Crosetul Adams
37
Nr. 26
Nr. 27
MAXILAR
modificari caracteristice ale liniei sale, incisivii prezinta axul inclinat
posterior - retrodentie
proalveolie superioara
forma arcadei frecvent in M sau trapez/patrulater
forma de M se datoreaza formei clinice cu retrodentia incisivilor
centrali si vestibularizarea incisivilor laterali;
arcadele sunt scurtate, largi ( mai rar ingustate)
bolta palatina este larga, iar versantul anterior este abrupt ( uneori
chiar si cei laterali)
endodentia dintilor laterali
38
MANDIBULA
ingustata mai frecvent decat cea superioara
forma de trapez, M sau W
arcada scurtata
retrodentie inferioara
linguoinclinarea tuturor dintilor inferiori
incisivii superiori ( fetele palatinale) si cei inferiori ( fetele vestibulare)
por prezenta cu timpul suprafete de abraziune ce pot interesa dentina
planul de ocluzie denivelat prin suprapozitie relativa a regiunii incisive
in raport cu regiune laterale
39
Nr. 28
40
normala laterala
profilul este convex, prin pozitionarea lui Gn posterior de planul lui Simon (
orbito-frontal);
piramida nazala este proeminenta;
treapta labiala accentuata;
menton proeminent;
unghiul mandibular este micsorat;
tangenta mandibulei nu intersecteaza scuama occipitalului ( este sub
aceasta);
Nr. 29
1.Arcul Cofiin –vezi nr.12
Nr. 30
41
• Alte exemple : dormitul cu pumnul intre fata si perna; dormitul cu capul
in hiperextensie (favorizeaza deplasarea spre posterior a mandibulei, cu
aparitia micrognatiei si indirect determina compresia de maxilar)
Respiratia orala – poate fi patologica si reprezinta principalul factor
etiologic in compresia de maxilar cu prodentie.
• De asemenea, se considera obicei vicios atunci cand desi caile aeriene
superioare au fost permeabilizate, dar copilul continua sa respire pe gura
• Mecanismele prin care respiratia orala determina compresia de maxilar:
Atunci cand gura este deschisa, muschii fetei comprima fetele laterale
ale maxilarelor. Hipotonia orbicularului buzei lasa incisivii superiori sa se
duca in prodentie.
Respiratia pe gura antreneaza aerul din sinusurile maxilare -presiunea
atmosferica devine mai mare decat presiunea intersinusala si apasa pe
fetele laterale ale maxilarului determinand compresia acestuia.
Influenta grupelor musculare antagoniste
• Exista un echilibru intre musculatura externa (circumorala) si cea
intraorala (musculatura limbii)
i. Hipotonia grupelor externe + hipertonia musculaturii limbii => compresie
cu prodentie
ii. Hipertonia grupelor externe + hipotonia musculaturii limbii => compresie
cu inghesuire
42
EXTRA!!
PROFILAXIA 6-9 ani
Combaterea imbolnavirilor generale
Supravegherea cresterii bazelor osoase maxilare , a dezvlotarii dntietiei si a
ocluziei
Mentinerea starii de sanatate odonto-parodontale si a exhilibrului ocluzo-
articular
Urmarirea exfolierii DT
Urmarirea eruptiei DP
Mentinerea starii de sanatate a dd din zonele de spijin
Profilaxie nutritionala si functionala
Profilaxia cariei
Refacerea integritatii arcadelor dentare
43