Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18/octombrie 1999
Theodor Stolojan
Introducere
Concluzii
2
Introducere
Romania este o tara in tranzitie unde, in anul 1999, s-au intamplat urmatoarele:
Dar speranta nu este de ajuns si, in mod sigur, nu este o metoda pentru a obtine un
progres. Intr-o tara caracterizata de faptele mentionate mai sus, guvernul are probleme
in ceea ce priveste atat capacitatea sa de a-si atinge obiectivele propuse (eficacitatea ) ,
cat si folosirea resurselor in realizarea obiectivelor (eficienta). De aceea, guvernul ar
trebui sa-si imbunatateasca substantial capacitatea de a elabora si coordona politicile si
capacitatea de aplicare a acestora. Aceasta, deoarece Romania poate obtine rezultate
economice bune numai prin politici coerente si consecvente aplicate pe termen lung.
1
Thomas Wolf si Oleh Havrylyshyn, “Determinants of Growth in Transition Countries”,
Finance&Development, June 1999, p. 12.
3
Exista multe explicatii pentru toate aceste rezultate ale politicii economice in
Romania, inclusiv conditiile nefavorabile la inceputul tranzitiei. Dar oricine in Romania
recunoste ca tarii i-au lipsit calitatea politicilor si capacitatea institutionala a statului de
a le elabora, coordona si aplica.
Decembrie 1989
Orice incercare de a intelege politicile din Romania in primii ani ai tranzitiei ar trebui sa
porneasca de la analiza a patru caracteristici ale mediului din Romania in prima zi a
tranzitiei:
4
Comisia Nationala de Statistica, “Anuarul Statistic al Romaniei, 1990, p. 237.
6
Pana in anul 1997, politica de tip “pornit-oprit” poate fi cel mai bine reprezentat
prin ceea ce s-a intamplat in domeniul privatizarii. Romania a aprobat primul concept al
privatizarii de masa in august 1991 si a aplicat privatizarea de masa in 1995.
Noiembrie 1996
Primul motiv se refera la existenta unor obiective certe ale tranzitiei, pietre de
hotar care nu pot fi ignortate de nici un partid politic ce doreste sa infaptuiasca tranzitia
de la economia centralizata de plan la economia de piata. Aceste obiective sunt:
Al doilea motiv priveste durata tranzitiei, care este un proces pe termen lung ce
acopera mai multe cicluri electorale. Asadar, guverne diferite sprijinite de partide politice
diferite trebuie sa urmareasca indeplinirea acelorasi obiective pentru perioade de timp
mai mari decat un ciclu electoral.
reforma reala este cea care a inceput cu propria guvernare. Ca sa dovedeasca asta, fiecare
guvern a risipit timp si resurse, inclusiv prin schimbarea legilor si a reglementarilor.
Aceasta a condus la o incertitudine a mediului de afaceri care, impreuna cu slaba
capacitate a guvernelor pentru elaborarea, coordonarea si aplicarea politicilor, au
transformat Romania intr-o tara cu promisiuni si probleme perpetue.
De aceea, una dintre principalele sarcini ale politicienilor din Romania este sa
construiasca un punct de vedere al partidelor politice, coerent si cuprinzator, asupra
obiectivelor si strategiilor tranzitiei. Diferitele guverne ar trebui sa construiasca pe
realizarile echipelor anterioare si nu sa iroseasca luni intregi pentru a demonstra cat de
rea este situatia lasata de vechea guvernare, precum si ani de zile pentru a explica , din
nou, prin greaua mostenire propriile rezultate proaste.
“Politicile care sunt impuse din afara pot fi acceptate cu parere de rau si pe o
baza superficiala, dar rareori vor fi aplicate asa cum au fost gandite. Dezvoltarea nu
poate fi doar o problema de negociere intre donator si guvern. Conditionalitatile
excesive ale donatorilor straini intaresc relatiile ierarhice traditionale in loc sa implice
largi segmente ale societatii in discutii despre schimbare si, in acest fel , sa favorizeze
schimbarile asa cum au fost gandite.”5
Pentru a indeplini “obiectivele FMI”, este posibil ca guvernul sa aleaga cea mai
simpla cale: cresterea impozitelor si reducerea generala a tuturor cheltuielilor in termeni
reali, evitand regandirea prioritatilor pe baza progresului reformei in sectorul public si a
reformei institutionale. Ca de obicei, rezultatul unei astfel de politici este irosirea
5
Josseph E. Stiglitz, “Development Based on Participation-A Strategy for Transforming Societies”,
Transition, December 1998, p. 3.
9
resurselor bugetare si asa putine, pentru ca nici un serviciu public nu este finantat la
nivelul necesar, iar afacerile mici si mijlocii se restrang in continuare, neavand acces la
resursele de creditare drenate excesiv catre finantarea deficitului bugetar.
Toate cele arate mai sus demonstreaza ca, pentru politicieni, coordonarea
politicilor economice, stabilirea de prioritati, cladirea consensului necesar deciziilor etc.
sunt inca obiective de atins.
Faptul cel mai izbitor este ca guvernul nu are o unitate puternica de coordonare a
politicilor economice, ceea ce duce la urmatoarele consecinte:
legi si alte reglementari aprobate nu sunt aplicate datorita lipsei de bani; proiecte de
legi sunt elaborate si trimise in Parlament fara evaluarea impactului asupra deficitului
fiscal;
totul este prioritar si guvernul ezita sa identifice si sa elimine programele cu o
prioritate mai mica pentru a se incadra in constrangerile financiare pe care le are. De
fapt, guvernul nu are un sistem clar de identificare a prioritatilor si de eliminare a
angajamentelor de mai mica importanta. Guvernul tinde sa asigure totul si sa
stabileasca prioritatile la nivelul executiei bugetare pe baza “puterii de negociere” a
autoritatilor centrale si locale;
conditionalitatea reciproca inclusa in acordurile Romaniei cu institutiile financiare
internationale este in fapt principalul instrument pentru coordonarea politicii
economice si stabilirea de prioritati.
Zece ani de tranzitie sunt, totodata, zece ani de deteriorare a calitatii corpului
functionarilor publici. Trei fapte sunt relevante pentru acest proces:
in 1999, corpul functionarilor publici nu are inca un statut aprobat prin lege.
Principala consecinta negativa este ca functionarul public a devenit tinta
politicianismului abuziv. In ultimii ani, noul concept al “managerului algoritmic” a
fost aplicat la aproape toate nivelurile de conducere din administratia publica.
Aceasta inseamna ca managerii din administratia publica sunt numiti pe baza alocarii
12
Aplicarea oricarei reforme care priveste populatia poate fi eficienta numai daca
aceasta este inteleasa si sprijinita de populatie. Astazi, datorita progresului in
comunicatii, mass-media este cel mai puternic mijloc de realizare a acestui obiectiv.
13
Concluzii
Reforma poate avea succes numai daca oamenii o inteleg si o sprijina. Mass-
media este un mijloc puternic de a comunica cu oamenii, iar politicienii ar trebui sa
imbunatateasca cooperarea lor cu mass-media.