Bolile gingiilor

Gingivita si Parodontita

Grupa 25, seria 2,an V

Profesor coordonator: Conferentiar Dana

Manuc

Studenti:

Michilli Fabrizio

Nesulescu Simona-Elena

Pasarica Simona-Anca

Pitulice Ruxandra

Pavel Bogdan-Liviu

Paun Andreea

Pana Iulia-Amalia

Pop Eduard
Cuprins:
1.Definitii, generalitati, istoric, diagnostic diferential
si clasificari-Michilli Fabrizio
2. Tratament-Nesulescu Simona-Elena
3. Programe nationale de constientizare-Pasarica
Anca-Simona
4.Strategia nationala de preventie si tratament-
Pitulice Ruxandra
5.Impactul asupra populatiei-Pavel Bogdan
6. Programe nationale de preventie si tratament in
alte tari (Germania+Tarile Nordice-Danemarca so
Norvegia)-Paun Andreea
7. Programe nationale de preventie si tratament in
alte tari (Franta+Anlgia+USA) –Pana Iulia
8.Parodontologia: concepte actuale –Pop Eduard
Capitol 1

Michilli Fabrizio,gr.25,seria 2

1 Definitii,generalitati,istoric,dg diferential ,classificare.

Boala parodontala are o istorie tot atat de lunga cat a omului insusi. Studii antropologice si
paleopatologice arata ca boala a insotit constant evolutia filogenetica a specie umane din timpuri
preistorice. Papirusul descoperit de George Ebers contine numeroase referiri la suferintele gingivale si la
remedii impotriva acestora,bazate pe extracte din plante,minerale,incorporate in miere sau drojdie de
bere (Egiptulantic,cca 1550 i.Hr.). In vremea Greciei antice, practica medicala cunoaste un insemnat
progres in domeniul diagnostiucului si a unor tehnici noi de tratament, datoarate in special lui Hipocrate,
considerat parintele medicinii moderne care a constatat ca inflamatia gingiilor poate fi produsa prin
acumulare de tartru, cu aparitia de hemoragii gingivale. Influenta exercitata de Hipocrate se rasfrange si
asupra urmasilor sai, astfel ca, in secolul I d.Hr. renumitul medic roman Celsus descrie semnele cardinale
ale inflamatiei : calor,tumor,rubor,dolor, pe care le recunoastem si astazi. Pana in secolul al XVIII-lea,
cunostintele despre boala dintiilor si gingiilor erau tributare empirismului si misticismului. La sfarsitul
secolului al XIX-lea , Ilya Metchnikoff si Rudolf Virchow , au studiat cu acuratete si in profunzime
procesul inflamator,pe baza unor cercetarii care au condus la o mai buna intelegere a patogeniei bolii
parodontale. Bazele teoriei etiologiei microbiene a bolii parodontale au fost puse prin lucrarile lui
Pasteur,Koch si Lister , dar dentistul german Adolph Witzel pare a fi primul care a identificat bacteriile ca
agenti patogeni ai boliilor parodontale. In Romania primele scrieri despre ingrijire a gingiilor prin periaj
si folosirea dentifricelor dateaza din 1823 si sunt atribuite lui Selingher. In 1996,laBucuresti, s-a infintat
prima catedra de Parodontologie din tara cu activitate si cadre didactice profilate in domeniul
parodontologiei.

Bolile gingiilor sunt reprezentate de infectii bacteriene ale tesuturilor si osului ce inconjoara si
sustin dintii. Mai sunt denumite boli parodontale.
Gingivita este o boala care afecteaza doar gingia (tesutul care inconjoara dintii). Bolile gingiilor
sunt progresive si se intind sub linia de insertie a gingiei, afectand tesuturile de suport ale
dintilor si osul, aparand parodontopatia.
Gingivita se manifesta prin gingii rosi, inflamate, care sangereaza cu usurinta la periaj.
Deoarece gingivita nu cauzeaza, de obicei durere, majoritatea oamenilor nu urmeaza
tratamentul necesar.
Parodontopatia apare cand bolile gingiilor progreseaza.Gingia se desprinde de pe dinti, lasand
spatii adanci, unde bacteriile se pot dezvolta si distruge osul in care dintii sunt fixati.Gingiile se
retrag ducand la aspectul de dinti lungi.Dintii devin mobili, pot cadea sau trebuie extrasi.
Afecţiunile gingivale apar la orice vârstă, dar sunt mai răspândite la adulţi. Dacă sunt detectate
precoce, afectarea gingivală este un process reversibil. Bolile gingiilor sunt cauzate de inmultirea
bacteriilor de pe dinti si gingii. Ele sunt prezente in placa (o substanta clara, aderenta, produsa in
cavitatea bucala). Neindepartata la timp, aceasta placa se transforma in deposit adherent pe dinti.
Bacteriile din placa se hranesc cu zaharul din alimente sau bauturi, producand toxine si alte chimicale.
Toxinele irita gingiile, cauzand inflamarea si sangerarea acestora. Placa se poate transforma intr-un
deposit mineral, numit tartru, care irita gingiile si duce la desprinderea lor de pe dinti. In timp ce
bacteriile sunt cauza directa a bolilor gingiilor, o serie de alti factori afecteaza sanatatea gingiilor. Riscul
de a dezvolta boli ale gingiilor creste in urmatoarele cazuri:

- fumatori sau persoane care mesteca tutun

- prezenta de antecedente familiale de paradontopatii

- femeile care trec prin schimbari hormonale la pubertate, menopauza sau sarcina

- anumite medicamente, precum anticonceptionale, antidepresivele sau medicamentele pentru boli

cardiace

- boli care slabesc sistemul imun, acesta neputand lupta cu infectia (diabetulzaharat, SIDA, leucemia,
nivel ridicat de stress, dieta saraca in nutrienti).

Simptomele initiale sunt reprezentate de:

- gingii rosii, inflamate, sensibile

- gingii care sangereaza cu usurinta la periaj sau la folosirea atei dentare

Datorita faptului ca gingivita nu este dureroasa, simptomele pot trece neobservate si pacientul nu
solicita tratament. Netratata, aceasta boala progreseaza ajungandu-se la parodontopatie, simptomele
devin notabile:

- gingii desprinse de pe dinti si retrase

- respiratie urat mirositoare, persistenta

- puroi la nivelul gingiilor

- o schimbare in relatiile dintre dinti in timpul masticatiei

- dinti mobili.

La disciplina de parodontologie din Bucuresti, imbolnavirile parodontiului se clasifica :

I. GINGIVITE :

a-Gingivite induse de placa bacteriana specifica :

 Gingivita cronica , prin inflamatie de cauza microbiana

 Gingivita hiperplazica , prinj inflamatie prin inflamatie microbiana

b-Gingivite induse de placa bacteriana specifica si contributia unor factori locali si generali:
  Gingivita din cursul unor stari fiziologice (ex. Pubertate,sarcina,menopauza)
 Gingivite simptomatice ,frecvent hiperplazice , din cursul unor boli sistemice.
 Gingivite hiperplazice, ca efect secundar ai unor medicamente
 Gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necrotica

c-Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica (ex. alergica, ereditara,descuamativa etc)

II. PARODONTITE MARGINALE:

a-Parodontite Agresive:

1 Parodontita prepubertala:
 Asociata cu boli generale (leukemia , neutropenia)
 Asociata cu boli si tulburari genetice

2 Parodontita Juvenila:

 Localizata
 Generalizata

3 Parodontita Marginala Agresiva, rapid progresiva

b-Parodontite Marginale Cronice:

1 Parodontita marginala cronica superficial (cu fenomene hiperplazice,pe fond de involutie

precoce)
2 Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva (localizata,extinsa,generalizata)
3 Parodontopatita marginala profunda ulcero-necrotica
4 Parodontita distrofica

Diagnosticul diferential al parodontitelor si al gingivitelor se face cu : Manifestari gingivo-parodontale si

orale in SIDA , manifestari ale traumei ocluzale , retractia gingivala , tumori gingivo-parodontale benign
si maligne.

Bibliografie:

- www.sfatulmedicului.ro

- Tratatul de parodontologie Dumitru Horia Traian

-www.colgate.ro

-Parodontologia Clinica Giorgio Vogel

 Capitol 2

Student: Nesulescu Simona-Elena, grupa 25,seria 2,anV

Bolile gingiilor: Gingivita si Parodontita

Tratament:

Cum se tratează afecţiunile gingivale?

 În stadiile timpurii ale afectării gingivale, procesul este reversibil, prin periaj corect şi folosirea
aţei dentare. O bună igienă orală va împiedica acumularea plăcii bacteriene.Periajul
profesional de către medicul dentist sau igienist este singura modalitate de îndepărtare a
plăcii bacteriene care s-a acumulat rezultând formarea tartrului. Medicul dentist sau igienistul
va efectua un periaj sau detartraj dentar pentru îndepărtarea tartrului de deasupra şi de sub
joncţiunea mucogingivală. Dacă afecţiunea este severă, se poate apela la netezirea cimentului
radicular. Netezirea cimentului radicular este o operaţiune de remediere a neregularităţilor
rădăcinilor dinţilor, pentru a împiedica acumularea plăcii bacteriene pe suprafaţa
acestora.Prin programarea unor controale de rutină, puteţi trata afectarea gingivală în stadiu
incipient, înainte de a evolua spre afecţiuni mai grave. Dacă afectarea gingivală este avansată,
se va impune efectuarea unui tratament la cabinetul de medicină dentară.
Gingii sănătoase:
Gingiile sănătoase
sunt ferme şi nu
sângerează. Gingiile
trebuie să fie
compacte pe
suprafaţa dintelui.

Gingivită: Gingiile
sunt uşor inflamate,
înroşite şi pot
sângera în timpul
periajului.

Parodontită –
Gingiile încep să se
îndepărteze şi să se
retragă de pe
suprafaţa dintelui.
Astfel, permit plăcii
bacteriene să
 înainteze spre
rădăcină, spre fibrele
parodontale şi osul
subiacent.

Parodontită avansată
– Fibrele parodontale
şi osul subiacent sunt
distruse. Dinţii se
mişcă în alveole şi
vor trebui extraşi.

Tratamentul bolilor gingivale mai grave

Gingivita netratata sau care nu raspunde la tratament se transforma in parodontopatie. Aceasta
necesita un tratament prompt pentru a se indeparta infectia si pentru a se stopa distrugerea
dintilor si gingiei. Urmeaza o ingrijire de lunga durata, astfel mentinandu-se sanatatea cavitatii
bucale.
Se indeparteaza placa si tartrul supra- si sub-gingival. Aceasta procedura, numita planare
radiculara, ingreuneaza atasarea placii de dinte.
Medicul stomatolog poate recomanda antibioticepentru a stopa infectia. Acesta se aplica direct
pe gingie, se inghite sau se spala gingiile fiind sub forma de apa de gura.
Poate fi necesar tratament chirurgical daca infectia nu a putut fi tinuta sub control sau exista o
distrugere masiva a gingiilor si dintilor.
Chirurgia include:
- gingivectomia - Se indeparteaza si remodeleaza tesutul gingival desprins, indepartandu-se
pungile dintre dinti si gingii unde placa se poate acumula.
- o procedura care curata radacinile dintilor si repara tesutul osos distrus
- extractia (indepartarea) dintilor mobili sau distrusi
Dupa chirurgie poate fi necesara administrarea de antibiotice sau de alte medicamente care
ajuta vindecarea si previn infectia.
Dupa tratament, este obligatorie mentinerea starii de sanatate a gurii prin prevenirea aparitiei
placii. Periajul trebuie facut cu atentie dupa mese si gustari, iar folosirea atei dentare este
zilnica. Medicul stomatolog poate prescrie apa de gura antibacteriana si stabili un program de
control la 3-4 luni pentru curatare si pentru a se asigura ca boala nu a recidivat.
De retinut!
Antibioticele, ca metoda unica de tratament, nu pot vindeca bolile severe ale gingiilor. In unele
cazuri, planarea radiculara combinata cu antibioticele, este suficienta pentru stoparea bolilor
gingiei, dar unoeri, chirurgia poate fi necesara.

Bibliografie: http://www.colgate.ro/app/CP/RO/OC/Information/Articles/Oral-and-Dental-
Health-Basics/Common-Concerns/Gum-Disease/article/What-are-the-Stages-of-Gum-
Disease.cvsp; http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gingiilor/bolile-gingiilor-gingivita-si-
paradontopatia_398#Tratament
Capitol 3

Programe nationale de constientizare

Pasarica Simona Anca, grupa 25, seria II, an V

Inca de mici am invatat ca preventia este mai importanta si mai usoara

decat tratarea unei probleme. A avea grija inseamna in primul rand
preventie. Preventia presupune evitarea aparitiei afectiunilor pe cand
tratamentul inseamna tratarea afectiunii aparute. Dar in legatura cu
sanatatea, oamenii au abordari diferite. Problemele dentare apar cu timpul si
sunt neglijate de multi dintre noi, iar vizita la medic se face doar atunci cand
intervine durerea.
Dobandirea deprinderilor de autoingrijire si tratament, modificarea modului
in care oamenii inteleg si apreciaza interventiile medicului stomatolog nu se
pot obtine decat prin introducerea unor programe sustinute de preventive
care sa se adreseze fiecaruia dintre noi dar si unor intregi colectivitati.
In Romania, programele pentru prevenirea bolilor parodontale sunt incluse in
cele pentru profilaxia si pentru prevenirea cariei dentare.
1.Campanie de promovare a igienei orale
In fiecare an de Ziua Mondiala A Sanatatii Orale (20 martie) impreuna cu GSK
Consumer Healthcare, are loc campaniei de educare și promovare a igienei
orale corecte, "Zambeste Romania".

Campania face parte din platforma europeana pentru o sanatate orala mai
buna si a fost dezvoltata pentru a facilita accesul la educație si la preventie in
vederea imbunatatirii sanatatii orale in randul populatiei din Romania.

De asemenea, Campania atrage atentia autoritatilor prin a crea programe

nationale in scoli, facilitand accesului la informatii despre igiena orala,
precum si explicarea consecintelor neglijarii ei.

Tinta Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru anul 2025 este ca doar 10%
dintre copii sa mai prezinte carii.
Rezultatele celui mai nou studiu privind sanatatea orala la copii, derulat de
"Zambeste Romania" in 2013 in scoli, arata ca 75% din copiii de pana in 13 ani
au carii pe dintii temporari, 4 din 10 copii au carii pe dintii definitivi, în vreme
ce aproape 90% dintre acestea sunt netratate.

Totodata, studiul arata că 38% dintre copii au placa dentara microbiana

semnificativa, fapt ce semnalizeaza o stare precara de igiena orala.

In cadrul campaniei, pe durata anului 2014, "Zambeste Romania" va include si

un program de educare în scoli din intreaga țara.

Prin Campionatul National de Periaj, “Zambeste Romania” urmareste sa

disemineze exemple corecte si sa popularizeze obiceiurile de igiena orala in
randul copiilor, prin ideea ca periajul poate fi distractiv. La finalul proiectului,
micii campioni vor avea ocazia sa faca parte si dintr-un film-tutorial despre
obiceiurile corecte de igiena orala, prin care Zambeste Romania sa arate lumii
intregi ca romanii stiu si pot avea grija corect de dintii lor.

2. Un alt proiect este “Dinti frumosi, copii sanatosi” derulat de Rotary

Bucharest Triumph.
Proiectul a fost raspunsul concluziilor dramatice la care au ajuns statisticile cu
privire la igiena dentara a copiilor din Romania:

- Doar 1/3 dintre copiii Romaniei, cu varste intre 10 si 14 ani, folosesc periuta
de dinti.

-Consumul pastei de dinti la copii cu varste intre 10 si 14 ani este de numai 38

ml/an.

-Numarul de periute de dinti utilizate de copiii cu varste intre 10 si 14 ani este

de numai 0.35 buc/an.

Observand modelul suedez,in care, cu ajutorul programelor de constientizare

a importantei igienei orale, s-a obtinut o imbunatatirea sanatatii dentare prin
clatire cu fluor, Fundatia a aplicat si in Romania metoda lor.

Astfel a inceput la Arad, apoi Timisoara urmand extinderea proiectul de

profilaxie dentara pentru toti copiii din scolile Romaniei.
Cluburile Rotary din Romania au decis sa sprijine guvernul pentru
implementarea programului de profilaxie dentara la nivelul intregii tari. Spre
satisfactia noastra , autoritatea nationala de sanatate din vestul Suediei (The
Public Dental Service of Vastra Gotalandsregionen – VGR) va oferi sprijin
profesional proiectului in faza initiala.

3. Incepand cu 1 iulie 2010 se va demara un program de igiena orala pentru

elevi. In cadrul acestui program vor fi inclusi copiii din clasa I-a, care vor
beneficia din partea personalului medical de specialitate de cursuri
pentru educatie medicala de igiena orala in vederea prevenirii problemelor
dentare acordata, dar si de tratament medical. Medicii vor trata cariile
copiilor, acolo unde este cazul si vor realiza si interventii specifice, precum
sigilarea molarilor de 6 ani in vederea realizarii unei bariere eficace
impotriva cariilor dentare.

In concluzie, in ceea ce priveste gingivita si boala parodontala, pentru copii,

studiile arata ca bolile gingivale debuteaza precoce, in copilaria timpurie (5-7
ani), incidenta si severitatea ei crescand spre perioada adolescentei. Pentru
populatia adulta, studiile epidemilogice arata ca peste 50% din populatia
Europei sufera de boli parodontale si 10% din intreaga populatie prezinta
forme severe ale acesteia (mobilitate dentara crescuta, pierderea dintilor), iar
pentru grupa 60-65 ani proportia subiectilor afectati parodontal sever este de
70-85%. Starea de sanatate parodontala sufera un declin datorita cresterii
duratei de viata a indivizilor si cresterii frecventei diabetului.

In contextul acestei patologii, un aspect cu o importanta majora il reprezinta

starea de igiena orala a copiilor din Romania: la varsta de 12 ani, cand copilul
trebuie sa-si fi insusit metodele de igiena orala, studiul national realizat in
2013 arata ca 92% dintre elevi prezinta depozite de placa microbiana dentara,
iar 22,09% dintre elevi au simptome parodontale (prezenta tartrului, pungi
parodontale, mobilitate dentara).

Starea copiilor este un indicator de sanatate a comunitatii, elementele

fundamentale ale acesteia fiind stabilite în copilarie. Exista cercetari care
atesta beneficiile pe termen lung ale prevenirii cariei dentare in reducerea
cheltuielilor alocate tratamentului cariei pentru copii, în special prin
programele de prevenire şi educatie derulate in tarile nordice (Danemarca,
Suedia, Marea Britanie, Franta, Germania, Irlanda). Acestea indica o reducere
cu 30-40% a prevalentei cariei dentare. Asemenea programe de educatie
reprezinta o solutie sustenabila pentru imbunatatirea starii sanatatii orale în
Romania, pe termen lung.

Bibliografie:
1. http://ro.gsk.com/ro/media/comunicate-de-presa/2012/studiu-
ipsosstar-80-dintre-romani-au-probleme-dentare/
2. http://fundraising.rotarytriumph.ro/dinti-frumosi-copii-sanatosi/
3. http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/programe-de-s-an-atate-
noi-in-special-pentru-copii-si-tineri-49734.html
4. http://www.ghiduldesanatate.ro/01-sanatate/inscrie-ti-copilul-la-
campionatul-national-de-periaj-dentar-si-castiga-o-excursie-la-
disneyland-paris/
Capitol 4

Strategia nationala de preventie si tratament a bolilor gingiilor

(gingivita si parodontita)

Potrivit studiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) in ceea ce priveste gingivita şi boala
parodontala, bolile gingivale debuteaza in copilaria precoce (5–7 ani), incidenta şi severitatea
crescand spre perioada adolescentei. Pentru populatia adulta, studiile epidemiologice arata ca
peste 50% din populatia Europei sufera de boli parodontale şi 10% din intreaga populatie
prezinta forme severe ale acesteia (mobilitate dentara crescuta, pierderea dintilor), iar pentru
grupa 60–65 de ani, proportia subiectilor afectati parodontal sever este de 70–85%. Starea de
sanatate parodontala sufera un declin ca urmare a cresterii duratei de viata si a frecventei
diabetului.

Din aceasta perspectiva, adolescentii si tinerii adulti ar trebui sa fie constienti de riscul
aparitiei gingivitei si al imbolnavirii parodontale. Pentru a preveni boala parodontala, ar trebui
sa se adreseze medicului stomatolog periodic, pentru igienizare profesionala, pentru informatii
privind tehnica adecvata de periaj si folosirea produselor auxiliare de igienizare, specifice
vârstei, dar şi pentru depistarea semnelor precoce ale bolii parodontale.
In contextul acestei patologii, un aspect cu importanta majora il reprezinta starea de igiena
orala a copiilor din România: studiul national realizat în 2013 arata ca la varsta de 12 ani, cand
copilul trebuie sa-si fi insusit metodele de igiena orala, 92% din elevi prezinta depozite de placa
microbiana dentara, iar 22,09% din elevi au simptome parodontale (prezenta tartrului, pungi
parodontale, mobilitate dentara).

Strategii profilactice
Cunoasterea patologiei orale si interventia terapeutica adecvata, profilactico-preventiva sau
curativa, presupune o adresabilitate corespunzatoare catre serviciile medicale dentare. In acest
context, per ansamblu, europenii viziteaza un medic stomatolog in mod regulat: in raportarile
statistice, 57% din pacienti au consultat un medic stomatolog cu mai putin de un an in urma,
doar 9% au mers la un medic stomatolog cu mai mult de cinci ani in urma si 2% nu au consultat
niciodata un medic stomatolog. Europenii viziteaza medicul dentist, in medie, de doua ori pe
an; majoritatea (50%) pentru un control de rutina sau tratament de igienizare, o treime pentru
un tratament de rutina si doar o cincime pentru tratament de urgenta. Pentru Romania,
motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost tratamentul de urgenta (40%), tratamentul de
rutina (31%) si dispensarizare sau tratamentele de igienizare profesionala (27%). De remarcat
faptul ca in unele tari este obligatorie vizita la medicul stomatolog o data pe an sau chiar la
fiecare sase luni, pentru ca persoanele asigurate sa continue sa beneficieze de asigurarea
medicala.
 Conform OMS, cunoasterea si studierea determinantilor sanatatii, a tendintelor in sanatatea
orala si a factorilor de risc determinanti ai bolilor orale, precum si a metodologiei necesare
implementarii programelor de sanatate orala pentru grupurile la risc sunt de o reala importanta
pentru stabilirea unor metode eficiente de imbunatatire a starii de sanatate orala. Sunt
recomandate implementarea de programe de promovare, cu strategii de preventie a
afectiunilor orale, adaptate fiecarui grup de varsta si tip de afectiuni orale: fluorizari locale,
sigilari, detartraje, aplicatii de geluri antimicrobiene cu clorhexidina, control periodic pentru
depistarea in faze incipiente a parodontopatiei marginale, constientizarea si educarea
grupurilor populationale la risc privind etiologia si metodele de prevenire pentru principalele
afectiuni orale, instruirea privind tehnicile personale de igienizare orala si adoptarea unei diete
fara potential cariogen, cu continut optim in nutrienti, care sa favorizeze mentinerea
functionalitatii structurilor orale.

Tratamentul timpuriu este foarte important. Scopurile acestuia sunt prevenirea distrugerii
tesuturilor, controlul infectiei, prevenirea mobilizarii dintilor. In stadiile timpurii ale afectarii
gingivale, procesul este reversibil, prin periaj corect şi folosirea atei dentare. O buna igiena
orala va impiedica acumularea placii bacteriene.

Gingivita netratata sau care nu raspunde la tratament se transforma in parodontopatie. Aceasta

necesita un tratament prompt pentru a se indeparta infectia si pentru a se stopa distrugerea
dintilor si gingiei. Urmeaza o ingrijire de lunga durata, astfel mentinandu-se sanatatea cavitatii
bucale. Se indeparteaza placa si tartrul supra- si sub- gingival. Aceasta procedura numita
planare radiculara ingreuneaza atasarea placii de dinte.

Medicul stomatolog poate recomanda antibiotice pentru a stopa infectia. Acesta se aplica
direct pe gingie, se inghite sau se spala gingiile fiind sub forma de apa de gura.
Poate fi necesar tratament chirurgical daca infectia nu a putut fi tinuta sub control sau exista o
distrugere masiva a gingiilor si dintilor.

In concluzie, se impune standardizarea protocolului de interventie pe grupe de risc, stabilirea

unui cost de resurse umane si materiale, dar si motivarea decidentilor politici pentru
implementarea unor programe de preventie specifice.

Bibliografie
1. Ionescu E – Sanatatea orala : statistici, patologie, preventie si strategi pentru
viitor, 21 martie 2014

2. Airinei C – Afectiunile gingiei – Bolile parodontale , www.romedic.ro

3. Bolile gingiilor (gingivita si parodontopatia) , www.sfatulmedicului.ro

Capitol 5

Capitolul 5.Impactulasuprapopulatiei(Epidemiologie)

Student: PavelBogdanLiviu, grupa 25, seria 2, an V

În ceea ce priveşte gingivita şi boala parodontală, studiile arată că bolile gingivale
debutează în copilăria precoce (5–7 ani), incidenţa şi severitatea crescând spre perioada
adolescenţei. Pentru populaţia adultă, studiile epidemiologice arată că peste 50% din
populaţia Europei suferă de boli parodontale şi 10% din întreaga populaţie prezintă forme
severe ale acesteia (mobilitate dentară crescută, pierderea dinţilor), iar pentru grupa 60–
65 de ani, proporţia subiecţilor afectaţi parodontal sever este de 70–85%. Starea de
sănătate parodontală suferă un declin ca urmare a creşterii duratei de viaţă şi a frecvenţei
diabetului.

Din această perspectivă, adolescenţii şi tinerii adulţi ar trebui să fie conştienţi de riscul
apariţiei gingivitei şi al îmbolnăvirii parodontale. Pentru a preveni boala parodontală, ar
trebui să se adreseze medicului stomatolog periodic, pentru igienizare profesională,
pentru informaţii privind tehnica adecvată de periaj şi folosirea produselor auxiliare de
igienizare, specifice vârstei, dar şi pentru depistarea semnelor precoce ale bolii
parodontale.
În contextul acestei patologii, un aspect cu importanţă majoră îl reprezintă starea de
igienă orală a copiilor din România: studiul naţional realizat în 2013 arată că la vârsta de
12 ani, când copilul trebuie să-şi fi însuşit metodele de igienă orală, 92% din elevi
prezintă depozite de placă microbiană dentară, iar 22,09% din elevi au simptome
parodontale (prezenţa tartrului, pungi parodontale, mobilitate dentară).
In studiile epidemiologice se foloseste, in mod curent o serie de indici care
apreciaza starea de imbolnavire a parodontiului marginal pe seama unor semne clinica ca
: sangerarea gingivala, retractia gingivala, adancimea pungilor parodontale.
In acest sens, consideram ca severitatea imbolnavirilor parodontale este moderata
cand pungile parodontale au adancimi de 3-5 mm, si mare la 6 mm si peste aceasta
valoare.
Intr-un studiu epidemiologic efectuat in Suedia pe un grup de subiecti intre 3 si 70
de ani, HUGOSON, JORDAN SI KOCH au clasificat formele de imbolnavire
parodontala pe cretii clinica si radiologice in cinci grupe:
1. Sanatatea parodontala aparenta, cu tendinta de instalare a unor gingivite
incipiente;
2. Gingivita;
3. Parodontita cu pungi, reprezentand o resorbtie osoasa de maximum 1/3 din
lungimea radacinii;
4. Parodontita cu resorbtii de 1/3-2/3 din lungimea radacinii;
5. Parodontita cu resorbtii mai mare de 2/3 din lungimea radacinii.
 In alt studiu epidemiologic efectuat in SUA se constata o prevalenta de 35% a
parodontitelor la adulti. Dintre acestea circa 13% prezinta forme moderate sau severe de
imbolnavire , iar 22%-forme medii(ALBANDAR, BRUNELLE, KINGMAN, 1999)
Aparitia si propagarea bolii parodontale in timp este legata de varsta, sex, ocupatie
, asocierea cu unele boli generale, nivel de trai, educatie, frecventa prezentarii la medicul
stomatolog pentru control, factori care influenteaza, intr-o masura importanta, rata
depunerii si mentinerii placii bacteriene, tartrului, formarea cariilor dentare, aparitia
edentatiilor etc. , factori circumstantiali, care, uneori, favorizeaza producerea
parodontopatiilor marginale cronice. De asemenea, boala parodontala are un important
caracter social.
Asocierea formelor clinice de imbolnavire a parodontiului marginal cu varsta: Se
apreciaza ca 15% din persoanele cu varsta cuprinsa intre 21 si 50 de ani si 30% din cei
peste 50 de ani prezinta forne severe de parodontita.(Brown 1990, Gjermo 1998).
Asocierea intre bolile parodontiului marginal si sexul persoanelor examinate a
aratat ca in
Deceniul 8 in SUA, 57,1% din femei si 45,3% din barbati au fost sanatosi din punct de
vedere parodontal, fata de 31% si respectiv 20.9% in deceniul anterior,surplus de sanatate
explicat si prin sporirea progresului tehnic. Starea de sanatate parodontala este mai
frecventa la femei decat la barbati situatie constata si din observatiilor noastre curente si
in Romania.
Nivelul de viata, de educatie, statusul social si economic al indivizilor pun o
puternica amprenta asupra eaparitiei si evolutiei bolii parodontale. In majoritatea tarilor,
studiile epidemiologice arata o incidenta si prevalenta mai mare a bolii parodontale la
grupele de populatie cu venituri mici, sarace, varstnicii, persoanele cu dificultati de ordin
fizic la care si interesul pentru igiena bucala este scazut. Intr-un studiu efectuat in SUA
pe 15.132 de subiecti, parodontita marginala cronica este sensibil prevalenta la cei care
nu s-au prezentat la control parodontal mai mult de trei ani. ( Oliver, Brown, Loe H.,
1991).
Asociere intre bolile parodontiului marginal si bolile generale arata ca incidenta si
prevalenta bolii parodontale este mai mare atat la diabeticii insulino-dependenti cat si la
cei non-insulinodependenti comparativ cu persoanele sanatoase.
O importanta deosebita o au studiile epidemiologice privind infectia cu HIV care
produce sindromul SIDA si bolile parodontiului marginal. Intr-un studiu efectuat in SUA
se arata ca in anul 2001 erau peste un milion de persoane infectate cu HIV si pana la acea
data se inregistrasera circa 400.000 de decese prin SIDA( PATTON, GLICK, 2001)

Bibliografie

1. Sănătatea orală: statistici, patologie, prevenţie şi strategii pentru viitor, Prof. Dr.
Ecaterina Ionescu,Viata Medicala, nr.21(1375), Editura Viata Medicala
Romaneasca
2. Tratat de Parodontologie, Horia Traian Dumitriu, Editura Viata Medicala
Romaneasca 2015
Capitol 6

Programe nationale de preventie si tratament in Germania si Tarile

Nordice
Student: Paun Andreea, grupa 25, seria II, an V

Majoritatea persoanelor adulte sufera de gingivita, intr-o stare mai grava sau mai putin grava.
Gingivita reprezinta inflamatia gingiilor si este primul semn al unei boli a periodontiului si
principalul motiv al pierderii dintilor de catre persoanele adulte.

Promovarea sănătăţii orale la nivel individual şi comunitar reprezintă o strategie cost-eficientă de

a reduce povara afecţiunilor orale şi de a menţine sănătatea orală şi calitatea vieţii. Cele mai
multe afecţiuni orale pot fi prevenite, ceea ce ar reduce durerea, suferinţa şi cheltuielile pentru
îngrijirile de sănătate. De aceea, orice efort de a promova şi implementa măsuri preventive
reprezintă o investiţie înţeleaptă. Prevenţia şi controlul afecţiunilor orale trebuie să constituie
priorităţi importante pentru societate. Strategiile de prevenţie şi control vizează în principal
reducerea nivelului de expunere la factorii majori de risc şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.

În ciuda marilor progrese în domeniul sănătăţii orale a populaţiei la nivel mondial, problemele
privind sănătatea orală rămân în continuare importante în multe comunităţi din întreaga lume - în
special în rândul grupurilor defavorizate din ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Rolul
semnificativ al factorilor socio-comportamentali şi de mediu în bolile orale este evidenţiat într-un
număr extins de anchete şi studii epidemiologice. Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă
la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase în întreaga lume. Larga răspândire a acestor
boli este în strânsă corelaţie cu stilul de viaţă şi în special cu un consum crescut de zahăr, alcool
şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară.

In Germania, sanatatea orala si dentara devine din ce in ce mai importanta, iar in viitorul
apropiat, pe masura ce populatia imbatraneste, un numar din ce in ce mai mare de adulti isi
pastreaza dintii.

Sistemul de sanatate orala in Germania este organizat de „Federal Dental Authority (KZBV)”
(format din 22 de agentii guvernamentale in care fiecare dentist trebuie sa fie membru pentru a
trata pacientii din sistemul social) la nivel national, iar la nivel regional este reprezentat de
Regional Dental Authorities.

Un pacient, adult sau copil, care apartine fondului pentru pacienti este indreptatit sa primeasca
ingrijiri medicale prin intermediul sistemului de asigurare.Pentru radiografii, consultatii,
diagnostic, restaurari, inlay-uri, onlay-uri, chirurgie orala, ingrijire preventiva, tratament
parodontal si endodontic, fondurile acopera 100% din costuri si 50% pentru coroane si punti
dentare, 80% pentru aparate ortodontice.Implanturile nu sunt incluse in beneficii.Aproape 75%
din adulti si 70% din copii folosesc acest sistem anual.

Pacientul trebuie sa detina un voucher pentru a beneficia de fondurile sistemului de asigurare si

pentru a primi tratament.Acest voucher este dovada faptului ca pacientul este indreptatit sa
primeasca ingrijiri medicale.Voucher-ul este dat dentistului la prima vizita, iar acesta trateaza
pacientul fara taxa.Vocuher-ul completat este trimis catre KZV semestrial, este verificat si trimis
catre fondul pentru pacienti, se colecteaza banii din fond si se transmit medicului dentist.

De asemenea exista si sisteme de asigurare private pentru cei care nu sa dreptul sa participe la
programele de asigurare ale statului, de exemplu liber profesionistii, cei cu venituri peste limita
etc.

Din 1997 programele de preventie in scoli s-au extins altfel incat sa acopere toti copiii cu risc
crescut de carie si boli gingivale cu varste de pana la 16 ani.

In 2006, conform German Oral Hygiene Study , peste 70% din indivizii cu varste peste 40 de ani
aveau o forma anume de boala parodontala.Programul de prevenire praxisHochschule va asigura
personal calificat pentru a intampina aceste nevoi, mai ales ca in perioada actuala exista mai
putin de un igienist dentar per 100 de dentisti in Germania in comparatie cu SUA, Japonia,
Suedia care au 100, 70 si respectiv 39 de igienisti dentari pentru 100 de dentisti.

Studentii vor acumula cunostinte privind sanatatea orala, boala parodonatala si profilaxia
dentara.Riscurile si relatiile intre boala parodontala si alte conditii medicale cum ar fi diabetul
vor fi de asemenea studiate.Igienistul este antrenat sa ajute la imbunatatirea si mentinerea
sanatatii orale si dentare a pacientilor.De asemenea, acesta va putea sa ghideze si sa motiveze
pacientul oferindu-i instructiuni despre igiena orala si nutritie.

In ceea ce priveste tarile nordice, sistemul Scandinav de oferire a serviciilor gratuite, de

ingrijire dentara pentru copii si adolescenti a fost stabilit prin lege, de acesta putand profita toti
rezidentii tarii respective.Persoanele inregistrate primesc controale stomatologice regulate.Un
studiu, „The Nordic Project of Quality Indicators for Oral Health Care” a aratat ca in 2009
proportia populatiei mai tanara de 18/19/20 de ani din Danemarca si Norvegia care au folosit
serviciile de sanatatea orala pe parcursului unui an a fost de 77%, respectiv 70%.

Registre naţionale de sănătate:in Norvegia: KOSTRA, in Suedia- Socialstyrelsen, in

Danemarca – National Board of health.

Tratamentul restaurator folosit ca unica metoda, nu reduce boala carioasa drept urmare nici
imbolnavirea gingivala.Tratamentul non-invaziv controleaza progresia cariilor, astfel
impiedicand dezvoltarea bolii parodontale.Acesta presupune o intreventie locala si una
generala.Exemple de tratament local sunt remineralizarea si sigilarea santurilor si
fosetelor.Tratamentul general este o strategie care sa ii permita pacientului sa isi controleze
factorii de risc.Metoda presupune informarea pacientului despre boala carioasa si parodontala,
precum si despre factorii de risc care duc la aparitita acestora, astfel pacientii isi imbunatatesc
atitudinea si comportamentul in ceea ce priveste igiena orala.Tratamentul non-invaziv schimba
conceptul traditional, astfel tratamentul nu se rezuma numai la restaurari si extractii dentare.

Conform „World Oral Health Report” din 2003, in ceea ce priveste nivelul cariilor la copiii de 12
ani, care au aplicat metodele descrise mai sus, tarile Scandinave apartin tarilor cu un nivel foarte
scazut de carii.Au fost realizate multe studii epidemiologice printre tinerii scandinavi, inclusiv in
ceea ce priveste leziunile smaltului.Studiile longitudinale au aratatca rata progresiei cariilor si
leziunilor gingivale din ultimele decade a scazut.

In Norvegia, inca din 1970 autoritatile au strans date de la Serviciile publice de sanatate orala
pentru copii si adolescenti.Sistemul national de informatii si date ale pacientilor, „KOSTRA” a
inclus rapoarte electronice anuale ale sanatatii dentare in anumite grupuri de copii si
adolescenti.Informatiile despre igiena orala au fost monitorizate de medici stomatologi din
sistemul public dentar.

In Suedia s-au publicat anual in perioada 1985-2005, prezentari de ansamblu in ceea ce priveste
sanatatea dentara la copil si adolescent.

In Danemarca, de la introducerea „Danish Child Oral Health Care Act „ in 1972, Registrul
National de sanatate orala (SCOR) a fost utilizat pentru copii si adolescenti.Datele au fost
transmise anual catre centrul de statistica danez.Sistemul SCOR din Danemarca include de
asemenea si alte boli ce tin de cavitatea orala cum ar fi gingivita, parodontita marginala, traume
dentare, diagnostice ortodontice, hipodontie, oligodontie.

Toate cele 3 tari au folosit indicele DMFT pentru monitorizarea cariilor.Toate tarile scandinave
au raportat numarul igienistilor dentari, stomatologilor si al specialistilor activi in sistemul de
sanatate orala.Prin comparatie cu celelalte tari scandinave, sistemul SCOR din Danemarca a
prezentat potentialul cel mai crescut in ceea ce priveste mentinerea sanatatii orale.

Proiecte in desfasurare: In Norvegia, exista o colaborare intre sistemul KOSTRA, Institutul

Norvegian al Sanatatii Publice si Ministerul Serviciilor de Sanatate si Ingrijire medicala, aceasta
avand drept scop monitorizarea sanatatii orale.Din 2005, Directoratul Norvegian al Sanatatii a
promovat utilizarea indicatorilor de calitate in serviciile de sanatate dentara.

In Suedia, un proiect ambtios, Registrul Suedez de Calitate pentru Carii si Parodontiu este in
desfasurare, iar acesta va transfera informatiile despre pacienti catre registrul national.Astfel,
registrele traditionale ar putea fi suplimentate cu informatii aditionale despre sanatatea orala.

Grupul care lucreaza la proiectul "Indicatori ai calitatii in igiena orala- un proiect nordic" a
analizat deja unii din indicatorii de igiena orala nou dezvoltati. Aceste eforturi au fost vazute ca
fiind importante intrucat au potentialul de a transforma datele obtinute din descrierea
simptomelor afectiunilor, pana la a include informatii aetiologice, astfel ajungand la prevenirea
bolilor.

Sunt multe similaritati in sistemele de sanatate orala ale celor 3 tari Scandinave, toate avand la
origine indicele DMFT.Datele colectate din Norvegia si Danmarca au fost mai reprezentative
decat cele din Suedia.De asemenea, numai sistemul SCOR din Danemarca a raportat leziunile
carioase in smalt, iar acest sistem a inclus si alte boli orale decat leziunile carioase.

Bibliografie:

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Ziua-Mondiala-a-Sanatatii-Orale-
2016-Informare-despre-eveniment.pdf

https://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-Health-Profiles/EURO/Germany/Oral-Health-Care-
System-and-Services/\

http://www.praxishochschule.de/en/studies/dental-hygiene-and-prevention-management-b-sc

http://bmcoralhealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/1472-6831-14-43
Capitol 7

Student: Pana Iulia- Amalia,grupa 25,seria 2,an V

Preventia bolii parodontale(Franta,Anglia,USA)

USA

Conform ADA (Asociatia Dentara Americana) Mai mult de 75% din americanii
peste 35 ani sufera de o anumita forma de boala parodontala (Carol Lewis 2002). In
stadiile incipiente gingia se poate inflama si sangera usor, iar in stadiul final poti pierde
dintii. Cel mai important, daca vrei sa-ti pastrezi dintii, ai grija de gingii.

Un studiu recent pe 1000 de persoane de peste 35 ani realizat de Harris Interactive Inc.
a relevant faptul ca 60% din adulti stiu foarte putine despre boala parodontala,
simptome, tratamente disponibile si mai important despre consecinte.

39% din populatia interogata nu merg la dentist regulat (Carol Lewis 2002) desi Boala
Parodontala este principala cauza de pierdere a dintilor.

CDC (Centrul pentru Controlul si preventia Bolilor) lucreaza impreuna cu partenerii sai
cum sunt Academia Americana de Parodontologie si Asociatia Dentara Americana la
imbunatatirea si sustinerea supravegherii bolii parodontale la populatia adulta din SUA.
Eforturile CDC includ:

1 Dezvoltarea unor metode de supraveghere a bolii parodontale la nivel de stat si local

2 Imbunatatirea valabilitatii prevalentei estimate derivate din NHANES (National Health

and Nutrition Examination Survey) prin imbunatatirea acuratetii protocoalelor de
examinare clinica folosite la nivel national

3 Dezvoltarea unor masuri simple de screening al bolii parodontale in clinic.

Boala parodontala si sanatatea publica in Franta

Sangerarea la periaj este unul dintre cele mai evidente semne clinice ale "bolii
parodontale" (care acoperă de fapt un set de patologii complexe și multiple fațete
desemnate de termenul "boala parodontală") care afectează, în grade diferite, aproape
90% din populație, în Franța, în toate grupele de vârstă și cauzează pierderea de 30 la
40% din dinti.
IFRO este o asociatie de cercetare asupra dinților, gingiilor și zona oro-faciala creat la
inițiativa Asociației Franceze Dentare, cadre universitare și parteneri industriali, institutul
este implicat în dezvoltarea și extinderea cercetării în medicină orală în Franța.

De la crearea sa în 2000, institutul a finanțat mai multe proiecte de cercetare si granturi

de cercetare , în scopul cresterii nivelului de cunoștințe în domeniile dezvoltării dintelui,
feței, patologiei orale si materialelor de reconstrucție.

Cea mai mare parte a costurilor legate de sanatatea publica privind bolile orale
intereseaza dubla lor origine si anume caria dentara si boala parodontala. In Franta un
studio recent asupra cauzei extractiei dentare arata ca intre 50-60% dintre extractii sun
cauzate de parodontopatii. Alte elemente din sfera patologiei orale contituie doar o mica
parte din cheltuielile in sanatatea publica si ele sunt constituite de reconstructiile
protetice si restaurarile dentare. Cand s-au pierdu dintii este nevoie de realizarea unor
proteze fixe sau mobile.

Parodontopatiile sunt astfel o sursa majora de cheltuieli directe si indirecte la care se

adauga cheltuielile pentru persoanele trecute de 50 de ani care au pierdut dintii din
cauza bolilor parodontale.

Scotia

Sănătate parodontală este fundamental stomatologiei preventive și de restaurare. Cu

toate acestea, boala parodontală este raspandita într-o proporție mare din populația
scoțiană, cu studii epidemiologice care sugerează că aproximativ jumătate dintre adulți
eu semene de gingivită și / sau parodontita, inclusiv o minoritate semnificativă care
manifestă semne de boală avansată. Una dintre cele mai frecvente proceduri dentare
efectuate în Scoția este chiuretajul supra gingival și periajul simplu. Cu toate acestea,
mai puțin de 10% dintre pacienți primesc tratamente mai avansate desemnate pentru
pacientii cu boala parodontala moderata pana la severa cu variații considerabile
evidentiaza Health Board. Motivele pentru aceasta sunt multi-factoriale și complexe, dar
pot include atat medical cat si factorii legati de pacient. Cei mai multi pacienti cu boala
parodontala moderata pana la severa pot fi gestionati în mod adecvat în asistența
medicală primară. Trimitere la un specialist sau la îngrijirea secundară este o cale
adecvată pentru cazurile cele mai severe ale bolii parodontale.

Anglia
Mai multi cercetatori au realizat un ghid de buna practica stomatologica in vederea
imbunatatirii prevetiei bolilor oro-dentare si care privesc atat pacientul cat si
practicienilor din domeniile stomatologiei. Legat de boala parodontala acestia dau
urmatoarele directii:

1 Indepartarea placii bacteriene: Indepartarea placii prin metodele indicate de

stomatology previne gingivita si reduce riscul bolii parodontale, efectuat zilnic este mai
efficient decat chiuretajul gingival si periajul professional.

Periajul dentar si pasta de dinti

Periati gingia si fiecare dinte de doua ori pe zi inainte de culcare si cal putin inca o data
in timpul zilei.

Folositi peria manuala sau electrica, de marime mica si textura medie.

2 Controlul placii interdentare

Curatati zilnic intre dinti inainte de periaj: pentru spaii mici intre dinti folositi ata dentara;
pentru spatii mai largi folositi peria interdentara; pentru aparate ortodontice folositi
instrumentele indicate de medic.

3 Controlul factorilor de risc

Tutunul:Nu fumati! Fumatul creste riscul de boala parodontala, reduce beneficiile

tratamentului si creste rata de pierdere a dintilor.

Diabetul: Pacientii cu diabet ar trebui sa incerce sa mentina un control adecvat al

acestei boli, deoarece au un risc mai mare in a dezvolta boala parodontala grava.

Medicatia: unele medicamente pot afecta sanatatea gingivala.

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/367563/D
BOHv32014OCTMainDocument_3.pdf

http://www.cdc.gov/oralhealth/conditions/index.htm

http://www.colgate.com/en/us/oc/oral-health/conditions/gum-disease/article/fighting-
gum-disease-how-to-keep-your-teeth

https://books.google.de/books?id=bL6w-
5gA4bYC&pg=PA17&lpg=PA17&dq=39+percent+do+not+visit+a+dentist+regularly&sou
rce=bl&ots=3Z1Q00jnOc&sig=kBmSLKJtvRjqg8sCZxl9eKdZEgs&hl=ro&sa=X&ved=0ah
UKEwi_rNyIxZDNAhVCXBQKHWcyCgYQ6AEIKDAC#v=onepage&q=39%20percent%2
0do%20not%20visit%20a%20dentist%20regularly&f=false
Capitol 8

Parodontologia: concepte actuale

Student: Pop Eduard, gr.25, seria 2, an 5

Parodontopatiile se pot intalni la orice varsta, aparitia lor fiind influentata de igiena
orala, bolile asociate (ex diabet), obezitatea, fumatul si imunitatea pacintului. Conform
datelor actuale un procent de 70% din populatia globului (50% in Europa) sufera de boli
care afecteaza parodontiul. Este o afectare de tip cronic, de aceea de multe ori pacientul
tinde sa se prezinte in momentul existentei unei forme severe.

In functie de momentul in care se intervine, tratamentul poate sa se imparta in mai

multe etape:

a) prima etapa: pacientul este instruit sa mentina igiena orala, folosind perii de dinti si
substante dezinfectante (ex. clorhexidina). De asemenea este monitorizat la interval de 4-6
luni, atunci cand se va efectua un control de catre medicul stomatolog. Apelam la metode
pe profilaxie cum ar fi: detartrajul sau aplicare de substante antimicrobiene sau antibiotice.

b)a doua etapa: se vor aplica substante antiinflamatoare si antibiotice. Folosim metode
chirugicale parodontale , tratament endodontic si imobilizam dintii mobili prin lucrari
protetice.

c)a treia etapa: dintii prezinta mobilitate de gradul III. In acest caz tratamentul consta in
extractie si protezare.

Metodele de prevenire sau incetinire a evolutiei bolilor parodontale sunt stabilite de

catre medicul curant. O importanta deosebita o are cooperarea pacientului in sansele de
reusita ale tratamentului. Indicatile in prevenirea aparitiei afectiunilor parodontiului sunt:

 alegerea unei perii de dinti corespunzatoare. Se recomanda adesea folosirea celor de

tip "soft" "extra-soft" pentru scadea riscul lezarii suplimentare a parodontiului. De
asemenea putem apela la periutele interdentare sau ata dentara, crescand nivelul de
placa dentara eliminata.
 1-3 controale stomatologice pe an. Frecventa lor este stabilita de medic si este legata de
riscul aparitiei afectiunilor sau complicatilor.
 folosirea substantelor dezinfectante. Aici mentionam apele de gura clorhexidina. Acestea
distrug o gama larga de specii bacteriene, astfel oprind dezvoltarea si inmultirea lor.

In prezent se pune un deosebit accent pe tratamentul ortodontic folosit ca metoda de

profilaxie in boala parodontala. Prin realizarea unei ocluzii corecte, fortele patologice
aplicate asupra dintelui scad ca intensitate si autocuratirea devine mai eficienta. Astfel,
trauma asupra parodontiului este redusa, iar nivelul placii bacteriene diminuat.

Un studiu facut la Universitatea din Maryland, lanseaza ipoteza ca in 2015 , 75%

dintre adulti o sa fie supraponderali, din care 41% obezi. Persoanele obeze prezinta adesea
diabet de tip 2. Aceste persoane prezinta un risc crescut al aparitiei parodontopatiilor,
cauzat de eliminare din celulele grase a 12 feluri de citokine inflamatorii care contribuie la o
reactie inflamatorie sistemica. In acest sens, o dieta corespunzatoare poate mentine
parodontiul sanatos. Consumul echilibrat de alimente bogate in vitamine, minerale, grasimi
Omega 3 si 6, proteine . Valorile crescute ale LDL-colesterol predispun la parondontopatii.
Cateva alimente indicate ar fi: pestele, legumele si fructele crude,nucile,condimentele sau
uleiul de masline.

Specialistii in parodontologie din Columbus, Ohio, au constatat ca tutunul poate dauna

structurilor orale. Pe langa cunoscutul risc de aparitie a cancerului oral, fumatul poate lungi
perioada de vindecarea in urma interventilor chirugicale parodontale. A mai fost constatata,
tot in randul fumatorilor, o resorbtie a osului alveolar si ligamentele parodontale s-au
degradat. Studiul arata ca tutunul favorizeaza formarea de tartru, pungile parodontale sunt
frecvent mai adanci iar imunitatea lacala a pacientului este diminuata. Concluzia finala a
studiului indica o frecventa mai mare in randul fumatorilor a parodontopatiilor.

In concluzie, reusita preventiei in acest domeniu este strans legata de respectarea

unor reguli si etape atat de pacient cat si de medic, existand o colaborare intre cele doua
parti. O dieta echilibrata care sa procure elementele nutritive esentiale si sa ofere un indice
de masa corporala in standardele admise poate contribui la imbunatatirea imunitatii locale,
sanatatii parodontiului si la prevenirea bolilor metabolice cum ar fi diabetul. Abandonarea
fumatului si imbunatatirea igienei orale sunt asemenea semnificative in profilaxia bolilor
parodontiului. Controalele regulate la intervalul stabilit de medic sunt esentiale in
diagnosticarea si monitorizarea evolutiei posibilelor afectiuni.
Bibliografie:

Tratat de parodontologie, H.T. Dumitriu, 2015

Shuldiner, N Engl J Med, 2001 and Genco, Scientific American, 2006

Preventing gum disease http://www.periodontologyinc.com