Wa0000

1.1.
TIPURI DE LINII FOLOSITE ÎN DESENUL TEHNIC

Pentru reprezentarea, în desenul tehnic industrial, a contururilor, axelor, muchiilor acoperite,
liniilor de cotă, liniilor ajutătoare, traseelor de secţionare, haşurilor etc., se utilizează tipuri şi
grosimi de linii în conformitate cu SR EN ISO 128-20:2002.
Din punct de vedere al grosimii, liniile se clasifică în:
a) linii groase,
b) linii subţiri.
Grosimea de bază – b – a liniilor utilizate în desenul ethnic este cea a liniei contnue groase.
Aceasta se alege în funcţie de mărimea, complexitatea şi natura desenului şi se păstrează
pentru toate reprezentările executate la aceeaşi scară, pe aceeaşi planşă pentru o anumită
piesă.
Grosimea de bază se alege din următorul şir de valori standardizate (în mm): 2; 1,4; 1; 0,7;
0,5; 0,35; 0,25; 0,18.
Grosimea liniei subţiri se determină, în funcţie de b, utilizând relaţia:
b b
 b1 
3 2
După aspect liniile se clasifică în:
- linie continuă,
- linie întreruptă,
- linie punct,
- linie linii două puncte.
În Tabelul Error! No text of specified style in document.-1 sunt prezentate tipurile de

linii utilizate în desenul tehnic şi unele recomandări privind utilizarea acestora:
Tabelul Error!
No text of specified style in document.-1
Simbol Denumire Aspect Recomandări de utilizare
A Linie Contururi şi muchii vizibile reale
continuă
groasă
B Linie - muchii fictive vizibile,
continuă - linii de cotă şi ajutătoare,
subţire - linii de indicaţie,
- haşuri,
- conturul secţiunilor suprapuse,
- linii de axă scurte, mai mici de 10 mm pe desen,
- linii de fund ale filetelor vizibile,
- linii teoretice de îndoire la reprezentari de
desfasurate.
C Linie - linia de ruptură în piese metalice
subţire - linia de separare a vederilor de secţiune pe
ondulată reprezentările combinate vedere-secţiune
D Linie - linie de ruptură pentru piesele executate din lemn,
subţire în - linie de ruptură pentru desenele executate pe
zig-zag calculator
E Linia Contururi şi muchii acoperite
întreruptă
groasă
F Linia Contururi şi muchii acoperite
întreruptă
subţire
G Linia punct - axe ale pieselor
subţire - traseele planelor de simetrie
- reprezentarea traiectoriilor
- reprezentarea supraţetelor de rostogolire la roţi
dinţate
H Linia punct Marcarea traseelor de sectionare
mixtă
J Linie punct Indicarea liniilor sau a suprafeţelor cu prescripţii
groasă speciale
K Linie două - linii de contur pentru piesele învecinate
puncte - reprezentarea poziţiilor intermediare şi extreme ale
subţire pieselor în miscare
- reprezentarea conturului pieselor înainte de fasonare
- liniile de marcare a centrelor de greutate
- reprezentarea pieselor aflate în faţa planului de
secţionare
1.2. SCĂRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC
Scara este raportul dintre dimensiunea liniară a reprezentării unei piese pe desen şi
dimensiunea reală a obiectului reprezentat.
Scările utilizate în desenul tehnic sunt prezentate în SR EN ISO 5455:1997.
Scara utilizată într-un desen trebuie precizată în indicatorul acestuia. În cazul în care, într-un
desen sunt utilizate mai multe scări, scara principală de reprezentare trebuie înscrisă în
indicator, celelalte scări fiind înscrise lângă sau sub partea din desen (secţiune, detaliu, vedere)
reprezentată la scara respectivă.
Scările utilizate în desenul tehnic sunt prezentate în Tabelul Error! No text of specified
style in document.-2 .
Tabelul Error! No text of

specified style in document.-2
Tip Scări recomandate
Scări de mărire 10:1 20:1 50:1
2:1 5:1
Scara de mărime
1:1
naturală
Scări de micşorare 1:10 1:20 1:50
1:100 1:200 1:500
1:1000 1:2000 1:5000
Scara unui desen se alege în funcţie de complexitatea obiectului reprezentat.
Aceasta trebuie să fie suficient de mare pentru a putea permite înţelegerea uşoară şi corectă
a informaţiilor prezentate pe desen.
În cazul în care obiectul reprezentat prezintă elemente prea mici pentru a putea fi clar
definite la scara desenului, acestea trebuie reprezentate separat, la scară mărită, lângă vederea
ptincipală.
1.3. SCRIEREA ÎN DESENUL TEHNIC

Dimensiunile şi forma caracterelor, tipurile de scriere utilizate în desenul tehnic sunt
reglementate prin standardul SR ISO 3098-1:1993
Înălţimea nominală a scrierii este data de înălţimea majusculelor şi a cifrelor şi se alege din
şirul următor:
h=2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20.
Tipurile de scriere utilizate în desenul tehnic sunt:
- scriere dreaptă, cu caracterele perpendiculare pe linia de bază a rândului,
- scriere înclinată, cu caracterele înclinate la 75º faţă de linia de bază a rândului.

În funcţie de grosimea literelor, scrierea poate fi:
- scriere tip A, îngustată, cu grosimea de scriere de h/14,
- scriere tip B, normală, cu grosimea de scriere h/10.
În funcţie de parametrul h, standardul stabileşte toate elementele scrierii: înălţimea literelor

mici, distanţa dintre caractere, distanţa dintre cuvinte, distanţa dintre rânduri, etc.
1.4. TABELUL DE COMPONENŢĂ

Tabelul de componenţă se utilizează în cadrul desenelor de ansamblu pentru înscrierea
informaţiilor despre piesele (reperele) componente, identificate prin numere de poziţie.
3.1. DISPUNEREA COTELOR

Ansamblul cotelor care definesc o piesă se numeşte lanţ de cote. Un lanţ de cote se
formează pornind de la o bază de referinţă numită bază de cotare, care se alege în funcţie de
rolul funcţional a piesei şi procedeul tehnologic de prelucrare.
Se recomandă următoarele moduri de cotare:
- cotare în serie - în acest mod de cotare, pentru fiecare cotă se alege o altă bază de
cotare (Error! Reference source not found.). Prezintă dezavantajul că se
cumulează erorile de prelucrare care pot afecta funcţionalitatea piesei respective,
- cotarea faţă de un element comun - în acest mod de cotare, pentru toate cotele se
foloseşte aceeaşi bază de cotare. Cotarea faţă de un element comun se poate face
în paralel (Fig. Error! No text of specified style in
document.-1) când, între liniile de cotă, se lasă o distanţă suficientă pentru
înscrierea cotelor şi suprapusă (Fig. Error! No text of specified style
in document.-2), când scrierea cotelor se face în două variante (Fig. Error!
No text of specified style in document.-2-a şi Fig. Error! No
text of specified style in document.-2-b). Cotarea suprapusă
poate fi avantajoasă când se face pe două direcţii, caz în care originile sunt dispuse
ca în Fig. Error! No text of specified style in document.-3,
- cotare în coordonate - cotarea suprapusă din Fig. Error! No text of

specified style in document.-3 se înlocuieşte cu un sistem de axe de
coordonate şi un tabel în care se trec valorile tuturor cotelor (Fig. Error! No text
of specified style in document.-4),
- cotarea combinată - se folosesc cele două moduri de cotare prezentate anterior

(Fig. Error! No text of specified style in document.-5).
Fig. Error! No text of specified style in document.-1

3.2. COTAREA TEŞITURILOR ŞI ADÂNCITURILOR
Teşiturile se cotează în unul din modurile indicate în Fig. Error! No text of specified
style in document.-6, iar adânciturile ca în Fig. Error! No text of specified style in
document.-7.
3.3. CLASIFICAREA COTELOR

Cotele înscrise pe un desen se clasifică după rolul lor funcţional astfel:
- cote funcţionale - acele cote care sunt esenţiale pentru funcţionarea unei piese sau
a unui ansamblu. Pot defini dimensiunea unui element sau poziţia lui în raport cu alt
element. Aceste cote se înscriu obligatoriu într-un desen,
- cote nefuncţionale - cote care completează forma piesei, dar nu influenţează rolul
funcţional al acesteia în ansamblul din care face parte,
- cote auxiliare - cote care nu sunt importante în executarea şi verificarea unei piese.
De obicei sunt cote de închidere a lanţului de cote. În Fig. Error! No text of
specified style in document.-8se exemplifică aceste tipuri de cote.
3.4. REPREZENTAREA, COTAREA ŞI NOTAREA FILETELOR

Filetul este o nervură elicoidală executată pe o suprafaţă cilindrică sau conică, exterioară
sau interioară. Este folosit la realizarea organelor de asamblare cu filet (şuruburi, piuliţe, ştifturi
filetate, etc.) şi a altor asamblări cu filet.
3.4.1. Reprezentarea filetelor
Reprezentarea filetelor se face conform SR ISO 6410-1:199:
- în vedere sau secţiune longitudinală generatoarele cilindrului (conului) vârfurilor

filetului se reprezintă cu linie continuă groasă; generatoarele cilindrului (conului)
fundurilor filetului se reprezintă cu linie continuă subţire (Fig. Error! No text of
specified style in document.-9 Fig.
Error! No text of specified style in document.-10 şi Fig.
Error! No text of specified style in document.-9
Fig. Error! No text of specified style in
document.-10),
- în vedere frontală sau secţiune frontală vârful filetului se reprezintă printr-un cerc
trasat cu linie continuă groasă, iar fundul filetului se reprezintă printr-un cerc executat
pe 3/4 din circumferinţă, cu linie continuă subţire (Fig. Error! No text of
Error! No text of specified style in document.-10 - Fig.
Error! No text of specified style in document.-11),
- în vedere sau secţiune longitudinală, pentru filetele exterioare (Fig.

Error!
Fig. Error! No text of specified style in document.-10-
Fig. Error! No text of specified style in document.-11), cât şi în
secţiune, (Fig. Error! No text of specified style in
document.-9 Fig. Error! No text of
specified style in document.-10 şi Fig. Error! No text of
specified style in document.-11) pentru filetele interioare, limita utiă a
filetului se reprezintă cu linie continuă groasă,
- la filetele cu degajare, exterioare Fig.
Error! No text of specified
style in document.-9 Fig. Error!
No text of specified style in document.-10) sau interioare (Fig.
Error! No text of specified style in document.-11), muchiile
degajării se reprezintă cu linie continuă groasă,
- la filetele reprezentate în secţiune, haşurile se execută până la linia groasă.

3.4.2. Cotarea filetelor
Se face prin înscrierea pe desen a principalelor elemente geometrice ale filetului şi lungimea
de înşurubare (lungimea utilă):
- la filetele cilindrice standardizate se cotează diametrul cel mai mare (d - la filetul

exterior sau D – la filetul interior), cota fiind precedată de simbolul specific profilului
filetului (Fig. Error! No text of specified style in document.-9
document.-10– Fig. Error! No text of specified style in
document.-11),
- la filetele cu degajare, în lungimea utilă a filetului este inclusă şi degajarea ( Fig.

document.-11),
- la găurile filetate înfundate se cotează obligatoriu şi adâncimea găurii alături de

lungimea utilă a filetului (Fig. Error! No text of specified style in
specified style in document.-13),
- la filetele conice standardizate linia de cotă se trasează la aproximativ jumătate din

lungimea filetului, iar înaintea simbolului filetului se scrie litera “K” (Fig. Error! No
text of specified style in document.-14),
- la filetele nestandardizate se cotează diametrul vârfurilor şi separat diametrul

fundului filetului (Fig. Error! No text of specified style in
specified style in document.-13), iar profilul filetului se reprezintă
separat la o scară marită.

3.4.3. Notarea filetelor
Notarea filetelor standardizate se face prin litere şi cifre, în următoarea ordine:

- profilul filetului (M, W, Pt, etc.),
- diametrul nominal (mm sau ţoli),
- pasul filetului (se trece numai pasul fin),
- sensul filetului (LH pentru filet stânga şi RH pentru filet dreapta, care nu se trece);
- numărul de începuturi (pentru filete cu mai multe începuturi),
- precizia filetului.
Notarea profilului şi a diametrului nominal este obligatorie. Dacă nu este indicată clasa de
precizie se va subîntelege că filetul este executat în clasa de precizie mijlocie, iar dacă lipseşte
sensul, înseamnă că acesta este dreapta.
Exemplu de notare a unui filet metric cu diametrul nominal de 40 mm, pasul de 3, cu două
începuturi, clasa de precizie fină, sensul filetului dreapta:
M40x3/2f-RH.
3.5. REPREZENTAREA ŞI COTAREA FLANŞELOR

Flanşele sunt piese sau porţiuni de piese sub formă de plăci care se folosesc, în general,
pentru asamblarea conductelor, tuburilor, ţevilor sau a altor piese din componenţa instalaţiilor
prin care circulă fluide.
Flanşele sunt prevăzute cu o gaură centrală, comună cu cea a piesei cu care se

asamblează şi cu găuri de prindere pentru şuruburi sau prezoane.
Clasificare:
1. După modul de execuţie:
- flanşe care fac corp comun cu piesa (fFig. Error! No text of specified
style in document.-15-a),
- flanşe individuale care se asamblează cu piesa prin filet (Fig. Error! No text of
specified style in document.-15-b), prin sudură (Fig. Error! No
text of specified style in document.-15-c) sau alte procedee.
2. După forma geometrică:
- cilindrice (circulare sau rotunde). Acestea pot avea un număr par sau impar de
găuri dispuse pe un cerc, de obicei, echidistante. În Fig. Error! No text of
specified style in document.-16sunt reprezentate şi cotate două flanşe
cilindrice. În varianta b) traseul de secţionare nu trece prin axa găurilor de prindere,
situaţie în care acestea se rabat în planul de secţionare, iar în secţiune se vor
reprezenta peste haşuri cu linie punct subţire. În Fig. Error! No text of
specified style in document.-17este aratată reprezentarea simplificată
a acestor flanşe,
- pătrate - au patru găuri de prindere situate pe cercul purtător al centrelor. La acest

tip de flanşe traseul de secţionare poate trece sau nu prin axa găurilor de prindere,
caz în care reprezentarea se face în mod asemănător cu cea de la flanşele cilindrice
(Fig. Error! No text of specified style in document.-18),
- triunghiulare - sunt flanşe care au trei găuri de prindere dispuse pe un cerc purtător
al centrelor, în colţurile unui triunghi echilateral (Fig. Error! No text of
document.-20),
- romboidale - cele două găuri de prindere sunt amplasate pe diagonala mare a unui
romb cu colţurile rotunjite (Fig. Error! No text of specified style
in document.-19 Fig. Error!
No text of specified style in document.-20),
- ovale - au formă de elipsă şi cele două găuri de prindere dispuse pe axa mare a
acesteia (Fig. Error! No text of specified style in document.-21
Fig. Error! No text of specified
style in document.-22),
- oarecare - au alte forme decât cele prezentate mai înainte şi se folosesc atunci când
condiţiile constructive, funcţionale şi de montaj nu permit folosirea altor flanşe. În
style in document.-22 este reprezentată şi cotată o flansă dreptunghiulară.


3.5.1. Reguli generale de reprezentare
În general, pentru reprezentarea flanşelor se folosesc două proiecţii: o secţiune longitudinală

în care apare grosimea flanşei, natura găurilor de prindere (de trecere, înfundate, filetate, etc.),
modul de îmbinare al flanşei cu piesa şi o vedere laterală unde apare forma flanşei, numărul şi
dispunerea găurilor de prindere, la flanşele cilindrice, pătrate şi triunghiulare, centrele găurilor
de prindere sunt dispuse pe un cerc trasat cu linie punct-subţire numit cerc purtător al centrelor,
raza de racordare a colţurilor flanşelor pătrate, triunghiulare, dreptunghiulare, romboidale, etc.
se ia egală de diametrul găurii de prindere, iar centrul razei coincide cu axa găurii de prindere,
când planul de secţionare nu trece prin axa găurilor de prindere, acestea se vor rabate în planul
de secţionare şi se vor reprezenta în secţiune cu linie punct subţire peste haşuri.
3.5.2. Cotarea flanşelor
Cotele care se înscriu pe desenul unei flanşe sunt: diametrul cercului purtător al centrelor,
diametrul găurilor de prindere, diametrul exterior al flanşei, diametrul golului central (diametrul
nominal), grosimea flanşei, raza de rotunjire a colţurilor, etc.
3.6. COTĂRI SPECIALE

În acest paragraf este tratată cotarea pieselor tip trunchi de con, trunchi de piramidă şi a
celor care prezintă o faţă înclinată. Reglementările privitoare la cotarea acestor piese sunt
cuprinse în SR ISO 3040:1994.
3.6.1. Piese tronconice
Pentru acest tip de piese se defineşte conicitatea ca fiind raportul dintre diferenţa
diametrelor a două secţiuni normale pe axa conului şi distanţa dintre ele (Fig. Error! No text of
specified style in document.-23 Fig. Error!
No text of specified style in document.-24).
Aceste piese se cotează prin înscrierea conicităţii, a distanţei între cele două secţiuni şi a
diametrului uneia dintre baze, de regulă cel care poate fi măsurat: diametrul mare pentru piese
tip arbore (Fig. Error! No text of specified style in document.-25-a) şi, respectiv,
diametrul mic pentru piese tip alezaj (Fig. Error! No text of specified style in
document.-25-b).
Dd
C
L
Pe desen, conicitatea se indică prin următoarele elemente grafice (Fig. Error! No text of
specified style in document.-25):
- linia de indicaţie care se sprijină printr-o sageată pe suprafaţa conică,
- linia de referinţă care este paralelă cu axa suprafeţei tronconice;
- Error! No text of specified style

simbolul grafic al conicităţii (Fig.
in document.-23 Fig.
Error! No text of specified style in document.-24) care se
trasează pe linia de referinţă orientat în acelaşi sens cu suprafaţa tronconică.

3.6.2. Piese tip trunchi de piramidă
La acest tip de piese, se defineşte reducerea ca fiind raportul dintre diferenţa laturilor
perpendiculare pe planul de simetrie al piesei şi înălţimea trunchiului de piramidă (fig. 3.55):
T t
Cp 
L
Se folosesc ca elemente ale cotării linia de indicaţie şi linia de referinţă, cu recomandările de

la conicitate, pe care se înscrie valoarea înclinării precedată, în mod obligatoriu, de cuvântul
“Reducere”, (Fig. Error! No text of specified style in document.-26
Fig. Error! No text of specified style in document.-27).
La cotarea acestor piese se înscrie: reducerea, înălţimea trunchiului de piramidă şi una

dintre laturi, de regulă cea care poate fi uşor măurată: latura mare pentru piese tip arbore ( Fig.
Error! No text of specified style in document.-26 Fig.

3.6.3. Piese cu înclinări
Acestea sunt piese prismatice, cu secţiunea trapez dreptunghic (Fig. Error! No text of
specified style in document.-28 Fig. Error! No text
of specified style in document.-29 şi Fig. Error! No text of specified style in
document.-28 Fig. Error! No text of specified
style in document.-29), la care se defineşte înclinarea ca fiind raportul între diferenţa laturilor
H şi h şi lungimea L.
H h
S
L
Se folosesc ca elemente de cotare: linia de indicaţie, linia de referinţă şi simbolul grafic care
se trasează la fel ca la piesele tronconice (Fig. Error! No text of specified style in
style in document.-29).
Pentru definirea acestui tip de piese, pe desen se înscriu elementele: înclinarea, înălţimea
trunchiului de piramidă şi o latură, cea care se masoară mai uşor (Fig. Error! No text of
specified style in document.-28 Fig. Error! No text
of specified style in document.-29).

4.1. NOTAREA STĂRII SUPRAFEŢELOR

Starea suprafeţelor indicată pe desen reprezintă starea finită a suprafeţelor (inclusiv
tratamente termice şi termochimice, acoperiri metalice, etc.), înainte de vopsire şi lăcuire.
Simbolurile utilizate pentru indicarea rugozităţii suprafetelor sunt prezentate în SR EN ISO

1302:2002. Aceste simboluri sunt:
- simbolul de bază (fig. 4.6-a),
- simbolul din figura 4.6-b se foloseşte când îndepărtarea de material este obligatorie,
- simbolul din figura 4.6-c se foloseşte atunci când se interzice îndepărtarea de
material. Acest simbol se foloseşte şi pe desenele de operaţii pentru a arata că o
suprafaţă trebuie să ramână în aceeaşi faza ca la operaţia precedentă,
- dacă trebuie să fie indicate caracteristicile speciale ale suprafeţei atunci la braţul cel
mai lung al simbolului de bază se completează cu o linie ca în fig. 4.6-d,
- daca pentru toate suprafeţele piesei este cerută aceeaşi stare a suprafeţei, atunci
se foloseşte simbolul din fig. 4.6-e.
Valoarea numerică înscrisă deasupra simbolului este maxima admisibilă prescrisă pentru
acea suprafaţă.
Indicaţiile referitoare la starea suprafeţei trebuie dispuse în raport cu simbolul grafic ca în

Fig. Error! No text of specified style in document.-32, unde notaţiile au
semnificaţiile:
a - valorile rugozităţii Ra, în µm, precedate de simbolul parametrului Ra sau alte simboluri
urmate de valorile lor,
b - procedeul de fabricaţie, tratament, acoperire sau alte condiţii referitoare la fabricaţie,
c - înălţimea neregularităţilor, în µm, precedată de simbolul parametrului, sau lungimea de

bază, în mm (pentru Ra, Rz, Ry – această valoare a lungimii de bază se omite când
aceasta este cea prevazută de standard),
d - forma neregularităţilor suprafeţei,
e - adaosul de prelucrare,
f - valorile rugozităţii diferite de Ra, în µm, precedată de simbolul parametrului.

Dacă pentru o suprafaţă trebuie indicată atât limita superioară (a1) cât şi limita inferioară
(a2) atunci aceste valori se vor scrie ca simbol, ca în Fig. Error! No text of specified style
in document.-31 Fig. Error! No text of specified style
in document.-32.
4.2. INDICAREA RUGOZITĂŢII PE DESEN

În conformitate cu regula generală prezentată în SR ISO 129:1994, simbolul grafic şi
indicaţiile care îi sunt asociate trebuie dispuse astfel încât sa fie citite de jos sau din dreapta
desenului (Fig. Error! No text of specified style in document.-33
Dacă este necesar, simbolul grafic al rugozităţii poate fi amplasat pe desen prin intermediul
unor linii de indicaţie terminate cu o sageată (Fig. Error! No text of specified style in

Ca regulă generală, simbolul grafic sau linia ajutătoare terminată cu sageată trebuie
orientată spre exteriorul materialului piesei, fie către linia care reprezintă suprafaţa, fie către o
linie care o prelungeşte (Fig. Error! No text of specified style in document.-33
Fig. Error! No text of specified style in document.-34)
Când nu există riscul unei interpretări greşite, condiţiile referitoare la rugozitatea suprafeţei
pot fi indicate împreună cu dimensiunile prescrise (Fig. Error! No text of specified style in
Simbolul grafic trebuie utilizat o singură dată pe o suprafaţă şi, de preferat, pe proiecţia unde
figurează cota care defineşte suprafaţa sau poziţia acestei suprafeţe.
Pentru suprafeţele cilindrice sau prismatice definite printr-o axă de simetrie trebuie
specificată doar o singură dată (Fig. Error! No text of specified style in document.-35
Dacă la o suprafaţă prismatică definită de axa de simetrie, o faţă are altă rugozitate decât a
celorlalte feţe, atunci rugozităţile trebuie prescrise separat pe fiecare faţă (Fig. Error! No text
of specified style in document.-35 Fig. Error! No text
of specified style in document.-36).
Dacă aceeaşi stare a suprafetei este impusă pe toate suprafeţele unei piese atunci simbolul
grafic se amplasează deasupra indicatorului (Fig. Error! No text of specified style in
document.-37-a).
Dacă aceeaşi stare a suprafeţei este impusă pe majoritatea suprafeţelor, atunci simbolul
grafic corespunzător acestei stări se amplasează deasupra indicatorului şi este urmat între
paranteze fie de simbolul de bază (Fig. Error! No text of specified style in document.-37-
b), fie de simbolurile celorlalte stări ale suprafeţei.
Simbolurile grafice ale stării suprafetei diferite de simbolul general trebuie înscrise pe
supraţetele corespunzătoare (Fig. Error! No text of specified style in document.-37-c).

6.1. DEFINIREA TOLERANŢELOR GEOMETRICE
6.1.1. Toleranţa la rectinilitate
Zona de toleranţă este limitată de:
- două drepte paralele sutiate la o distanţă egală cu valoarea toleranţei (t) (Fig. Error! No
text of specified style in document.-38-a),
- două plane paralele situate la o distanţă egală cu valoarea toleranţei (t) (Fig. Error! No
text of specified style in document.-38-b),
- un cilindru având diametrul egal cu valoarea toleranţei (t), în cazul în care valoarea
toleranţei este precedată de simbolul  (Fig. Error! No text of specified style in
document.-38-c).
a) b) c)
Înscrierea pe desen a acestei toleranţe este prezentată în Fig. Error! No text of

specified style in document.-39.
a) b) c) d)
Reprezentările de mai sus au următoarea interpretare:
- forma suprafeţei indicate trebuie să fie cuprinsă între două plane paralele între ele şi cu
suprafaţa teoretică, situate la o distanţă de 01, mm (Fig. Error! No text of specified
- generatoarea suprafeţei cilindrice trebuie să fie cuprinsă între două paralele între ele şi
cu suprafaţa teoretică, situate la o distanţă de 01, mm (Fig. Error! No text of
specified style in document.-39-b),
- forma suprafeţei indicate trebuie să fie cuprinsă între două plane paralele între ele şi cu
suprafaţa teoretică, situate la o distanţă de 01, mm, pe direcţie verticală şi de 0,2 mm, pe
direcţie orizontală (Fig. Error! No text of specified style in document.-39-c),
- forma axei cilindrului trebuie să fie cuprinsă într-un cilindru cu diametrul de 0,8 mm (Fig.
Error! No text of specified style in document.-39-c).
6.1.2. Toleranţa la planeitate

Zona de toleranţă este limitată de două plane paralele situate la o distanţă egală cu
valoarea toleranţei (t) (Fig. Error! No text of specified style in document.-382),
Fig. Error! No text of specified style in document.-40 Fig. Error!

Reprezentare pe desen se face ca în Fig. Error! No text of specified style in

document.-40 Fig. Error! No text of specified style in
document.-41, având următoarea interpretare:
- suprafaţa efectivă trebuie să se înscrie între două plane paralele situate la o distanţă de
0,08 mm.
6.1.3. Toleranţa la circularitate
Zona de troleranţă, în secţiunea normală considerată, este limitată de

două cercuri concentrice cu diferenţa razelor egală cu valoarea toleranţei (t)
Fig. Error! No
text of specified style in document.-42
Această toleranţă are reprezentarea pe desen ca în fig. Error! No text of specified style in
document.-43 şi Error! No text of specified style in document.-44şi şi se interpretează
astfel:
- circumferinţa efectivă, într-o secţiune normală oarecare a suprafeţei cilindrice sau
conice, trebuie să fie cuprinsă între două cercuri concentrice cu o diferenţă a razelor de
0,03 mm (Fig. Error! No text of specified style in document.-45
Fig. Error! No text of specified style in document.-46),
- circumferinţa efectivă, într-o secţiune normală oarecare a suprafeţei conice, trebuie să
fie cuprinsă între două cercuri concentrice cu o diferenţă a razelor de 0,1 mm ( Fig.
Error! No text of specified style in document.-45 Fig.
Error! No text of specified style in document.-46).
6.1.4. Toleranţa la cilindricitate
Zona de toleranţă este limitată de doi cilindrii coaxiali cu o diferenţă a

razelor egală cu t (Fig. Error! No text of specified style in
document.-47).
Fig. Error! No
Se reprezintă pe desen ca in(Fig. Error! No text of specified style

in document.-48) şi se interpretează astfel:
- suprafaţa cilindrică efectiva trebuie să fie cuprinsă între doi cilindrii coaxiali cu o
diferenţă a razelor de 0,1 mm.
Fig. Error! No
6.1.5. Toleranţa la forma dată a profilului unei linii
Zona de referinţă este limitată de două linii înfăşurătoare ale cercurilor

de diametru t, ale căror centre sunt situate pe o linie cu o formă
geometrică teoretic exactă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-49).
Fig. Error! No
Se reprezintă pe desen ca in figura (Fig. Error! No text of specified style in

document.-50) şi se interpretează astfel:
- în fiecare secţiune paralelă cu planul de proiecţie înm care

indicaţia este dată, linia efectivă trebuie să fie cuprinsă între
două linii echidistante înfăşurătoare ale cercului de diametru
0,04, ale căror centre sunt situate pe o linie cu formă
geometric exactă.
Fig. Error! No
6.1.6. Toleranţa la forma dată a profilului unei suprafeţe
Zona de toleranţă este limitată de două suprafeţe înfăşurătoare

ale înfăşurătoare ale sferelor de diametru t, ale căror centre sunt
situate pe o suprafaţă cu o formă geometrică teoretic exactă (Fig.
Error! No text of specified style in document.-51)
Fig. Error! No
Se reprezintă pe desen ca în (Fig. Error! No text of specified style in document.-52)

şi are următoarea interpretare:
- suprafaţa efectivă trebuie să fie cuprinsă între două

suprafeţe înfăşurătoare echidistante descrise prin sferele
de diametru 0,02, ale căror centre sunt situate pe o linie
cu formă geometric exactă.
Fig. Error! No
6.1.7. Toleranţa la paralelism
Zona de toleranţă este limitată de două plane paralele distanţate cu t

Fig. Error! No
Se reprezintă pe desen ca în Fig. Error! No text of specified

style in document.-54 şi are următoarea semnificaţie:
- linia mediană efectivă trebuie să fie cuprinsă între două plane

paralele distanţate la 0,01, mm şi paralele cu planul de referinţă
B.
Fig. Error! No
6.1.8. Toleranţa la perpendicularitate
Zona de toleranţă este limitată de două plane paralele distanţate cu t şi

perpendiculare pe baza de referinţă A (Fig. Error! No text of specified
Fig. Error! No
Se reprezintă pe desen ca în Fig. Error! No text of specified style in document.-56 şi
are următoarea interpretare:
- linia mediană efectivă a cilindrului trebuie să fie cuprinsă într-o zonă de toleranţă
cilindrică cu diametrul 0,01 şi perpendiculară pe planul de referinţă A (Fig. Error! No
- suprafaţa efectivă trebuie să fie cuprinsă într două plane paralele distanţate cu 0,08 mm
şi perpendiculare pe axa de referinţă A (Fig. Error! No text of specified style in
document.-56-b),
- suprafaţa efectivă trebuie să fie cuprinsă între două plane paralele distanţate cu 0,08 şi
perpendiculare pe planul de referinţă A (Fig. Error! No text of specified style in
document.-56-c).
a) b) c)
6.1.9. Toleranţa la înclinare
Zona de toleranţă este limitată de două plane paralele

distanţate cu t şi înclinate cu unghiul indicat în raport cu baza de
referinţă (Fig. Error! No text of specified style in document.-57).
Fig. Error! No
style in document.-56 şi are următoarea interpretare:
- linia mediană efectivă a cilindrului trebuie să fie cuprinsă
între două plane paralele distanţate cu 0,08 şi înclinate cu
un unghi teoretic exact de 600 în raport cu axa de referinţă A
Fig. Error! No
6.1.10. Toleranţa la poziţia nominală
A. Poziţia nominală a unui punct
Zona de toleranţă este limitată de o sferă de diametru t, atunci când valoarea

zonei de toleranţă este precedată de simbolul S. Poziţia centrului zonei de
toleranţă sferice este determinată în raport de bazele de referinţă prin intermediul
dimensiunilor teoretic exacte (Fig. Error! No text of specified style in
document.-59).
Fig.
Pentru acest caz, centrul efectiv al sferei trebuie să fie cuprins într-o zonă sferică cu
diametrul de 0,3 mm, al cărui centru coincide cu poziţia teoretic exactă a sferei în raport cu
planele de referinţă A şi B şi cu planul median de referinţă C (Fig. Error! No text of specified
S0,3, A B C
3
A
B
B. Poziţia nominală a unei linii
Zona de toleranţă este limitată de:
- două plane paralele distanţate cu t şi dispuse în mod simetric în raport cu dreapta

centrală. Poziţia dreptei centrale în raport cu planele de referinţă A şi B este determinată
prin dimensiuni teoretic exacte. Toleranţa nu este prescrisă decât într-o singură direcţie
(Fig. Error! No text of specified style in document.-61-a),
- două perechi de plane paralele distanţate cu t1, respectiv t2, dispuse simetric în raport cu
poziţia teoretic exactă. În acest caz, toleranţa este prescrisă pe două direcţii în raport cu
planele de referinţă (Fig. Error! No text of specified style in document.-61-b),
- un cilindru cu diametru t, atunci când valoarea toleranţei este precedată de simbolul .

Poziţia axei cilindrului de toleranţă în raport cu planele de referinţă este determinată de
dimensiuni teoretic exacte (Fig. Error! No text of specified style in document.-61-
c).
a) b) C)
Reprezentarea pe desen este cea din Fig. Error! No text of specified style in
document.-62, care se interpretează:
- fiecare linie trasată trebuie să fie cuprinsă între două plane paralele depărtate cu 0,05,
dispuse simetric faţă de poziţia teoretic exactă a liniei considerate, în raport cu suprafaţa
A (planul de referinţă) (Fig. Error! No text of specified style in document.-62-a),
- axa fiecăruia din cele 8 găuri trebuie să fie cuprinsă între două plane verticale paralele,
situate la o distanţă de 0,05, şi două plane paralele orizontale dispuse la distanţa de 0,2,
simetric faţă de poziţia teoretic exactă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-62-b),
- axa găurii trebuie să fie cuprinsă într-un cilindru cu diametrul de 0,08 având axa identică
cu axa teoretic exactă în raport cu planele de referinţă A şi B (Fig. Error! No text of
specified style in document.-62-c),
- axa fiecăreia din cele 8 găuri este cuprinsă într-un cilindru cu diametrul de 0,1 a cărui
axă este în poziţia teoretic exactă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-62-d).
a) b) c) d)
C. Poziţia mediană a unei suprafeţe sau a unui plan median

Zona de toleranţă este limitată de două plane paralele situate la distanţa t şi dispuse în mod
simetric faţă de poziţia teoretic exactă, determinată prin dimensiuni teoretic exacte în raport cu
bazele de referinţă (Fig. Error! No text of specified style in document.-63)
Fig. Error!
Reprezentarea pe desen este cea din Fig. Error! No text of specified style in
document.-64 şi se interpretează astfel:
- suprafaţa înclinată (efectivă) trebuie să fie cuprinsă între două

plane paralele aflate la distanţa de 0,05, dispuse simetric în faţă
de poziţia teoretic exactă a suprafeţei în raport cu planul de
referinţă A şi axa de referinţă B.
Fig. Error!
6.1.11. Toleranţa la concentricitate şi coaxialitate
A. Toleranţa la concentricitate a unui punct

Zona de toleranţă este limitată de un cerc de diametru t, al cărui centru
coincide cu punctul de referinţă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-65). Valoarea toleranţei trebuie să fie precedată de simbolul .
Fig. Error!
Reprezentarea pe desen este cea din Fig. Error! No text of
specified style in document.-66. iar interpretarea este:
- centrul efectiv al cercului exterior trebuie să fie cuprins într-
un cerc cu diametrul de 0,01, concentric in secşuinea
normală cu centrul cercului interior (Fig. Error! No text of
specified style in document.-66).
Fig. Error! No text

of specified style in document.-66
B. Toleranţa la coaxialitate a unei axe

Zona de toleranţă este limitată de un cilindru cu diametrul t, a cărui axă
coincide cu baza de referinţă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-67). Valoarea toleranţei trebuie să fie precedată de simbolul
.
Fig. Error!
Se reprezintă pe desen ca in Fig. Error! No text of specified style in document.-68 şi
se interpretează astfel:
- linia mediană efectivă (axa) a cilindrului tolerat trebuie să fie
cuprinsă într-o zonă cilindrică cu diametrul de 0,08, care are ca
axă dreapta de referinţă comună A-B.
Fig. Error!
6.1.12. Toleranţa la simetrie a unui plan median
Zona de toleranţă este limitată de două plane paralele distanţate

cu t şi dispuse în mod simetric faţă de planul median corespunzător
bazei de referinţă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-69).
Fig. Error!
Se reprezintă pe desen ca în Fig. Error! No text of specified style in document.-70

şi are următoarele interpretări:
- suprafaţa efectivă mediană trebuie să fie cuprinsă între două plane paralele distanţate
cu 0,08 şi dispuse în mod simetric în raport cu planul median de referinţă A (Fig. Error!
No text of specified style in document.-70-a),
- suprafaţa efectivă mediană trebuie să fie cuprinsă între două plane paralele distanţate
cu 0,08 şi dispuse în mod simetric în raport cu planul de referinţă comun A-B (Fig.
Error! No text of specified style in document.-70-b).
a) b)
6.1.13. Toleranţa la bătaia circulară

A. Bătaia circulară radială
Zona de toleranţă, în oricare secţiune perpendiculară pe axa de

referinţă, este limitată de două cercuri concentrice, care au diferenţa
razelor egală cu t, iar cetrele acestor cercuri coincid cu baza de referinţă
Bătaia se aplică, de cele mai multe ori, elementelor complete, dar

poate fi aplicată şi pe o potţiune restrânsă a elementului (Fig. Error! No
text of specified style in document.-72).
Fig. Error!
Reprezentarea pe desen este dată în Fig. Error! No text of specified style in

- circumferinţa efectivă, în oricare secţiune dreaptă, perpendiculară pe dreapta de

referinţă comună A-B, trebuie să fie cuprinsă între două cercuri coplanare concentrice şi
care au diferenţa razelor egală cu 0,1 (Fig. Error! No text of specified style in
document.-72-a),
- circumferinţa efectivă, în oricare secţiune dreaptă, perpendiculară pe axa de referinţă A,

trebuie să fie cuprinsă între două cercuri coplanare concentrice şi care au diferenţa
razelor egală cu 0,2 (Fig. Error! No text of specified style in document.-72-b, c).
a) b) c)
B. Bătaia circulară axială
Zona de toleranţă este limitată, pentru fiecare secţiune cilindrică, de

două cercuri distanţate cu t, a căror axă coincide cu cu baza de referinţă
Fig. Error!
- bătaia axială nu trebuie să fie mai mare de 0,1, în orice poziţie

de măsurare, în cadrul unei rotaţii complete după axa de
referinţă D.
Fig. Error!
C. Bătaia circulară în orice direcţie
Zona de toleranţă, pentru fiecare secţiune conică, este

limitată de două cercuri distanţate cu t, ale căror centre coincid
cu baza de referinţă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-75).
Fig. Error! No
Reprezentare pe desen este cea din Fig. Error! No text of specified style in
- bătaia în direcţie indicată de săgeată nu trebuie să fie mai mare de 0,1, în orice secţiune
de măsurare, în timpul unei rotaţii complete în jurul axei de referinţă C (Fig. Error! No
- bătaia într-o diracţie perpendiculară pe tangenta la o suprafaţă curbă nu trebuie să fie

mai mare de 0,1 în orice secţiune de măsurare, în timpul unei rotaţii complete în jurul
axei de referinţă C (Fig. Error! No text of specified style in document.-76-b).
a) b)
D. Bătaia circulară într-o direcţie specificată
Zona de toleranţă pentru fiecare secţiune conică are un

unghi egal cu unghiul specificat, este limitată de două cercuri
ale căror centre coincid cu cel al bazei de referinţă şi sunt
distsanţate cu t (Fig. Error! No text of specified style in document.-77).
Fig. Error! No

- bătaia în direcţia specificată nu trebuie să fie mai mare de 0,1

în orice secţiune de măsurare , în cursul unei rotaţii complete în
jurul axei C.
Fig. Error! No
6.1.14. Toleranţa la bătaia totală
A. Bătaia totală radială
Zona de toleranţă este limitată de doi cilindrii coaxiali ale căror axe
coincid cu baza de referinţă şi au diferenţa de rază egală cu t (
Fig. Error! No

- bătaia radială totală nu trebuie să fie mai mare de 0,1 în orice

punct al suprafeţei specificate, în cursul unei rotaţii complete în
jurul axei de referinţă A-B, în orice secţiune axială a suprafeţei
specificate.
Fig. Error!
B. Bătaia totală axială
Zona de toleranţă este limitată de două plane paralele distanţate cu t şi

perpendiculare pe baza de referinţă (Fig. Error! No text of specified style in
document.-81).
Fig. Error!
- bătaia axială totală nu trebuie să fie mai mare de 0,1 în orice

punct al suprafeţei specificate, în cursul unei rotaţii complete în
jurul axei de referinţă D, în orice secţiune radială a suprafeţei
specificate.
Fig. Error!
3.6.4. Reprezentarea filetelor
Reprezentarea filetelor se face conform SR ISO 6410-1:199:
- în vedere sau secţiune longitudinală generatoarele cilindrului (conului) vârfurilor

filetului se reprezintă cu linie continuă groasă; generatoarele cilindrului (conului)
fundurilor filetului se reprezintă cu linie continuă subţire (Fig. Error! No text of
Error! No text of specified style in document.-10 şi Fig.
document.-10),
- în vedere frontală sau secţiune frontală vârful filetului se reprezintă printr-un cerc
trasat cu linie continuă groasă, iar fundul filetului se reprezintă printr-un cerc executat
pe 3/4 din circumferinţă, cu linie continuă subţire (Fig. Error! No text of
Error! No text of specified style in document.-10 - Fig.
Error! No text of specified style in document.-11),
- în vedere sau secţiune longitudinală, pentru filetele exterioare (Fig. Error!

Fig. Error! No text of specified style in document.-10-
Fig. Error! No text of specified style in document.-11), cât şi în
secţiune, (Fig. Error! No text of specified style in
specified style in document.-10 şi Fig. Error! No text of
specified style in document.-11) pentru filetele interioare, limita utiă a
filetului se reprezintă cu linie continuă groasă,
- la filetele cu degajare, exterioare Fig.

Error! No text of specified
style in document.-9 Fig. Error!
No text of specified style in document.-10) sau interioare (Fig.
Error! No text of specified style in document.-11), muchiile
degajării se reprezintă cu linie continuă groasă,
- la filetele reprezentate în secţiune, haşurile se execută până la linia groasă.

3.6.5. Cotarea filetelor
Se face prin înscrierea pe desen a principalelor elemente geometrice ale filetului şi lungimea
de înşurubare (lungimea utilă):
- la filetele cilindrice standardizate se cotează diametrul cel mai mare (d - la filetul

exterior sau D – la filetul interior), cota fiind precedată de simbolul specific profilului
filetului (Fig. Error! No text of specified style in document.-9
document.-11),
- la filetele cu degajare, în lungimea utilă a filetului este inclusă şi degajarea ( Fig.

document.-11),
- la găurile filetate înfundate se cotează obligatoriu şi adâncimea găurii alături de
lungimea utilă a filetului (Fig. Error! No text of specified style in
specified style in document.-13),
- la filetele conice standardizate linia de cotă se trasează la aproximativ jumătate din

lungimea filetului, iar înaintea simbolului filetului se scrie litera “K” (Fig. Error! No
text of specified style in document.-14),
- la filetele nestandardizate se cotează diametrul vârfurilor şi separat diametrul

fundului filetului (Fig. Error! No text of specified style in
specified style in document.-13), iar profilul filetului se reprezintă
separat la o scară marită.

3.6.6. Notarea filetelor
Notarea filetelor standardizate se face prin litere şi cifre, în următoarea ordine:
- profilul filetului (M, W, Pt, etc.),
- diametrul nominal (mm sau ţoli),

- pasul filetului (se trece numai pasul fin),
- sensul filetului (LH pentru filet stânga şi RH pentru filet dreapta, care nu se trece);
- numărul de începuturi (pentru filete cu mai multe începuturi),
- precizia filetului.
Notarea profilului şi a diametrului nominal este obligatorie. Dacă nu este indicată clasa de
precizie se va subîntelege că filetul este executat în clasa de precizie mijlocie, iar dacă lipseşte
sensul, înseamnă că acesta este dreapta.
Exemplu de notare a unui filet metric cu diametrul nominal de 40 mm, pasul de 3, cu două
începuturi, clasa de precizie fină, sensul filetului dreapta:
M40x3/2f-RH.
3.7. REPREZENTAREA ŞI COTAREA FLANŞELOR

Flanşele sunt piese sau porţiuni de piese sub formă de plăci care se folosesc, în general,
pentru asamblarea conductelor, tuburilor, ţevilor sau a altor piese din componenţa instalaţiilor
prin care circulă fluide.
Flanşele sunt prevăzute cu o gaură centrală, comună cu cea a piesei cu care se

asamblează şi cu găuri de prindere pentru şuruburi sau prezoane.
Clasificare:
3. După modul de execuţie:
- flanşe care fac corp comun cu piesa (fFig. Error! No text of specified
- flanşe individuale care se asamblează cu piesa prin filet (Fig. Error! No text of
specified style in document.-15-b), prin sudură (Fig. Error! No
text of specified style in document.-15-c) sau alte procedee.

4. După forma geometrică:
- cilindrice (circulare sau rotunde). Acestea pot avea un număr par sau impar de
găuri dispuse pe un cerc, de obicei, echidistante. În Fig. Error! No text of
specified style in document.-16sunt reprezentate şi cotate două flanşe
cilindrice. În varianta b) traseul de secţionare nu trece prin axa găurilor de prindere,
situaţie în care acestea se rabat în planul de secţionare, iar în secţiune se vor
reprezenta peste haşuri cu linie punct subţire. În Fig. Error! No text of
specified style in document.-17este aratată reprezentarea simplificată
a acestor flanşe,
- pătrate - au patru găuri de prindere situate pe cercul purtător al centrelor. La acest

tip de flanşe traseul de secţionare poate trece sau nu prin axa găurilor de prindere,
caz în care reprezentarea se face în mod asemănător cu cea de la flanşele cilindrice
(Fig. Error! No text of specified style in document.-18),
- triunghiulare - sunt flanşe care au trei găuri de prindere dispuse pe un cerc purtător
al centrelor, în colţurile unui triunghi echilateral (Fig. Error! No text of
document.-20),
- romboidale - cele două găuri de prindere sunt amplasate pe diagonala mare a unui
romb cu colţurile rotunjite (Fig. Error! No text of specified style
in document.-19 Fig. Error!
No text of specified style in document.-20),
- ovale - au formă de elipsă şi cele două găuri de prindere dispuse pe axa mare a
acesteia (Fig. Error! No text of specified style in document.-21
style in document.-22),
- oarecare - au alte forme decât cele prezentate mai înainte şi se folosesc atunci când
condiţiile constructive, funcţionale şi de montaj nu permit folosirea altor flanşe. În
style in document.-22 este reprezentată şi cotată o flansă dreptunghiulară.

3.7.1. Reguli generale de reprezentare
În general, pentru reprezentarea flanşelor se folosesc două proiecţii: o secţiune longitudinală în

care apare grosimea flanşei, natura găurilor de prindere (de trecere, înfundate, filetate, etc.),
modul de îmbinare al flanşei cu piesa şi o vedere laterală unde apare forma flanşei, numărul şi
dispunerea găurilor de prindere, la flanşele cilindrice, pătrate şi triunghiulare, centrele găurilor
de prindere sunt dispuse pe un cerc trasat cu linie punct-subţire numit cerc purtător al centrelor,
raza de racordare a colţurilor flanşelor pătrate, triunghiulare, dreptunghiulare, romboidale, etc.
se ia egală de diametrul găurii de prindere, iar centrul razei coincide cu axa găurii de prindere,
când planul de secţionare nu trece prin axa găurilor de prindere, acestea se vor rabate în planul
de secţionare şi se vor reprezenta în secţiune cu linie punct subţire peste haşuri.

Wa0000

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Wa0000

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.1.

TIPURI DE LINII FOLOSITE ÎN DESENUL TEHNIC

Din punct de vedere al grosimii, liniile se clasifică în:

Grosimea liniei subţiri se determină, în funcţie de b, utilizând relaţia:

După aspect liniile se clasifică în:

- linie linii două puncte.

În Tabelul Error! No text of specified style in document.-1 sunt prezentate tipurile de

Scările utilizate în desenul tehnic sunt prezentate în SR EN ISO 5455:1997.

Tabelul Error! No text of

Scara unui desen se alege în funcţie de complexitatea obiectului reprezentat.

1.3. SCRIEREA ÎN DESENUL TEHNIC

h=2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20.

Tipurile de scriere utilizate în desenul tehnic sunt:

- scriere dreaptă, cu caracterele perpendiculare pe linia de bază a rândului,

- scriere înclinată, cu caracterele înclinate la 75º faţă de linia de bază a rândului.

- scriere tip A, îngustată, cu grosimea de scriere de h/14,

- scriere tip B, normală, cu grosimea de scriere h/10.

În funcţie de parametrul h, standardul stabileşte toate elementele scrierii: înălţimea literelor

1.4. TABELUL DE COMPONENŢĂ

3.1. DISPUNEREA COTELOR

Se recomandă următoarele moduri de cotare:

- cotare în coordonate - cotarea suprapusă din Fig. Error! No text of

- cotarea combinată - se folosesc cele două moduri de cotare prezentate anterior

Fig. Error! No text of specified style in document.-2

Fig. Error! No text of specified style in document.-3

Fig. Error! No text of specified style in document.-5

3.2. COTAREA TEŞITURILOR ŞI ADÂNCITURILOR

Fig. Error! No text of specified style in document.-7

3.3. CLASIFICAREA COTELOR

3.4. REPREZENTAREA, COTAREA ŞI NOTAREA FILETELOR

3.4.1. Reprezentarea filetelor

Reprezentarea filetelor se face conform SR ISO 6410-1:199:

- în vedere sau secţiune longitudinală generatoarele cilindrului (conului) vârfurilor

- în vedere sau secţiune longitudinală, pentru filetele exterioare (Fig.

- la filetele reprezentate în secţiune, haşurile se execută până la linia groasă.

Fig. Error! No text of specified style in document.-9

Fig. Error! No text of specified style in document.-11

3.4.2. Cotarea filetelor

- la filetele cilindrice standardizate se cotează diametrul cel mai mare (d - la filetul

- la filetele cu degajare, în lungimea utilă a filetului este inclusă şi degajarea ( Fig.

- la găurile filetate înfundate se cotează obligatoriu şi adâncimea găurii alături de

- la filetele conice standardizate linia de cotă se trasează la aproximativ jumătate din

- la filetele nestandardizate se cotează diametrul vârfurilor şi separat diametrul

Fig. Error! No text of specified style in document.-12

Fig. Error! No text of specified style in document.-14

3.4.3. Notarea filetelor

Notarea filetelor standardizate se face prin litere şi cifre, în următoarea ordine:

- diametrul nominal (mm sau ţoli),

- pasul filetului (se trece numai pasul fin),

- numărul de începuturi (pentru filete cu mai multe începuturi),

3.5. REPREZENTAREA ŞI COTAREA FLANŞELOR

Flanşele sunt prevăzute cu o gaură centrală, comună cu cea a piesei cu care se

1. După modul de execuţie:

2. După forma geometrică:

- pătrate - au patru găuri de prindere situate pe cercul purtător al centrelor. La acest

Fig. Error! No text of specified style in document.-16

Fig. Error! No text of specified style in document.-17

Fig. Error! No text of specified style in document.-18

Fig. Error! No text of specified style in document.-21

3.5.1. Reguli generale de reprezentare

În general, pentru reprezentarea flanşelor se folosesc două proiecţii: o secţiune longitudinală

3.6. COTĂRI SPECIALE

3.6.1. Piese tronconice