Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019

Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu

șl.dr.arh. Gabriela Pașcu
Tema aleasă dorește să surpindă rolul pe care îl are portalul
(tradus aici prin elementul fereastra) în arhitectura sacră. Studiul
se axează pe o analiză a modului în care ferestrele fac tranziția de
la un spațiu la altul , de la un timp la altul, sau din contră acestea
pot reprezenta o barieră între două lumi.
 element de trecere de la
cunoscut la necunoscut
conexiune între:
interior – exterior
fizic – metafizic
static - dinamic
1. Perioade de dezvoltare (IV – XV)
1. Timpurie IV - VIII
2. Medie IX – XII
3. Târzie XII - XV

b. Tip biserică centralizată – relaționare pe verticală

a. Tip basilică relaționare pe orizontală
Sfânta Sophia, Constantinopol
Basilica lui Maxențiu și Constantin
2. Principii de comparație
a. tipologie
b. amplasare și dimensiune
c. simbolistică
Basilica lui Maxențiu și Constantin, Roma, sec. IV Moscheea Kalenderhane, Istanbul , sec. VI Mănăstirea Hosios Lukas, Katholikon, sec. X
 a. Tipologia

Golurile din arhitectura bizantină sunt definite de câteva caracteristici generale, care prin formă, construcție
și morfologie deosebesc două tipuri de ferestre :
- fereastra „înclinată” (extrovertită)
- fereastra de iluminat (introvertită)

Fereastra înclinată Fereastra de iluminat Fereastra de iluminat

Church of Hodegetria, Euboea Hagia Sophia, Constantinopol Mănăstirea Hosios Lukas
 b. Amplasare și dimensiune

Amplasarea și dimensiunea ferestrelor depinde și de tipologia bisericii. Putem observa că în majoritatea cazurilor bisericilor
de tip bazilică întâlnim ferestre de dimensiuni mici, amplasate grupat, sau de cele mai multe ori la o înălțime considerabilă,
astfel încât legătura vizuală cu exteriorul nu mai este una directă.

În schimb, biserica centralizată oferă o altă perspectivă. Ferestrele definesc un tip de relație stabilit pe verticală, deoarece
acestea sunt dispuse pe toată înălțimea peretelui, în mai multe registre, definind la exterior o compoziție ascendentă.

Suprafață vitrată mare Goluri grupate preponderent orientate către interior

Dispunerea golurilor pe mai multe registre „introvertite”
Moscheea Kalenderhane, Istanbul Mănăstirea Hosios Lukas
 b. Amplasare și dimensiune

Lipsa golurilor pe fațadă, accent pus pe zona cupolei Fantă de lumină ce permite întrepătrunderea
Hagia Sophia, Constantinopol celor două spații: ceresc și pământesc
Mănăstirea Hosios Lukas, Katholikon
 a. Simbolistică
Fiecare fereastră este încadrată de cele mai multe ori într-o ramă executată preponderent din cărămidă sau piatră.
Plasarea ancadramentelor are valențe simbolice deoarece situate în jurul golului, decorate cu diferite modele florale,
acestea se presupune că filtrau Lumina Divină.

Modul în care ferestrele sunt înfășurate de aceste benzi decorative, de la capătul estic al bisericii subliniază locația „Sfintei
Sfintelor”, sanctuarul bisericii, aceasta fiind marcată și de cupola ce se înalță deasupra.

Mănăstirea Hosios Lukas, Katholikon