seminar arhitectură comparată Nica Alexandra Madalina

abstract extins 28.05.2019

Fereastra – barieră sau punte de legătură între două lumi, timp sau spațiu

Descrierea temei:

Tema aleasă dorește să surpindă rolul pe care îl are portalul (tradus aici prin elementul fereastra) în
arhitectura sacră. Studiul se axează pe o analiză a modului în care ferestrele fac tranziția de la un spațiu
la altul , de la un timp la altul, sau din contră acestea pot reprezenta o barieră între două lumi. Încă din
cele mai vechi timpuri în arhitectură fereastra a reprezentat un mod facil de a introduce lumina naturală
și de a ventila interiorul construcțiilor. Ferestrele aveau o importanță deosebită în acest sens, prin
intermediul golului se realizează jocul de lumină și umbră. În acest fel fereastra este percepută ca
mediator între interior și exterior, între mental, social și mediul înconjurător (context).

Argumentarea alegerii:

Pentru a înțelege modul în care fereastra a influențat atât relațiile vizuale cât și pe cele la nivel
transcendent în perioada evului mediu, este nevoie să deslușim, în primul rând, care a fost rolul acesteia
în unele dintre cele mai reprezentative edificii. Astfel am ales să compar modul în care fereastra se
regăsește în cadrul lăcașurilor de cult ce aparțin arhitecturii bizantine.

Metodologia de comparație:

În perioada bizantină timpurie, o varietate largă de stiluri se regăsește în arhitectura ecleziastică. Cu toate
acestea, se pot distinge două tipuri majore de biserici: tip bazilică și biserica centralizată. (anexa1) Aceste
două tipuri de dispunere planimetrică influențează și modul de distribuire al golurilor, forma și
simbolistica acestora. În lucrarea propusă doresc să subliniez modul în care prin schimbarea acestor
parametrii, fereastra devine barieră sau punte de legătură între două lumi, timp sau spațiu.

Prezentare studii de caz:

Exemplele alese pornesc încă din perioada cea mai timpurie a arhitecturii ecleziastice creștine,
surprinzând diferența ce se regăsește în gândirea principală dintre cele două tipuri de biserici: bazilical și
biserică centralizată. În cazul primului tip putem vorbi de o relaționare pe orizontală, pe când în cel de-al
doilea caz de o relaționare pe verticală. Totodată întâlnim o împărțire și a ferestrelor, întrucât putem
diferenția două tipuri de ferestre: fereastra înclinată (extrovertită) și fereastra de iluminat ( introvertită).
(anexa 2)

1. Mănăstirea Hosios Lukas , Boeotia. Katholikon

2. Hagia Sophia, Constantinople
3. Hagia Moni. Katholikon, Creta
4. Church of Hodegetria, Euboea
5. Basilica of Maxentius and Constantine

Concluzii:

Având în vedere modul în care ferestrele se regăsesc în arhietctura bizantină conturând legătura interior
- exterior, ceresc - pământesc, putem observa că în spatele fiecărui tip de fereastră există un grad ridicat
al simbolurilor ce definesc aceste relații de apropiere sau distanțare. Lucrarea de față își propune să ajungă
la o concluzie care să deslușească înțelesul ferestrei în cultura bizantină.
seminar arhitectură comparată Nica Alexandra Madalina
abstract extins 28.05.2019

Anexa 1

Basilica of Maxentius and Constantine

Hagia Sophia, Constantinople

seminar arhitectură comparată Nica Alexandra Madalina
abstract extins 28.05.2019

Anexa 2
Church of Hodegetria, Euboea Hagia Moni. Katholikon, Creta

Hagia Sophia, Constantinopol Hosios Lukas Monastery, Boeotia. Katholikon

seminar arhitectură comparată Nica Alexandra Madalina
abstract extins 28.05.2019

Bibliografie:

Duncan P. R. Patterson - There’s Glass between Us’: A critical examination of ‘the window’ in art and
architecture from Ancient Greece to the present day

Mamaloukos, Stavros – Observations on the Doors and Windows in Byzantine Architecture

Ormeci, Ozan – Influence of the byzantine architecture on contemporary architecture a case study of
North Cyprus

pagini web:

www.agiasofia.com

http://lena-arch.blogspot.com/p/byzantine-architecture.html

https://www.slideshare.net/tuanviet95/comparison-between-early-christian-and-byzantine-architecture