2.1. PREZENTAREA CAZULUI : Eleva P.M.

- Copil de etnie rromă

Problema educativă a elevei P.M. ţine de inadaptarea şcolară, manifestată prin atitudini
respingătoare faţă de cerinţele şcolii, prin sfidarea profesorului şi a colegilor de clasă. Menţionez
că are şi un număr mare de absenţe nemotivate. Din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale,
eleva are capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport cu vârsta. Are o pregătire
şcolară precară cu mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate din clasele anterioare, este
submotivată pentru învăţătură, aceşti factori explicând în mare parte şi situaţia şcolară foarte
slabă. Gradul de maturizare psihică este scăzut, copilul are dificultăţi de adaptare atât la mediul
şcolar cât şi la cel familial.

2.2. ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Lipsa de afecţiune din partea părinţilor, dezinteresul total al acestora faţă de cei trei copii, lipsa
supravegherii parentale şi maternale (părinţii alcoolici, plecaţi la muncă în sat, lipsind zile şi
nopţi de lângă copii); condiţii materiale insuficiente, majoritatea timpului şi-l petrece cerşind de
la vecini, lipsind de la şcoală aproape jumătate din anul şcolar 2016-2017, au dus la repetenţie.

Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat din primele clase şi are la bază în cea mai mare
parte indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în general.

Astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab, eleva mulţumindu-se că a
promovat clasa.

2.3. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE

M. prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate, este o fire introvertită, puţin

interesată de comunicare, are numeroase absenţe nemotivate.

Comportamentul:

- Nu vorbeşte în clasă decât atunci cand i se pune în mod direct o întrebare;

- Răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în
ochi învaţătoarea când i se cereasă răspundă;

- Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată activitatea, rămânea liniştită
şi nu îşi deranjează colegii;

- Reacţionează puţin pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă este certată fără să
mai comunice cu cineva;

- Rămâne singură în timpul recreaţiilor, ceilalţi o ocolesc, pentru că de multe ori este nespălată
şi prost îmbrăcată.

Dialog cu eleva:
- M. pare la prima vedere o fată liniştită care evita să vorbească. După mai multe monologuri ale
mele şi laude necontenite M. a început să povestească întâmplări din viaţa ei.

- ,,Mi-e temă să răspund. Dacă greşesc copiii mă vor striga Repetenta.”

- ,,Nu vin la şcoală pentru că nu–mi dau voie părinţii. Trebuie să am grijă de casă cât timp ei sunt
plecaţi.”

Dialog cu mama:

- Mama ne spune că M. refuză să vină la şcoală pentru că, ,,râd copiii de ea pe motiv că a rămas
repetentă”.

- Aceasta se scuză că nu se poate ocupa de educaţia copiilor de problemele şcolare ale

acestora din cauza soţului, care este beţiv şi violent. Tot ce le duce tatăl aruncă, iar banii toţi îi
dă pe băutură.

Dialog cu tata:

- Acesta spune că el stă mult timp plecat şi copiii sunt lăsaţi acasă cu soţia, care după plecarea sa
la muncă, pleacă şi ea de acasă, copiii rămânând astfel în grija vecinilor.

- Aceştia le aduc mâncare, le spală hainele, dar ei se joacă şi se murdăresc tot timpul. O acuză
vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv.

Dialog cu vecinii:

- Toţi ştiu şi regretă posibilităţile acestor copii necăjiţi. Îi acuză pe ambii părinţi. Din vina lor
copiii sunt plini de păduchi, lipsiţi de hrană, adesea fură de la vecini ceea ce cred că le este
necesar.

2.4. ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZEI

Inadaptarea M. la şcoală a fost repercusiunea comportamentelor greşite ale părinţilor.

Dacă ei sunt părăsiţi de părinţi în cine pot avea încredere? Deşi în clasă stătea liniştită în banca
sa, acasă, pe la vecini mergea şi le cerea mereu măncare.

Ipoteza: Dacă cunosc cauzele inadaptării şcolare şi factorii determinanţi, şi voi folosi strategii
adecvate, atunci Maria se va adapta atât în colectivul de elevi cât şi la viaţa şcolară.

2.5. PRECIZAREA OBIECTIVELOR

Obiective pe termen lung

 O1. – M. , va frecventa regulat toate orele;

O2. – Sarcinile didactice vor fi terminate în timp util;

O3. – Va participa la discuţii cu toţi colegii;

O4. – Activităţile de învăţare se vor prelungi după orele de curs.

Obiective pe termen scurt

O1. – I se vor trasa diverse sarcini precise, cât mai atractive pentru a fi responsabilizată;

O2. – Eleva va fi încurajată să-şi exprime propriile păreri faţă de problemele

abordate alături de ceilalţi elevi în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de
colegii săi;

O3. - Discuţii cu eleva pe diferite teme.

2.6. METODE ŞI STRATEGII

Efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu mediatorului şcolar, unde am purtat diverse
discuţii atât cu eleva cât şi cu părinţii acesteea, prin urmare M. a început să frecventeze din nou
şcoala.

Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut rezultate

mulţumitoare. La orice activitate M. este ajutată de colegi şi încurajată pentru orice efort cât de
mic.

2.7. ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ

Responsabilităţi :

I se cere M. să răspundă zilnic de completarea panoului de prezenţă din clasă, explicându-i cât de
importantă este sarcina sa.

Participarea în clasă:

Încă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul de prezenţă, în care M. trebuia

să afişeze fotografia fiecărui elev prezent. De atunci P.M. a venit zilnic la şcoală.

Activitatea de învăţare:

Zilnic este pusă să răspundă, fiecare răspuns este încurajat. Sarcinile de învăţare
sunt diferenţiate. Temele sunt făcute după ore la şcoală astfel încât acasă M. trebuie doar să
mai citească lecţiile. Copiii o laudă şi ea începe să fie încrezătoare în forţele proprii şi să lucreze
singură.
Vizita mediatorului şcolar la domiciliul elevei

Aptitudini sociale:

În timpul activităţilor de grup, M. este rugată să-i ajute pe copii, ajungând să dobândească reale
aptitudini.

Evaluarea programului de schimbare:

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă. M. nu mai
lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnavă şi atunci vine mama şi mă anunţă, a devenit
încrezătoare în forţele proprii, comunică cu toţi elevii.

S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce în ce mai activă, se
bucură pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă.

STUDIU DE CAZ SI PLAN DE INTERVENSIE PENTRU O SITUATIE DE CRIZA

EDUCATIONALA LA Colegiul de Industrie Alimentară Arad
1.Contextul problemei

Situația o fost semnalata la Colegiul de Industrie Alimentară Arad la clasa a-IX-a, o clasa
de alfel foarte buna cu copii foarte silitori și cu rezultate ale unor copii foarte bune la olimpiada de
limba română. În aceasta clasa 3 elevi M. M.,O. I. si S. V. au comis mai multe furturi din clasa,
furturi repetate care in cele din urma au fost intrerupte atunci cand aceștia au fost suprinsi de catre
profesorul de educație fizica,cand furau bani din portofelul a 2 elevi din clasa ..De precizat este
faptul ca acest professor era 454b14e de serviciu pe școala .Aceasta suprindere in flagrand a celor
3 elevi care sunt si cei mai obraznici din clasa vine dupa ce unul dintre elevi a inceput sa îi
banuiasca pe cei trei atunci cand nu a fost lasat într-o ora de educație fizica sa intre în clasa de
catre cei 3 elevi cand și-a uitat papucii de schimb pentru ora de educație fizica .Profesorul m-a
anunțat întai dirifintele, apoi a anunțat conducerea școlii si automat parinții .
 2.Problema-definirea problemei

Profesorul de serviciu impreuna cu mine ca diriginte și conducerea scolii am convocat

imediat o sedința unde au fost chemați de urgent si parinții elevilor dar și toata clasa a IX-a.

S-a desfașurat o ancheta interna elevii fiind interogati de catre directorul școlii ,aceștia
recunoscand imediat de acuzatiile aduse. De precizat este faptul ca acesti 3 elevi fiind cunoscuti
ca fiind si foarte obraznici si chiulitori au reusit sa isi faca un obicei de a ramane ultimii in clasa
atunci cand urma ora de educatie fizica.Chiar daca actionau in 3 ,unul stand la usa si ceilalti doi
cautand prin portofele profesorul de sport ii stia ca fiind foarte obraznici si cu multe problem la
activ.

3.Identificarea cauzelor problemei

Acesti 3 elevi problema provin din familii defavorizate unul din ei fiind orfan ,si cu o stare
materiala precara.Ei au sustinut faptul ca au incercat sa fure bani de la colegi pentru a-si cumpara
bauturi racoritoare si alte produse fast-food. In discutiile avute de directorul scolii cu parintii s-a
pus problema ca elevii in cauza sa fie exmatriculati.Insa la rugamintile parintilor aflati intr-adevar
intr-o situatia familiala destul de rea acest lucru a ramas de discutat pana la venirea unui organ de
politie in scoala ..Parintii copiilor nu au loc de munca si isi castiga existenta doar din
agricultura.Tot in cadrul unei sedinte insa doar cu cu parintii si conducerea a fost adus si un politist
care le-a explicat parintilor despre eventualele sanctiuni mari pe care le risca cei 3 copii ai lor.
Parintii acestora au sustinut ca ei nu se asteptau la o astfel de comportare din partea copiiilor lor si
motiveaza aceasta infractiune ca fiind una cauzata de faptul ca celor tre elevi l-i s-a facut pofta de
unele produse de patiserie pe care ei nu au de unde sa le cumper;.insa totodata spun ca este
inacceptabil ca sa fure bani de la ceilalti colegi.

4.Strategii de interventie

Scopul interventiei

In primul rand s-a actionat ca fiind prima data cand acestia au furat ,si impreuna cu ceilalti
profesori si conducerea scolii s-a considerat ca acestia pot fi iertati insa cu foarte multe conditii.
Scopul principal este acela de a combate astfel de obiceiuri total gresite ale unor elevi ,acela de a
fura pentru ca ei pot raspunde penal in cazul in care furtul este de amploare. Totodata un alt scop
este acela de a-i adduce pe cei trei elevi problem ape o linie buna de-a a fi integrati si de a renunta
total la astfel de infractiuni.

5.Obicetivele inteventiei pe termen scurt si lung

Pe termen scurt se doreste ca cei 3 elevi sa isi reglemeteze comportamentul fata de elevi
dar mai ales fata de scoala ,si mai ales fata de actiunile total deplasate ce le pot aduce unele
sanctiuni disciplinare severe ,si anume:exmatricularea si chiar raspunderea penala pentru furturi.In
aceasi masura parintii trebuie sa aiba o legatura mai stransa cu scoala cu situatia elevilor de la orice
materie astfel dezvoltandu-se abilitatile de comunicare cu parintii esi elevii.

6.Identificarea solutiilor alternative de solutionare a situatiei de criza( ce se poate face?)

Ca solutie alternativa se poate parcuge mai multe ore de dirigentie in care sa fie adus un organ de
politie pentru a le furniza tuturor elevilor si mai ales celor trei elevi informatii legate de
infractionalitatea din institutia scolara si nu numai dar si riscurile pe care le asuma cei care
infaptuiesc astfel de actiuni. Tot ca si solutie alternative se pot face diferite actiuni de grup in care
sa fie inclusi si cei 3 elevi care sa le aduca lor si celorlati premii si alte lucrui utile lor.

7.Evaluarea solutiilor si luarea decizilor( ce e de facut?)-modalitati de interventie

Chiar daca cei trei elevi impreuna cu parintii lor nu provin din familii cu stare macar medie ei
trebuie sa inteleaga ca orice lucru furat le poate aduce multe sanctiuni.Tot ca solutie s-a inclus si
o mic ajutor din partea fiecarui elev si chiar profesor pentru ca intr-adevar familiile nu reusesc sa
ofere si copiilor lor bani pentru a-si cumpara si ei dulciuri in timpul pauzelor.Totodata dupa
desfasurarea acestei anchete interne s-a hotarat ca elevii in culpa sa fie iertati dar cu amendamentul
in cazul unei recidive acestia vor fi exmatriculati si chiar anchetati penal.

8.Rezultate obtinute (ce am obtinut? Cum am rezolvat situatia de criza?)

In urma aceste situatii de criza rezolvata in cele din urma am obtinut urmatoarele rezultate:
-imbunatatirea comportamentului elevilor ,elevi ce se pare au luat la cunostiinta gravitatea faptelor
savarsite:

-atentia mai mare data de catre ceilalti elevi celor trei chiar daca la inceput acestia au fost mai
respingatori;

-parintii au inceput sa dea mai mult interes scolii si educatiei copiior lor;

-s-au impus unele reguli de parasire in masa a clasei mai ales atunci cand in orar apare lectia de
educatie fizica;