MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ................ din ................................

CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
LĂCĂTUŞ MECANIC PRESTĂRI SERVICII

Domeniul de pregătire de bază: MECANICA

Domeniul de pregătire profesională generală:
LĂCĂTUȘĂRIE MECANICĂ STRUCTURI

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013
AUTORI:

Sandu Elena prof. ing., grd.I, Liceul de Transporturi Ploiești

Roşu Consuela prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”
Bucureşti

COORDONARE C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU – inspector de specialitate

2
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Lăcătuş mecanic prestări servicii

Domeniul de pregătire de bază: MECANICĂ
Domeniul de pregătire profesională generală: LĂCĂTUŞĂRIE MECANICĂ STRUCTURI

I. Pregătire practică

Modulul I. SDV-uri utilizate în producţia artizanală şi prestarea serviciilor

Total ore: 175
din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 105

Modulul II. Executarea operaţiilor şi produselor pe maşini de prelucrare mecanică

Total ore: 245
din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 140
Modulul III. Confecţii metalice artizanale, de uz casnic şi gospodăresc
Total ore: 315
din care Laborator tehnologic 140
Instruire practică 175

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*:

Modulul IV. Întreţinerea şi repararea produselor artizanale şi a utilajelor specifice

Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore/an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în laboratoarele
şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/instituţia publică parteneră
pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 SDV-URI UTILIZATE ÎN PRODUCŢIA ARTIZANALĂ ŞI PRESTAREA
SERVICIILOR
 EXECUTAREA OPERAŢIILOR ŞI PRODUSELOR PE MAŞINI DE
PRELUCRARE MECANICĂ
 CONFECŢII METALICE ARTIZANALE, DE UZ CASNIC ŞI
GOSPODĂRESC
 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA PRODUSELOR ARTIZANALE ŞI A
UTILAJELOR SPECIFICE

4
 Modulul I: SDV-URI UTILIZATE ÎN PRODUCŢIA ARTIZANALĂ ŞI
PRESTAREA SERVICIILOR

1. Notă introductivă

Modulul „SDV-URI UTILIZATE ÎN PRODUCŢIA ARTIZANALĂ ŞI PRESTAREA

SERVICIILOR” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale
,,Lăcătuș mecanic prestări servicii”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un
număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care:
 70 ore – laborator tehnologic
 105 ore – instruire practică

Modulul „SDV-uri utilizate în producţia artizanală şi prestarea serviciilor” vizează

dobândirea de competenţe specifice calificării ,,Lăcătuș mecanic prestări servicii”, în perspectiva
folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel 3.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul:

„SDV-URI UTILIZATE ÎN PRODUCŢIA ARTIZANALĂ ŞI PRESTAREA SERVICIILOR”

 Stabileşte necesarul de SDV-uri în funcţie de specificul lucrărilor realizate.

 Execută scule, dispozitive şi verificatoare specifice pentru activitatea proprie
 Execută scule şi unelte pentru diferiţi clienţi
 Recondiţionează scule și unelte

5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: SDV-URI UTILIZATE ÎN PRODUCŢIA ARTIZANALĂ ŞI PRESTAREA

SERVICIILOR
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Stabileşte necesarul de SDV-uri în funcţie de specificul lucrărilor
realizate.
o Scule: pentru operaţii o Recunoaşte S.D.V.-urile oIdentificarea necesarului
pregătitoare, pentru operaţii de utilizate în producţia de scule
prelucrare manuală sau mecanică, artizanală şi prestări oStabilirea dispozitivelor
pentru operaţii de întreţinere şi servicii necesare
reparare, operaţii specifice oSelectarea mijloacelor de
calificării (torsionare, imprimare, măsurare şi control
acoperiri şi protecţii anticorosive,
gravare si inscripţionare)
o Dispozitive : pentru prinderea şi
fixarea sculelor şi a
semifabricatelor, pentru
poziţionare, indexare, marcare,
reglare
o Mijloace : pentru măsurarea/
verificarea lungimilor,
unghiurilor, suprafeţelor, preciziei
formei şi poziţiei reciproce a
suprafeţelor, proprietăţilor
stratului superficial, pentru
măsurarea parametrilor
funcţionali ai maşinilor unelte
(presiune, turaţie, temperatură,
debit)
Rezultatul învăţării 2: Execută scule, dispozitive şi verificatoare specifice pentru activitatea
proprie
o Materiale: oţeluri carbon de o Alege materialele o Identificarea materialele
calitate, oţeluri carbon pentru necesare executării necesare executării
scule, oţeluri aliate sculelor sculelor
o Geometrie:dimensiunile corpului o Respectă tehnologia de o Stabilirea geometriei
sculei şi ale părţii active, execuţie a sculelor, sculelor şi a tehnologiei
suprafeţe şi muchii tăietoare, dispozitivelor şi de execuţie
unghiuri verificatoarelor o Executarea sculelor,
o Scule : pentru aşchiere, dispozitivelor şi
trasare, tăiere, îndreptare, îndoire, verificatoarelor
găurire, filetare, lipire,
nituire, sudare
o Dispozitive : pentru
prinderea semifabricatelor, pentru
prinderea sculelor
o Verificatoare : şabloane,
calibre

6
 Rezultatul învăţării 3: Execută scule şi unelte pentru diferiţi clienţi
o Scule pentru : tâmplărie, o Respectă tehnologia de o Realizarea unor scule
dulgherie, croitorie, broderie, execuţie a sculelor şi pentru alte domenii ale
ferărie, zidărie, cizmărie, tapiţerie uneltelor pentru activităţi producţiei artizanale
o Unelte : greble, furci, lopeţi, gospodăreşti o Confecţionarea uneltelor
pâlnii, mistrie, cleşti, scafe, pentru activităţi
făraşe, unelte pentru grădinărit gospodăreşti

Rezultatul învăţării 4: Recondiţionează scule şi unelte

o Starea tehnică: mânere o Determină starea tehnică o Verificarea stării tehnice a
necorespunzătoare, tocirea părţii a sculelor şi uneltelor sculelor şi uneltelor
active, modificarea geometriei, o Respectă tehnologia de o Stabilirea tehnologiei de
decalibrări, fisurări recondiţionare recondiţionare
o Tehnologii de înlocuire a părţilor o Execută operaţii de o Recondiţionarea sculelor
sau elementelor defecte, lipirea, recondiţionare
o Recondiţionare: sudarea,
polizarea, călirea, refacerea părţii
tăietoare, reascuţirea

4. Conţinutul formării
Se recomandă, parcurgerea în ordine, a următoarelor teme:
Tema 1: Stabilirea necesarului de SDV-uri specifice lucrărilor realizate
 SDV-uri specifice pentru:
- operaţii pregătitoare
- operaţii de prelucrare manuală sau mecanică
- operaţii de întreţinere şi reparare
- operaţii specifice calificării (torsionare, imprimare, acoperiri şi protecţii
anticorosive, gravare și inscripţionare)
 Mijloace de măsurare sau verificare pentru:
- măsurarea lungimilor
- măsurarea unghiurilor
- măsurarea suprafeţelor
- determinarea preciziei formei şi poziţiei reciproce a suprafeţelor
- verificarea proprietăţilor stratului superficial
- măsurarea parametrilor funcţionali ai maşinilor unelte (presiune, turaţie,
temperatură, debit)
Tema 2: Tehnologia de realizare a SDV-urilor folosite la operaţii de prelucrari mecanice
- cunoaşterea sculelor necesare realizării diferitelor operaţii mecanice de
prelucrare
- parametrii geometrici şi constructivi ai sculelor
- materiale şi semifabricate folosite la realizarea sculelor
- masini , utilaje, SDV-uri şi tehnologii folosite
- realizarea sculelor :pentru aşchiere, trasare, tăiere, îndreptare, îndoire, găurire,
filetare, lipire, nituire, sudare
Tema 3: Executarea sculelor şi uneltelor pentru diferiţi clienţi

7
  Executarea sculelor pentru diferite domenii ale producţiei artizanale:
- tâmplărie
- dulgherie
- croitorie
- broderie
- ferărie
- zidărie
- cizmărie
- tapiţerie
 Realizarea uneltelor pentru activităţi gospodăreşti: greble, furci, lopeţi, pâlnii, mistrie,
cleşti, scafe, făraşe,unelte pentru grădinărit
Tema 4: Recondiţionarea sculelor şi uneltelor
 Starea tehnică necorespunzătoare a sculelor şi uneltelor:
- mânere necorespunzătoare
- tocirea părţii active
- modificarea geometriei sculei
- decalibrări, fisurări
 Tehnologii de recondiţionare a SDV-urilor
- repararea, întreţinerea şi recondiţionarea SDV-urilor
- înlocuirea părţilor sau elementelor defecte
- lipirea
- sudarea
- polizarea
- călirea
- refacerea părţii tăietoare
- reascuţirea .
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

1. Materiale didactice (SDV-uri specifice, materiale, planşe etc.)
2. Documentaţie tehnică şi tehnologică
3. Soft-uri educaţionale
4. Calculator
5. Videoproiector
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „S.D.V.-uri utilizate în producţia artizanală şi prestarea
serviciilor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de
ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul “ S.D.V.-uri utilizate în producţia artizanală şi prestarea serviciilor poate încorpora, în
orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

8
 Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a deprinderilor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare/predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea de lucrări practice
 citirea şi interpretarea desenelor simple
 metode explorative (observarea directă, observarea independentă)
 metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea).
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “S.D.V.-uri utilizate în
producţia artizanală şi prestarea serviciilor”, în continuare se recomandă câteva exemple de
activităţi practice de învăţare:
 exerciţii aplicative şi practice de identificare a S.D.V.-urilor folosite în producţia
artizanală şi prestărilor de servicii
 exerciţii aplicative şi practice de recondiţionare scule şi unelte de lucru
 exerciţii aplicative de citire a documentaţiei tehnice şi tehnologice
 exerciţii practice de măsurare şi verificare
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda
de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală

9
  Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesional.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. MORARU I. s.a. - Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura

2. ARIES s.a.
3. NOIA R., LILIANA STANESCU - Organe de masini si mecanisme - Editura SIGMA 2002
4. LICHIARDOPOL G. S.a.
5. SAVA I.
6. POPESCU ADRIANA
7. MĂRGINEAN V. s.a.
SIGMA 2004
- Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura
ARAMIS 2004
- Mecanica aplicata clasa a X-a Editura Didactica si Pedagogica
2005
- Tinichigiu-vopsitor auto, Editura Didactica si Pedagogica, 1995
(Coroziunea materialelor)
- Tehnologia elaborarii si prelucrarii semifabricatelor, Editura
Didactica si Pedagogica, 2002
- Utilajul și tehnologia meseriei. Construcții de mașini - manual
pentru clasele a IX-a și a X-a licee industriale cu profil mecanic
(lăcătuș construcții de mașini) și anii I și II școli profesionale
(meseria lăcătuș mecanic), Editura Didactică și Pedagogică, RA,
1995

10
 MODULUL II: EXECUTAREA OPERAŢIILOR ŞI PRODUSELOR PE MAŞINI
DE PRELUCRARE MECANICĂ

1. Notă introductivă
Modulul „EXECUTAREA OPERAŢIILOR ŞI PRODUSELOR PE MAŞINI DE PRELUCRARE
MECANICĂ” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lăcătuș
mecanic prestări servicii”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 245
ore conform planului de învăţământ, din care:
 105 ore – laborator tehnologic
 140 ore – instruire practică

Modulul „Executarea operaţiilor şi produselor pe maşini de prelucrare mecanică” vizează

dobândirea de competenţe specifice calificării ,,Lăcătuș mecanic prestări servicii”, în perspectiva
folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel 3.

2. Unitatea/ Unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

 EXECUTAREA OPERAŢIILOR ŞI PRODUSELOR PE MAŞINI DE PRELUCRARE

MECANICĂ
- Asigură condiţiile materiale necesare executării operaţiilor pe maşini de
prelucrare mecanică
- Identifică posibilităţile tehnologice de funcţionare, prelucrare şi reglare ale
diferitelor maşini unelte
- Realizează repere şi produse prin operaţii de prelucrare pe maşini unelte
specifice
 UTILIZAREA S.D.V.-URILOR, MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR
- Identifică SDV-urile şi utilajele din dotarea locului de muncă
- Explică construcţia şi funcţionarea SDV-urilor şi a utilajelor.
- Selectează S.D.V.–urile şi utilajele conform cerinţelor documentaţiei tehnice
- Foloseşte SDV-urile şi utilajele la lucrări specifice

11
 3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: EXECUTAREA OPERAŢIILOR ŞI PRODUSELOR PE MAŞINI DE

PRELUCRARE MECANICĂ
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Asigură condiţiile materiale necesare executării operaţiilor pe
maşini de prelucrare mecanică
o Condiţii ambientale: încăpere o Identifică o Asigurarea condiţiilor
corespunzătoare, dotare minimală, semifabricatele ambientale dintr-un atelier
protecţia muncii şi a mediului, necesare realizării mecanic de profil
PSI pieselor o Organizarea ergonomică a
o Organizare: amplasarea o Recunoaşte atelierului şi a locului de
materialelor, echipamentelor, SDV-urile şi AMC- muncă
utilajelor, iluminat, ventilaţie, urile specifice o Alegerea semifabricatelor în
evacuarea deşeurilor funcţie de caracteristicile
o Semifabricate: laminate, pieselor
o Selectarea SDV-urilor şi
turnate, forjate
AMC-urilor necesare
o SDV-uri şi AMC-uri: specifice efectuării operaţiilor
operaţiilor realizate
Rezultatul învăţării 2: Identifică posibilităţile tehnologice de funcţionare, prelucrare şi
reglare ale diferitelor maşini unelte
o Principiul de lucru : mişcări o Alege utilajele necesare o Identificarea principiului de
principale şi de avans, posibilităţi operaţiei lucru al utilajelor
de deplasare a semifabricatelor şi o Stabileşte parametrii o Determinarea performanţelor
sculelor regimului de lucru a tehnologice ale utilajului.
o Performanţe : precizie, utilajelor o Reglarea parametrilor
productivitate, posibilităţi de funcţionali ai maşinilor
prelucrare, dimensiunea maximă a unelte
semifabricatului, consumul
energetic
o Parametri: turaţie, avans,
viteză de aşchiere, număr de curse
duble pe minut, adâncime de
prelucrare
Rezultatul învăţării 3: Realizează repere şi produse prin operaţii de prelucrare pe maşini
unelte specifice
o Operaţii de aşchiere: strunjire, o Execută operaţii de o Obţinerea pieselor prin
frezare, găurire, polizare, filetare, prelucrare prin operaţii de aşchiere
rectificare, gravare, rabotare, aşchiere specifice o Prelucrarea semifabricatelor
mortezare, alezare o Execută operaţii de prin operaţii de deformare
o Suprafeţe : cilindrice, conice, prelucrare prin plastică la rece sau la cald
exterioare, interioare, plane, deformare plastică o Asamblarea produselor
profilate, filetate specifice
o Operaţii de deformare plastică o Execută operaţii de
îndoire, ambutisare, forjare, asamblare specifice
presare, imprimare, torsionare şi

12
 de tăiere: evazarea, bordurarea,
extrudarea, tăierea, decuparea,
perforarea
o Procedee de asamblare: prin
sudare electrică sau oxigaz,
lipire, presare, nituire, prin
pene, ştifturi şi caneluri, prin
filete
o Maşini şi utilaje specifice:
strung, maşină de frezat, maşină
de găurit, polizor electric fix şi /
portabil, maşină de rectificat,
presă cu excentric, cuptor pentru
forjă şi tratamente termice, baie
de răcire, sursă electrică de
sudare, generator acetilenă

Rezultatul învăţării 4: Identifică SDV-urile şi utilajele din dotarea locului de muncă

o S.D.V.-uri şi utilaje specifice o Identifică SDV-uri o Recunoaşterea S.D.V.-urilor
operaţiilor pregătitoare în vederea specifice operaţiilor şi utilajelor din dotarea
prelucrării pregătitoare în vederea locului de muncă
o S.D.V.-uri şi utilaje specifice prelucrării
operaţiilor de prelucrare prin o Identifică SDV-uri
aşchiere şi prin deformare plastică specifice operaţiilor de
prelucrare prin aşchiere
şi prin deformare
plastică
Rezultatul învăţării 5: Explică construcţia şi funcţionarea SDV-urilor şi a utilajelor.
o Părţi componente ale S.D.V.- o Identifică părţile o Recunoaşterea părţilor
urilor şi utilajelor specifice componente ale componente ale S.D.V.-
operaţiilor pregătitoare în vederea S.D.V.-urilor şi urilor şi utilajelor din
prelucrării utilajelor specifice dotarea locului de muncă
o Părţi componente ale S.D.V.- operaţiilor pregătitoare
urilor şi utilaje specifice în vederea prelucrării
operaţiilor de prelucrare prin o Identifică părţile
aşchiere şi prin deformare plastică componente ale
S.D.V.-urilor şi
utilajelor specifice
operaţiilor de
prelucrare prin
aşchiere şi prin
deformare plastică
Rezultatul învăţării 6: Selectează S.D.V.–urile şi utilajele conform cerinţelor documentaţiei
tehnice
o Desene de execuţie, fişe o Identifică cerinţele o Recunoaşterea posibilităţilor
tehnologice, planuri de operaţii documentaţiei tehnice tehnologice ale S.D.V.-urilor
şi tehnologice şi utilajelor din dotarea
locului de muncă

13
 Rezultatul învăţării 7: Foloseşte SDV-urile şi utilajele la lucrări specifice
o S.D.V.-uri pentru fixarea o Reglează o Utilizarea S.D.V.-urilor şi
semifabricatelor şi sculelor de echipamentele de utilajelor specifice din
lucru lucru utilizate dotarea locului de muncă

4. Conţinutul formării
Se recomandă, parcurgerea în ordine, a următoarelor teme:
Tema 1: Condiţiile materiale necesare executării operaţiilor pe maşini de prelucrare mecanică
Condiţii ambientale: încăpere corespunzătoare, dotare minimală, protecţia muncii şi mediului
Organizare: amplasarea materialelor, echipamentelor, utilajelor, iluminat, ventilaţie, evacuarea
deşeurilor
Semifabricate: laminate, turnate, forjate
SDV-uri şi AMC-uri : specifice operaţiilor realizate

Tema 2: Posibilităţile tehnologice de funcţionare, prelucrare şi reglare ale diferitelor maşini

unelte
Principiul de lucru : mişcări principale şi de avans, posibilităţi de deplasare a semifabricatelor şi
sculelor
Performanţe: precizie, productivitate, posibilităţi de prelucrare, dimensiunea maximă a
semifabricatului, consumul energetic
Parametri: turaţie, avans, viteză de aşchiere, număr de curse duble pe minut, adâncime de prelucrare

Tema 3: Repere şi produse realizate prin operaţii de prelucrare pe maşini unelte specifice.

Operaţii de aşchiere: strunjire, frezare, găurire, polizare, filetare, rectificare, gravare, rabotare,
mortezare, alezare
Suprafeţe: cilindrice, conice, exterioare, interioare, plane, profilate, filetate
Operaţii de deformare plastică : îndoire, ambutisare, forjare, presare, imprimare, torsionare
şi de tăiere: evazarea, bordurarea, extrudarea, tăierea, decuparea, perforarea
Procedee de asamblare: prin sudare electrică sau oxigaz, lipire, presare, nituire, prin pene,
ştifturi şi caneluri, prin filete
Maşini şi utilaje specifice: strung, maşină de frezat, maşină de găurit, polizor electric fix şi / portabil,
maşină de rectificat, presă cu excentric, cuptor pentru forjă şi tratamente termice, baie de răcire, sursă
electrică de sudare, generator acetilenă.
Produse : obiecte de artizanat, produse de uz casnic şi gospodăresc, feronerie, fier forjat, obiecte pentru
decoraţiuni interioare şi exterioare, mic mobilier metalic, dispozitive pentru închidere şi siguranţă
(broaşte, balamale, zăvoare, grilaje, gratii, garduri, uşi , porţi ), scule, unelte.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
1. Maşini şi utilaje specifice (strung, maşină de frezat, maşină de găurit, polizor electric fix
şi/portabil, maşină de rectificat, presă cu excentric, cuptor pentru forjă şi tratamente
termice, baie de răcire, sursă electrică de sudare, generator acetilenă)
2. Materiale didactice (SDV-uri specifice, materiale, planşe etc.)
3. Documentaţie tehnică şi tehnologică
4. Soft-uri educaţionale
5. Calculator

14
 6. Videoproiector

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Executarea operaţiilor şi produselor pe maşini de

prelucrare mecanică” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de
ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Executarea operaţiilor şi produselor pe maşini de prelucrare mecanică” poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în laboratoare şi ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a deprinderilor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare/predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea de lucrări practice
 citirea şi interpretarea desenelor simple
 metode explorative (observarea directă, observarea independentă)
 metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea).
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Executarea operaţiilor şi
produselor pe maşini de prelucrare mecanică”, în continuare se recomandă câteva exemple de
activităţi practice de învăţare:
 exerciţii aplicative şi practice de identificare a S.D.V.-urilor şi utilajelor folosite la
locul de muncă
 exerciţii aplicative şi practice de utilizare a S.D.V.-urilor şi utilajelor folosite la
executarea operaţiilor şi produselor
 exerciţii aplicative de citire a documentaţiei tehnice şi tehnologice
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării

15
 7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda
de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
a. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesional.

8. Bibliografie

1. MORARU I. s.a. - Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura

SIGMA 2004

16
2. ARIES s.a.
3. NOIA R., LILIANA STANESCU - Organe de masini si mecanisme - Editura SIGMA 2002
4. LICHIARDOPOL G. S.a.
5. SAVA I.
6. POPESCU ADRIANA
7. MĂRGINEAN V. s.a.
- Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura
ARAMIS 2004
- Mecanica aplicata clasa a X-a Editura Didactica si Pedagogica
2005
- Tinichigiu-vopsitor auto, Editura Didactica si Pedagogica, 1995
(Coroziunea materialelor)
- Tehnologia elaborarii si prelucrarii semifabricatelor, Editura
Didactica si Pedagogica, 2002
- Utilajul și tehnologia meseriei. Construcții de mașini - manual
pentru clasele a IX-a și a X-a licee industriale cu profil mecanic
(lăcătuș construcții de mașini) și anii I și II școli profesionale
(meseria lăcătuș mecanic), Editura Didactică și Pedagogică, RA,
1995
17
 MODULUL III: CONFECŢII METALICE ARTIZANALE, DE UZ CASNIC ŞI
GOSPODĂRESC

1. Notă introductivă
Modulul „CONFECŢII METALICE ARTIZANALE, DE UZ CASNIC ŞI GOSPODĂRESC”
face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Lăcătuș mecanic prestări
servicii”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 315 ore conform
planului de învăţământ, din care:
 140 ore – laborator tehnologic
 175 ore – instruire practică

Modulul „Confecţii metalice artizanale, de uz casnic şi gospodăresc” vizează dobândirea de

competenţe specifice calificării ,,Lăcătuș mecanic prestări servicii”, în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.

2. Unitatea/ Unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

 CONFECŢII METALICE ARTIZANALE, DE UZ CASNIC ŞI GOSPODĂRESC

- Asigură condiţiile materiale necesare executării confecţiilor metalice
- Stabileşte tehnologia de execuţie şi asamblare a confecţiilor metalice
- Execută operaţii de prelucrare a reperelor care compun confecţiile metalice
- Asamblează confecţii metalice artizanale, de uz casnic şi gospodăresc
 CALITATEA PRODUSELOR
- Identifică criteriile de calitate ale produselor
- Recunoaşte normele de calitate, control şi recepţie.
- Aplică prevederile documentaţiei de execuţie referitoare la asigurarea
calităţii

18
 3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: CONFECŢII METALICE ARTIZANALE, DE UZ CASNIC ŞI

GOSPODĂRESC
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Asigură condiţiile materiale necesare executării confecţiilor metalice
o Condiţii ambientale : încăpere o Respectă principii o Asigurarea condiţiile
corespunzătoare, dotare ergonomice de organizare ambientale dintr-un atelier
minimală, protecţia muncii şi a a locului de muncă mecanic de profil
mediului o Alege materialele necesare o Organizarea ergonomică a
o Organizare: amplasarea executării lucrării atelierului şi a locului de
materialelor, echipamentelor, o Identifică SDV-uri şi muncă
utilajelor, iluminat, ventilaţie, AMC-uri necesare o Aprovizionarea cu
evacuarea deşeurilor executării lucrării semifabricate şi materiale
o Materiale: semifabricate în funcţie de
laminate (bare, table, sârme, caracteristicile produselor
profile standardizate), electrozi o Selectarea utilajelor, SDV-
pentru sudare, norme de urilor şi AMC-urilor
protecţie a muncii, PSI şi necesare efectuării
protecţie a mediului, cărţi thnice operaţiilor
ale produselor
o SDV-uri, AMC-uri şi utilaje:
specifice operaţiilor de
realizare a confecţiilor metalice
Rezultatul învăţării 2: Stabileşte tehnologia de execuţie şi asamblare a confecţiilor metalice
o Documentaţie: Desen de o Citeşte documentaţii o Întocmirea documentaţiei
ansamblu, desene de execuţie, tehnologice de execuţie
fişă de consum materiale, fişă o Utilizează utilaje specifice o Pregătirea şi reglarea
tehnologica lucrării utilajelor
o Pregătirea utilajelor:
verificarea stării tehnice,
reglarea parametrilor de lucru,
amplasarea corespunzătoare,
instalarea dispozitivelor de
lucru, montarea sculelor
Rezultatul învăţării 3: Execută operaţii de prelucrare a reperelor care compun confecţiile
metalice
o Operaţii pregătitoare: o Respectă tehnologii de o Efectuarea operaţiilor
debitarea materialului din bară, prelucrare a reperelor pregătitoare.
curăţarea, îndreptarea, trasarea o Execută operaţii de o Efectuarea operaţiilor de
o Operaţii de prelucrare: prin prelucrare a reperelor prelucrare a reperelor
aşchiere (pilire, polizare,
găurire, strunjire, frezare), prin
deformare plastică la rece
(îndoire, ambutisare, perforare,
decupare, torsionare), prin
procedee de prelucrare la cald

19
 (turnare, forjare)
Rezultatul învăţării 4: Asamblează confecţii metalice artizanale, de uz casnic şi gospodăresc
o Asamblări: nedemontabile o Respectă tehnologia de o Stabilirea tipurilor de
(prin sudare, lipire, nituire ) sau asamblare a confecţiilor asamblări în vederea
demontabile (prin filete, pene, metalice artizanale, de realizării confecţiilor
ştifturi, caneluri), asamblări cu uz casnic şi gospodăresc metalice
elemente elastice (cu arcuri) o Execută operaţii de o Asamblarea confecţiilor
o Exemple de produse: confecţii asamblare a confecţiilor metalice
metalice pentru asigurarea metalice artizanale, de o Protejarea anticorosivă a
clădirilor şi a terenurilor uz casnic şi gospodăresc produselor
(zăvoare, garduri, grilaje, gratii,
porţi), mobilier metalic (scaune,
bănci, mese, etajere, rafturi ),
confecţii metalice decorative
(suporţi pentru flori, aplice,
lustre, fier forjat), obiecte de uz
casnic (pâlnie, scafă, cuier,
suport veselă, raft, etajeră)
o Procedee de protejare: prin
vopsire, brunare, nichelare,
cromare, zincare, plasticare
Rezultatul învăţării 5: Identifică criteriile de calitate ale produselor
o Criterii de calitate dimensionale o Identifică criterii de calitate o Precizarea criteriilor de
şi funcţionale a reperelor calitate a reperelor
o Norme de calitate: aspect, o Identifică norme de calitate o Identificarea normelor de
precizie, funcţionalitate calitate în documentaţia
tehnică
Rezultatul învăţării 6: Recunoaşte normele de calitate, control şi recepţie
o Normative de recepţie, control o Recunoaşte abaterile de la o Aplicarea normelor de
şi calitate normele de calitate calitate, control şi recepţie
o Abateri de aspect, precizie şi
funcţionalitate
Rezultatul învăţării 7: Aplică prevederile documentaţiei de execuţie referitoare la asigurarea
calităţii
o Prescripţii privind dimensiuni, o Efectuează măsurări o Respectarea prevederilor
calitate de suprafaţă, proprietăţi specifice în vederea documentaţiei de execuţie
ale stratului superficial determinării abaterilor referitoare la asigurarea
calităţii

4. Conţinutul formării
Se recomandă, parcurgerea în ordine, a următoarelor teme:
Tema 1: Condiţiile materiale necesare executării confecţiilor metalice
 Condiţii ambientale :
-încăpere corespunzătoare, dotare minimală, protecţia muncii şi a mediului
 Organizare:
-amplasare materialelor, echipamentelor, utilajelor, iluminat, ventilaţie, evacuarea deşeurilor
 Materiale:
20
-semifabricate laminate ( bare, table, sârme, profile standardizate),
-electrozi pentru sudare, norme de protecţie a muncii, PSI şi protecţie a mediului,
- cărţi tehnice ale produselor
 SDV-uri, AMC-uri şi utilaje: specifice operaţiilor de realizare a confecţiilor metalice

Tema 2: Operaţii de prelucrare a reperelor care compun confecţiile metalice

Operaţii pregătitoare:
- debitarea materialului din bară
- curăţarea
- îndreptarea
- trasarea
Operaţii de prelucrare:
- prin aşchiere (pilire, polizare, găurire, strunjire, frezare)
- prin deformare plastică la rece ( îndoire, ambutisare, perforare, decupare, torsionare)
- prin procedee de prelucrare la cald (turnare, forjare)
Pregătirea utilajelor:
- verificarea stării tehnice
- reglarea parametrilor de lucru
- amplasarea corespunzătoare
- instalarea dispozitivelor de lucru
- montarea sculelor

Tema 3 : Tehnologia de execuţie şi asamblare a confecţiilor metalice

 Documentaţie:
- desen de ansamblu, desene de execuţie, fişă de consum materiale, fişă tehnologică
 Operaţii
- operatii pregatitoare in vederea executiei
- operatii de prelucrare
- asamblări specifice confectiilor metalice
 Asamblări nedemontabile (prin sudare, lipire, nituire )
 Asamblări demontabile (prin filete, pene, ştifturi, caneluri)
 Asamblări cu elemente elastice ( cu arcuri )
- operatii de verificare si control
- operatii de finisare si marcare a confecţiilor metalice

 Produse realizate :
- confecţii metalice pentru asigurarea clădirilor şi a terenurilor (zăvoare,garduri, grilaje,
gratii, porţi),
- mobilier metalic (scaune, bănci, mese, etajere, rafturi),
- confecţii metalice decorative (suporţi pentru flori, aplice, lustre),
- obiecte de uz casnic (pâlnie, scafă, cuier, suport veselă)
 Procedee de protejare: prin vopsire, brunare, nichelare, cromare, zincare, plasticare,

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

21
 1. Materiale didactice (utilaje, dispozitive și mașini-unelte pentru executarea: operaţiilor
pregătitoare, operaţii de prelucrare prin aşchiere, prin deformare plastică la rece și prin
procedee de prelucrare la cald)
2. Documentaţia tehnică a diferitelor maşini, dispozitive
3. Soft-uri educaţionale
4. Calculator
5. Videoproiector

6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Confecţii metalice artizanale, de uz casnic şi gospodăresc”
trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile
colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de
ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Confecţii metalice artizanale, de uz casnic şi gospodăresc” are o structură elastică,
deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele
se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Activităţile de învăţare-predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi
centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile practice.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a deprinderilor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare/predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea de lucrări practice
 citirea şi interpretarea desenelor simple
 metode explorative (observarea directă, observarea independentă)
 metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea).
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Confecţii metalice
artizanale, de uz casnic şi gospodăresc”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi
practice de învăţare:

22
  exerciţii aplicative şi practice de execuţie şi asamblare a confecţiilor metalice
 exerciţii aplicative de citire a documentaţiei tehnice şi tehnologice
 alegerea materialelor necesare realizării reperelor ce compun confecţiile metalice
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda
de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesional.

23
 8. Bibliografie
1. MORARU I. s.a.
2. ARIES s.a.
3. NOIA R., LILIANA STANESCU - Organe de masini si mecanisme - Editura SIGMA 2002
4. LICHIARDOPOL G. S.a.
5. SAVA I.
6. POPESCU ADRIANA
7. MĂRGINEAN V. s.a.
- Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura
SIGMA 2004
- Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura
ARAMIS 2004
- Mecanica aplicata clasa a X-a Editura Didactica si Pedagogica
2005
- Tinichigiu-vopsitor auto, Editura Didactica si Pedagogica, 1995
(Coroziunea materialelor)
- Tehnologia elaborarii si prelucrarii semifabricatelor, Editura
Didactica si Pedagogica, 2002
- Utilajul și tehnologia meseriei. Construcții de mașini - manual
pentru clasele a IX-a și a X-a licee industriale cu profil mecanic
(lăcătuș construcții de mașini) și anii I și II școli profesionale
(meseria lăcătuș mecanic), Editura Didactică și Pedagogică, RA,
1995
24
 STAGIU DE PREGĂTIRE PRACTICĂ:

Modulul: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA PRODUSELOR ARTIZANALE ŞI A

UTILAJELOR SPECIFICE

1. Notă introductivă

Modulul „ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA PRODUSELOR ARTIZANALE ŞI A

UTILAJELOR SPECIFICE” se parcurge în stagiul de pregătire practică în vederea dobândirii
calificării profesionale ”Lăcătuş mecanic prestări servicii”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2
ani, şi are alocat un număr de 150 ore de instruire practică, conform planului de învăţământ astfel:
30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

Modulul „Întreţinerea şi repararea produselor artizanale şi a utilajelor specifice” vizează

dobândirea de competenţe specifice calificării ,,Lăcătuș mecanic prestări servicii”, în perspectiva
folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel 3.

2. Unitatea/ Unităţile de competenţe la care se referă modulul

 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA PRODUSELOR ARTIZANALE ŞI A UTILAJELOR

SPECIFICE
- Explică fenomenul uzării.
- Verifică starea tehnică a produselor şi utilajelor
- Asigură condiţiile materiale necesare efectuării operaţiilor de întreţinere şi reparare
- Aplică tehnologia de întreţinere şi reparare a mecanismelor şi utilajelor
- Execută operaţii de întreţinere şi reparare a mecanismelor, maşinilor şi utilajelor din
domeniul prestărilor de servicii

25
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA PRODUSELOR ARTIZANALE ŞI A

UTILAJELOR SPECIFICE
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Explică fenomenul uzării.
o Tipuri de uzări - fizică (de o Recunoaşte tipurile de o Clasificarea uzărilor
adeziune, de abraziune, de uzări o Identificarea cauzelor
oboseală, de impact, de o Precizează cauzelor uzării pieselor.
coroziune), uzarea morală uzării
o Cauzele uzării: nerespectarea
normelor de exploatare,
suprasarcinile, întreţinerea
necorespunzătoare, depăşirea
duratei de utilizare
Rezultatul învăţării 2: Verifică starea tehnică a produselor şi utilajelor
o Starea tehnică: aspect, precizia o Recunoaşte defectele o Controlarea stării
de prelucrare, stabilitatea şi unor piese sau tehnice a produselor şi
rigiditatea, nivelul zgomotelor şi subansambluri utilajelor
al vibraţiilor o Alege metodele de o Identificarea defectelor
o Defecte ale unor piese sau ameliorare a efectului o Stabilirea modalităţilor
subansambluri în mişcare, ale uzării de diminuare a efectului
lagărelor, transmisiilor, săniilor, uzării şi a tehnologiei de
ghidajelor, penelor, ale unor recondiţionare / reparare
instalaţii o Readucerea utilajelor la
o Metode de ameliorare: depuneri caracteristicile
metalice, înlăturarea jocurilor prin corespunzătoare de
compensatoare de uzare calitate
o Caracteristici de calitate:
disponibilitatea, fiabilitatea,
durabilitatea, mentenabilitatea
Rezultatul învăţării 3: Asigură condiţiile materiale necesare efectuării operaţiilor de
întreţinere şi reparare
o Piese de schimb: Rulmenţi, o Identifică piesele uzate o Stabilirea necesarului de
curele, organe de asamblare, o Alege tipul şi cantitatea piese de schimb
arcuri, roţi dinţate, garnituri, de lubrifiant o Stabilirea tipului şi
elemente de etanşare o Stabileşte piesele ce cantităţii de lubrifiant
o Lubrifianţi:uleiuri minerale, trebuie schimbate o Asigurarea condiţiilor
unsori consistente, lubrifianţi o Stabileşte piesele ce pot materiale necesare
solizi (grafit, talc, bisulfura de fi recondiţionate confecţionării sau
molibden, stearat de calciu, recondiţionării unor
teflon) repere defecte sau uzate
o Condiţii materiale: Materii
prime, semifabricate, scule,
dispozitive, maşini, AMC-uri
specifice
Rezultatul învăţării 4: Aplică tehnologia de întreţinere şi reparare a mecanismelor şi

26
utilajelor
o Etapele reparării: demontarea o Execută lucrările de o Identificarea etapelor
produselor, identificarea organelor întreţinere parcurse la repararea
sau mecanismelor defecte, o Precizează etapele unui produs
remedierea defectelor, înlocuirea reparării o Stabilirea tipului şi
pieselor uzate, montarea o Alege metodele de conţinutului operaţiilor
produselor, efectuarea probelor reparare de întreţinere
privind funcţionarea şi încadrarea o Precizarea metodelor de
în parametri reparare a pieselor uzate
o Lucrări de întreţinere: revizii
tehnice, ungerea pieselor în
mişcare, reglarea jocurilor,
înlăturarea vibraţiilor, protecţia
anticorozivă, protejarea lagărelor,
a suprafeţelor ghidajelor, săniilor
Metode de reparare: prin
modificarea dimensiunilor iniţiale,
prin montarea unor piese
suplimentare, prin deformare
plastică, prin sudare, metalizare,
lipire
Rezultatul învăţării 5: Execută operaţii de întreţinere şi reparare a mecanismelor,
maşinilor şi utilajelor din domeniul prestărilor de servicii
o Mecanisme: pentru o Execută operaţiile de o Întreţinerea şi repararea
transmiterea mişcării de întreţinere şi reparare a mecanismelor din
rotaţie, pentru transformarea mecanismelor componenţa maşinilor
mişcării de rotaţie, pentru componente unelte
mişcări intermitente, pentru o Execută operaţiile de o Întreţinerea şi repararea
inversarea sensului de întreţinere şi reparare a maşinilor pentru prelucrare
rotaţie, maşinilor unelte mecanică
o Maşini unelte : maşini de o Execută operaţiile de o Întreţinerea şi repararea
găurit, polizoare, strunguri, întreţinere şi reparare a maşinilor pentru tâmplărie
maşini de frezat maşinilor, dispozitivelor o Întreţinerea şi repararea
o Maşini unelte pentru: şi obiectelor de uz casnic maşinilor, dispozitivelor şi
o prelucrări mecanice: şi gospodăresc obiectelor de uz casnic şi
ferăstraie, maşini de şlefuit, gospodăresc
maşini de burghiat şi scobit,
o prelucrarea lemnului:
strunguri pentru lemn, maşini
de frezat, de rindeluit
o Maşini, dispozitive: tocători,
dispozitive pentru
centrifugare, accesorii de
bucătărie,şi obiecte de uz
casnic: dispozitive pentru
grădinărit, zugrăvit, maşini
de cusut, de călcat, de ţesut

27
 4. Conţinutul formării
Se recomandă, parcurgerea în ordine, a următoarelor teme:
Tema 1: Fenomenul uzării
 Tipuri de uzări:
Uzura fizică ( de adeziune, de abraziune, de oboseală, de impact, de coroziune)
Uzura morală
Etapele uzurii(rodaj,normală,distructivă)
 Cauzele uzării:
Normele de exploatare
Suprasarcinile
Intreţinerea necorespunzătoare
Depăşirea duratei de utilizare

Tema 2 : Starea tehnică a produselor şi utilajelor

 Factori ce determină starea tehnică :
Aspectul produsului sau utilajului
Precizia de prelucrare
Stabilitatea şi rigiditatea sistemului(piesa,sculă,maşina unealtă)
Nivelul zgomotelor şi al vibraţiilor
 Defecte ale unor piese sau subansambluri în mişcare:
Defecte la lagăre
Defectele transmisiilor
Defectele săniilor
Defectele ghidajelor
Defectele cuplajelor
Defectele instalaţiilor

 Metode de ameliorare:
Depuneri metalice
Depuneri nemetalice
Înlăturarea jocurilor prin compensatoare de uzare
 Caracteristici de calitate:
Disponibilitatea
Fiabilitatea
Durabilitatea
Mentenabilitatea

Tema 3: Condiţiile materiale necesare efectuării operaţiilor de întreţinere şi reparare

 Determinarea necesarului de piese de schimb: rulmenţi, curele, organe de asamblare, arcuri,
roţi dinţate, garnituri, elemente de etanşare
 Ungerea organelor de maşini
Tipuri de lubrifianţi
Lichizi (uleiuri)
Semilichizi (unsorile)
Solizi (grafit,bisulfura de molibden)
Gazoşi (lagăre gazodinamice şi gazostatice)
 Recondiţionarea unor repere simple defecte sau uzate

28
 Materii prime, semifabricate
Scule, dispozitive, maşini
AMC-uri specifice
Metode de recondiţionare

Tema 4: Tehnologii de întreţinere şi reparare a mecanismelor şi utilajelor

 Etapele reparării:
Demontarea produselor
Identificarea organelor sau mecanismelor defecte
Înlăturarea cauzelor ce provoacă defectul
Remedierea defectelor
Înlocuirea pieselor uzate
Montarea produselor
Efectuarea probelor privind funcţionarea şi încadrarea în parametri
 Lucrări de întreţinere:
Revizii tehnice
Ungerea pieselor în mişcare
Reglarea jocurilor
Înlăturarea vibraţiilor
Protecţia anticorozivă
Protejarea suprafeţelor ghidajelor
Protejarea săniilor
 Metode de reparare:
Modificarea dimensiunilor iniţiale
Montarea unor piese suplimentare
Deformare plastică, prin sudare, metalizare, lipire

Tema 5: Operaţii de întreţinere şi reparare a mecanismelor, maşinilor şi utilajelor din domeniul

prestărilor de servicii
 Întreţinerea şi repararea mecanismelor:
- pentru transmiterea mişcării de rotaţie
- pentru transformarea mişcării de rotaţie
- pentru mişcări intermitente
- pentru inversarea sensului de rotaţie
 Întreţinerea maşinilor unelte pentru prelucrări mecanice:
- maşini de găuri
- polizoare
- strunguri
- maşini de frezat
 Întreţinerea maşinilor unelte pentru prelucrarea lemnului:
- strunguri pentru lemn
- maşini de frezat
- maşini de rindeluit ferăstraie
- maşini de şlefuit
- maşini de burghiat şi scobit
 Întreţinerea şi repararea maşinilor, dispozitivelor şi obiectelor de uz casnic:
- dispozitive pentru grădinărit, zugrăvit,
- maşini de cusut, de călcat, de ţesut, debitat, şlefuit, polizat, strunjit, frezat

29
 - tocători
- dispozitive pentru centrifugare
- accesorii de bucătărie

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

1. Materiale didactice (materiale, piese schimb, mecanisme, machete, planşe, utilaje

specifice etc.)
2. Documentaţia tehnică a diferitelor maşini, dispozitive
3. Soft-uri educaţionale
4. Calculator
5. Videoproiector

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului “Întreţinerea şi repararea produselor artizanale şi a

utilajelor specifice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de
ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul “Întreţinerea şi repararea produselor artizanale şi a utilajelor specifice” are o
structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau
resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la
agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai
sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a deprinderilor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare/predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea de lucrări practice
 citirea şi interpretarea desenelor simple
 metode explorative (observarea directă, observarea independentă)

30
  metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea).
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Întreţinerea şi repararea
produselor artizanale şi a utilajelor specifice”, în continuare se recomandă câteva exemple de
activităţi practice de învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de execuţie a lucrărilor de întreţinere a utilajelor din domeniul
prestărilor de servicii
- exerciţii de identificare a a uzurii mecanismelor şi utilajelor din domeniul prestărilor de servicii
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda
de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip
rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

31
 În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de
pregătire profesional.

8. Bibliografie

1. MĂRGINEAN V. s.a. - Utilajul și tehnologia meseriei. Construcții de mașini - manual

2. MORARU I. s.a.
3. ARIES s.a.
4. NOIA R., LILIANA STANESCU - Organe de masini si mecanisme - Editura SIGMA 2002
5. LICHIARDOPOL G. S.a.
6. SAVA I.
7. POPESCU ADRIANA
pentru clasele a IX-a și a X-a licee industriale cu profil mecanic
(lăcătuș construcții de mașini) și anii I și II școli profesionale
(meseria lăcătuș mecanic), Editura Didactică și Pedagogică, RA,
1995
- Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura
SIGMA 2004
- Manual de cultura de specialitate – clasa a IX SAM, Editura
ARAMIS 2004
- Mecanica aplicata clasa a X-a Editura Didactică și Pedagogică,
RA, 2005
- Tinichigiu-vopsitor auto, Editura Didactica si Pedagogica, 1995
(Coroziunea materialelor)
- Tehnologia elaborarii si prelucrarii semifabricatelor, Editura
Didactica si Pedagogica, 2002

32