Curs 2 procedura penală

Principiile fundamentale ale procesului penal

Asigurarea celerității procesului prin actualele reglementări ale actualului CPP

Prezentare generală a principiilor

Diferenta între vechiul si actualul cod este denumirea. Reprezintă un set de reguli ce se
aplica pe întreg procesul penal. Au mai fost adăugate anumite principii ca: separarea funcțiilor
judiciare, principiul ne bis in idem, principiul caracterului echitabil si caracterului rezonabil al
termenului, principiul prezumției de nevinovăție.

Principiul separării funcțiilor judiciare:

Adăugat in actualul cod; s-a dorit a fi un element de noutate prin care sa se asigure
caracterul echitabil al procesului penal si sa se garanteze o procedura moderna de desfășurare
a procesului si a dr la apărare. Sunt 4 funcții judiciare:funcția de urmărire, funcția de
dispoziție asupra up, funcția de verificare a legalității a trimiterii sau netrimiterii in judecata si
funcția de judecata.
Ele sunt concepute ca fiind incompatibile in principiu.
De la aceasta regula avem si o excepție: funcția de verificare a legalității a trimiterii
sau a netrimiterii in jud e compatibila cu funcția de judecata, mai putin in situația in care
judecătorul de camera preliminara verifica soluția de netrimitere in jud, in sensul ca
soluționează plângerea împotriva soluției de clasare.
Explicație: in cod la art 3 e prev aceasta excepție, mai putin la art 341 alin 7 punct 2 lit
c. Daca jud de camera preliminara a soluționat plângerea el devine incompatibil sa judece.
Modificare adusa prin OUG 18/2016. A existat inainte o soluție a CCR, decizia 552/2015,
CCR a apreciat ca dispoziția din art 3 ce permitea judecata in caz de soluționare a plângerii e
o dispoziție neconstituțională.
In 2010 s-a prevazut o alta compatibilitate, nu cea de acum.Exista posibilitatea ca jud
de dr si lib sa pronunțe asupra unor măsuri si tot el sa se pronunte asupra legalității dispunerii,
ca jud de camera preliminara.
Ținând cont de numărul magistraților, s-a găsit compatibilitate între functia de verificare a
legalității si cea de judecata, pt ca NCPP a introdus o noua etapa, aceea de camera
preliminara.

Principiul ne bis in idem (nou)

Inseamna principiul Autorității de lucru judecat, exista si inainte, dar nu la rangul de

principiu. E reglementat si in Conventia Europeana a Dr Omului.
Formulare in art 6: Nicio pers nu poate fi urmărită sau judecata pt săvârșirea unei infracțiuni
atunci cand fata de aceasta pers s-a pronunțat anterior o hot penala definitiva cu privire la
aceeași fapta,chiar si sub o alta încadrare juridica. E vorba de identitatea de persoana si de
fapta.Mai întâlnim la acțiunea penala la art.16(nu poate fi pusă in mișcare acțiunea penala)
Principiul are 2 efecte:
1.unul pozitiv- o data rămasă definitiva hotărârea ea poate fi pusă in executare.
2.unul negativ- împiedica o noua urmărire penala si o noua judecata pt aceeași fapta, fata de
aceeași persoana.
 Ce se întâmpla in cazul infracțiunilor progresive cand rezultatul mai grav se produce
dupa rămânerea definitiva a hot pt alta încadrare juridica?
In prezent, la art 6 spune ca nu poate fi judecata, chiar daca i s-ar fi dat alta încadrare
juridica, astfel ca hotărârii i se aplica autoritatea de lucru judecat.
In acest caz, nu se poate merge pe revizuire pt ca nu e un fapt nou. Primul caz este cel
pe care se poate merge in cazul in care se descoperă fapte NOI. Faptul ca s-a agravat
rezultatul nu e ceva nou. La revizuire pt a se admite ar trebui sa se ajungă la o soluție
diametral opusa(in caz de condamnara ar trebui sa se ajungă la achitare, eventual).

Principiul asigurării caracterului echitabil si al termenului rezonabil al

procesului penal

La art. 8 e o reglementare detaliata, fiind cuprinse la un loc mai multe principii. Se vb

si de caracter echitabil si de constatarea la timp si in mod concret a faptelor ce constituie
infracțiuni, si de termenul rezonabil.
De pilda, pr celerității, desi nu e reglementat expres el este cuprins in art 8 pt ca se
vorbește de constatarea la timp a faptelor ce constituie infr. Include si asigurarea unui termen
rezonabil, ce e prevazut si in CEDO in art 6.

Termen rezonabil al procesului penal

Avem decizii ale CEDO in care se încearcă o explicare a termenului rezonabil. In

jurisprudența CEDO al termenului rezonabil al duratei trebuie sa se aprecieze in funcție de
circumstanțele cauzei si ținând cont de anumite criterii si sunt exemplificate anumite criterii,
precum:
1. Complexitatea cauzei
2. Comportamentul reclamantului(in penal de ex pers vătămată) in sens de comportament
judiciar, inclusiv in privința exercitării dr judiciare.
3. Comportamentul autorităților, de pilda întârzieri nejustificate
4. Importanta pt reclamant a obiectului cauzei Cu alte cuv, miza cauzei judiciare. Cu cat
importanta e mai mare, durata trebuie sa fie mai mica.

Dreptul la interpret

Obligația de a asigura un interpret pt a discuta cu avocatul. Se face diferenta între

interpret si traducător. Interpretul include si noțiunea de traducător.

Contestația privind durata procesului penal

Nu a fost introdusă de la adoptarea codului, ci ulterior prin LPA. Au fost adăugate in
2013 cateva articole.
Aceasta procedura se aplica pentru procesele declanșate pe NCPP.
In situația in care activitatea de UP sau de judecata depășește o durata rezonabila, se
poate face contestație solicitându-se accelerarea procedurii. Cei ce pot face contestație pot fi:
1. Suspectul
2. Inculpatul
3. Persoana vătămată
4. Partea civila
5. Partea responsabila civilmente
6.Numai in cursul judecății poate fi formulata si de procuror
Contestația poate fi formulata:
 1. pt cauzele aflate in cursul UP dupa cel putin un an de la începerea UP;
2. pt cauzele aflate in cursul jud in prima instanța dupa cel putin un an de la
trimiterea in judecata;
3. pt cauzele aflate in căile de atac, fie ordinare sau extraordinare, dupa cel putin 6
luni de la sesizarea instanței.

Competentă de rezolvare:
1. In UP competenta revine jud de dr si lib de la instanța ce ar fi competenta sa jud in
prima instanța.
2. In sit in care cauza se afla in cursul judecății, inclusiv in căile de atac, competenta
revine instanței ierarhic superioare celei la care se afla cauza.

Procedura de soluționare

Inainte de a se pronunța ia cateva măsuri: prima măsura e cea de a fi informat

procurorul sau instanța pe rolul căreia se afla cauza despre contestația ce a fost formulata, cu
precizarea posibilității de a formula un punct de vedere.
Următoarea măsura: transmiterea in cel mult 5 zile a dosarului de către procuror sau de
către instanța de judecata in funcție de faza in care se afla procedura.
Ultima măsura: informarea celorlalte părți din proces despre contestația formulata si despre
dreptul lor de a isi exprima punctul de vedere in legătura cu aceasta intr-un termen pe care il
stabilește judecătorul de dr si lib sau instanța competenta sa rezolve contestația.
Dupa aceste măsuri premergătoare, urmmeaza rezolvarea contestație. Avem o modif
prin OUG 16/2016: si anume contestația se soluționează in cel mult 20 zile de la înregistrare
in camera de consiliu cu participarea procurorului si citarea părților si a subiectilor procesuali
principali. S-a facut aceasta modificare pt ca CCR, decizia 423/2015 s-a pronunțat asupra
dispoziției prin care se prevedea ca se face fara prezenta părților si a subiectilor, fiind
neconstituțională.

La art 488 indice 5 sunt enumerate cateva elemente de care judecătorul sa tina seama
cand apreciază termenul rezonabil ub jud cauzei:
1. Natura si obiectul cauzei
2. Complexitatea cauzei
3. Faza procesuala in care se afla
4. Comportamentul contestatorului, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor
sale procesuale.
5. Intervenția unor modificări legislative aplicabile in cauza
6. Orice alte elemente ce ar putea influenta durata procedurii.

Dupa ce face aceasta apreciere, judecătorul daca admite contestația stabilește si

termenul in care trebuie sa se pronunțe dupa caz procurorul, in UP, sau instanța daca suntem
in faza de judecata.
Judecătorul care admite contestația nu poate sa dea vreo îndrumare prin care sa
anticipeze soluția pe fondul cauzei.
O norma cu caracter special: in situația in care contestatorul formulează cu rea-
credință acea contestație, aceasta fapta constituie abuz de drept, e o abatere judiciara si se
sancționează cu amenda judiciara, amenda a carei limita maxima e mai mare decât in
procedura comuna(între 1000-7000 lei).
Încheierea prin care se pronunța judecătorul asupra rezolvării contestație nu este
supusa niciunei cai de atac. Se comunica contestatorului si celorlalte părți.