Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

OPȚIUNI ELECTORALE – NOIEMBRIE 2011

AUTOR: OVIDIU VOICU, MANAGER DE PROGRAME, FUNDAȚIA SOROS ROMÂNIA

STARE DE SPIRIT: PESIMISM ACCENTUAT ŞI DIFICULTĂŢI ECONOMICE

Optimismul românilor rămâne la cea mai joasă cotă din ultimii cincisprezece ani. Folosind datele seriilor
Barometrul de Opinie Publică (1996-2007) și Studii Electorale Românești (2009-2011) precum și
studiile Fundației Soros din anul 2008, urmărim răspunsurile la întrebarea „Credeţi că în ţara noastră
lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?”. Toate aceste cercetări sunt realizate
printr-o metodologie similară, folosind eșantioane reprezentative la nivel național. De fiecare dată
această întrebare a fost prima din chestionar. Pe graficul de mai jos este reprezentat cu roșu procentul
celor care spun că direcția este greșită și cu verde ponderea celor ce sunt de părere că direcția este

Direcția este greșită Direcția este bună Nu știu, nu pot aprecia

100 86 84
82
90 76 79
80 69 66 66 68
64 66
70 57 55
52 52 53 54
60 50 48 47 48 46 47 47 48 50 49 50
43 43
50
35 34
40 26
30
20
10
0
Oct-96
Mar-97
Jun-97
Sep-97
Dec-97
iun 1998
Nov-98
May-99
Nov-99
May-00
Nov-00
May-01
Nov-01
Jun-02
Oct-02
May-03
Oct-03
May-04

May-05
Oct-05
May-06
Oct-06
May-07
Oct-07
Apr-08
Nov-08
Jun-09
Nov-09
May-10
Nov-10
Jun-11
Nov-11
Oct-04

bună.

În noiembrie 2011, 82% dintre români spun că direcția este greșită și doar 12% cred că țara noastră se
îndreaptă într-o direcție bună. În general numărul pesimiștilor a fost mai mare decât cel al optimiștilor,
dar niciodată diferența nu a fost atât de mare. Prima parte a intervalului luat în considerare, 1996-
1998, care a coincis cu începutul guvernării CDR-PD-UDMR, este și singura perioadă în care ponderea
optimiștilor fost mai mare. Am înregistrat apoi o creștere abruptă a ponderii pesimiștilor în perioada
1998-2000, aceasta ajungând la 65-70%, pe fondul unei crize economice și politice. După alegerile din
2000 și pe parcursul Guvernării Năstase, procentul pesimiștilor a scăzut încet, dar constant, ajungând
sub 50%, în timp ce cel al optimiștilor a rămas între 30 și 40 de procente. În mai 2005, după alegerile
care au dus la venirea la putere a Alianței D.A. și a lui Traian Băsescu, am înregistrat al doilea și ultimul
moment în care optimismul a depășit pesimismul: 45% față de 43%. Ulterior și până în 2008, ponderea
celor ce cred că direcția este greșită a rămas în jur de 50%, iar a celor ce cred că direcția este bună în
jur de 40%. Criza economică a erodat optimismul românilor și începând cu 2009 procentul pesimiștilor
1
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

a început să crească abrupt, ajungând la un vârf de 86% în noiembrie 2010 și rămânând peste 80 de
procente în 2011.

Nu e nevoie de un sondaj de opinie pentru a şti că situaţia economică este principala cauză a
pesimismului românilor. 61% dintre respondenţi spun că au o situaţie mai proastă (44%) sau mult mai
proastă (17%) ca acum un an, iar 30% că situaţia este la fel. Privind spre viitor, doar 13% cred că vor
avea o situaţie mai bună anul viitor, 30% că va fi la fel şi 46% că situaţia lor economică va fi mai
proastă sau mult mai proastă. Aşa cum am arătat într-o analiză anterioară (disponibilă pe
www.soros.ro), 65% dintre cetăţenii români au fost direct afectaţi de probleme concrete asociate crizei
economice: pierderea temporară sau definitivă a locului de muncă, diminuarea veniturilor sau pierderea
unei investiţii.

OPŢIUNI DE VOT: USL DOMINĂ SCENA POLITICĂ

În acest context, ne aşteptăm ca partidele aflate la guvernare să aibă serioase probleme de

popularitate, iar datele sondajelor realizate în acest an în cadrul seriei Studii Electorale Româneşti
confirmă această ipoteză. Principala formaţiune de opoziţie, Uniunea Social Liberală ar fi votată, dacă
alegerile ar fi fost în noiembrie 2011, de 55% dintre cetăţeni; cel mai important partid de guvernare,
PDL, are doar 18% dintre preferinţele electorale; Partidul Poporului Dan Diaconescu ar primi 9% din
voturi. Alte partide care se află peste marja de eroare a sondajului sunt UDMR 7%, PRM 4% şi PNG 3%
(ultimele două sub pragul electoral). Toate aceste procente au ca bază de calcul persoanele care au o
opinie, adică 49% din eşantion. Situaţia este similară cu cea înregistrată în iunie 2011, toate diferenţele

Intenţii de vot, alegeri parlamentare

[% din cei ce au o opinie]

Iunie 2011 Noiembrie 2011

USL 52
55

PDL 19
18 Baza de calcul:

PPDD 9 Iunie 2011

9
Au o opinie: 46%
6 Nu votează: 23%
UDMR 7 Nu s-au hotărât:
29%
PRM 4
4 Nu răspund: 2%

PNG 4 Noiembrie 2011

3
Au o opinie: 49%
6 Nu votează: 15%
Alt partid 4 Nu s-au hotărât:
34%

fiind în marja de eroare cumulată a celor două sondaje.

2
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

USL continuă să domine scena politică, profitând de percepțiile proaste asupra guvernării și de absența
unor competitori de tip „a treia cale”. Cu cât se apropie mai mult alegerile cu atât este mai puțin
probabil ca PDL să convingă electoratul de justețea măsurilor economice luate, mai ales dacă, așa cum
arată semnalele internaționale, criza economică se va prelungi.

Înregistrat recent și la tribunal, Partidul Poporului Dan Diaconescu are un procent promițător în alegeri,
dar pentru moment nu are și o rețea adecvată de filiale care să facă munca de teren. Să ne amintim că
pe finalul crizei politice din 1998-2000 Partidul România Mare, văzut ca oponentul partidelor
tradiționale, înregistra în sondaje scoruri de până la 20%. Nu a avut însă un rezultat așa bun la alegerile
parlamentare, chiar dacă Corneliu Vadim Tudor a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale. La acel
moment, PRM nu avea un contracandidat pe nișa naționalism-populismului; acum PPDD își va împărți
voturile chiar cu PRM, dar și cu PNG. Cele două partide se află sub pragul electoral, dar în marja de
eroare a sondajului față de prag și au șansa să intre în Parlament, mai ales dacă vor face o alianță de
facto, așa cum s-a întâmplat la alegerile europene din 2009.

Niciunul dintre celelalte partide nu depășește 1% dintre opțiunile de vot la acest moment. Dezamăgirea
cea mai mare este fără îndoială UNPR, care are ambiții mari. Însă nici partidele auto-declarate verzi (deja
trei la număr) sau PNȚCD nu se descurcă mai bine. Toate aceste partide, cu un discurs de stânga sau
centru-stânga, ar fi putut fi printre primele care să profite de măsurile nepopulare ale guvernului și
inconsistența principalului partid de opoziție, nu reușesc însă să fie convingătoare în fața electoratului.

Ca de obicei în cazul unui sondaj, vorbim de un potențial electoral, în condițiile în care doar jumătate
dintre cetățeni au o opțiune definită. Miza principală a alegerilor din 2012 va fi dacă USL obține sau nu
jumătate din numărul de mandate. Capacitatea fiecărui partid de a-și mobiliza proprii susținători – deci
de a transforma intențiile de vot în voturi – va fi un factor decisiv. Este motivul pentru care, spre
exemplu, UDMR are un scor bun, mai mare decât procentul de etnici maghiari din România, şi este puţin
afectată de participarea la guvernare; întotdeauna disciplina electoratului maghiar a avantajat Uniunea.

La data sondajului (noiembrie 2011), doar 47% dintre respondenţi au răspuns că vor merge cu
siguranţă să voteze, iar 24% că probabil vor merge; 8% au spus că probabil nu vor vota, iar 18% că
sigur nu vor vota. Întrebaţi cât de interesaţi sunt de alegeri, 18% au răspuns foarte interesat, 34%
destul de interesat, 19% destul de puţin interesat, iar 28% foarte puţin interesaţi (la ambele întrebări,
diferenţele până la 100% au fost non-răspunsuri).

Pe baza răspunsurilor la cele două întrebări am construit un grup al persoanelor cu probabilitate ridicată
de a merge la vot: cei care au spus că sigur sau probabil vor merge la vot şi că sunt destul de interesaţi
sau foarte interesaţi de alegeri. Acest grup reprezintă 50% din total eşantion. Dintre ei, sub 1% spun că
nu ar vota, ceea ce confirmă buna alcătuire a grupului. 30% nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, iar 68%
au o opinie. Ierarhia se păstrează, dar USL are o poziţie chiar mai bună: USL 60%; PDL 17%; PPDD 9%;
UDMR 7%; PRM 4%; restul partidelor au sub un procent. Acest tablou arată că PDL va avea o problemă
importantă de mobilizare a propriilor suporteri.

3
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

Intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale sunt marcate de lipsa de informații cu privire la candidați,
dat fiind că ne aflăm cu doi ani înainte de finalul mandatului actualului președinte. Doar o treime dintre
cei chestionați au dat un răspuns întrebării deschise (fără variante de răspuns) despre intenția de vot
pentru președinte; 50% spun că nu s-au
hotărât, 14% că nu votează și 4% nu Intenții de vot alegeri prezidențiale
răspund. În rândul celor ce au o opinie,
[% din cei ce au o opinie]
ÎNTREBARE DESCHISĂ
principalii favoriți sunt singurii candidați
ce și-au anunțat participarea în alegeri,
Crin Antonescu 31
adică Crin Antonescu (31%) și Dan
Diaconescu (14%). Urmează Victor Dan Diaconescu 14
Ponta (13%) și Mircea Geoană (10%), la
Victor Ponta 13
momentul culegerii datelor, colegi în
PSD. Actualul președinte, deși nu mai are Mircea Geoana 10
Baza de calcul:
dreptul de a candida, este nominalizat Traian Basescu 10
spontan de 10% dintre respondenți. Au o opinie: 32%
Corneliu Vadim Tudor 5 Nu votează: 14%
Veșnicii candidați Corneliu Vadim Tudor
Nu s-au hotărât:
și George Becali sunt ultimii care apar George Becali 3
50%
ceva mai des între opțiunile exprimat, cu
Mențiuni legate de partide 3 Nu răspund: 4%
5%, respectiv 3%. Ambele partide sau
alianțe mari, PDL și USL, ar trebui să fie Alte persoane 10
îngrijorate privind aceste date. Nici un
membru PDL nu este numit spontan ca potențial președinte, înlocuitor al lui Traian Băsescu, de un
număr semnificativ de cetățeni, ceea ce indică o lipsă acută de vectori de imagine în partidul de
guvernământ. În tabăra cealaltă, Crin Antonescu atrage în cifre absolute doar o treime din voturile
potențiale ale USL (raportând la total eșantion, USL are 27% preferințe de vot, iar Crin Antonescu doar
10%), în condițiile în care PDL nu și-a desemnat candidatul. Un scenariu optimist l-ar putea aduce pe
Crin Antonescu în situația lui Ion Iliescu din 2000, adică să ajungă în turul 2 cu un candidat populist de
tipul lui Dan Diaconescu și să fie votat ca singura opțiune rezonabilă; într-un scenariu pesimist Crin
Antonescu s-ar putea confrunta cu un candidat puternic sprijinit de PDL, care să îi schimbe radical
șansele de a ajunge președinte. Singurul care s-ar putea bucura de situația actuală este Mircea Geoană,
care are oarece notorietate și poate spera să construiască un vehicul politic plecând de la această
situație.

PROFILURI ALE VOTANȚILOR

Datele ne permit să schițăm profiluri ale votanților pentru cinci opţiuni de vot: votanții primelor trei
partide (USL, PDL și PPDL), indecișii (cei care răspund „nu știu” sau „nu m-am hotărât” la întrebarea de
vot) și cei care resping cu totul alegerile, adică răspund „nu votez”. Vom urmări preferințele de vot în
interiorul câtorva grupuri definite pe baza caracteristicilor socio-demografice uzuale: gen, regiune,
dimensiunea localității, educație, vârstă, venit, la care vom adăuga şi dacă a fost sau nu afectat de criză
(cel puţin una dintre problemele concrete asociate crizei economice: pierderea temporară sau definitivă
a locului de muncă, diminuarea veniturilor, sau pierderea unei investiţii).

4
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

Pentru a ușura citirea informațiilor, vom folosi un indicator de afinitate cu fiecare dintre cele cinci
opţiuni de vot, în interiorul fiecărui grup. Acest indicator este calculat prin împărțirea mediei din cadrul
grupului la media eșantionului național și înmulțit cu 100. Valoarea de mijloc este 100, atunci când cele
două medii coincid. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică de 100, cu atât înclinația către opțiunea
de vot respectivă este mai mică în cadrul grupului luat în calcul; și invers, cu cât este mai mare
indicatorul, cu atât crește probabilitatea ca membrii grupului să aibă opțiunea de vot respectivă. În
graficele anexate este prezentat sintetic acest indicator, iar în cele ce urmează vom formula câteva
observaţii asupra acestor date.

USL

• Electoratul social-liberal este destul de echilibrat pe aproape toţi indicatorii socio-demografici,

lucru normal pentru că Uniunea are un scor foarte mare la nivelul întregului eşantion şi atunci
mediile pe grupuri se egalizează
• Pe regiuni, se observă că USL stă mai bine în Moldova şi Oltenia şi ceva mai prost în Transilvania
şi mult mai prost în Bucureşti. Scorul mai scăzut din Transilvania are legătură voturile pentru
UDMR în această regiune.
• În Bucureşti, aşa cum vom vedea, găsim ponderea cea mai ridicată a celor foarte nemulţumiţi,
care spun că nu votează. Bucureştenii sunt dezamăgiţi de guvern, dar nu sunt convinşi de
opoziţie, deşi la ultimele alegeri au votat în număr mare cu Crin Antonescu. Este posibil ca
alianţa cu PSD sa fi îndepărtat publicul liberal. S-ar putea ca USL să fie avantajată de comasarea
alegerilor în Capitală, profitând de popularitatea unor primari de sector şi a primarului general.
• USL este preferată în mai mare măsură de persoanele afectate de criză (previzibil), dar şi de
persoanele cu venituri medii. De fapt, cei cu venituri medii sunt cel mai tare loviţi de problemele
din economie.
• Este interesant de remarcat şi că USL are o poziţie mai bună între persoanele cu studii
superioare decât între cele cu studii medii sau scăzute. Este o inversare a situaţie cu care ne-am
obişnuit, în care cei cu educaţie mai multă preferau partidele de dreapta şi probabil că a apărut
ca o sancţiune la adresa Guvernului.

PDL

• Democrat-liberalii au o medie mai mare decât cea naţională în oraşele mari, inclusiv Bucureşti.
Însă stau foarte prost în oraşele mici.
• Tinerii între 18 şi 34 de ani sunt ceva mai deschişi către un vot pentru PDL
• Dintre regiuni, PDL are o poziţie mai bună în Crişana-Maramureş, dar una proastă în Banat
• Persoanele cu venituri mari sunt semnificativ mai înclinaţi să voteze cu partidul de guvernământ,
la fel şi cele ce nu au fost direct afectate de criza economică
• Aşa cum spuneam şi la USL, democrat-liberalii, deşi au rămas singurul partid de dreapta, au
pierdut sprijinul persoanelor cu studii superioare

PPDD

5
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

• Partidul lui Dan Diaconescu este încă în faza de găsire a unui public, plecând probabil de la
spectatorii OTV. Are o popularitate dublă faţă de media naţională în Muntenia şi Banat, dar este
slab cotat în Bucureşti, Transilvania, Crişana-Maramureş şi Oltenia
• Este un partid foarte puţin apreciat de tineri, dar susţinut de persoane de peste 55 de ani
• Are succes cu precădere în rândul persoanelor cu educaţie scăzută şi cu venituri mai mici
• Ponderea susţinătorilor în oraşe mari este la jumătatea mediei naţionale

INDECIŞII

• Cei care nu s-au hotărât cu cine să voteze, dar nici nu resping cu totul ideea de a vota, au cam
aceeaşi pondere în toate grupurile
• Ies în evidenţă doar ponderea mai scăzută în Crişana-Maramureş şi în rândul celor cu venituri
mari

NU VOTEAZĂ

• Această categorie este a celor care resping hotărât participarea la alegeri și au un dezinteres
ridicat faţă de viaţa politică.
• În Bucureşti înregistrăm o pondere aproape dublă faţă de media naţională (aproape o treime
dintre bucureşteni spun că nu vor vota). Sunt semnificativi mai puţini în rândul locuitorilor din
Oltenia, Moldova, Banat, Crişana-Maramureş
• Sunt mai hotărâţi să nu voteze locuitorii oraşelor mari şi întâlnim mai rar această atitudine în
mediul rural
• Se îndepărtează în mai mare măsură de politică persoanele cu venituri mai mari
• Femeile sunt mai puţin interesate de alegeri decât bărbaţii

DATE DESPRE CERCETARE

Studii Electorale Româneşti (SER) este un program de cercetare periodică a participării electorale şi
a comportamentului de vot în România iniţiat de Fundaţia Soros România (FSR) în anul 2009. SER
îşi propune să descrie şi să explice de ce românii aleg să voteze sau nu, care sunt motivaţiile votului, ce
anume influenţează rezultatul alegerilor şi cum afectează toate aceste lucruri democraţia în România. În
secundar, programul va aborda periodic alte teme legate de studiul culturii politice. SER foloseşte în
principal serii de date de sondaj culese folosind o metodologie dezvoltată de echipa de cercetare a
proiectului în colaborare cu una sau mai multe firme specializate în acest domeniu.

În cadrul cercetării, următoarele analize se mai găsesc pe pagina de internet a Fundației Soros:

- Frica de frauda și costurile reduse, principalele griji ale românilor când vine vorba de
alegeri: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=327
- Jumătate dintre români se așteaptă la cel puțin 3 ani de criză economică:
http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=331
6
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

Analiza de faţă foloseşte datele unui sondaj de opinie reprezentativ pentru populaţia României în vârstă
de cel puţin 18 ani, pe un eşantion de 1200 de persoane în vârstă de cel puţin 18 ani. Culegerea
datelor s-a realizat în perioada 6-19 noiembrie 2011, de către The Gallup Organization România .
Eşantionul este probabilist, bistadial, cu stratificare bidimensională în primul stadiu, după aria culturală şi
tipul de localitate. Interviurile s-au realizat faţă-în-faţă, la domiciliul subiecţilor. Marja de eroare a
sondajului este de +/- 2,7%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a fost proiectat de The
Gallup Organization România. Chestionarul structurat a fost proiectat de echipa proiectului.

7
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

USL PDL
0 50 100 150 0 50 100 150 200

Bărbat 112 Bărbat 110

Gen

Gen
Femeie 89 Femeie 91
Crisana-Maramures 107 Crisana-Maramures 129
Banat 112 Banat 89
Oltenia 126 Oltenia 110
Regiunea geografica

Regiunea geografica
Muntenia 93 Muntenia 93
Dobrogea 102 Dobrogea 93
Transilvania 86 Transilvania 95
Moldova 117 Moldova 91
Bucuresti 65 Bucuresti 115
Grupe de varsta

18-34 99
Grupe de varsta

18-34 114
35-54 95 35-54 92
55 si peste 107 55 si peste 95
Rural 104 Rural 108
Tip localitate

Tip localitate

Oras mic 86 Oras mic 29

Oras mediu 105 Oras mediu 97
Oras mare 97 Oras mare 137
Nivel de educatie

Nivel de educatie

De baza 94 De baza 97
Mediu 102 Mediu 118
Universitar 115 Universitar 75
Foarte mic 93 Foarte mic 128
Venit personal

Venit personal

Mic 99 Mic 105

Mediu 141 Mediu 73
Mare 92 Mare 158
Afectat de

Afectat de

Da 110 Da 89
criza

criza

Nu 83 Nu 122

8
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

PPDD
0 50 100 150 200 250

Bărbat 95
Gen

Femeie 107
Crisana-Maramures 65
Banat 207
Regiunea geografica

Oltenia 56
Muntenia 202
Dobrogea 130
Transilvania 40
Moldova 98
Bucuresti 53
Grupe de varsta

18-34 55
35-54 105
55 si peste 139
Rural 123
Tip localitate

Oras mic 105

Oras mediu 107
Oras mare 50
Nivel de educatie

De baza 144
Mediu 81
Universitar 21
Foarte mic 79
Venit personal

Mic 126
Mediu 105
Mare 0
Afectat de

Da 102
criza

Nu 95

9
 Studii Electorale Româneşti Fundaţia Soros România

Indecisi Nu voteaza
0 50 100 150 0 50 100 150 200

Bărbat 89 Bărbat 83

Gen
Gen

Femeie 110 Femeie 116

Crisana-Maramures 55 Crisana-Maramures 80

Banat 100 Banat 70

Regiunea geografica
Oltenia 53
Regiunea geografica

Oltenia 125
Muntenia 109 Muntenia 92

Dobrogea 104 Dobrogea 110

Transilvania 89 Transilvania 136

Moldova 106 Moldova 63

Bucuresti 102 Bucuresti 192

Grupe de varsta
Grupe de varsta

18-34 100 18-34 105

35-54 101 35-54 99

55 si peste 99 55 si peste 98
Rural 106 Rural 62
Tip localitate
Tip localitate

Oras mic 116 Oras mic 120

Oras mediu 87 Oras mediu 114
Oras mare 90 Oras mare 147
Nivel de educatie
Nivel de educatie

De baza 101 De baza 102

Mediu 94 Mediu 95
Universitar 108 Universitar 101
Foarte mic 101 Foarte mic 97
Venit personal
Venit personal

Mic 103 Mic 95

Mediu 76 Mediu 86
Mare 49 Mare 136
Afectat de
Afectat de

Da 99 Da 102
criza
criza

Nu 101 Nu 97

10