= Te vom largi si curd{a, pentruca in apele ta! 88 se oglindeoscd mandra noastré Capitala,Salonul e, ca niciodatd plin : Sunt cdtiva invitati... (cu-accent strain). _ Dungi impecabile la pantaloni + Rochii colante, gazetari, vizoni, Oameni politici care vin si pleacd, Toi din partidul ,,Adunarea Greaca. Amfitrionul e felicitat Pentru mandatul lui de deputat, Si toatd clicave satisjécutd Pentru majoritatea absolutd. Sunt convordiri multiple in salon In zumizetul egal si monoton Se suprapun frantur: de conversatii. (Vorbese'cu pasiune invitatii). ‘Doo 000 —Poate doriti sd declarati ceva Interesant, pentru gazeta mea Se adreseazé noului ales Un ziarist, zambind cu inteles. As vrea sa ne vorbiti cu precadere De lupta care-aji dus-o. — Cu placere? De ani de zile lupt contra mincitinii Si pentru bundstarea natiunii Partidul nostru ,Adunarea Greaca”, Un vechi partid istoric, nu se pleact Decdt in fata dreptului, stiti bine Cat tine ta... = Valutele strain Dolarii, lirete-au sciizut de ieri, Discutd intre ei niste bancheri... i = w-Papagos, peroreazd deputatul, E singurul ce poate salva st Un om de fier, un milit Un sclav al legit si-al. 1000000 Ambasadorui nostru, nu-i convine Umiditatea climelor. marin E slab... vorbeste odoamna din New York. — Ce cred de Venizelos? E un pore. Afirma violent parlamentarul. “ Tertati-mi invectiva, dar taiharul A jefuit bugetul, e-un bandit. Si are scoald veche.." ° — .ndin Wall-Street Mi-a parvenit un zvon, Zice-tn bancher, “Cd std cam prost trustu’ carbonifer.» 25,,URZICA“. — As vrea si-mi spuneti dacd ’n general Votarea a decurs in mod normal, Doud minute numai, fiti amabil! — Cum a decurs votarea? Admirabil ! O coeziune bine cunoscutd Ne-a dat majoritatea absolutd $i nimeni n'a votat de frica fortel Tofi au venit la urne.. — ...Chiar si mortii Ar fi miscati de-atdta frumusete... © © invitatd, face fete, fete. J — Incontestabil, nw se mai discutd ! Mojoritatea noastré absoluté Wau obtinut-o teama gi nici banit Ci meritele si. americanii N’au previzut esecul din Coreea, Isi dete 0 cucoana cu ideea. Sampania si fumul de tutun S'amestecd cu zumzetul comun. Parlamentarul prinde si asude, De fapt toate cheliile sunt ude, Acum si interview-ul s'a_sfargit — Va muljumese frumos, sunt — ies = ‘S © jabricd (suntem in Occident), Poarta-i inchisd, paznicul abser La inceput, patronul a venit Din ce in ce mai rar, mai pli Dupa avéea domnut et Nu s’a mai arétat prin. Apoi s'a ,explicat™ la mw Ca este crizd de. Ca fabrica wWaduce Si cd Ca tara* as crificil, pilor ei fii ooo000 Sd procedeze ld... economii, Si ‘n-consecinfd au decis ,,mai-marii* Sa facd 0 scddere ta salarii, Azi un anunt pe poarté, informeazé CG intreprinderea se lichideaza, $i cd de mdine fostii salariati, Calificati gi necalificagi Pot face cereri cdtre Minister Sa li se dea... carnete de somer. Astfet de cazuri se’ntdlnese mereu In zona ,,ajutorului* yankeu. * Intors din raid, un ofifer neras *Nalt, uscdtiv si blond, la fatd tras Cu ochii inroyiti ca dupa chef Sta ,,dreppi* si raporteazd unui sef: — Cinci escadrile, au pornit in zori Fireste, escortati de-pandtori. Timp javorabil. Totusia fost greu. = Cati v’ati intors Ia bazd ? f — Numai eu! — Hm, zise colonelul, neplacut. Continud si spune ce-ati facut. — In zbor planat, in jurul orei sase = Continua! qoo0000 i dens. de case —Anume? — Doud trenuri sanitare s Perfect! nee — Nu prea, ctici atacati din spat Pierdurdm treisprezece aparate. — La ora opt si zece Virdm spre Vest, dar nu se poate trece. Focul dusman creste ’n intensitate ~ $i pierdem alte noud aparate. La opt gi-un sfert ma pardseste calmul $i las incircdtura.. 2 — Dar napatmut 2 Oo0000 — Napatmul, sir, desigur l-am lansat Pe cand treceam deasupra unui sat Stipi... case mict de stuf, fanete, vite... Obiective tocmai potrivite Pentru un corp atét de inflamabil Ce arde tot in juru-i = Admirabil! = Continud te rog! : : — La ora nous Am aruncat cu tofii cate doud Obuze de tip bacteriologic xg Pe langa niste rduri. — Foarte logic! = La’ntoarcere un avion dusman Ne mai dobdoard un aeroplan. Cu Dine ajungdnd pe-aeroport M’am prezentat indata la raport DOO 0 Si acum, vd Tog, ca neintérziat Sa fiu plitit si demobilizat. Aci ma pierd cu 2ile $i ma sting Prefer acasa. — Unde, la Sing-Sing > Fit om cu sdnge rece, fii barbat ‘Nu vezi ce stofé ai de om de Stat?!Depitalii nostri contribue zi de zi la not realizart puse in slujba poporutui muncttor, COCIOABELE: — Oh... dac& mat era conu Migu deputat, am mai fi avut multe zile de trait! ae = Desen de VERBACIU < a ee ai dainue inca in amiatirea celor mai varstnici dintre noi M vremurile cand boierii trageau din ciubuc iar s: larga pe uscat, cand garla Bucurestioarei se varsa in ovita * cam acolo unde e azi biserica Baratiei. Bisericuja alui Bucur-ciobanul, care nu se stie cum si cand a venit cu tarla de oi, avea drept turn o biata ciuperca. Drumul spre targ era greu si intortochiat; tot prin smarcurile i. Atunci a yenit un voeyod, boier vechi, saere capsvive ab care se- eretarul sau, italianu! Del-Chiaro, scrie cu ire la birurile ce Punea pe norod ca n’a yazut om asa mester ca sé fumuleascd Saina, de vie. Pentru a-si face drum spre palatul lui, el a croit ulita ce urca dela garla spre inim egal pe cere azi bucu- restenii o numesc Calea Victorie atunci, ii zicea drumul la Sarindar. Voevodul L-a taiat du; ce mal intal a taiat pe dus- manul sau politic aga Balac ia daramat casa ce se afla spe locul Postei de astazi si i-a confiscat gradinile. Asa a luat fiinja centrul Capitalei noastre. Aici s’a ridicat o cafenea vestita ,,Capsa“, unde boierii ghi- ceau in cafea cand au sa vie Ia guvern. Vara, pe trotuarul cela aga de stromt, ieseau la mesute rotunde de marmora, si cu cate un pai lung in gurd, sugeau racoritoare din niste pahare tugu- iate, In vremea aceea de asa zaduf mare, taranii ,se racoreau“ pe mosiile boierilor, in munfi de paie unde ningea cu pleava la ariile de treerat. Unii boieri aveau si cate un evantai mititel, isl faceau vant si vorbeau pe frantuzeste asa: — Ce z&puseala, monser}, — Insuportabila, monger } lar daca se insera, boierii dela ,Capsa‘ faceau cativa pasi pana in piata Teatrului, Acolo era o padure,.. O padure de bice. Zeci si zeci de vizitii fara mustati dar cu cauciucuri la roti, asteptau intepeniti pe capra. Ai fi banuit c& Teatrul National e grajdul boierilor. Unde, conasule?... intreba birjarul. — La bordei?... »Bordeiul nu era locuin{a boierulul, ci un loc trecere cu lautari si crap la protap, In bordeie locuiau cameni crunt mele fa fabrici si la camp. Unii din ei isi aveau adapostul toc- mai pe la groapa {ui lancu Hingheru, unde se jupuiau caiuil, ca sa-yi facd boierii maauyi.. Altii loculau prin gropile de unde boierd carasera nisipul pentru palatele si gradinile lor. Acolo, apa din pamant (asnea de voia eis iar dacd incepea a {asn cea din Cer, oamenii se urcau pe acoperisuri cu boarfele i: oa Mare} si daca if ajungea umezeala la talpi, porneau pe mal racoros de pe- pe malul lacului Herastrau. exploatati, care lucrau cu pal- unde priyeau cum ‘le plutea pe apa, scaun, masa, tului, tocatorul, facaletul de mamaliga... Der daca pela marginile Bucurestiului erau numai cocioabe, camenii aveau in schimb vazduh mult: se plimbau prin ,gra- dini“ nesfarsite ce le spunea maidang. Acolo cresteéu plante decorative ca: bozul, lipanul, cucuta si mai ales scae{ii ce se Prindeau ca niste ciucuri de matase de pantalonii si poalele Pietonilor. Tot pe acolo se mai plimbau unii cu o donita in mana stanga si un cleste pentra-sobe in dreapta, Din cand in cand ef se plecau de sale si culegeau ceva... Flori? Nui urme uscate de caine pe care le puneau in donite si le duceau taba- carilor de pe malui Dambovitei, pentru argasitul pisilor. Boierit ‘care-si porunceau incalfaminte [a Paris, n’aveau nevoe de fa- brici de tananti. Asta l-a facut pe vestitul satiric Nicolae Oragsanu sa scrie pe vremuri despre un ciocol, asa: Auzi, auzi, sd indrdsneascé Sa ceard slujba soborniceascd!. Donita, clestele, scdrna de caine, lata slujba cei se cuvine!... A venit apoi_ primar al Bucurestiului un ciocoi pe care-l chema Pache. El, — spunea lumea, — n’a fost usa de biserica, ci de cassa de bani, A daramat Caimata, biserica unde lautarii praznaiau pe patroana lor, sfanta Paraschiva, a croit peste mai- dan un bulevard care trecea prin fata caselor lui si in mijlocul bulevardului a lasat un rotocol unde sa i se puie statuia ca sa-i raméaie vesnic amintirea, Dela bulevard i-a ramas mai intai o avere frumoasa (contracte, comisicane etc.) si pe urma suveni- rul. Nu era un lucru nou pe atunci. Mai toate edificiile mari se Constraiau cu fraude si se acopereau cu musamale politice. Cea dintai duba care a venit Ya palatul justitiei din Craiova, l-a plimbat asa putintel pe un fost ministru prins nu cu ocaua mica ci cu sacul mare ia zidirea casei ydreptatii. Palatul adminis- trativ din Iasi a crapat de necaz pana a nu fi gata, ca hotii care i-au furat cimentul, au iesit basma curata. Poduri cu pi- cioare prea scurte yi ministri afaceristi lungi de mana... Pe ast- fel de maini erau alta data treburile {arii. In mocirld se /bala« iriguitorii“, mocirlé si noroaie erau strazile oraselor, si intunecate erau mahalalele. Dar pe apa Dambovitei s'au dus multe gunoaie. $i cu ele s’au dus si acestea. Dambo- 4 isi va cura{i acum murdariile, devenind ce nict orasele yor ridica fruntea in soare. Oameni noi, TOACHIM BOTEZ scandurile pa- -URZICAS 3