MANIERA DE REALIZARE

Este utilizata in scop medico-

legal,pentru stocarea informatiilor clinice
ale unor cazuri deosebite,ca material
documentar medical pentru aprecierea
situatiei clinice inaintea unor interventii
chirurgicale corectoare ,sau la bolnavii cu
psihic labil

Este utilizata in examenul

complementar al edentatului
total,turnandu-se modelul de studiu
care faciliteaza precizarea
diagnosticului si a planului de
tratament.
Are ca scop obtinerea modelului preliminar,pe
baza caruia se confectioneaza port-amprenta
functionala

Cu ajutorul port-amprentelor semi-

functionale (PA standard din materiale
plastice,celuloid,aluminiu,care pot fi bine
adaptate pe CP,prin retusuri practicate in
cabinet) – se inregistreaza o amprenta
apropiata de cea functionala.
Are ca scop confectionarea modelului functional (final,de lucru) ce reda
cu mare fidelitate forma si intinderea CP – se realizeaza cu PA
functionala.
Negativul CP edentat total,inregistrat cu un material specific de
amprentare,cu ajutorul unei PA standard,in conditiile mobilizarii
periferiei.
• AMPRENTA ANATOMICA (presupune o lipsa a modelarii periferice)
• AMPRENTA DE ORIENTARE (deoarece ampenta obtinuta are
fidelitate scazuta,nju cu toate detaliile)
• AMPRENTA PRIMARA
• AMPRENTA PRE-FUNCTIONALA
 ALGORITM
•ALEGEREA TEHNICII SI A MATERIALULUI DE AMPRENTA IN
FUNCTIE DE CARACTERISTICILE CP.
•PREGATIREA PACIENTULUI SI A INSTRUMENTARULUI
NECESAR
•ALEGEREA,VERIFICAREA SI ADAPTAREA PA STANDARD
•PREGATIREA PA IN VEDEREA AMPRENTARII
•AMPRENTAREA PROPRIU-ZISA : TEHNICI DE AMPRENTARE UNI
-MAXILARE / BI-MAXILARE
•VERIFICAREA AMPRENTEI PRELIMINARE
•SPALAREA SI DEZINFECTIA
•TRASAREA CONTURULUI MARGINAL
•PREGATIREA AMPRENTEI IN VEDEREA TRANSPORTULUI
•INDICATII DATE TEHNICIANULUI
Caracterizata prin utilizarea PA standard ortoforme si a gipsului ca material
de amprenta.
INDICATII :
• In CP cu mucoasa orala sanatoasa
• In CP fara retentivitati exgerate
• La pacientii fara reflexe de voma exagerate
• La pacientii psihic sanatosi.

CONTRAINDICATII :
• CP recent operate
•Pacienti cu tulburari psigice deoarece
dezinsertia este dificila.
Prepararea materialului se face dupa tehnica,indicatiile si consistenta
dorita : intr-un bol de cauciuc se adauga apa,eventual colorata cu
albastru de metilen pentru diferentiere,iar daca se doreste reducerea
timpului de priza se adauga NaCl solurtie 2-3 %.

Incarcarea PA se face in 2 moduri :

• incarcarea in surplus – materialul are o suprafata convexa pe care se
traseaza santul de forma aproxinativa a crestei.
• incarcarea pana la marginile PA,in suprafata plana,cu introducerea de
material suplimentar in fundurile de sac vestibulare si BP.
• PA la distanta de 6 mm
PA se pozitioneaza din posterior spre anteror,centrandu-se dupa reperul
crestei edentate imprimate pe butonii de distantare,iar materialul refluat in
fundurile de sac se modeleaza prin masaj usor al partilor moi.
MISCARI MEDIC-PACIENT
Verificarea:
La dezinsertie de multe ori se fractureaza dar sunt si situatii cand se
dezinsera in intregime,in bloc

• Daca lipsesc fragmente ce nu mai pot reconstitui amprenta.

•Daca a fost centrata corect PA pe CP

•Grosimea materialului e uniforma

•Daca a inregistrat tot CP

•Daca este corect modelata marginal

•Daca prezinta goluri de substanta

Sunt cele mai folosite: Indicatii pentru toate formele clinice de
• fidelitatii acceptabile edentatie,CP retentive,mucoasa friabila,plagi
• manipulare usoara postchirurgicale,in protezari imediate,sindrom
• confortul pacientului dureros al crestei.

PA trebuie sa aiba retentii,daca nu sunt prevazute ,trebuie realizata retentia

materialului dupa tehnici cunoscute.
Are aceeiasi timpi ca si tehnica cu gips,incarcarea PA se face dupa cele 2
tehnici,cu surplus,convex,sau pana la margini orizontal.
Inserarea se face in 3 timpi pt MAX :
1. Partea anterioara a PA se aplica in zona frontala si se infunda in vestibul
pana reflueaza materialul
2. PA se insera posterior,alternativ dreapta-stanga,cu tractionarea obrazului
pentru eliminarea aerului
3. Pacientul e rugat sa relaxeze obrajii si buzele si se mai aplica masaj
extern.
MDB :
1. Se everseaza buza sise centreza,se tractoneaza
comisurile apoi se insera posterior.
2. Cu PA mentinuta pe camp pacientul e rugat sa
fac protractia limbii si umezirea rosului buzei.

Dezinsertia
Este o tehnica compresiva a CP,ce utilizeaza masele termoplastice cu
temperatura de ramolire de 50-7o in bai termostatate si PA metalice.
Indicatii pe CP dure,fara retentivitati acceptabile ,capabile sa suporte presiuni.

Se aplica materialul in PA si se traseaza cu degetul vaselinat un sant

corespunzator crestei edentate,se introduce in cavitatea orala,se centreaza si
se exercita presiuni usoare,continue,lente,pentru refluarea materialului peste
marginile PA.

Pentru despovararea in zona primara de sprijin,se realizeaza un sant in forma

de V prin sectionare,pe toata muchia crestei si rafeul median,se va ramoli din
nou suprafata santului si se va reintroduce pe CP -
Daca apar supra extensii se vor remodele prin ramolire si indepartare.
Miscarile pentru modelarea periferiei sunt facute cu insistenta si presiune.
Dupa ENE si colab.,modelarea marginiloe se face in 2 etape :

1. Infundarea PA se face cu presiuni pe obraji si buze pentru ca masa

termoplastica sa ajunga in fundul de sac.

2. Pentru reducerea marginilor rxtinse ale amprentei si modelarea corecta se

executa tractiuni si masaje circulare ale partior moi,iar la mandibula
miscari puternice ale limbii.

Dezinsertia se face dupa racirea cu jet de apa.

Este o tehnica de amprentare in 2 timpi (wash – tehnique),indicata in CP
retentive cu rezilienta normala sau mica.
In primul timp CP se amprenteaza cu material siliconic solid,modelandu-se
corespunzatpr periferia.
Dupa priza materialului,se verifica amprenta,se procedeaza la scurtarea
marginilor cu 2 mm,pentru modelarea marginala in timpul 2,eventual se fac
si santuri de descarcare.
Se realizeaza timpul 2 de amprentare cu material siliconic fluid,realizandu-se
functionalizarea periferiei – materialul se aplica in strat subtire inclusiv pe
margini.
I timpul amprentarii trebuie exercitate presiuni
echilibrate,uniforme,intermitente uneori.
Este o amprenta facila,fidela,care nu necesita tehnici si aparatura speciala.
Aparitia lor a imbunatatit mult tratamentul conventional al ET,permitand o
amprentare fidela si “conditioneaza” tesuturile pentru a fi apte de a primi o
proteza mobila.
Tehnica este indicata pentru:
-ET,purtatori de proteze mobile,care necesita captusire.
- ET / EST,purtatori de proteze,care necesita protezari imediate,de
urgenta,dupa extractia ultimilor dinti restanti.
PA –le sunt reprezentate de vechile proteze care necesita prelucrare.
Tehnica:
•Se completeaza cu acrilat auto-polimerizabil zonele lipsa din proteza daca
exista,astfel incat baza sa cuprinda toata zona de sprijin.
•Se verifica raportul marginilor cu periferia,daca sunt prea lungi se
scurteaza pana la 2 mm.
•Se indeparteaza stratul de acrilat infiltrat cu placa bacteriana pana la 1,5
mm de pe fata mucozala
•Se aplica materialul de amprenta cu priza retard,se asteapta pana incepe
sa faca priza si se introduce in cavitatea orala.
•Se indica pacientului sa faca miscari functionale de modelare a
periferiei,repetate de mai multe ori pana ce consistenta materialului devine
putin mai ferma
•Pacientul va purta timp de 24,48,72 de ore proteza captusita,aceasta
modelandu-se functional
Tehnici de amprentare preliminara care inregistreaza simultan ambele
maxilare,utilizand PA speciale.

Este o tehnica de amprentare preliminara muco-statica,cu gura inchisa,ce

utilizeaza siliconul sau alginatul,datorita calitatii elastice dupa priza.
Autorii sustin ca are avantajul prin faptul ca poate inregistra si conserva
raportul mandibulo-maxilar,pe langa imaginea CP.
PA UNIVERSALE care servesc la inregistrarea tuturor tipurilor de amprenta si
SPEZIAL care se folosesc doar la ET.

PA Sr-Ivotray este destinata numai retentiei materialului si mentinerii la

distanta a obrajilor si buzelor si permite miscari doar sagitale si
verticale,datorate miscarii de inchidere ce permite mandibulei sa se infunde
cu usurinta in material.

Adaptarea in sens sagital e importanta,pentru ca nu trebuie sa fie ca un

obstacol in cavitatea bucala,acesta fiind rationamentul ca cele 2 PA pot glisa
usor una peste cealalta.

Adaptarea se poate face prin frezaj sau incalzire in apa calda.

Tehnica este indicata in toatecazurile cu exceptia bolnavilor cu probleme
respiratorii,blocaje de cai respiratorii.
Particiularitatea SR-IVOTRAY Spezial consta in separarea celor doua parti
,care sunt incarcate cu alginat si introduse separat in cavitatea orala,unde le
va solidariza materialul.

In tot acest timp se va verificaDV dupa reperele prestabilite.

La inchiderea gurii cele 2 parti se vor deplasa independent,cautand pozitia cu

cea mai mica rezistenta,iarla dezinsertie medicul indeparteaza musculatura
jugala si pacientul impinge cu limba.
 Reprezinta negativul campului protetic inregistrat cu o port-amprenta
functionala,cu ajutorul unui material de inalta fidelitate,care permite
inregistrarea tuturor detaliilorCP,in pozitia lor fireasca,in conditiile
functionalizarii periferiei.

AMPRENTA SECUNDARA
AMPRENTA FINALA MANIERA DE REALIZARE
 OBIECTIVELE AMPRENTEI FUNCTIONALE

A.biomecanice: menținerea,stabilitatea,sprijinul

MENȚINEREA:
Obiectivele functionale:
AUTOMENTINEREA –
Fizionomice – modelarea
amprentarea care sa duca la
marginala,modelarea corespunzatoare a
pozitionarea cat mai
grosimii marginilor – repozitionarea
partilor moi,paturile corecta,normala,fiziologica,a
tesuturilor cavitatii orale,pentru o
musculare,refacerea plenitudinii –
materiale cu priza retard(24h-1 sapt) functionalitatea corecta.

Fonetice – functie sociala – tehnici de

amprentare cu teste fonetice –
modelare marginala corecta si redarea
spatiului optim pt limba

Masticatie – sprijin netraumatizant,pe o

suprafata intinsa cat mai mare –
compresiuni selective – teste
masticatorii in amprentare

Deglutitie – se face complet in aceasta

etapa – tehnica Hromatka sau folosirea
testelor de deglutitie.
Obiectivele biologice:

Biomecanic + Functional = Biologic – solicitare

echilibrata a campului protetic (sprijin + periferie)
- instabilitatea,compresiunea

CLASIFICARE :
MUCO-STATICE – utilizare redusa – se folosesc doar
pentru adeziune – au margini inalte si subtiri ce
necesita o adaptare atenta si riguroasa
MUCO-DINAMICE – utilizeaza port-amprente bine
adaptatea marginal – teste functionale(inclusiv in
etapa urmatoare de amprentare propriu-zisa) –
margini bine delimitate,succiune optima
Cu ajutorul unor PA individuale cu margini scurte pentru a nu influenta
periferia CP,folosind materiale de amprenta cu fluiditate mare(tip Mucoseal)

Se obtin amprente de adeziune,care nu utilizeaza

si nu pun in valoare succiunea,tonicitatea
musculara sau echilibrul neuro-muscular.
Amprentele se prezinta cu margini subtiri,inalte,ce
vor trebui retusate la adptarea imediata.
Se folosesc rar.
Se inregistreaza cu PA individuale bine adaptate marginal,pe baza
functionalizarii periferiei cu ajutorul testelor functionale.
Intesitetea mobilizarii periferiei este direct proportionala cu gradul de
vascozitate a materialului folosit.
Se obtin amprente cu margini bine delimitate,ce ocolesc formatiunile
mobile,ce asigura o buna succiune.
Trebuie avut grija la variatiile de presiune,compresiune asupra CP.
Folosesc PA rezistente si materiale de vascozitate ridicata (Stents,Kerr,silicon
solid).
Indicate pentru CP dure,cu mucoasa ferma,aderenta,santoasa,unde nu exista
posibilitatea deformarii in timpul amprentarii a CP.

Folosite pentru CP moi,cu rezilienta crescuta,incapabile sa suporte

presiuni,folosind PA distantate de CP si materiale foarte fluide.
Din ce in ce mai folosite,in
raport cu rezilienta diferita
de pe CP se face si
distantarea de CP
(despovararea)
• Foliere
• Radiere (slefuire)
• Orificiile de despovarare.
Devin a fost cel care a demostrat valoarea practica a fonatei in modelarea
marginala a amprentelor functionale – testele Devin

MDB: posterior - anterior

-Pronuntia vocalelor A grav,A
deschis,E,I,O,U.
- A grav-maseter si buccinator
- A deschis,E si I,pentru
muschii comisurali spre lateral
- emisia O si U pentru muschii
mentonieri spre anterior.
-Se modeleaza zona periferica
vestibulara in regiunea M,PM,C
si I.
- Se poate face comparatie cu
testele Herbst.
Sunetele modificate de U : AU,EU,OU,emise inaintea celor precedente
deplaseaza mai puternic spre anterior insertiile mobile.

Pentru modelarea zonelor vestibulare este indicata articularea consoanelor :

-Labialele P si B contracteaza puternic chinga buccino-orbiculara si a
muschilor laterali,mobilizand zona panala M1 inclusiv.
- Pronuntia F si V mobilizeaza vestibulul anterior

Zonele periferice linguale :

-Articularea consoanelor fara
labiale ridica limba si valul
palatin.
- Consoanele T si D,inchiderea
sublinguala
- Consoanele sibilante si vibrante
ridica limba si modeleaza zona
milohioidiana.
- Consoanele guturale modeleaza
aripiorele linguale.
MAXILAR :
-A grav,A deschis,E – zonele vestibulare de la punga Einsering pana la limita
anterioara a zonei laterale.
- Emisia vocalei I si sunete modificate cu U – zona nodulului comisural.
- Vocalele o,U,grupelor cu U modificat – zona vestibulara frontala ; sunetele
UN,IN,ON pentru inchiderea rezonatorului bucal
- consoanele B si P – contractie a buzei superioare si modelare a zonei
frontale

-M,V,F apoi S si CH asociate cu

sunetele EU,AU,OU modeleaza
zonele plicilor.
- Zona AH – A deschis pentru
partile laterale si O pentru partea
centrala

- Herve indica o conversatie cu

pacientul in care se pronunta
toate sunetele si grupele de
sunete modelante ale periferiei.
Testele fonetice SCHREINEMAKERS cuprind :
MAXILAR
• tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa pentru zona vestibulara
frontala
• expirarea profunda,tusea,pentru zona AH
• masaje executate de medic pentru modelarea marginala vestibulara.

MANDIBULA :
• tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa
• deschiderea gurii
• protractia limbii si miscari de lateralitate pentru zona linguala centrala si
zonele linguale laterale.
Are ca scop inregistrarea culoarului neutral,pentru montarea corecta a
dintilor – urmareste “efectul de pensa” prin succesiune de teste fonetice,efect
produs de cele 2 grupe antagoniste,musculatura limbii cu actiune centrifuga
si chinga buccinato-labiala cu actiune centripeta.

MAXILAR + MANDIBULA
-Pronuntia repetata a grupelor fonetice SIS (6 ori) si SO
(1 data) – zonele periferice buccinato-comisurale

MAXILAR
- TE si DE fata orala a bordurilor de ocluzie
-ME,PE,BE fata vestibulara

MANDIBULA
-SE-SE – fata linguala a bordurilor
- ME,PE,BE – fata vestibulara
- SA,SA/FI,FI – buze,obraji,limba
Utilizate in scopul obtinerii unei proteze cu marginile prelungite,in
specialmpentru zona linguala.
Protezele vor avea o baza mai mare,care asigura mentinerea si stabilitatea in
conditii optime.
Pentru orientare pacientul pune limba pe creasta superioara in partea
palatinala si se evalueaza spatiul din zona linguala daca se pot face margini
extinse.
Aceste amprente presupun realizarea de PA cu valuri de ocluzie sau
realizarea de proteze tranzitorii.
CERURI BUCOPLASTICE
Utilizate in tehnici ce folosesc PA din placa de baza.
Batoane de ceara ,rulouri de 2 mm care imbraca marginile PA atat pe interior
cat si pe exterior (sau seringi speciale care necesita baie termostata)
In zona AH si a tuberculilor piriformi se pune doar pe interior.
Se aseaza PA pe CP,se asteapta plastifierea cerii la temperatura cavitatii
bucale si apoi se trece la efectuarea testelor (testele Herbst),in ordinea
sugerata de autor,cu revenire la testul anterior.
Se verifica modelajul si se fac corecturile.
MASELE TERMOPLASTICE
PA este confectionata din acrilat,auto-,termo-,baro-polimerizabil
Kerr sau Stents
Ruloul de material se va face secvential,dupa plastifiere,zona cu zona,cu
folosirea testelor functionale,pana la amprentarea completa a periferiei.
Daca exista denivelari la trecerea dintre zone,se plastifiaza din nou si se
folosesc testele functionale cu revenire pe zona anterioara.
MATERIALELE VASCOASE
Se verifica stabilitatea PA prin testele Herbst si se completeaza marginile
unde este necesar,sau se retuseaza grosimea,realizand succiunea si
compresiunea mucoasei pasiv-mobile.

MATERIALELE FLUIDE
Acoperim marginilePA cu strat uniform,si se modeleaza cu ajutorul testelor
functionale.
Marginile trebuie sa fie usor ingrosate si situate in apropiere de fundul de sac.
Se verifica etanseizarea dupa amprentare.
TEHNICA HUBERMANN
Se realizeaza gravarea zonei Ah,adancimea gravarii fiind in concordanta cu
gradul de rezilienta a zonei de mucoasa pasiv-mobila.
Dupa gravare se foloseste masa termoplastica asezata pe fata mucozala a
PA,care se aseaza pe model si se imprima zona.
TEHNICA DORRIE
Foloseste mase fluide de amprentare pentru imprimare.
TEHNICA SAIZAR
Consta in marcarea pe CP protetic a zonei AH,transpusa pe model prin
intermediul machetei de ocluzie sau amprenta functionala.
TEHNICA SCHRINEMAKERS
Decelarea zonei AH cu fuloarul,gravarea pe modelul preliminar 2mm a zonei
si infundarea PA functionale in aceasta zona pe model.
TEHNICA CLASICA
Recomanda realizarea inchiderii marginalein etapa de verificare a machetei in
ceara cu dinti:
-Reperarea santurilor retro-tuberozitaresi foveele palatine cu fuloarul
- Trasarea cu creionul chimic a liniei de reflexie a valului palatin si
imprimarea pe macheta
- repunerea machetei pe modelul functional si imprimarea zonei pe acesta.
- gravajul treuie sa fie 1 mm la fovee, 1,5 mm la zonele Schroder si 0,5 mm
retrotuberozitar.

Inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform se face aplicand masa

termoplastica pe zona respectiva a PA pe fata mucozala si se realizeaza
presiuni uniforme si constante bilaterale,in timp ce pacientul face de cateva
ori deschiderea maxima a gurii.
Amprentarea suprafetelor de sprijin,a zonelor de adeziune si a zonelor
retentive.
Inainte de amprentare se realizeaza orificiile de despovarare,intotdeauna la
nivelul zonelor primare de sprijin si a zonelor foliate pe model sau care
necesita acest lucru (nu suporta presiuni).
Orificiile se fac cu freza globulara mica,se tapeteaza cu material de
amprenta,in strat uniform,incat sa imbrace si marginile.
Se plaseaza pe CP,se centreaza si prin presiuni intermitente se aseaza.
Semobilizeaza periferia de catre operator,apoi se indica teste functionale
pacientului si se executa concomitent masaje rotatorii ale obrajilor,buzelor.
Se dezinsera si se verifica prin introducerea aerului,fara tractiuni sau
basculari.
AMPRENTA REPREZINTA O FAZA IMPORTANTA IN TRATAMENTUL EDENTATIEI
TOTALE,ERORILE INREGISTRATE IN ACEASTA FAZA POT DEVENI EVIDENTE
CAND PROTEZA ESTE FINALIZATA,IAR REMEDIILE NU MAI SUNT POSIBILE SI
NECESITA RELUAREA TRATAMENTULUI.

DE ACEEA ESTE NECESAR SA RESPECTAM TOATE FAZELE CLINICO-

TEHNOLOGICE IN ACORD CU OBIECTIVELE AMPRENTARII SI PRINCIPIILE
TRATAMENTULUI PROTETIC SI SA NE ADAPTAM SITUATIEI CLINICE PRIN
ELABORAREA UNUI PLAN DE TRATAMENT COMPLEX SI COMPLET.