1130a-Document Vega - Afp-Separator Produse

© SC FĂURAR SRL
DOCUMENT
PRIVIND PROTECŢIA
ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI
Scopul: Protecţia la explozie referitoare la
echipamentele tehnice şi instalaţiile aferente
AFP-SEPARATOR PRODUSE
S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. PUNCT DE LUCRU
RAFINĂRIA VEGA PLOIEŞTI
amplasată în:
strada Văleni, nr. 146, Ploieşti , jud. Prahova
Nr. proiect: 1130A/IULIE 2016

Beneficiar: S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A
Responsabil proiect: S.C. FĂURAR S.R.L.
Ediţia 1 Data elaborării: IULIE 2016
Întocmit şi elaborat de S.C. FAURAR S.R.L Târgovişte
Acest document trebuie actualizat în cazul în care au loc schimbări semnificative, extinderi, sau transformări ale locurilor de muncă,
echipamentelor tehnice sau organizării activităţii.
0
© SC FĂURAR SRL
CUPRINS
CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE..............................................................................................2

CAPITOLUL 2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDAR DE REFERINŢĂ...........................................................6
CAPITOLUL 3 PLANUL DE ZONARE EX - CLASIFICAREA LOCURILOR ÎN CARE POT
APĂREA ATMOSFERE POTENŢIAL EXPLOZIVE........................................................................................7
CAPITOLUL 4 CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU SISTEMELOR
PROTECTOARE.................................................................................................................................................13
CAPITOLUL 5 EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE....................................................................17
5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă................................................................17
5.2. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor........................................................................18
5.3. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor................................................................................20
CAPITOLUL 6 RECOMANDĂRI PENTRU INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA
ECHIPAMENTELOR.........................................................................................................................................28
6.1. Inspecţia echipamentelor................................................................................................................................29
6.2. Întreţinerea echipamentelor............................................................................................................................29
6.3. Note de ghidare generală privind programele de întreţinere..........................................................................31
6.4. Program de inspecţie periodică......................................................................................................................32
6.4.1. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„d”, Ex„e” şi Ex„n”......................................................................32
6.4.2. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„i”.................................................................................................34
6.5. Periodicitatea de inspecţie..............................................................................................................................36
CAPITOLUL 7 INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA ŞI FORMAREA PERSONALULUI........................37
7.1. Strategii, planuri, procedee.............................................................................................................................37
7.2. Consultarea salariaţilor..................................................................................................................................38
7.3. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului........................................................................................38
CAPITOLUL 8 ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECŢIE.............................................................40
8.1. Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.............................................................40
8.2. Mijloace individuale de protecţie....................................................................................................................40
8.3. Certificarea de conformitate şi avizarea EIP..................................................................................................42
8.4. Protecţia împotriva exploziilor datorate electricităţii statice..........................................................................43
8.5. Acumularea electricităţii statice la organismele umane..................................................................................44
CAPITOLUL 9 MODELE FORMULARE........................................................................................................46
CAPITOLUL 10 IDENTIFICAREA PERICOLELOR SI EVALUAREA RISCURILOR PENTRU
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ......................................................................................................53
10.1. Metoda de evaluare a riscurilor pentru securitate si sanatate in munca.......................................................53
10.1.1. Introducere.................................................................................................................................................53
10.2. Evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate pentru locul de munca ELECTRICIAN...........................54
10.2.1. PROCESUL DE MUNCĂ..........................................................................................................................54
10.2.2.ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT......................................54
10.2.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI.......................................................................................................55
10.2.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ......................................................................................57
10.2.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1.........................................................62
10.2.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ................................64
1
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE
Obiectul Atestării: Instalatie AFP-SEPARATOR PRODUSE din cadrul Rafinăriei

VEGA Ploieşti
Denumirea Unitatii: S.C. ROMPETROL RAFINARE SA Constanţa, Punct de lucru

Rafinăria VEGA Ploieşti
Adresa: str. Văleni nr. 146, Ploieşti, jud. Prahova
Beneficiar utilizator : ROMPETROL RAFINARE , Punct de lucru Rafinăria VEGA

Adresa aplicaţiei pentru care se face atestarea: localitatea
Ploieşti, str. Văleni nr. 146 , jud. Prahova
1.1. GENERALIĂŢI
S.C. Rompetrol Rafinare S.A., Punct de lucru Rafinăria Vega Ploieşti, comercializează
următoarele tipuri de substanţe: benzină, motorină, petrol, white-spirt, ulei, n-hexan, combustibil
lichid uşor, păcură, bitum, emulsii bituminoase, eter de petrol, solvenţi uşori, solvent hexanic, acizi
naftenici, cerezină.
Rafinăria este amplasată în nordul oraşului Ploieşti, la limita DN 1A. Spre vest şi sud este
înconjurată de drumul comunal al satului Ploieştiori, iar spre est se învecinează cu Ocolul silvic,
Schela de producţie gaze naturale şi Liceul nr. 3.
Instalaţiile tehnologice sunt repartizate pe întreg teritoriul rafinăriei, ele ocupând zone clar
delimitate şi sunt accesibile prin drumuri în principal asfaltate. Accesul în zonele cu eventuale
scăpări de gaze este blocat cu bariere mobile.
Instalaţiile electrice au fost realizate cu respectarea normelor de protecţie antiexplozivă şi
cuprind următoarele elemente:
 tablouri generale de alimentare cu energie electrică;
 racorduri electrice;
 instalaţii de iluminat exterior;
 instalaţii de legare la pământ;
 instalaţia de protecţie contra descărcărilor atmosferice.
Prin proiect, rafinăria este compusă din următoarele elemente:
 terenul rafinăriei;
 clădirile aferente care includ: pavilionul administrativ, birouri, staţii electrice de
transformare, instalaţia de încălzire, atelierele de întreţinere, camerele de comandă şi
control, grupurile sanitare şi canalizarea;
 platforma pe care se realizează circulaţia auto, acoperită cu pavele de beton, asfalt sau
pietriş;
 conducte tehnologice;
 rezervoare de stocare a produselor;
 coloane de distilare fracţionată, cuptoare de încălzire a materiei prime, coşuri de fum,
răcitoare, schimbătoare de căldură etc.;
 pompe montate pe conducte magistrale sau în zone închise;
 copertine de protecţie împotriva intemperiilor;
 stâlpi prin intermediul cărora se asigură iluminatul exterior;
 remize AÎI.
Aprovizionarea rafinăriei cu produse petroliere se face prin intermediul conductelor de transport şi
prin punctele de recepţie CF.
2
© SC FĂURAR SRL
1.2. PARTI COMPONENTE
Separatorul de produse petroliere este de fapt un separator gravitational in care se

prelucreaza apele reziduale care sunt rezultatul intrebuintarii apei reziduale, care sunt
rezultatul intrebuintarii apei in procesele tehnologice ce se desfasoara pe platform
Vega.Rezervoarele de stocare a produselor petroliere sunt de tip cilindric, montate
vertical.Ele sunt amplasate pe suporturi din beton, in aer liber, in interiorul unei cuve.
Pompele de vehiculare a produselor petroliere sunt utilaje prin intermediul carora se
asigura miscarea fluidelor de lucru prin conducte de transport,
.Alimentarea cu energie electrica a motoarelor si comenzile la distanta associate
tuturor utilajelor amplasate in perimetrul instalatiei se realizeaza prin intermediul unor
cabluri de tip ACYABY 3X16Bmm2.
Pentru asigurarea iluminatului local sunt utilizate cabluri de tip CYAbY 4x2,5 mm si
CYAbY 3x2,5 mm2
3
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDAR DE REFERINŢĂ
Întocmirea documentaţiei tehnice privind protecţia la explozie este realizată în concordanţă cu

prevederile următoarelor acte normative şi standarde de referinţă:
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă - nr. 319/2006;
Norme Metodologice de Aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006;
SR EN 1127-1:2011, Atmosfere explozive - Prevenirea şi protecţia la explozii Partea 1: Concepte
fundamentale şi metodologie;
SR EN 60079-0:2013, Atmosfere explozive Partea 0: Echipamente. Cerinţe generale
SR EN 60079-1:2008, Atmosfere explozive. Partea 1: Echipamente protejate prin carcase
antideflagrante “d”;
SR EN 60079-10-1:2009, Atmosfere explozive. Partea 10 –1: Clasificarea ariilor. Atmosfere explozive
gazoase;
SR EN 60079-10-2:2015, Atmosfere explozive. Partea 10 –2: Clasificarea ariilor. Atmosfere de praf
combustibil;
SR EN 60079-11:2012, Aparate electrice pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 11: Protecţia
echipamentului prin securitate intrinsecă ‘i’;
SR EN 60079-14:2014, Atmosfere explozive. Partea 14: Proiectarea, selectarea şi construirea
instalaţiilor electrice;
SR EN 60079-17:2014, - Atmosfere explozive. Partea 17: Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice
SR EN 61340-4-1:2004 - Electrostatică. Partea 4-1: Metode de încercare standardizate pentru aplicaţii
specifice. Rezistenţa electrică a pardoselilor şi a straturilor de acoperire;
SR EN 61340-4-5:2005 - Electrostatică. Partea 4-5: Metode de încercare standardizate pentru aplicaţii
specifice. Metode de caracterizare a protecţiei electrostatice a încălţămintei şi pardoselii în raport cu o
persoană;
SR EN ISO 20344:2004/A1:2008, „Echipament individual de protecţie. Metode de încercare pentru
încălţăminte. Amendamentul 1”;
SR EN 1149-1:2006, „Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice. Partea 1. Metodă de
încercare pentru măsurarea rezistivităţii de suprafaţă”;
încercare pentru măsurarea rezistenţei electrice la traversarea materialelor (rezistenţă verticală)”;
încercare pentru măsurarea capacităţii de disipare a sarcinilor”;
SR EN 1149-5:2008, „Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice. Partea 5. Cerinţe de
performanţă pentru materiale şi cerinţe de proiectare”;
HG nr. 245, din 2016, privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi
sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive;
HG nr. 115, din 05.02.2004, privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă;
NORMATIV NEx01-06, Normativ din 2 mai 2007 privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea,
montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în
atmosfere potenţial explozive
4
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 3 PLANUL DE ZONARE EX - CLASIFICAREA LOCURILOR ÎN

CARE POT APĂREA ATMOSFERE POTENŢIAL EXPLOZIVE
O atmosferă explozivă reprezintă un amestec al aerului, în condiţii atmosferice, cu substanţe inflamabile

(sub formă de gaze, vapori, ceţuri sau prafuri), amestec în care, după producerea aprinderii, combustia se
răspândeşte în întregul amestec nears.
Un loc în care pot apărea atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să necesite măsuri
speciale de prevenire pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţiilor implicaţi este considerat periculos.
Un loc în care nu pot apărea atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să necesite măsuri
speciale pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţilor implicaţi este considerat nepericulos.
Substanţe inflamabile şi/sau combustibile sunt considerate materialele care pot forma atmosfere
explozibile, în afara cazului în care o analiză a proprietăţilor lor relevă că în contact cu aerul nu pot propaga
independent explozia.
Pentru a determina amploarea măsurilor necesare pentru evitarea apariţiei surselor de aprindere, spaţiile
(locurile, ariile) periculoase sunt clasificate în zone, luând în considerare două elemente esenţiale: frecvenţa de
apariţie a unei atmosfere explozive şi durata de existenţă a atmosferei explozive periculoase.
Conform SR EN 60079-10-1:2009 se poate face următoarea delimitare a ariilor periculoase în care
există atmosfere potenţial explozive generate de gaze şi/sau vapori:
ZONA 0: spaţiul în care atmosfera explozivă este permanentă sau este prezentă pe perioade lungi de
timp, ori este prezentă pe perioade scurte care se repetă cu frecvenţă ridicată în condiţii normale de funcţionare.
În general, aceste condiţii există în interiorul containerelor, conductelor de transport, vaselor de depozitare,
incintelor închise etc.;
ZONA 1: spaţiul în care atmosfera explozivă poate să apară ocazional, în condiţii normale de
funcţionare. Aria periculoasă include, printre altele, vecinătatea imediată a zonei 0, vecinătatea imediată a
deschizăturilor pentru alimentare, vecinătatea imediată din jurul deschizăturilor de umplere şi golire, vecinătatea
imediată din jurul presetupelor etanşate inadecvat etc.;
ZONA 2: spaţiul în care atmosfera explozivă poate să apară numai accidental, în caz de avarie, şi pentru
o perioadă scurtă de timp. Aria periculoasă poate include, printre altele, locurile care înconjoară zonele 0 sau 1.
Clasificarea locurilor în care pot apărea atmosfere potenţial explozive a fost făcută în conformitate cu
aceste prescripţii.
S-a avut în vedere situaţia în care instalaţiile tehnologice sunt exploatate în limitele parametrilor de
proiectare, adică în condiţii normale de operare.
În condiţiile în care acelaşi subiect a fost tratat în mod diferit în două normative, a fost luat în
considerare normativul care prezenta prescripţiile cele mai severe.
Marcarea locurilor periculoase

Directiva 1999/92/EEC stipulează faptul că punctele de intrare în locurile unde atmosferele explozive
periculoase pot să apară în astfel de cantităţi încât să afecteze securitatea şi sănătatea participanţilor la procesul
de muncă, trebuie unde este necesar să fie marcate de către angajator cu următorul semn de avertizare:
Semn de avertizare pentru locurile

în care pot apărea atmosfere explozive periculoase
Trăsături distinctive:
 formă triunghiulară,
 litere negre pe un fond galben cu margine neagră (partea de culoare galbenă ocupă o porţiune de cel
puţin 50 % din suprafaţa semnului).
5
© SC FĂURAR SRL
Astfel de marcaj este cerut de exemplu pentru camere sau arii în care atmosferele explozive periculoase
pot să apară (cum ar fi camere sau capsulări îngrădite unde substanţe inflamabile lichide sunt depozitate). Pe de
altă parte acolo nu este punct în marcaj unde o parte a instalaţiei este protejată în totaliate de mijloace de
atenuare. Dacă locul (aria) periculoasă nu este o deschidere liberă îngrijorătoare, numai o parte a acesteia
trebuie să fie marcată cu dungi în diagonală galbene/negre, de exemplu pe o pardoseală. Alte detalii (amănunte)
pot fi adăugate la semnul de avertizare, indicând de exemplu natura şi frecvenţa apariţiilor atmosferelor
explozive periculoase (substanţe şi zone). Poate fi dezirabil aşezarea altor semne de avertizare în conformitate
cu 92/58/EEC, de exemplu interzicerea fumatului, etc.
Atenţionarea participanţilor la procesul de muncă trebuie să fie dedusă din simbol şi este înţeleasă în
cursul instruirii acestora.
Planurile generale de zonare Ex sunt prezentate în desenele:
 Anexa 1. Ex nr. 1. - „ Extindere Zona Ex imbinarea prin flansa a conductelor de transport”;

 Anexa 1. Ex nr. 2. - „ Extindere Zona Ex imbinarea prin flansa a unei armaturi”.
 Anexa 1. Ex nr. 3. –„ Rezervor depozitare lichide inflamabile amplasat intr-o zona deschisa’’
 Anexa 1. Ex nr. 4. –„ Pompa vehiculare licide inflamabile amplasata intr-o zona deschisa’’
6
© SC FĂURAR SRL
Anexa 1. Ex. Nr. 1
Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea cu flanşă a conductelor de transport
7
© SC FĂURAR SRL
Anexa 1. Ex. Nr. 2
Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea prin flanşe a unei armături

8
© SC FĂURAR SRL
Anexa 1. Ex. Nr. 3
Exemplu de ZONARE – Rezervor depozitare9lichide inflamabile amplasat intr-o zona deschisa

© SC FĂURAR SRL
Anexa 1. Ex. Nr. 4

10
Exemplu de ZONARE – Pompa vehiculare lichide inflamabile amplasata intr-o zona deschisa
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 4 CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU

SISTEMELOR PROTECTOARE
Echipamentele tehnice destinate utilizării în medii potenţial explozive se clasifică în trei categorii,
corespunzătoare domeniului de utilizare, respectiv zonelor de destinaţie, iar cerinţele de certificare a calităţii
protecţiei sunt precizate în „Normele metodologice referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al
securităţii muncii, a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial
explozive”, în conformitate cu Directiva ATEX, nr. 94/9/EC - Equipment and protective systems intended for
use in potentially explosive atmospheres.
Clasificarea pe categorii se realizează pe baza următoarelor criterii:
 CATEGORIA 1: cuprinde echipamente proiectate astfel încât să poată funcţiona în
conformitate cu parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel foarte ridicat de
protecţie. Echipamentele sunt destinate să fie folosite în locurile în care atmosferele explozive
(cauzate de amestecuri de gaze, vapori sau ceţuri cu aer, sau de amestecuri aer/praf) sunt
prezente continuu, pe perioade îndelungate sau frecvent. Echipamentele trebuie să asigure
nivelul de protecţie necesar (chiar în cazul rarelor incidente asociate cu echipamentele) şi se
caracterizează prin asemenea mijloace de protecţie încât, fie în cazul cedării unui mijloc de
protecţie, cel puţin un al doilea mijloc independent să asigure nivelul cerut de protecţie, fie
nivelul cerut de protecţie să fie asigurat în cazul a două defecţiuni produse independent una de
cealaltă;
 CATEGORIA 2: cuprinde echipamente proiectate pentru a putea funcţiona în conformitate cu
parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel ridicat de protecţie.
Echipamentele sunt destinate folosirii în locuri în care este probabilă apariţia atmosferelor
explozive cauzate de gaze, vapori, ceţuri sau amestecuri de aer/praf. Mijloacele de protecţie
asociate cu echipamentele din această categorie trebuie să asigure nivelul cerut de protecţie,
chiar şi în cazul deranjamentelor care se produc frecvent sau al defectărilor care trebuie luate în
considerare în mod normal;
 CATEGORIA 3: cuprinde echipamente proiectate pentru a putea funcţiona în conformitate cu
parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel normal de protecţie.
Echipamentele sunt destinate folosirii în locuri în care este improbabilă apariţia atmosferelor
explozive cauzate de gaze, vapori, ceţuri sau amestecuri de aer/praf şi, dacă ele apar, este
probabil ca apariţia să se producă rar şi numai pe o perioadă scurtă. Echipamentele din acestă
categorie asigură nivelul cerut de protecţie în timpul funcţionării normale.
Relaţia dintre categoriile şi zonele în care se montează echipamente proiectate pentru amestecuri explozive
de tip gaz/aer, vapori/aer sau ceaţă/aer este prezentată în tabelul 4.1:
Tabelul 4.1
Categoria Proiectat pentru zona Se aplică şi în zona
1G 0 1 şi 2
1 G sau 2 G 1 2
1 G sau 2 G sau 3 G 2 -
În conformitate cu HG nr. 245/2016, echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere
potenţial explozive trebuie să asigure, prin proiect şi execuţie, securitatea integrată la explozie.
În acest sens, producătorul trebuie să ia măsuri:
 în primul rând, dacă este posibil, să prevină formarea atmosferelor explozive care pot fi produse
sau eliberate de însăşi echipamentele şi sistemele protectoare;
 să prevină aprinderea atmosferelor explozive, luând în considerare natura fiecărei surse electrice
şi neelectrice de aprindere;
 în cazul în care totuşi ar putea să apară o explozie, care ar fi posibil să pună în pericol direct sau
indirect persoane şi, după caz, animale domestice sau bunuri materiale, să o oprească imediat
şi/sau să limiteze dezvoltarea flăcărilor şi a presiunilor de explozie până la un nivel suficient de
securitate.
Echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să fie proiectate şi fabricate după o riguroasă analiză a
defectelor posibile de funcţionare pentru a se împiedica, pe cât posibil, situaţiile periculoase.
11
© SC FĂURAR SRL
Trebuie luată în considerare orice utilizare greşită care poate fi anticipată în mod rezonabil. Echipamentele
şi sistemele protectoare supuse unor condiţii speciale de verificare şi întreţinere trebuie proiectate şi construite
având în vedere asemenea condiţii.
Echipamentele şi sistemele protectoare trebuie astfel proiectate şi construite încât să fie capabile să facă
faţă la condiţiile, prezente sau previzibile, de mediu înconjurător.
Toate echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să fie marcate, lizibil şi rezistent, cu următoarele
caracteristici minime:
 numele şi adresa producătorului;
 marcajul CE;
 identificarea seriilor sau tipului;
 numărul de serie, dacă este cazul;
 anul de fabricaţie;
 marcajul specific protecţiei la explozie [Ex] urmat de simbolul grupei şi categoriei
echipamentului;
 grupa de explozie II (pentru echipamente tehnice destinate utilizării în alte locuri decât minele,
care pot fi expuse la atmosfere explozive), urmată de litera „G” (referitoare la atmosferele
explozive cauzate de gaze, vapori sau ceaţă) şi/sau litera „D” (referitoare la atmosferele
explozive cauzate de pulberi).
În plus, atunci când este necesar, echipamentele tehnice şi sistemele protectoare trebuie marcate, de
asemenea, cu toate informaţiile esenţiale pentru utilizarea lor în condiţii de securitate.
Clasificarea echipamentelor tehnice cuprinse în evaluare este prezentată în tabelul 4.2:
12
© SC FĂURAR SRL
Tabelul 4.2
Parametrii aparaturii cuprinse in evaluare:

TABEL ECHIPAMENTE ELECTRICE
Tabel 4.2
Nr Tipul Tip Protectie/Certificare Clasificare

Denumirea Producator Caracteristici tehnice
Crt. Ex conf.HG 245
ExdIIBT4/ STAS
1. MOTOR ELECTRIC AE 250M6053 UMEB 30KW; 730RPM II2G
68771
ExdIICT4/ISM
2. MOTOR ELECTRIC ASA 132 S2 UMEB 5,5 KW; 2930RPM II2G
912790X
ExdIICT4/ STAS II2G
3. MOTOR ELECTRIC ASA 250 M2 UMEB 55KW; 2920RPM
68771
ExdIIBT6/STAS6877 II2G
4. MOTOR ELECTRIC AE 250 M1 60 S3 UMEB 55KW; 2940RPM
1
ELBA ExdeIIBT6,T5,T3/SE
5. CORP DE ILUMINAT AI-02B 220V;80/60/100/200W CEEx.NMATEX2003. II2G
1220X
ELBA EExdIIBT3
6. CORP DE ILUMINAT AV-02 230V;80/125W II2G
DROSER 230V;IP 54 ExeIIT3/INSEMEX
7. CAEx ELBA 962002X II2G
CUTIE DERIVATIE 500V;IP 54 EExeIIT6
8. 7047 ECB II2G
CUTIE DE JONCTIUNI KE 9203 RITTAL 4-40Vcc;1-100mA;IP 65 EExiaIICT6 II2G
9.
13
© SC FĂURAR SRL
Nr Tipul Tip Protectie/Certificare Clasificare

Denumirea Producator Caracteristici tehnice
Crt. Ex conf.HG 245
CUTIE COMANDA CU 098623 ATX -20+550C;IP66 EExedIICT6/LCIE00ATE II2G
10. DOUA BUTOANE X6047
CUTIE COMANDA CU 098615 ATX -20+550C;IP66 EExedIICT6/LCIE00ATE II2G

11. DOUA BUTOANE X6047
CUTIE ETANSA CU ECB ExedIIBT5/INSEME

12. INTRERUPATOR 7030 380Vca;16A;IP54 X 1780/142-84 II2G
TRIPOLAR
BUTON DE ALARMA ECB 220Vca;0,2A;IP 64 EExedIICT5
13. SEMNALIZARE 3799 II2G
INCENDII
NOTĂ :
TOATE ECHIPAMENTELE TEHNICE NEIDENTIFICABILE VOR FI ÎNLOCUITE SAU SCOASE DIN MEDIUL Ex!
1. Echipamentele şi sistemele protectoare sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să fie capabile să facă faţă la condiţiile prezente sau previzibile de mediu înconjurător.
2. Echipamentele sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să prevină sursele de aprindere previzibile care pot apare la funcţionare normală.
3. Temperaturile de suprafaţă nu depăşesc temperaturile maxime de suprafaţă stabilite în condiţiilele de funcţionare prevăzute
4. . Este necesară marcarea tuturor punctelor de împământare, în corelaţie cu asignarea existentă în buletinele de verificare a acestora.
NOTĂ: ATENŢIE la termenul de valabilitate a buletinelor de verificare!
14
© SC FĂURAR SRL
EVALUATOR,
Dr. Ing. Viorica ILIE
Dr. Ing. Ion Ilie
CAPITOLUL 5 EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE

Pentru a se asigura un nivel corespunzător de securitate la explozie este necesară aplicarea unor metode
de diagnosticare a sistemului de muncă, format din executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu
de muncă, sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă. În acest sens se impun următoarele condiţii:
 cunoaşterea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 ierarhizarea factorilor de risc în raport cu gravitatea potenţială a consecinţelor asupra
executantului;
 identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire care trebuie aplicate.
Pornind de la ideea că securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în procesul de muncă, rezultă că securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă o stare ipotetică,
ideală, spre care se tinde în toate acţiunile preventive.
În realitate există niveluri de securitate a muncii a căror punere în evidenţă necesită eforturi serioase de
apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă.
Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator invers proporţional cu nivelul de risc. Cu
cât nivelul de risc este mai mare, cu atât nivelul de securitate este mai mic.
Modelul utilizat în cadrul evaluării riscului la explozie face parte din categoria metodelor de evaluare
preaccident - boală profesională, sau „a priori”.
Noţiunea fundamentală utilizată în cadrul evaluărilor preaccident o reprezintă riscul de accidentare
şi/sau îmbolnăvire profesională, iar criteriile de evaluare se bazează pe estimarea calitativă sau cantitativă a
riscului.
5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă

În reglementările existente în România, termenilor „pericol” şi „risc” nu li se acordă, întotdeauna,
sensul corect în care sunt definiţi aceştia în ţările UE. În legislaţia europeană sunt făcute următoarele precizări:
 pericol - reprezintă proprietatea intrinsecă a materialelor de lucru şi a surselor de energie sau
capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru, de a cauza daune
(vătămări sau pagube materiale);
 risc - reprezintă probabilitatea ca dauna (vătămarea sau paguba materială) să se producă în
condiţiile expunerii la pericol, în anumite condiţii de gravitate.
Din cele prezentate se poate defini „securitatea” ca fiind o stare lipsită de pericolele de accidentare şi
îmbolnăvire profesională în procesul de muncă.
Scopul evaluării nivelului de securitate în muncă este acela de a oferi posibilitatea cunoaşterii cât mai
profunde a situaţiei reale din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, făcând posibilă luarea măsurilor
de prevenire care sunt cele mai potrivite situaţiei existente. Aceste măsuri includ:
 prevenirea riscurilor profesionale;
 informarea şi instruirea salariaţilor;
 implicarea organismelor şi a mijloacelor care să permită realizarea măsurilor preconizate.
Evaluarea nivelului de securitate trebuie să fie structurată astfel încât să ajute conducerea întreprinderii
şi persoanele desemnate să se ocupe cu problemele de securitate şi sănătate în muncă la:
 identificarea pericolelor existente şi evaluarea riscurilor legate de aceste pericole, în vederea
stabilirii măsurilor care se impun pentru a asigura securitatea şi sănătatea în muncă a
salariaţilor;
 evaluarea riscurilor în vederea selecţionării celor mai bune echipamente tehnice (ET),
echipamente individuale de protecţie (EIP), substanţe sau preparate chimice, care să asigure
securitatea şi sănătatea în muncă a salariaţilor;
 verificarea eficienţei măsurilor propuse şi implementate;
 ierarhizarea acţiunilor de prevenire, în ordinea priorităţii;
 demonstrarea, pentru ei înşişi, pentru lucrători şi pentru reprezentanţii acestora, că s-a ţinut
seama de toţi factorii legaţi de muncă şi că sunt cunoscute şi luate în considerare toate
măsurile necesare în vederea asigurării unor condiţii corespunzătoare de securitate.
15
© SC FĂURAR SRL
Evaluarea nivelului de securitate la locurile de muncă va trebui revizuită ori de câte ori au apărut
schimbări care pot modifica percepţia riscului, cum ar fi: un nou proces tehnologic, echipamente şi/sau
materiale noi, schimbarea organizării procesului de muncă.
Nu există principii universale privind modul în care ar trebui efectuată evaluarea nivelului de securitate.
Totuşi, există două principii care, întotdeauna, trebuie avute în vedere în activitatea de evaluare a nivelului de
securitate:
 evaluarea trebuie structurată astfel încât să fie acoperite toate pericolele şi riscurile relevante;
 când un risc este identificat, evaluarea începe prin cercetarea, în primul rând, a posibilităţii de
eliminare a acestuia la sursă.
Evaluarea nivelului de securitate reprezintă o examinare sistematică a tuturor aspectelor procesului
muncii, întreprinsă cu scopul de a determina sursele care ar putea provoca daune, aceasta constituind baza
pentru fundamentarea măsurilor de prevenire şi combatere a riscurilor. Procesul de evaluare a riscurilor în
muncă trebuie iniţiat de conducerea întreprinderii, cu consultarea tuturor celor implicaţi în procesul muncii.
Evaluarea nivelului de securitate comportă următoarele etape:
 identificarea pericolelor;
 identificarea salariaţilor care sunt expuşi la aceste pericole;
 estimarea riscurilor, calitativă sau cantitativă;
 examinarea posibilităţilor de eliminare sau de diminuare a riscurilor la sursă.
5.2. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor presupune:
 stabilirea programului de evaluare a nivelului de securitate în muncă;
 luarea deciziilor privind modul de abordare;
 colectarea de informaţii referitoare la: mediul de muncă, echipamentele tehnice utilizate, sarcina
de muncă, experienţa anterioară;
 identificarea pericolelor;
 identificarea persoanelor expuse la riscuri;
 identificarea tipului de expunere la riscuri;
 evaluarea riscurilor;
 studierea diferitelor posibilităţi de eliminare sau diminuare a riscurilor;
 stabilirea priorităţilor de acţiune şi a măsurilor de protecţie;
 implementarea măsurilor de protecţie;
 înregistrarea evaluării;
 măsurarea eficienţei aplicării măsurilor de protecţie;
 reevaluarea (în cazul în care au apărut modificări);
 monitorizarea evaluării nivelului de securitate.
Modalităţile de abordare folosite în vederea evaluării nivelului de securitate comportă, de obicei,
următoarele operaţii:
 observarea condiţiilor de muncă existente la locul de muncă analizat (ex.: mijloace de acces,
situaţia pardoselilor, securitatea echipamentelor tehnice, existenţa pulberilor sau a fumului,
temperatură, iluminat, zgomot etc.);
 identificarea sarcinilor la locul de muncă;
 analiza modurilor de operare;
 analiza factorilor externi care ar putea influenţa locul de muncă (ex.: influenţa factorilor
meteorologici asupra personalului care lucrează în exterior);
 analiza factorilor psihologici, sociali şi fizici, care ar putea contribui la stresul la locul de muncă
şi interacţiunea între ei sau cu alţi factori relevanţi în organizarea muncii şi în mediul de muncă;
 analiza instalaţiilor privind menţinerea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă.
Constatările făcute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă,
cuprinse în reglementările legale. În baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de prevenire,
care au în vedere:
 evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele care nu sunt sau, eventual,
sunt mai puţin periculoase;
 combaterea riscurilor la sursă;
16
© SC FĂURAR SRL
 stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare faţă de măsurile de protecţie

individuală (ex.: reducerea expunerii la gaze prin ventilaţie locală, în loc de utilizarea măştii
individuale), luând în consideraţie evoluţia tehnicii şi a cunoştinţelor în domeniu.
Persoanele care efectuează evaluarea nivelului de securitate în muncă trebuie să posede cunoştinţe şi
informaţii despre:
 pericolele şi riscurile cunoscute ca existente şi modul de apariţie a acestora;
 materialul, echipamentul şi tehnologia utilizate în procesul de muncă;
 procedurile şi organizarea muncii, precum şi interacţiunea lor cu materialele şi echipamentele
utilizate;
 natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata de expunere la pericole;
 relaţia dintre expunerea la pericol şi efectele sale;
 reglementările legale privind riscurile existente.
Grupa de evaluare a nivelului de securitate poate fi formată numai din persoane foarte bine instruite în
problemele de evaluare, aparţinând unor instituţii specializate, sau poate fi o grupă mixtă de evaluatori, formată
din specialişti aparţinând unei instituţii specializate, specialişti pe probleme tehnice aparţinând de unitatea la
care se face evaluarea, precum şi reprezentanţi ai lucrătorilor.
Concepţia de evaluare care se va aplica va depinde de:
 tipul de proces (ex.: operaţiuni repetitive, procese evolutive sau variabile);
 sarcina de muncă (dependentă de complexitatea tehnologiei utilizate).
În practică este util ca evaluarea nivelului de securitate să fie gândită ca un proces realizat într-o serie de
etape în care fiecare secvenţă se concentrează pe un anumit tip de risc.
Prima etapă este reprezentată de evaluarea globală, care separă riscurile în:
 riscuri a căror prezenţă nu implică luarea unor măsuri de prevenire;
 riscuri ce pot fi eliminate prin adoptarea măsurilor de prevenire corespunzătoare;
 riscuri pentru care măsurile de prevenire sunt uşor identificabile şi aplicabile;
 riscuri mai puţin cunoscute, pentru care identificarea şi stabilirea măsurilor de prevenire
presupune o atenţie şi o activitate complexă din partea evaluatorilor.
A doua etapă este reprezentată de evaluarea riscurilor a căror acţiune are efecte majore asupra sănătăţii
şi securităţii salariaţilor.
În cadrul evaluării nivelului de securitate trebuie făcută o ierarhizare a riscurilor în funcţie de gravitatea
lor, materializată prin gravitatea consecinţelor asupra organismului uman în cazul producerii unui incident. Din
acest punct de vedere, riscurile se clasifică astfel:
 riscuri minore: produc incapacitate temporară de muncă mai puţin de 3 zile;
 riscuri semnificative: produc ITM mai mult de 3 zile;
 riscuri majore: produc invaliditate sau deces.
În acelaşi timp, evaluarea nivelului de securitate pentru stabilirea măsurilor de prevenire trebuie să ţină
cont şi de numărul de persoane expuse precum şi de timpul de expunere. S-a convenit, în mod arbitrar, să se
considere:
 expunere accidentală: mai puţin de 30 min/zi;
 expunere temporară: 30 min/zi ÷ 4 h/zi;
 expunere permanentă: mai mult de 4 h/zi.
Luând în considerare criteriile de ierarhizare prezentate mai sus, riscurile pot fi împărţite în două grupe
mari şi anume: riscuri acceptabile şi riscuri inacceptabile (figura 5.l).
17
© SC FĂURAR SRL
Figura 5.1. Evaluarea riscurilor
Grupa de încadrare a riscurilor va determina stabilirea priorităţilor de aplicare a măsurilor de prevenire

propuse.
În tabelul 5.1 este prezentată, cu titlu de exemplificare, procedura de evaluare a nivelului de securitate şi
sunt evidenţiate unele elemente referitoare la managementul riscurilor.
Tabelul 5.1
Nr. Persoane Expunere Gravitatea
Sursa de risc expuse
crt. accidentală temporară permanentă consecinţei
1 Echipamente tehnice 2 - x - medie
2 Explozii 3 x - - foarte mare
3 Electrosecuritate 2 x - - mare
4 Riscuri speciale 4 x - - mare
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 2 x - - mică
6 Protecţie colectivă şi individuală 2 - x - mică
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 2 - x - medie
8 Intervenţii în situaţii de avarie 5 x - - medie
5.3. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor implică completarea a 8 fişe de sinteză privind
riscul de producere a exploziilor, având structura precizată în tabelul 5.1:
 Fişa 1 - Echipamente tehnice;
 Fişa 2 - Explozii;
 Fişa 3 - Electrosecuritate;
 Fişa 4 - Riscuri speciale;
 Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate;
 Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală;
 Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice;
 Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie.
Fiecare fişă are un anumit număr de indicatori, sub formă de întrebări, care se referă la diferite aspecte ale
riscului analizat sau la modul în care sunt respectate diferite prevederi ale normelor de securitate şi sănătate în
muncă cu privire la acest risc.
Pentru fiecare indicator se va acorda un punctaj în funcţie de situaţia existentă pe teren:
 în cazul unei situaţii foarte bune: 4 sau 5 puncte;
 în cazul unei situaţii medii: 2 sau 3 puncte;
 în cazul unei situaţii necorespunzătoare: 1 sau 0 puncte.
Căsuţa care corespunde numărului de puncte acordate se marchează cu „x”.
Având în vedere că nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punctul de vedere al gravităţii sau
frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, care pot să apară în cazul nerespectării
prevederilor normativelor, au fost prevăzuţi coeficienţi de ponderare în funcţie de gravitatea consecinţelor, aşa
cum se precizează în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
18
© SC FĂURAR SRL
Nr.
Indicator Valoarea coeficientului de ponderare
crt.
1 Foarte important 2
2 Important 1,5
3 De importanţă medie 1
4 Mai puţin important 0,5
Dacă există indicatori care nu au relevanţă ţinând seama de condiţiile specifice locului de muncă, în
rubricile destinate numărului de puncte acordate se va scrie „nu e cazul” sau „NA”.
Pentru fiecare indicator, punctajul acordat se înmulţeşte cu coeficientul de ponderare, rezultând
punctajul real pentru indicatorul respectiv.
În final, pentru fiecare fişă se calculează:
 punctajul obţinut - PO;
 punctajul maxim posibil - PM;
 nivelul de securitate - Ns.
Punctajul obţinut se calculează conform formulei (5.1):
PO = Σ (punctaj acordat x coeficient de ponderare) (5.1)
Punctajul maxim posibil va fi calculat aşa cum este precizat în formula (5.2):
PM = Σ (5 x coeficient de ponderare) (5.2)

Nivelul de securitate se calculează cu formula:
Ns = (PO / PM) x 100 (5.3)
De menţionat că în formulele (5.1) şi (5.2) nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţă,

adică aceia din rubricile în care s-a scris „nu e cazul” sau „NA”. În funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de
securitate se poate încadra în una dintre următoarele şase clase:
 91 ÷ l00 %: excelent - E;
 81 ÷ 90 %: foarte bun - FB;
 71 ÷ 80 %: bun - B;
 61 ÷ 70 %: mediu - Me;
 51 ÷ 60 %: mic - Mi;
 sub 50 %: nesatisfăcător - N.
Valoarea nivelului mediu de securitate pe locul de muncă analizat se determină utilizând valorile
nivelului de securitate obţinute pentru fiecare fişă (formula 5.4):
n
N si
(5.4)
N sm  i 1
n
În tabelul 5.3 este prezentată procedura de evaluare a nivelului de securitate instalatie AFP-separator de
produse.
Tabelul 5.3
Nr. Persoane Expunere Gravitatea
Sursa de risc expuse accidentală temporară permanentă consecinţei
crt.
1 Echipamente tehnice 4 - x - medie
2 Explozii 4 x - - foarte mare
3 Electrosecuritate 2 x - - mare
4 Riscuri speciale 2 x - - mare
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 3 x - - mică
6 Protecţie colectivă şi individuală 10 - x - mică
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 8 - x - medie
8 Intervenţii în situaţii de avarie 8 x - - medie
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor pentru instalatia AFP-separator produse se

realizează prin completarea celor 8 fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor.
19
© SC FĂURAR SRL
Se face observaţia că măsurile de prevenire şi protecţie vor asigura nivelul cerut de securitate numai în
situaţia în care echipamentele, sistemele protectoare şi componentele funcţionează în limitele destinaţiei lor şi
numai dacă ele sunt instalate şi întreţinute în conformitate cu codurile de practici sau prescripţiile relevante.
Fişa 1 - Echipamente tehnice
Punctaj Coeficient Punctaj Punctaj

Nr.
Indicator N Me FB de obţinut maxim
crt.
0 1 2 3 4 5 ponderare PO PM
1 Suprafeţe înţepătoare şi/sau tăioase x 1 4 5
2 Recipiente sub presiune x 2 8 10
3 Căderi libere ale diferitelor obiecte x 1,5 6 7,5
4 Temperaturi ridicate/scăzute ale suprafeţelor x 1,5 3 7,5
5 Flame, arc electric x 2 10 10
6 Legături flexibile pentru transport gaze NA
În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:
Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 31

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM = 40
Nivelul de securitate calculat pentru locul de muncă conform formulei (5.3) va fi:
31
N s1   100  77,5%
40
Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa

„bun”.
Fişa 2 - Explozii

Nr.
crt.
Prevenirea/limitarea formării atmosferei
1 x 2 8 10
explozive
2 Aparatură electrică x 1,5 7,5 7,5
3 Scântei generate mecanic x 1,5 4,5 7,5
4 Flăcări şi gaze sau particule fierbinţi x 2 8 10
5 Suprafeţe fierbinţi x 2 6 10
Curenţi electrici vagabonzi, protecţie contra
6 coroziunii catodice x 2 8 10
7 Electricitate statică x 1 4 5
8 Descărcări meteo-electrice x 1,5 6 7,5
Unde electromagnetice de frecvenţă radio (RF),
9 cuprinse în intervalul 104 ÷ 1012 Hz NA
Unde electromagnetice de frecvenţe cuprinse în
10 intervalul 3 x 1011 ÷ 3 x 1015 Hz NA
11 Radiaţii ionizante NA
12 Ultrasunete NA
13 Comprimare adiabatică şi unde de şoc x 1 4 5
14 Reacţii exotermice x 1,5 6 7,5

20
© SC FĂURAR SRL
62
N s2   100  77,5%
80

„bun”.
Fişa 3 - Electrosecuritate

Nr.
crt.
Atingere directă a părţilor neizolate aflate sub
1 x 2 10 10
tensiune
Atingere indirectă a părţilor metalice puse
2 x 2 8 10
accidental sub tensiune (nelegate la pământ)

18
N s3   100  90%
20

„foarte bun”.
Fişa 4 - Riscuri speciale

Nr.
crt.
Fisurarea sau spargerea conductelor, racordurilor,
1 x 2 8 10
recipientelor, urmate de scurgeri de fluide
Utilizarea diferiţilor solvenţi organici şi
2 x 1,5 6 7,5
anorganici, precum şi a altor substanţe specifice

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM = 17,5
14
N s4   100  80%
17,5

„bun”.
Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate
Nr. Indicator Punctaj Punctaj Punctaj

crt. N Me FB obţinut maxim
21
© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3 4 5
Coeficient PO PM
de
Există atenţionări cu privire la delimitarea
1 x 1,5 7,5 7,5
zonelor Ex
Există aplicate marcaje corespunzătoare pe
2 x 1 4 5
echipamentele din ariile Ex şi sunt lizibile
Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 11,5

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM = 12,5
11,5
N s5   100  92%
12,5

„excelent”.
Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală

Nr.
crt.
Există în dotarea personalului echipament
1 x 2 10 10
individual de protecţie avizat
Există sistem de monitorizare şi alarmare în
2 cazul apariţiei unei atmosfere potenţial x 2 8 10
explozive
Există instrucţiuni de lucru la fiecare loc de
3 x 1 4 5
muncă

22
N s6   100  88,0%
25

„excelent”.
Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice

Nr.
crt.
Există documentaţie de punere în funcţiune a
1 x 1,5 6 7,5
echipamentelor tehnice din ariile Ex
Există instrucţiuni de inspecţie şi întreţinere a
2 x 1,5 4,5 7,5
echipamentelor tehnice din ariile Ex
Există personal autorizat pentru efectuarea
3 intervenţiilor asupra echipamentelor din ariile x 1 3 5
Ex
22
© SC FĂURAR SRL
Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 13,5

13,5
N s7   100  67,5%
20

„mediu”.
Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie

Nr.
crt.
1 Există un plan de măsuri în cazul unei avarii x 2 10 10
Oamenii au fost instruiţi cum să acţioneze în
2
caz de avarie a instalaţiilor din laborator
x 1,5 6 7,5
Personalul îşi cunoaşte temeinic atribuţiile în
3
caz de avarie a instalaţiilor din laborator
x 1 4 5

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM =22,5
20
N s8   100  88,8%
22,5

„foarte bun”.
Nivelul mediu de securitate
Fişa de Nivelul de securitate Clasa de încadrare

Sursa de risc
sinteză [%] (calificativ)
1 Echipamente tehnice 77,5 B
2 Explozii 77,5 B
3 Electrosecuritate 90 FB
4 Riscuri speciale 80 B
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 92 E
6 Protecţie colectivă şi individuală 88 FB
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 67,5 Me
8 Intervenţii în situaţii de avarie 88,8 FB
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia este prezentată în figura
5.2.
23
© SC FĂURAR SRL
100
90,0 92,0
88,0 88,8
] 90
%
[ 77,5 77,5
80,0
et 80
a
ti 67,5
70
r
u
ce 60
s
e 50
d
l
u
l 40
e
v
i
N 30
20
10
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Fisa de sinteza
Figura 5.2. Nivelul de securitate corespunzător factorilor de risc
Nivelul mediu de securitate calculat pentru locul de muncă conform formulei (5.4) va fi:
661,3
N sm   82,7%
8
Se poate concluziona că nivelul mediu de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în

clasa „foarte bun”.
CHESTIONAR nr. 1
Determinarea volumului unei atmosfere explozive şi a probabilităţii apariţiei acesteia
Prevenirea/limitarea formării atmosferei explozive
INDICATOR DA NU OBSERVAŢII
Vehicularea substanţelor inflamabile se face În timpul transvazărilor de substanţe dintr-un
x
în sistem închis? recipient în altul
Se face verificarea periodică a etanşeităţilor Verificarea la presiune, la punerea în funcţiune,
x
conductelor şi a îmbinărilor? şi inspecţia vizuală periodică
Sunt monitorizate scăpările de gaze? x Verificări periodice
Sunt luate măsuri eficiente de lichidarea a
x Ventilaţie naturală/forţată
scurgerilor accidentale?
Există dispozitive de siguranţă specifice
x Verificări periodice
(supape de sens, opritoare de flacări)?
CHESTIONAR nr. 2
Determinarea surselor de aprindere
Aparatură electrică
Aparatura electrică este certificată? x Certificate ATEX
Corespunde categoriei Ex pentru zona în care Toate echipamentele sunt din subgrupele IIB
x
este amplasată? sau IIC
Este montată corespunzător? x De personal autorizat
Este întreţinută corespunzător? x De personal autorizat
S-au efectuat inspecţiile prevăzute în SR EN Trebuie păstrate înregistrările la zi prevăzute în
x
60079-17:2014? normative
CHESTIONAR nr. 3
24
© SC FĂURAR SRL
Scântei generate mecanic

Există părţi în mişcare care ar putea genera
x NA
scântei de impact şi/sau fricţiune
Se folosesc scule antiscântei adecvate pentru
lucrări în atmosfere potenţial explozive, con-
x Se folosesc doar scule antiscântei
form cerinţei din Anexa A din SR EN 1127-
1:2011?
Uşile de acces sunt protejate cu materiale Se folosesc chedere de cauciuc care sunt înlo-
x
corespunzătoare cuite periodic sau platbandă de alamă
CHESTIONAR nr. 4
Flăcări şi gaze sau particule fierbinţi
Sunt afişate avertizări privind interzicerea
x Pe toate căile de acces
fumatului în ariile clasificate Ex?
Sunt afişate avertizări privind interzicerea
accesului personelor neautorizate în ariile x Pe toate căile de acces
clasificate Ex?
Sunt marcate zonele carosabile unde este
x Marcaje carosabile
interzisă parcarea autovehiculelor?
Există panouri de delimitare a ariilor Ex? x Panouri vizibile
CHESTIONAR nr. 5
Suprafeţe fierbinţi
Sunt luate măsuri pentru prevenirea
x Prin reglarea corespunzătoare a protecţiilor
supraîncălzirii echipamentelor electrice?
Sunt luate măsuri pentru prevenirea Prin dimensionarea corespunzătoare a cablu-
x
supraîncălzirii cablurilor electrice? rilor electrice
CHESTIONAR nr. 6
Electricitate statică
Sunt conectate la pământ toate elementele
x La priza generală de împământare
conductoare ale instalaţiilor?
Sunt prevăzute legături de echipotenţializare
x În conformitate ce prescripţiile tehnice
la îmbinările cu flanşe?
Există părţi nemetalice susceptibile de
x NA
producere a electricităţii statice?
Pardoselile sunt antistatice? x Conform normelor în vigoare
CHESTIONAR nr. 7
Descărcări meteo-electrice
Există instalaţie de protecţie la descărcări Dimensionată corespunzător pentru acoperirea
x
atmosferice? întregii zone Ex
În urma evaluării nivelului de securitate trebuie să se treacă urgent la elaborarea şi implementarea unui
program de acţiune privind prevenirea şi combaterea riscurilor (tabelul 5.4).
Tabelul 5.4
Fişa Acţiuni preventive
de Sursa de risc Prioritate
Măsuri propuse
sinteză A B C D
1 Echipamente tehnice Efectuarea de inspecţii şi revizii la termenele stabilite x
25
© SC FĂURAR SRL
2 Explozii Eliminarea posibilităţii de generare a scânteilor mecanice x

3 Electrosecuritate Verificarea permanentă a legăturilor la centura de pământ x
4 Riscuri speciale Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă x
5 Circulaţie şi marcaje de securitate Delimitarea şi marcarea fiecărei arii periculoase Ex x
6 Protecţie colectivă şi individuală Purtarea permanentă a EIP x
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente Atestarea personalului care efectuează lucrări în arii Ex x
8 Intervenţii în situaţii de avarie Instruire corespunzătoare a personalului x
Se va insista în mod deosebit pe suprimarea sau diminuarea riscurilor din categoriile C şi D. Pentru
aceste acţiuni se poate utiliza o fişă care conţine următoarele elemente:
 natura riscului;
 constatări efectuate;
 rezultatele măsurătorilor;
 măsuri de prevenire imediate;
 măsuri de prevenire pe termen scurt;
 măsuri de prevenire pe termen lung.
26
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 6 RECOMANDĂRI PENTRU INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA

ECHIPAMENTELOR
Procedura pentru inspecţia şi întreţinerea echipamentelor montate în arii periculoase Ex este realizată în
conformitate cu standardele de referinţă: SR EN ISO 9001:2008, SR EN 13980:2008 şi SR EN 60079-17:2014.
Această procedură stabileşte specificaţiile tehnice de întreţinere a echipamentelor pentru asigurarea menţinerii
conformităţii cu cerinţele normelor şi standardelor în vigoare.
27
© SC FĂURAR SRL
6.1. Inspecţia echipamentelor

Inspecţia reprezintă examinarea minuţioasă a unui echipament, examinare efectuată fie fără demontare
fie cu demontare parţială şi completată cu măsurători, pentru a se ajunge la o concluzie sigură privind starea
obiectului în cauză.
În funcţie de gradul de aprofundare se pot stabili următoarele categorii de inspecţie:
 inspecţie vizuală – se identifică (fără utilizare de echipament auxiliar sau scule) acele defecte
care pot fi depistate vizual (de exemplu şuruburi lipsă);
 inspecţie riguroasă – include aspectele referitoare la inspecţia vizuală şi, în plus, identifică şi
acele defecte care pot fi evidenţiate numai prin folosirea de echipamente de acces (de exemplu
scări) şi scule;
 inspecţia detaliată – include aspectele referitoare la inspecţia riguroasă şi, în plus, identifică
defectele care necesită deschiderea carcasei echipamentului folosind scule şi echipamente de
încercare. Acest tip de inspecţie necesită, în general, ca aparatura să fie scoasă de sub tensiune.
În urma inspecţiilor în teren, responsabilul cu protecţia la explozie trebuie să completeze şi/sau să
actualizeze documentele necesare, ţinând cont de următoarele cerinţe minimale:
 clasificarea ariilor periculoase Ex;
 specificarea grupei de aparatură şi a clasei de temperatură a echipamentelor;
 întreţinerea bazei de date care conţine lista şi localizarea aparaturii, stocurile pieselor de
rezervă, informaţii tehnice relevante pentru a face posibil ca echipamentele protejate la explozie
să fie întreţinute în conformitate cu tipurile lor de protecţie (conform SR EN 60079-0:2010);
 actualizarea desenelor referitoare la traseul cablurilor electrice montate subteran.
Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor trebuie să se efectueze numai de către personal experimentat, a cărui
formare a cuprins cursuri de instruire privind tipurile de protecţie şi metodele practice de instalare a
echipamentelor tehnologice, reguli şi reglementări relevante, precum şi principii generale de clasificare a ariilor
periculoase Ex. Pentru această categorie de personal instruirea trebuie reîmprospătată periodic.
În funcţie de periodicitatea inspecţiei se pot defini următoarele categorii:
 inspecţie iniţială – este prevăzută înainte de punerea în funcţiune, pentru toate aparatele şi
sistemele electrice şi este, obligatoriu, o inspecţie detaliată;
 inspecţie periodică – este efectuată în mod sistematic, după o planificare prealabilă, fiind de tip
vizual sau riguros;
 inspecţie prin sondaj – se aplică numai anumitor părţi din aparatură şi poate fi de tip vizual,
riguros sau detaliat;
 inspecţie specială – se aplică aparaturii electrice mobile (ţinută în mână, portabilă), expusă în
mod deosebit la deteriorare sau utilizare greşită.
6.2. Întreţinerea echipamentelor

Întreţinerea reprezintă o combinaţie a tuturor acţiunilor întreprinse în scopul de a menţine sau a restabili
un echipament în condiţiile în care acesta este apt pentru a întruni cerinţele specificaţiilor relevante, precum şi a
îndeplini funcţiunile prevăzute.
În vederea prevenirii exploziilor şi asigurării protecţiei antiexplozive trebuie să se ia măsuri tehnice
şi/sau organizatorice adecvate naturii activităţii desfăşurate, în conformitate cu următoarele principii de bază:
 prevenirea formării de atmosfere explozive;
 evitarea aprinderii atmosferelor explozive;
 reducerea efectelor unei explozii astfel încât lucrătorii să nu fie expuşi riscurilor.
Este obligatoriu să se ia toate măsurile necesare astfel încât în locurile în care atmosferele explozive pot
pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor să se asigure condiţii de mediu corespunzătoare prevenirii
apariţiei unor efecte nocive asupra acestora. Pe durata prezenţei lucrătorilor se va asigura o supraveghere
adecvată, inclusiv prin folosirea dispozitivelor de monitorizare şi măsurare de ultimă generaţie.
Lucrătorii vor purta numai haine de lucru şi/sau echipamente individuale de protecţie adecvate lucrărilor
efectuate.
Locurile în care pot apărea atmosfere potenţial explozive trebuie identificate şi marcate în mod
corespunzător. Acestea vor fi clasificate în zone pe baza frecvenţei şi duratei de apariţie a unei atmosfere
explozive şi a evaluării efectelor anticipate. Amploarea măsurilor de protecţie care trebuie luate este determinată
de această clasificare.
Lucrările de întreţinere, în arii periculoase, la instalaţiile cu securitate intrinsecă, pot fi efectuate pe
aparatură sub tensiune. Orice lucrare trebuie să fie limitată la următoarele operaţii:
 deconectarea, demontarea şi înlocuirea părţilor aparaturii electrice şi cablajelor;
28
© SC FĂURAR SRL
 reglarea unor comenzi în scopul etalonării aparaturii sau sistemului electric;

 demontarea şi înlocuirea unor componente sau ansambluri cu fişe de cuplare;
 folosirea instrumentelor de încercare specificate în documentaţia semnificativă. Dacă nu sunt
specificate în documentaţie, pot fi folosite numai acele instrumente care nu afectează securitatea
intrinsecă a circuitelor încercate;
 efectuarea unor operaţii de întreţinere permise explicit prin documente relevante.
Lucrările de întreţinere la alte instalaţii decât circuitele cu securitate intrinsecă pot fi efectuate, cu
precauţiile necesare în cazul ariilor fără pericol, ţinând cont de următoarele condiţii:
 dacă aparatura electrică se află localizată în arii periculoase Ex nu trebuie deschisă (exceptând
situaţiile descrise la punctele „b” sau „c”) fără separarea tuturor intrărilor şi, dacă este necesar, a
conexiunilor de ieşire, inclusiv conductorul neutru. În acest context separarea înseamnă
scoaterea siguranţelor fuzibile şi a punţilor sau deschiderea şi zăvorârea unui separator sau
comutator. Carcasa nu trebuie să fie deschisă până nu trece un timp suficient, care să permită ca
orice temperatură de suprafaţă sau energie electrică înmagazinată să scadă până la un nivel la
care este imposibilă aprinderea;
 lucrarea pentru care este necesară expunerea unor părţi sub tensiune poate fi efectuată numai
dacă poate fi garantată absenţa atmosferei inflamabile, de către persoana responsabilă pentru
aria respectivă, şi a fost emisă o autorizaţie scrisă;
 în cazurile în care regulile relevante şi reglementările permit aceasta, o excepţie de la cerinţele
„a” şi „b” este posibilă numai în arii din zona 2. Lucrarea poate fi efectuată numai dacă o
examinare de securitate demonstrează că sunt satisfăcute următoarele condiţii:
o lucrarea realizată asupra aparaturii sub tensiune nu poate provoca scântei capabile de
aprindere;
o circuitele sunt astfel proiectate încât să excludă producerea scânteilor periculoase;
o aparatura şi toate circuitele asociate, amplasate în arii periculoase, nu cuprind nici o
suprafaţă fierbinte, capabilă să provoace aprinderea.
Rezultatele examinării de securitate trebuie înregistrate în documente care precizează:
 forma pe care o poate lua lucrarea propusă pentru aparatura aflată sub tensiune;
 rezultatele oricărei încercări efectuate pe durata examinării;
 toate condiţiile referitoare la întreţinerea aparaturii aflată sub tensiune, pe care examinarea le-a
arătat ca fiind necesare.
Examinatorii echipamentelor trebuie:
 să fie familiarizaţi cu cerinţele tuturor standardelor aplicabile, recomandările tuturor codurilor
practice aferente şi orice interpretări în vigoare;
 să aibă acces la toate informaţiile necesare pentru efectuarea examinării;
 să folosească aparate şi proceduri pentru încercare similare cu acelea folosite de organismele
autorizate, atunci când este necesar.
Se va acorda o atenţie deosebită măsurilor împotriva propagării eventualelor explozii.
Echipamentele tehnologice vor fi montate, instalate sau asamblate astfel încât să nu existe posibilitatea
apariţiei unei explozii.
Este necesară indicarea traseelor adecvate de evacuare şi trebuie asigurate şi întreţinute instalaţiile de
evacuare şi salvare astfel încât lucrătorii să poată părăsi, prompt şi în maximă siguranţă, locurile periclitate.
Lucrările de reparaţii şi întreţinere la echipamentele tehnologice se vor realiza numai cu piese de schimb
conforme cu documentaţia pentru asigurarea securităţii.
În cazul înlocuirii lămpilor din corpurile de iluminat trebuie folosite unele de tipul şi cu caracteristicile
corespunzătoare echipamentului respectiv. Se va ţine cont de faptul că gravarea, vopsirea sau ecranarea părţilor
de transmitere a luminii, precum şi poziţionarea incorectă a corpurilor de iluminat, sunt factori care pot genera
temperaturi excesive.
Toate părţile instalaţiilor tehnologice trebuie păstrate curate şi fără acumulări de praf şi/sau substanţe
dăunătoare, de natură să provoace creşteri excesive de temperatură.
Cablurile electrice flexibile şi terminalele lor vor fi controlate la intervale regulate de timp, pentru a se
preveni accidentele care pot apărea datorită deteriorărilor mecanice.
Dacă sunt prevăzute şuruburi şi alte elemente de fixare speciale, acestea trebuie să fie disponibile şi este
obligatoriu să fie folosite. Dacă aparatura este expusă la vibraţii, trebuie verificate cu atenţie şuruburile de
asamblare şi intrările de cablu astfel încât acestea să se menţină bine strânse.
În situaţia în care se dovedeşte necesară retragerea din serviciu a unui aparat, aceasta se va face numai
după ce conductoarele de legătură la aparatul respectiv vor fi izolate şi protejate la capete prin montarea într-o
carcasă corespunzătoare.
29
© SC FĂURAR SRL
În cazul oricărei intervenţii vor fi folosite numai unelte şi scule adecvate, recomandate pentru operaţia
respectivă.
Aparatura electrică mobilă trebuie să fie folosită numai în arii corespunzătoare tipului său de protecţie,
grupei de explozie şi clasei de temperatură. Este interzisă folosirea în arii periculoase Ex a aparaturii mobile
industriale obişnuite, a echipamentelor de sudură etc. Aceste echipamente pot fi utilizate numai în cadrul unei
proceduri controlate, în situaţia în care locaţia specifică a fost analizată şi nu este prezentă o atmosferă potenţial
explozivă.
Se va urmări ca echipamentele să lucreze în condiţii corespunzătoare de mediu ambiant, ştiut fiind
faptul că aparatura electrică este influenţată defavorabil de unii factori de mediu (temperatură, coroziune,
pătrunderea apei, radiaţii UV, acumulare de praf, efecte mecanice etc.).
Trebuie acordată atenţie menţinerii protecţiei aparaturii la intemperii. Garniturile de etanşare deteriorate
trebuie înlocuite. La montarea prin înfiletare a aparatelor de măsură şi control se va asigura etanşarea prin
utilizarea unei benzi de teflon înfăşurate pe partea filetată.
Coroziunea metalelor şi/sau influenţa produselor chimice (în special a solvenţilor) asupra materialelor
plastice sau a componentelor realizate din elastomeri, pot afecta tipul şi gradul de protecţie al aparaturii.
În cazul în care capsularea (sau componenta) este corodată în mod grav, partea afectată trebuie
înlocuită. Capsulările din materiale plastice pot avea fisuri pe suprafeţele expuse, care pot afecta integritatea lor.
Capsulările metalice ale aparaturii trebuie, dacă este necesar, să fie tratate printr-o acoperire corespunzătoare de
protecţie, ca o măsură de precauţie împotriva coroziunii, frecvenţa şi natura unui astfel de tratament fiind
determinate de condiţiile ambiante.
Trebuie să se verifice dacă echipamentul electric a fost proiectat pentru a suporta temperaturile
ambiante cele mai ridicate şi cele mai scăzute ce pot fi întâlnite în serviciu.
Dacă marcarea aparaturii protejate la explozie nu indică domeniul temperaturii de lucru, aceasta
trebuie folosită numai în domeniul de temperaturi -20 °C ÷ +40 °C, iar dacă este indicat un domeniu de
temperatură, echipamentul trebuie folosit numai în acest domeniu.
Dispozitivele anticondensare (dispozitivele de răsuflare, drenare sau încălzire) trebuie verificate pentru
a se asigura că funcţionează corect.
În vederea menţinerii în bună stare de funcţionare a mijloacelor de legare la pământ şi de egalizare a
potenţialelor, în ariile periculoase Ex se vor face verificări periodice şi se vor lua măsuri imediate de remediere a
eventualelor defecţiuni. Măsurătorile trebuie efectuate utilizând aparate de încercare proiectate special pentru
folosirea în circuite cu securitate intrinsecă. Un eşantion reprezentativ de conexiuni, selectat de persoana
responsabilă cu efectuarea lucrării respective, trebuie măsurat periodic, pentru a se confirma integritatea
continuităţii conexiunilor. În scopul efectuării acestor încercări, conexiunea normală de legare la pământ trebuie
deconectată, dar numai dacă instalaţia nu prezintă nici un pericol sau dacă alimentarea cu energie electrică a
sistemului este complet întreruptă.
Este obligatoriu să se evite generarea electricităţii statice în timpul curăţării aparaturii electrice
neconductive. Trebuie să se evite contradicţiile cu măsurile folosite de producător în scopul reducerii efectelor
apariţiei electricităţii statice.
Dacă aparatura necesită demontarea în timpul unei inspecţii, la reasamblare trebuie luate toate precauţiile
astfel încât să nu fie afectată integritatea tipului de protecţie antiexplozivă.
Trebuie aplicate condiţii speciale pentru folosirea sigură de orice tip de aparatură protejată la explozie, care
a fost certificată, la care numărul certificatului are un sufix de marcare cu X. Pentru stabilirea condiţiilor de
folosire trebuie studiate cu atenţie documentele de certificare.
6.3. Note de ghidare generală privind programele de întreţinere

Măsurile de securitate constau în utilizarea de mijloace tehnice specifice – denumite mijloace de
protecţie (protectori, dispozitive de protecţie) – în scopul protejării persoanelor împotriva pericolelor care pot fi
rezonabil înlăturate sau suficient limitate prin prevenire intrinsecă.
Măsurile de securitate se asociază, de obicei, cerinţelor pentru construcţia şi utilizarea echipamentelor.
Strategia pentru alegerea măsurilor de securitate trebuie să cuprindă cumulul măsurilor încorporate în faza de
proiectare, cu acelea care trebuie implementate de către utilizator în faza de exploatare.
Conform prevederilor standardului de referinţă SR EN 60079-17:2014, înainte de punerea în funcţiune,
pentru prima dată sau după o revizie generală, se vor examina amănunţit, detaliat, toate echipamentele
amplasate în instalaţiile tehnologice. Cu această ocazie se vor avea în vedere următoarele obiective:
 aparatura montată în teren să fie corespunzătoare zonei de clasificare;
 grupa de încadrare a aparaturii să fie cea corectă;
 temperatura maximă de suprafaţă a aparaturii să se încadreze în limitele admise;
 se vor verifica dispozitivele de intrare pentru cabluri şi integritatea cablurilor;
30
© SC FĂURAR SRL
 componentele mecanice ale echipamentelor vor fi verificate să nu prezinte fisuri, deformări etc.;
 vor fi identificate circuitele aferente aparaturii, în scopul asigurării separării corecte a
echipamentelor la efectuarea unor lucrări de reparaţii sau întreţinere.
Scopul identificării circuitelor este să se asigure că aparatura poate fi separată corect, oricând se efectuează
lucrarea. Identificarea poate fi obţinută prin mijloace diverse:
 citirea datelor de pe eticheta permanentă, care specifică sursa de alimentare;
 citirea numărului ataşat aparaturii sau cablului de legătură. Sursa de alimentare poate fi
determinată după un desen sau o schemă, prin referirea la numărul ataşat aparaturii sau cablului;
 consultarea unui desen de pe care sursa de alimentare poate fi identificată, fie direct, fie
indirect, printr-o schemă.
Este necesar, din motive de securitate, să se confirme pentru toată aparatura, la inspecţia iniţială, că
informaţia este corectă. Disponibilitatea informaţiei necesare trebuie să fie verificată pentru toată aparatura, la
inspecţia periodică. Cerinţa unei inspecţii detaliate poate fi prevăzută în cazul în care circuitul este separat
pentru efectuarea altor verificări detaliate.
Verificarea strângerii dispozitivelor pentru intrări de cablu, la o inspecţie riguroasă, poate fi efectuată cu
mâna, fără să fie necesară desfacerea benzii de etanşare la intemperii sau a şuruburilor. Inspecţiile detaliate pot
necesita demontarea dispozitivelor pentru intrări de cablu.
Etanşarea coloanelor, tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor trebuie să fie satisfăcătoare.
Asigurarea protecţiei la suprasarcină impune următoarele verificări:
 dispozitivul de protecţie este fixat la curentul nominal IN (verificarea se va face în cadrul
inspecţiilor iniţială şi detaliată);
 caracteristicile dispozitivului de protecţie sunt proiectate pentru a acţiona, în două ore sau mai
puţin, la 1,2 x IN şi să nu acţioneze înaintea epuizării intervalului de două ore la 1,05 x IN (fixat
la inspecţia iniţială).
Personalul avizat care se ocupă de inspecţia echipamentelor folosite în arii periculoase Ex este obligat să
respecte recomandările din SR EN 60079-17:2014 privind modurile de protecţie întâlnite în instalaţii.
6.4. Program de inspecţie periodică

Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care sunt
excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. În realitate, datorită caracteristicilor oricărui
sistem de muncă, nu se pot atinge stări cu caracter de absolut, obiectivul ţintă fiind obţinerea celui mai înalt
nivel de securitate posibil, ţinând cont de stadiul de dezvoltare a tehnicii.
Pentru evaluarea securităţii muncii este necesară parcurgerea următoarelor etape:
 identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
 stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor;
 stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra executantului;
 atribuirea nivelurilor de risc în funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
În vederea obţinerii unui nivel de securitate maxim posibil se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de
inspecţie periodică. Inspecţia se va desfăşura conform planificării şi va cuprinde aspectele prezentate în tabelele
următoare.
6.4.1. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„d”, Ex„e” şi Ex„n”

În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„d” (capsulare antideflagrantă) se impune condiţia ca la
reasamblarea carcaselor antideflagrante toate îmbinările să fie curăţate cu minuţiozitate şi unse uşor cu o
vaselină adecvată pentru prevenirea coroziunii şi pentru întărirea protecţiei la intemperii. Găurile oarbe pentru
şuruburi trebuie curăţate de vaselină.
Curăţarea flanşelor se va face cu răzătoare nemetalice şi lichide necorozive de curăţare.
Dacă nu se constată uzură, deformare, coroziune sau altă deteriorare, se consideră că nu este necesară
verificarea jocurilor diametrale ale pragurilor, arborilor, tijelor şi îmbinărilor filetate. În caz contrar trebuie să se
facă referire la documentele producătorului. Îmbinările care, în mod normal, nu permit demontarea, nu trebuie
supuse la verificările de inspecţie precizate în tabelul 6.1, la punctele 10 şi 11.
Şuruburile, prezoanele şi părţile similare de care depinde tipul de protecţie, trebuie înlocuite numai
cu părţi similare, în conformitate cu proiectul producătorului.
În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„e” (securitate mărită) este necesar ca bobinajele
motoarelor realizate în construcţie Exe să fie protejate cu dispozitive adecvate, pentru a se asigura faptul că
temperatura limită nu va putea să fie depăşită în timpul exploatării curente (incluzând aici şi blocarea).
31
© SC FĂURAR SRL
Este necesar să se verifice dacă dispozitivul de protecţie a fost ales astfel încât timpul de declanşare
scurs de la starea rece, luat din caracteristica de întârziere a dispozitivului protector, pentru raportul curentului
IA/IN al motorului care trebuie protejat, să nu fie mai mare decât durata t E înscrisă pe plăcuţa de marcare a
motorului.
În funcţie de experienţă, în timpul inspecţiei iniţiale şi/sau a celei periodice poate să fie, sau poate să nu fie,
necesară măsurarea timpilor de declanşare prin injecţie de curent. În funcţionare reală, timpul de declanşare
trebuie să fie acelaşi cu timpul marcat pe caracteristica de întârziere, cu o toleranţă de +20 %.
Aparatura corespunzătoare prescripţiilor standardului SR EN 60079-14:2014, articolul 21 d, trebuie
inspectată în conformitate cu programul de inspecţie pentru echipamente realizate în construcţie Ex„n”.
Cu excepţia corpurilor de iluminat, carcasele cu răsuflare restricţionată trebuie să fie supuse, periodic,
măsurărilor de încercare la presiune, cu o perioadă de 6 luni sau mai mult, conform experienţei acumulate.
Programul de inspecţie este prezentat detaliat pe trei categorii: aparatură (tabelul 5.1), instalaţii (tabelul
6.2) şi mediu ambiant (tabelul 6.3). În tabele sunt utilizate următoarele prescurtări: D - inspecţie detaliată, R -
inspecţie riguroasă, V - inspecţie vizuală.
Tabelul 6.1. Aparatură
Protecţie Protecţie Protecţie
Nr.
Se verifică dacă Ex „d” Ex „e” Ex „n”
crt.
D R V D R V D R V
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase * * * * * * * * *
2 Grupa de încadrare este corectă * * * * * *
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă * * * * * *
4 Identificarea circuitelor este corectă * * *
5 Identificarea circuitelor este disponibilă * * * * * * * * *
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau materialele de
6 * * * * * * * * *
etanşare a geamurilor pe metal sunt corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate * * *
8 Nu există modificări vizibile neautorizate * * * * * *
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi elementele de
9 * * * * * * * * *
obturare sunt tipologic corecte, complete şi strânse
Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor sunt curate şi nedegradate, iar
10 *
garniturile (dacă există) sunt satisfăcătoare
Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează
11 * *
în limitele admise
12 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte * * *
13 Conexiunile electrice sunt strânse * *
14 Starea garniturilor carcasei este corespunzătoare * *
Dispozitivele de rupere capsulate şi cele etanşate ermetic nu sunt
15 *
deteriorate
16 Carcasa cu răsuflare restricţionată este satisfăcătoare *
Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase
17 * * *
şi/sau apărători
Tabelul 6.2. Instalaţii

Nr. Protecţie Protecţie Protecţie
crt. Se verifică dacă Ex „d” Ex „e” Ex „n”
1 D R V D R V D R V
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător * * *
2 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric * * * * * * * * *
3 Etanşarea tuburilor, ţevilor şi conductelor este satisfăcătoare * * * * * * * * *
4 Cutiile terminale de cablu sunt umplute în mod corect *
Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat
5 * * *
este menţinută
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate conexiunile
suplimentare care asigură legăturile echipotenţiale pentru legare la
6 * * * * * * * * *
pământ, sunt satisfăcătoare (ex: conexiunile sunt strânse şi
conductoarele au secţiune suficientă)
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de
7 * * *
dispersie a prizei de pamânt (în sisteme IT) este satisfăcătoare
8 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare * * *
Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în
9 * * *
limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu
10 * * *
este posibilă rearmarea automată în zona 1)
11 Condiţiile speciale de folosire (aplicabile) sunt respectate * * *
32
© SC FĂURAR SRL
Pentru poziţiile 7 şi 8 trebuie să se ţină seama de posibilitatea existenţei unei atmosfere explozive în
vecinătatea aparaturii când se folosesc echipamente electrice de încercare.
Tabelul 6.3. Mediu ambiant

Protecţie Protecţie Protecţie
Nr.
Se verifică dacă Ex „d” Ex „e” Ex „n”
crt.
D R V D R V R D V
Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi
1 * * * * * * * * *
alţi factori dăunători
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie * * * * * * * * *
3 Izolaţia electrică este curată şi uscată * *
Verificările asupra aparaturii care foloseşte ambele tipuri de protecţie „e” şi „d” trebuie să fie o
combinaţie a celor două.
6.4.2. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„i”

În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„i” (securitate intrinsecă) documentaţia tehnică trebuie să
cuprindă un minim de detalii referitoare la:
 documente privind securitatea circuitelor (după caz);
 producătorul echipamentului, tipul aparaturii, numărul certificatului, categoria, grupa aparaturii
şi clasa de temperatură;
 parametrii electrici ai cablurilor (capacitate, inductanţă, lungime, tip, traseu etc.);
 cerinţe speciale ale aparaturii certificate şi metode detaliate prin care aceste cerinţe sunt
îndeplinite de instalaţia respectivă;
 localizarea fizică a fiecărei părţi din instalaţie.
Etichetele trebuie inspectate pentru a se asigura dacă sunt lizibile şi conforme cu cerinţele înscrise în
documentaţia aferentă şi dacă aparatura montată în teren este cea specificată.
Cerinţa de a verifica absenţa unor modificări neautorizate poate prezenta anumite probleme, ca de
exemplu, dificultatea de a detecta modificările aduse unui circuit imprimat. Poate fi util faptul că lipiturile
necesare la majoritatea reparaţiilor/modificărilor nu sunt de acelaşi tip sau calitate cu cele originale. În acest caz
pot fi folositoare fotografiile circuitelor imprimate, împreună cu lista componentelor esenţiale, de care depinde
securitatea circuitului.
Instalaţiile prevăzute cu bariere de securitate cu diode trebuie inspectate pentru a se asigura că au fost
folosite tipurile corecte de bariere şi că toate aceste dispozitive sunt fixate în mod ferm pe bara de legare la
pământ a barierei, într-un mod în care realizează o bună continuitate a legării la pământ. Instalaţiile trebuie
inspectate pentru a verifica dacă releele care acţionează ca bariere de securitate între circuite şi alte dispozitive
cu părţi în mişcare n-au fost deteriorate prin operaţii repetate sau vibraţii, într-un mod în care să se reducă
separaţia realizată.
Instalaţiile trebuie inspectate pentru a verifica dacă toate cablurile electrice folosite sunt în conformitate cu
documentaţia. Trebuie acordată o atenţie deosebită posibilităţii existenţei unor circuite neautorizate în cablurile
multiconductoare conţinând mai multe sisteme de securitate intrinsecă, precum şi protecţiei realizate în cazul în
care sunt pozate cabluri conţinând sisteme de securitate intrinsecă, împreună cu alte cabluri, în acelaşi tub, canal
sau şanţ de cabluri.
Instalaţiile trebuie inspectate pentru a se asigura că ecranele de cablu sunt legate la pământ, în conformitate
cu documentaţia aferentă. Trebuie acordată atenţie deosebită instalaţiilor care folosesc cabluri multiconductoare
sau conţin mai multe sisteme de securitate intrinsecă.
Continuitatea conexiunilor de legare la pământ între circuitele cu securitate intrinsecă şi punctele de
legare la pământ, trebuie măsurată la inspecţia iniţială. Măsurările trebuie efectuate folosind un aparat de
încercare proiectat special pentru folosire în circuite cu securitate intrinsecă. Un eşantion reprezentativ de
conexiuni, selectat de persoana responsabilă, trebuie măsurat periodic, pentru a se confirma integritatea
continuităţii conexiunilor.
Nu există nici o altă cerinţă pentru măsurarea impedanţei buclei de legare la pământ a aparaturii
principale de forţă, asociată cu circuite cu securitate intrinsecă, în afară de aceea impusă pentru control normal
la folosirea aparatelor în încăperi, pentru protecţia împotriva şocurilor electrice. Deoarece în unele echipamente
legătura la pământ pentru securitate intrinsecă este conectată în interior la rama echipamentelor, orice
măsurătoare de impedanţă (de exemplu între pinii de legare la pământ ai fişelor şi rama echipamentelor, sau
33
© SC FĂURAR SRL
între rama echipamentelor şi panoul de control) trebuie să se efectueze folosind un aparat de încercare proiectat
special pentru folosire în circuite cu securitate intrinsecă.
Continuitatea conexiunilor de legare la pământ, necesare pentru menţinerea integrităţii sistemelor cu
securitate intrinsecă (de exemplu legarea la pământ a ecranelor transformatoarelor, sau legarea la pământ a
ramei releelor barierelor de securitate), trebuie de asemenea, măsurată.
Încercarea izolaţiei circuitelor cu securitate intrinsecă este necesară pentru a se confirma că acestea sunt
legate la pământ sau sunt izolate complet faţă de pământ, indiferent care dintre aceste condiţii este prevăzută în
proiectul original.
Încercarea izolaţiei sistemelor sau a circuitelor cu securitate intrinsecă trebuie să se efectueze folosind
un dispozitiv de încercare aprobat special pentru conectare la asemenea circuite. În scopul efectuării acestor
încercări, conexiunile normale de legare la pământ trebuie deconectate. Operaţia se poate face numai dacă
instalaţia nu prezintă pericol sau dacă alimentarea cu energie electrică este întreruptă. Aceste condiţii, în cazul
sistemelor integrate moderne, pot fi îndeplinite numai la defecte majore. Încercarea este cerută numai prin
sondaj.
Cutiile de joncţiune şi cutiile care conţin bariere de securitate trebuie inspectate pentru a se asigura că nu
conţin cablaje nespecificate în documentaţia aferentă.
Programul de inspecţie este prezentat detaliat pe trei categorii: aparatură (tabelul 6.4), instalaţii (tabelul
6.5) şi mediu ambiant (tabelul 5.6). În tabele sunt utilizate următoarele prescurtări: D - inspecţie detaliată, R -
inspecţie riguroasă, V - inspecţie vizuală.
Tabelul 5.4. Aparatură

Nr. Grad de inspecţie
Se verifică dacă
crt. D R V
Documentaţia tehnică a circuitelor şi/sau aparaturii este corespunzătoare cu
1 * * *
clasificarea ariei periculoase
Aparatura instalată este cea specificată în documentaţia tehnică (numai pentru
2 * *
aparatura fixă)
3 Categoria circuitului şi/sau aparaturii şi grupa de explozie sunt corecte * *
4 Clasa de temperatură de suprafaţă a aparaturii este corectă * *
5 Instalaţia este etichetată în mod clar * *
6 Nu există modificări neautorizate *
7 Nu există modificări vizibile neautorizate *
Barierele de securitate, releele şi alte dispozitive de limitare a energiei sunt de tipul
8 aprobat şi sunt instalate în conformitate cu prescripţiile de certificare şi legare la * *
pământ, dacă specificaţiile cer acest lucru
9 Conexiunile electrice sunt bine strânse *
10 Plăcile de circuite imprimate sunt curate şi nedeteriorate *
Tabelul 5.5. Instalaţii

Se verifică dacă
crt. D R V
1 Cablurile electrice sunt instalate în conformitate cu documentaţia tehnică *
2 Ecranele cablurilor sunt legate la pământ în conformitate cu documentaţia *
3 Nu există deteriorări evidente ale cablurilor electrice * * *
4 Etanşarea coloanelor, tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este corespunzătoare * * *
5 Toate conexiunile punct cu punct sunt corecte *
Continuitatea legării la pământ este satisfăcătoare (ex: conexiunile sunt bine strânse şi
6 *
conductoarele au secţiune suficientă)
7 Conexiunile de legare la pământ menţin integritatea tipului de protecţie * * *
Circuitele cu securitate intrinsecă sunt izolate faţă de pământ sau sunt legate la
8 *
pământ numai într-un punct (conform cu documentaţia tehnică)
Este menţinută separaţia între circuitele cu securitate intrinsecă şi cele fără securitate
9 intrinsecă, circuite care sunt amplasate în cutii comune de distribuţie sau în casete de *
relee
Dacă este aplicabilă, protecţia la scurtcircuit a sursei de alimentare este în
10 *
conformitate cu documentaţia
11 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate *
Tabelul 5.6. Mediu ambiant

34
© SC FĂURAR SRL

Se verifică dacă
crt. D R V
Aparatura este protejată în mod adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori
1 * * *
dăunători
2 Nu există acumulări anormale de praf sau murdărie * * *
6.5. Periodicitatea de inspecţie

Pentru a se stabili dacă modul de protecţie ales şi lucrările de montaj sunt corespunzătoare, înaintea punerii
în funcţiune a unei instalaţii sau a unei părţi din aceasta, se va realiza o inspecţie iniţială care este obligatoriu, o
inspecţie detaliată.
Inspecţia periodică detaliată se va efectua o dată la maxim 3 ani, sau în funcţie de specificaţia
producătorului echipamentului. În cazul aparaturii supravegheate permanent de către personal experimentat,
intervalul dintre inspecţii poate fi mărit, sau inspecţiile pot fi chiar eliminate, dar numai dacă această situaţie
este admisă explicit prin regulile şi reglementările corespunzătoare. Aparatura electrică mobilă trebuie supusă
unei inspecţii detaliate la intervale care să nu depăşească 12 luni.
Inspecţia periodică riguroasă este recomandat să se efectueze trimestrial.
Inspecţia periodică vizuală este recomandat să se efectueze bilunar.
O inspecţie periodică vizuală sau riguroasă poate indica necesitatea unei inspecţii detaliate, chiar dacă
timpul scurs de la ultima inspecţie detaliată este mai mic decât cel recomandat pentru o inspecţie de acest tip.
Intervalul optim între două inspecţii se va definitiva în funcţie de condiţiile concrete de exploatare şi de
recomandările producătorilor echipamentelor respective, iar rezultatele tuturor inspecţiilor periodice trebuie să
fie înregistrate.
Condiţiile de exploatare sunt determinate de următorii factori care influenţează deteriorarea
echipamentelor:
 susceptibilitatea la coroziune;
 expunerea la substanţe chimice şi solvenţi;
 probabilitatea de acumulare de praf sau murdărie;
 probabilitatea de pătrundere a apei;
 expunerea la temperaturi ambiante excesive;
 pericolul deteriorării mecanice;
 expunerea la vibraţii anormale;
 formarea şi experienţa personalului;
 probabilitatea modificărilor sau reglărilor neautorizate;
 probabilitatea întreţinerii incorecte.
35
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 7 INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA ŞI FORMAREA

PERSONALULUI
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor

profesionale în cadrul unui sistem, îl constituie evaluarea riscurilor care există în sistemul respectiv. O asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru
măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea
dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime posibile
asupra organismului uman. Se obţin astfel, niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc în parte,
respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Factorii care trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
 probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătăţii;
 gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca stare a sistemului de muncă în care sunt
excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două
noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită caracteristicilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu
caracter absolut. Practic, nu există sistem în care să fie excluse complet pericolele potenţiale de accidentare sau
îmbolnăvire. Apare întotdeauna un risc „rezidual”, fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă
nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte din ce în ce mai mult, pe măsură ce
elementele componente ale sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire”.
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit
de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, şi o limită de risc maxim, care să fie
echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.
7.1. Strategii, planuri, procedee

Strategia securităţii şi sănătăţii în muncă constituie baza pe care se elaborează planurile efective din
domeniu. Este important ca întreaga conducere a unităţii economice să demonstreze că există o implicare pentru
asigurarea unor niveluri ridicate de securitate şi sănătate în muncă pentru toţi salariaţii.
Este necesar să se stabilească obiectivele întreprinderii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi să
se asigure cadrul punerii în aplicare a acestor obiective.
Trebuie să fie clar definite rolul şi responsabilităţile conducătorului unităţii, directorilor adjuncţi, şefilor
de secţii sau ateliere şi a salariaţilor în implementarea strategiei şi procedurilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să fie transpusă în planuri şi proceduri
specifice, referitoare la riscurile existente la locurile de muncă. Această strategie, împreună cu planurile şi
procedurile în domeniu, trebuie considerate ca făcând parte integrantă din procesul de producţie şi tratate ca
atare la toate nivelurile ierarhice ale întreprinderii.
Dacă este corect integrată în procesul de producţie, strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
nu va mări costurile şi va fi un proces firesc, ca şi managementul calităţii totale, şi va juca un rol important în
asigurarea unui proces economic ascendent şi continuu al întreprinderii.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu va preveni accidentele de muncă şi bolile
profesionalele numai prin simpla sa evidenţă. Trebuie create perspectivele implementării strategiei la fiecare loc
de muncă prin elaborarea planurilor şi prevederilor specifice.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, împreună cu planurile şi procedurile specifice,
trebuie astfel concepute încât să fie realizabile şi flexibile. De asemenea, trebuie periodic reanalizate şi
îmbunătăţite. În acest mod managementul în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă va ţine pasul cu toate
schimbările care apar în cadrul întreprinderii şi va fi periodic adus la zi.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum planurile şi procedurile din acest
domeniu, trebuie elaborate la nivelul unităţii, secţiilor sau atelierelor şi apoi implementate la toate locurile de
muncă.
36
© SC FĂURAR SRL
7.2. Consultarea salariaţilor

Consultarea salariaţilor la locul de muncă este o parte integrantă a unui bun management în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă. Este şi mijlocul prin care conducerea, salariaţii şi reprezentanţii lor concură la
realizarea unor niveluri ridicate ale securităţii şi sănătăţii în muncă.
Prin consultarea între conducere, salariaţi şi reprezentanţii acestora se pot elabora o strategie, planuri şi
proceduri care vor avea şanse sporite de implementare. Consultarea nu înseamnă numai informaţii oferite de
conducere sau comunicarea către salariaţi a unor hotărâri.
Pentru asigurarea unei eficienţe sporite trebuie să existe o comunicare în ambele sensuri între conducere
şi salariaţi. Comunicarea în ambele sensuri permite ca deciziile luate de conducere în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă să se bazeze pe situaţia reală existentă la toate locurile de muncă.
7.3. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului

Protecţia la explozie prezintă un interes deosebit pentru securitatea omului în procesul de muncă.
Exploziile pun în pericol viaţa şi sănătatea salariaţilor, ca urmare a efectelor necontrolabile ale deflagrării şi
presiunii, prezenţei produselor toxice de reacţie şi consumării oxigenului din aerul ambiant, aer pe care
lucrătorii trebuie să îl inspire. În acelaşi timp trebuie ţinut cont de faptul că pierderile materiale provocate de
explozii pot fi deosebit de mari.
Aspectele organizatorice ale protecţiei la explozie trebuie adaptate la problemele tehnice specifice fiecărui
loc de muncă, astfel încât să nu apară puncte slabe în instalaţiile cu protecţie la explozie. Salariaţii trebuie să fie
informaţi asupra tuturor măsurilor care trebuie luate în privinţa securităţii şi sănătăţii în muncă.
Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt elemente esenţiale în
implementarea eficientă a strategiei, a planurilor şi a procedurilor la toate locurile de muncă şi trebuie să
constituie o componentă a pregătirii profesionale.
Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să se integreze în
managementul general al întreprinderii şi să nu fie interpretate ca fiind componente secundare.
Tot personalul întreprinderii este obligat să urmeze forme de instruire sau perfecţionare în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă: directorii, şefii de secţii/ateliere, lucrătorii, responsabilul cu probleme de
securitate şi sănătate în muncă, toate persoanele care îşi desfăşoară temporar activitatea în cadrul întreprinderii.
Instruirea trebuie efectuată conform prevederilor normativelor în vigoare în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.
Toate lucrările de montaj, exploatare, inspecţie şi întreţinere a echipamentelor sau sistemelor protectoare
trebuie să se realizeze numai de către personal cu experienţă, autorizat, a cărui formare a cuprins instruirea
privind:
 diferitele tipuri de protecţie şi modurile practice de instalare;
 toate regulile şi reglementările relevante;
 principiile generale de clasificare a ariilor periculoase.
Lucrările vor fi realizate numai pe baza unor proiecte, elaborate de institute de proiectare sau societăţi
comerciale autorizate să asigure servicii în conformitate cu prevederile legislaţiei referitoare la ariile periculoase
Ex.
Toate persoanele care lucrează în instalaţii trebuie să aibă acces la procedurile scrise referitoare la
modul de operare şi măsurile care tebuie întreprinse în cazul apariţiei unor urgenţe.
Este necesară distribuirea procedurilor specifice tuturor persoanelor implicate în procesul de muncă,
pentru evitarea dubiilor asupra cunoaşterii operaţiunilor care trebuie întreprinse şi a răspunderilor care le revin.
Procedurile de lucru trebuie revizuite periodic şi actualizate, ţinând cont de schimbările apărute în cadrul
instalaţiilor şi de experienţa practică acumulată.
Responsabilitatea pentru securitate revine conducerii, în conformitate cu specificaţiile legislaţiei în
vigoare. Toate persoanele implicate în procesul de muncă trebuie informate asupra procedurilor, clar definite,
pentru funcţionare nomală şi în caz de urgenţe, şi trebuie să se asigure instruirea adecvată a angajaţilor.
Responsabilitatea pentru securitatea operaţiilor revine şi salariaţilor care lucrează în cadrul instalaţiilor
tehnologice, pe perioada implicării lor în activitatea de producţie.
Conducerea trebuie să se asigure că în locurile unde pot apărea atmosfere potenţial explozive personalul
este instruit, în mod corespunzător, cu privire la pericolul de explozie.
Toate persoanele care sunt implicate în procesul de muncă trebuie să fie instruite cu privire la
următoarele aspecte:
 riscurile de foc şi explozie prezentate de substanţele vehiculate sau depozitate;
 cerinţele legale şi condiţiile de licenţă relevante pentru întreţinere;
 procedurile de instalare, exploatare şi întreţinere a echipamentelor tehnologice;
37
© SC FĂURAR SRL
 acele aspecte ale procedurilor, funcţionale şi de avarie, care sunt necesare pentru ca întreţinerea
să fie efectuată cu eficienţă şi în maximă securitate;
 precauţii care trebuie luate pentru lucrul în siguranţă.
Toate instrucţiunile emise de producătorii de echipamente tehnice, privind instalarea, întreţinerea,
securitatea şi/sau modificările echipamentelor respective, trebuie să fie incluse în prezentările făcute la cursurile
de instruire şi distribuite personalului care se instruieşte. Toate programele de instruire trebuie să accentueze
importanţa păstrării conformităţii stricte cu certificatele emise de autoritatea de certificare.
Programul de instruire a personalului va cuprinde unele detalii care trebuie să fie reactualizate de către
angajator. Programul trebuie să fie revizuit periodic, incluzând cele mai noi metode tehnice de instruire. În
cadrul cursurilor de instruire vor fi prezentate noile echipamente tehnologice utilizate în cadrul procesului
productiv, precum şi noile reglementări normative.
Referitor la instrucţiunile scrise şi permisele de lucru, angajatorul trebuie să asigure:
 elaborarea de instrucţiuni scrise, astfel încât munca în locurile periculoase să se efectueze cu
respectarea prevederilor acestora;
 aplicarea unui sistem riguros şi unitar de emitere a permiselor de lucru, pentru a se asigura atât
îndeplinirea în condiţii de maximă securitate a lucrărilor prevăzute să se desfăşoare în ariile
periculoase Ex, cât şi interacţiunea fără riscuri cu alt gen de activitate.
Permisele de lucru trebuie emise anterior începerii lucrului, de către o persoană cu responsabilitate în
acest domeniu.
Acolo unde este cazul, angajaţii trebuie avertizaţi prin semnale optice şi/sau acustice şi retraşi din ariile
periculoase Ex înainte să se atingă condiţiile de explozie.
38
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 8 ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
În procesul muncii persoanele pot fi expuse unor factori de risc care pot conduce la accidente sau
îmbolnăviri profesionale. Pornind de la această realitate indezirabilă procesului de muncă s-a dezvoltat noţiunea
de protecţie a muncii, care se defineşte ca un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea
celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii
salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.
8.1. Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale

Măsurile necesare pentru inspecţia şi întreţinerea echipamentelor tehnologice utilizate în arii
periculoase Ex sunt individualizate pentru instalaţiile tehnologice.
Măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, prevăzute în aceste norme, pot
fi împărţite în două categorii:
 măsuri organizatorice, care vizează în special executantul şi sarcinile de muncă;
 măsuri tehnice, referitoare la mijloacele de producţie şi mediul de muncă.
În cadrul măsurilor tehnice de prevenire se disting trei direcţii principale de acţiune: protecţia
intrinsecă, protecţia colectivă şi protecţia individuală.
Protecţia intrinsecă reprezintă o modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale prin
principiul de funcţionare, forma sau modul de dispunere a componentelor unei instalaţii, maşini, aparat,
dispozitiv etc., fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii muncii. Protecţia
intrinsecă face inutilă elaborarea unor reglementări speciale de protecţie a muncii, paralele cu prescripţiile
tehnologice şi cu instrucţiunile de utilizare a maşinilor, instalaţiilor etc., ca şi folosirea de mijloace de protecţie
în timpul exploatării.
Protecţia colectivă se asigură prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi aparate de
protecţie a muncii suplimentare, concepute independent de sarcinile procesului tehnologic şi care au drept unic
scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de muncă. Prin această modalitate de prevenire se
corectează deficienţele maşinilor, utilajelor etc., precum şi parametrii mediului de muncă, în sensul aducerii lor
în parametrii de securitate.
Protecţia individuală constă în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie (cască, mască, costum,
cizme etc.). Mijloacele individuale de protecţie care se atribuie lucrătorului în timpul desfăşurării activităţii
alcătuiesc echipamentul său de protecţie individuală. Prin această modalitate de prevenire nu se înlătură factorii
de risc. Echipamentul de protecţie individuală se interpune ca un ecran între noxă şi organism, diminuând sau
eliminând complet acţiunea factorului de risc asupra executantului.
Protecţia intrinsecă şi protecţia colectivă sunt prioritare în acţiunile de prevenire a accidentelor.
Nivelul actual al progresului tehnic şi ştiinţific nu permite însă renunţarea totală la protecţia individuală,
deoarece există încă numeroase locuri de muncă unde nu se pot elimina complet riscurile şi unde aparatele şi
dispozitivele de protecţie nu au o eficienţă absolută.
8.2. Mijloace individuale de protecţie

Dotarea cu echipament individual de protecţie a angajaţilor se face în scopul prevenirii accidentelor de
muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. Aceste echipamente trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi
evitate sau limitate prin orice alte măsuri de protecţie.
Mijloacele individuale de protecţie atribuite lucrătorului sunt de două feluri:
 echipament individual de protecţie - reprezintă mijloacele de protecţie cu care este dotat
fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;
 echipament individual de lucru - reprezintă mijloacele de protecţie pe care le primeşte un
salariat, în vederea utilizării lor în timpul procesului de muncă, pentru a-şi proteja
îmbrăcămintea şi încălţămintea.
Echipamentul individual de protecţie (EIP) se acordă obligatoriu şi gratuit salariaţilor, precum şi altor
categorii de persoane juridice sau fizice, potrivit criteriilor stabilite în „Normativul-cadru de acordare şi utilizare
a echipamentului individual”, aprobat prin Ordinul nr. 225/1995 al MMPS.
În cazul degradării echipamentului individual de protecţie, respectiv al pierderii calităţii de protecţie,
se acordă obligatoriu un nou echipament.
39
© SC FĂURAR SRL
Echipamentul individual de protecţie este destinat utilizării individuale, el putând fi utilizat de mai
multe persoane numai în situaţii excepţionale. În acest din urmă caz, se vor lua măsurile corespunzătoare ca să
nu fie afectată starea de igienă sau de sănătate a utilizatorilor.
Echipamentul individual de lucru se acordă de către persoanele juridice în condiţiile negociate prin
contractele colective de muncă.
Cheltuielile necesare pentru achiziţionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate în
proporţie de 50% de persoanele juridice, de la capitolul „Alte cheltuieli de exploatare” sau din sumele prevăzute
cu această destinaţie în buget pentru unităţile finanţate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar
diferenţa se suportă de către beneficiari.
În vederea acordării echipamentului individual de protecţie, angajatorul trebuie să efectueze
evaluarea riscurilor conform tabelului orientativ prezentat prezentat în Normele Metodologice de Aplicare a
Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006;
Angajatorul este obligat să întocmească o listă internă de dotare cu echipament individual de protecţie,
adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate.
Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie, angajatorul trebuie să evalueze în ce
măsură echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze corespunde cerinţelor din
Normele Metodologice de Aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006, după cum urmează:
 realizarea analizei şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
 definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă echipamentul individual de protecţie pentru a
proteja eficient împotriva riscurilor prevăzute la punctul anterior, ţinând cont de eventualele
surse de riscuri proprii acestora;
 compararea caracteristicilor precizate la punctul anterior cu caracteristicile echipamentului
individual de protecţie. Evaluarea trebuie revizuită în funcţie de modificările elementelor
componente.
Lista internă de dotare cu echipamente individuale de protecţie, întocmită de angajator, trebuie
discutată şi convenită în comitetele de securitate şi sănătate în muncă sau cu reprezentanţii angajaţilor sau
sindicatului, după caz.
Angajatorul este obligat să înlocuiască echipamentul individual de protecţie care nu mai corespunde
din punctul de vedere al calităţilor de protecţie, atunci când se constată acest lucru, indiferent de motiv.
Echipamentele individuale de protecţie, cu excepţia unor cazuri particulare şi excepţionale, trebuie să
fie utilizate numai în scopul prevăzut. Aceste echipamente se vor utiliza numai conform instrucţiunilor
însoţitoare, care trebuie elaborate pe înţelesul angajatului.
Condiţiile de utilizare a unui echipament individual de protecţie, în special cele referitoare la durata
purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc şi caracteristicile locului de
muncă al fiecărui angajat, precum şi de performanţele echipamentului individual de protecţie.
Angajaţii şi celelalte categorii de persoane care beneficiază de echipament individual de protecţie au
următoarele obligaţii:
 să ştie caracteristicile şi modul corect de utilizare a echipamentului individual de protecţie din
dotare;
 să poarte întregul echipament individual de protecţie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
muncă sau activităţii pe care o desfăşoară în unitate. Nefolosirea EIP se sancţionează conform
legislaţiei în vigoare;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost
atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de protecţie ale acestuia;
 să prezinte echipamentul individual de protecţie la verificările periodice prevăzute în
instrucţiunile de utilizare, pentru curăţare sau pentru denocivizare;
 să solicite un nou echipament individual de protecţie, atunci când din diverse motive cel avut în
dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare.
Un echipament individual de protecţie trebuie să fie conform reglementărilor legale în vigoare,
referitoare la proiectarea şi fabricarea sa din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. În toate
cazurile, un echipament individual de protecţie trebuie:
 să fie adecvat riscurilor pe care le previne, fără ca folosirea lui să inducă un risc suplimentar;
 să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă;
 să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului;
 să fie adaptat conformaţiei purtătorului.
Obligaţiile producătorilor şi importatorilor de echipamente individuale de protecţie şi de lucru privind
fabricarea şi comercializarea oricărui model nou, prin care se garantează calitatea din punctul de vedere al
40
© SC FĂURAR SRL
protecţiei asigurate pentru domeniul de utilizare previzibil, sunt definite în „Normele metodologice privind
certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru
şi avizarea introducerii lor în fabricaţie”, cu completările şi modificările ulterioare.
Criteriile de acordare a echipamentului individual de protecţie sunt:
 factori de risc ce apar la îndeplinirea sarcinii de muncă (curent electric, lucru în atmosfere
potenţial explozive, lucru la înălţime, temperatură scăzută a aerului, curenţi de aer, zgomot,
substanţe periculoase şi/sau nocive sau corozive, şocuri mecanice, vibraţii);
 pericol de accidentare în cadrul procesului de muncă sau îmbolnăvire profesională
(electrocutare, iniţierea exploziilor, cădere de la înălţime, suprasolicitare termică a
organismului, surditate, intoxicaţii, arsuri, lezarea unei părţi a corpului etc.).
Echipamentele individuale de protecţie pot fi: mănuşi şi încălţăminte electroizolantă, căşti, costum
termoizolant vătuit, cojocel, şubă etc.
Având în vedere pericolul de explozie existent în cadrul unora dintre locurile de muncă (acolo unde
pot apărea atmosfere explozive) este necesar ca echipamentele de protecţie individuală să corespundă cerinţelor
pentru utilizare în atmosfere potenţial explozive (să fie corespunzător zonelor Ex în care are acces personalul).
Cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate pentru echipamentele individuale de protecţie folosite în
atmosfere potenţial explozive sunt specificate în HG nr. 115 din 05.02.2004, privind stabilirea cerinţelor
esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe
piaţă. În Anexa 2 la HG 115 sunt precizate, printre altele:
 EIP destinate utilizării în atmosfere explozive trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să nu
poată fi sursa unui arc sau a unei scântei de natură electrică, electrostatică ori rezultate dintr-un
şoc, care ar putea aprinde un amestec explozibil;
 EIP, sub formă de îmbrăcăminte destinată unor condiţii previzibile de utilizare în care prezenţa
utilizatorului trebuie să fie semnalizată în mod vizibil şi individual, trebuie să fie dotate cu unul
sau mai multe dispozitive ori mijloace, judicios poziţionate, pentru emiterea unor radiaţii
vizibile, directe sau reflectate, de o intensitate luminoasă şi cu proprietăţi fotometrice şi
colorimetrice corespunzătoare.
Este recomandat ca personalul angajat să poarte îmbrăcăminte şi încălţăminte prin care să se asigure
prevenirea descărcărilor electrostatice provenite de la organismul uman sau de la îmbrăacămintea purtată.
În cazul lucrului în zone slab luminate pe timp de noapte se recomandă folosirea îmbrăcămintei
prevăzută cu benzi reflectorizante.
8.3. Certificarea de conformitate şi avizarea EIP

Echipamentele individuale de protecţie se supun obligatoriu evaluării pentru certificarea conformităţii,
aşa cum prevede HG nr. 115/2004.
Procedurile aplicabile pentru certificarea echipamentelor individuale de protecţie sunt:
 procedura de certificare „Examen CE de tip”;
 proceduri de certificare a calităţii producţiei de EIP;
 autocertificarea (declaraţia de conformitate) pentru echipamente de concepţie simplă.
Sunt definite ca „EIP de concepţie simplă” sortimentele pentru care utilizatorul poate aprecia el însuşi
eficacitatea folosirii acestora împotriva unor riscuri minime, al căror efect este perceput în timp optim, pentru a
se evita accidentarea. Din această categorie fac parte sortimentele destinate prevenirii accidentelor datorate:
 agresiunilor mecanice ale căror efecte sunt superficiale (de exemplu: mănuşi pentru grădinari,
degetare etc.);
 produselor de întreţinere slab nocive ale căror efecte sunt uşor reversibile (de exemplu: mănuşi
de protecţie contra soluţiilor diluate de detergent);
 riscurilor întâlnite la manipularea obiectelor calde ale căror temperaturi nu depăşesc 50 °C, sau
care produc şocuri puţin periculoase (de exemplu: mănuşi, şorţuri de uz profesional etc.);
 condiţiilor atmosferice, care nu sunt nici excepţionale şi nici extreme: intemperii, medii de lucru
cu temperaturi cuprinse între 5 °C şi 40 °C şi viteza vântului de maxim 5 m/s;
 şocurilor şi vibraţiilor slabe care nu afectează părţi vitale ale corpului şi nu pot provoca leziuni
ireversibile (de exemplu: bonete, basmale, mănuşi, încălţăminte uşoară etc.);
 radiaţiilor solare (de exemplu: ochelari de soare).
Sunt supuse procedurii de certificare „examen CE de tip” toate sortimentele de EIP fabricate sau
importate în vederea comercializării lor, cu excepţia celor de concepţie simplă menţionate mai sus. Procedura de
certificare denumită „examen CE de tip” este procedura prin care un organism recunoscut constată, în urma
41
© SC FĂURAR SRL
examinării produsului, a documentaţiei tehnice şi prin încercări de laborator pe exemplare de produs, că un model
de EIP satisface cerinţele esenţiale şi regulile tehnice care îi sunt aplicabile.
Sortimentele de EIP de concepţie complexă, destinate protejării utilizatorului împotriva riscurilor
de accidentare mortală şi a celor care pot produce efecte ireversibile asupra sănătăţii, ale căror prototipuri au
fost certificate prin „examen CE de tip” şi avizate, trebuie supuse la alegerea solicitantului, uneia dintre
procedurile de certificare a calităţii producţiei.
Fac parte din această categorie următoarele sortimente de EIP:
 aparatele de protecţie respiratorie care protejează contra aerosolilor solizi, lichizi sau contra
gazelor periculoase, iritante, toxice sau radio-toxice;
 aparatele de protecţie respiratorie complet izolante faţă de atmosferă, inclusiv cele destinate
scufundării;
 EIP care asigură protecţie, limitată în timp, împotriva agresiunilor chimice sau împotriva
radiaţiilor ionizante;
 EIP şi echipamentele individuale de intervenţie în medii ambiante calde, ale căror efecte sunt
comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egală sau mai mare de 100 °C, cu sau fără
prezenţa radiaţiilor infraroşii, a flăcărilor sau particulelor de materiale topite;
 EIP şi echipamentele individuale de intervenţie în ambianţe reci, ale căror efecte sunt similare
unei temperaturi a aerului mai mică sau egală cu -50 °C;
 EIP destinate a proteja împotriva căderii de la înălţime;
 EIP destinate a proteja împotriva riscurilor electrice, pentru lucrări executate sub tensiuni
periculoase, sau cele izolante împotriva tensiunilor înalte.
În zonele cu pericol de explozie trebuie folosite echipamente de protecţie certificate pentru domeniul
specific, corespunzător zonei clasificate Ex, în care se prevede accesul personalului.
8.4. Protecţia împotriva exploziilor datorate electricităţii statice

Persoanele care sunt izolate electric (conductiv) faţă de pământ, pot cu uşurinţă, dobândi şi reţine o
sarcină electrostatică. Izolarea faţă de pământ se poate datora faptului că suprafaţele care acoperă pardoseala sau
tălpile încălţămintei sunt confecţionate din material neconductiv (figura 8.1).
Figura 8.1
Există multe mecanisme care pot duce la încărcarea unei persoane cu electricitate statică, în continuare
fiind prezentate câteva exemple :
 mersul pe pardoseală;
 ridicatul de pe scaun;
 scoaterea îmbrăcămintei;
 manipularea materialelor plastice;
 golirea unui material aflat într-un container sau colectarea acestuia;
 statul aproape de obiecte încărcate puternic (de exemplu o bandă în mişcare);
 inducţie.
Dacă o persoană încărcată electrostatic atinge un obiect conductor (de exemplu: mânerul unei uşi,
balustradă, container metalic etc.), în punctul de contact poate să apară o scânteie. Asemenea scântei, care este
puţin probabil să fie vizibile, auzite sau chiar simţite de persoana respectivă, pot genera aprinderi. Scânteile
generate pot aprinde gaze, vapori şi chiar prafuri mai sensibile.
42
© SC FĂURAR SRL
Pentru asigurarea unui nivel corespunzător de securitate contra exploziilor în arii periculoase Ex este
foarte important să se ia măsuri de protecţie adecvate pentru prevenirea descărcărilor electrostatice provenite de
la persoane.
Prevenirea acumulării sarcinilor electrostatice, la organismul uman sau pe elemente învecinate,
presupune un ansamblu de măsuri şi mijloace complexe, greu de controlat chiar în condiţiile actuale de
cunoaştere ştiinţifică, cel mai sigur mijloc de protecţie constând în asigurarea unor căi corespunzătoare de
scurgere a sarcinilor la pământ. Aceasta se poate realiza prin intermediul încălţămintei şi a pardoselii, care
trebuie să aibă o conductibilitate electrică adecvată.
Experienţa a demonstrat că pentru nevoile antistatice, traiectoria de descărcare prin produs trebuie să
aibă, în condiţii normale, o rezistenţă electrică mai mică decât 10 10 , pe toată durata de viaţă a produsului. O
valoare de 105  este specificată ca fiind limita inferioară a rezistenţei electrice a unui produs, în starea nouă,
pentru ca să asigure o protecţie contra şocului electric produs sau contra unei aprinderi, în cazul în care o
izolaţie electrică se deteriorează, la tensiuni sub 250 V. Totuşi, în anumite situaţii este bine să se utilizeze alte
mijloace pentru a proteja în orice moment persoana în cauză.
Cerinţele de securitate pentru încălţămintea cu rol de protecţie contra electricităţii statice, sunt indicate
în norme şi standarde specifice, care clasifică încălţămintea, în funcţie de rezistenţa electrică de scurgere prin
talpă, în două categorii: încălţăminte antistatică şi încălţăminte conductivă.
Încălţămintea antistatică este special concepută, ea având rezistenţa electrică cuprinsă între 100 k  şi
1 G (conform punctului 5.7 din standardul SR EN 344:1995).
Se recomandă utilizarea încălţămintei antistatice atunci când este necesar să se limiteze procesul de
acumulare a sarcinilor electrostatice, prin disiparea acestora. Încălţămintea antistatică nu garantează o protecţie
corespunzătoare împotriva şocului electric, pentru că ea conţine doar o rezistenţă amplasată între picior şi sol.
Dacă riscul de şoc electric nu a fost eliminat în totalitate, sunt necesare măsuri suplimentare care trebuie avute
în vedere la inspecţiile obişnuite ale programului de securitate la locul de muncă.
Încălţămintea conductivă are rezistenţa electrică mai mică decât 100 k (conform punctului 5.7 din
standardul SR EN 344:1995). Se recomandă utilizarea încălţămintei conductive atunci când este necesar să se
reducă acumularea de sarcini electrostatice, prin disiparea lor într-un timp foarte scurt (spre exemplu, atunci
când se manipulează explozivi, dacă riscul de şoc electric datorat unui aparat electric sau al altor elemente aflate
sub tensiune, a fost complet eliminat).
În sectoarele în care este purtată încălţăminte antistatică sau conductivă, rezistenţa solului sau a
pardoselii trebuie să nu anuleze protecţia oferită de încălţăminte.
O metodă de evaluare a caracteristicilor de protecţie contra electricităţii statice la pardoseli este
precizată în STAS 11004/88 - Pardoseli pentru încăperi cu pericol de explozie. Acest standard se referă numai la
pardoseli cu rezistenţa de scurgere la pământ mai mici de 10 6 (pardoseli conductoare electrostatic
(antistatice)).
Pentru extinderea domeniului de protecţie şi la pardoseli disipante, se va lua ca referinţă standardul SR
EN 61340-4-1:2004 potrivit căruia, pardoselile se clasifică în două categorii:
 electrostatic conductive (ECF - electrostatic conductive floor), dacă R x  106 ;
 disipative (DIF - dispozitive floor), dacă 106  < Rx  106 .
Cerinţele pentru îmbrăcămintea de protecţie sunt precizate în „Normativul-cadru de acordare şi
utilizare a echipamentului individual de protecţie”, aprobat prin Ordinul nr. 225/1995 al MMPS, şi vizează în
principal, utilizarea materialelor din fibre naturale celulozice sau antistatizate. De asemenea, pentru evaluarea
materialelor privind comportamentul electrostatic se pot utiliza prescripţiile standardelor ce au la bază
determinarea rezistivităţii materialelor (SR EN 1149-1:2006, SR EN 1149-2:2003 şi SR EN 1149-3:2004),
precum şi alte metode recunoscute.
8.5. Acumularea electricităţii statice la organismele umane

Conform prescripţiilor cuprinse în standardul SR R 044-001:2003, persoanele care sunt izolate faţă de
pământ pot cu uşurinţă dobândi şi reţine o încărcătură electrostatică.
Este foarte important ca persoanele care lucrează acolo unde pot exista atmosfere potenţial explozive
să nu poată acumula sarcini electrice. Metoda de protecţie adecvată constă în realizarea unei pardoseli
conducătoare sau disipative. Suplimentar, personalul care intră în zonele respective trebuie să poarte
încălţăminte disipativă (antistatică sau conductivă).
Materialele tradiţionale de acoperire a pardoselilor (de exemplu beton gol sau armat cu oţel) sunt
potrivit de conducătoare. Pardoselile nu trebuie acoperite cu covoraşe de cauciuc sau folii de plastic şi trebuie să
se urmărească să se prevină acumularea contaminanţilor (răşină sau alte substanţe neconductive).
43
© SC FĂURAR SRL
Ciorapii şi/sau şosetele cu care este echipat personalul nu influenţează negativ proprietăţile vreunui tip
de încălţăminte. Este posibil, totuşi, ca unele tipuri de galoşi sau şoşoni să facă acest lucru.
Deşi îmbrăcămintea modernă se poate încărca electrostatic cu uşurinţă, ea nu prezintă, în general, un
risc de aprindere, cu condiţia ca purtătorul să fie legat la pământ prin încălţăminte adecvată şi pardoseala să aibă
acoperire corespunzătoare. Se impune restricţia scoaterii hainelor în zonele unde pot exista atmosfere explozive
(ZONELE 0, 1, 2.0 sau 2.1). Se face observaţia că în ZONA 0 nu trebuie să se poarte îmbrăcăminte puternic
neconductivă.
În arii speciale (de exemplu acolo unde aerul este bogat în oxigen) poate fi necesară purtarea unei
îmbrăcăminţi exterioare disipative (tratate special). Este important de menţionat că acest tip de îmbrăcăminte
poate necesita o tratare specială după fiecare spălare.
Mănuşile confecţionate din material neconductiv pot permite ca obiectele ţinute în mână să devină şi
să rămână încărcate electrostatic. În ariile periculoase încadrate ca ZONĂ 0 şi ZONĂ 1 trebuie folosite mănuşi
realizate din materiale disipative electric.
Căştile de protecţie sau vizoarele confecţionate din material plastic ar putea deveni încărcate
electrostatic, dar riscul aprinderii unei atmosfere inflamabile înconjurătoare este foarte mic. În majoritatea
cazurilor, avantajele purtării unui asemenea echipament de protecţie sunt mai mari decât dezavantajele cauzate
de încărcarea electrostatică.
44
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 9 MODELE FORMULARE

ecizie de numire a responsaFişă de inspe
DECIZIE
S.C_________________________________________________________, reprezentată prin

dl. ____________________________________________________________, desemnează pe
_________________________________________, ca responsabil cu protecţia la explozie.
Acesta trebuie să coordoneze aplicarea tuturor măsurilor privind securitatea şi sănătatea

angajaţilor, conform normelor în vigoare, şi să asigure actualizarea Documentului privind protecţia la
explozie ori de câte ori este necesar.
Administrator
______________________
e pentru instalaţii Ex„d” (inspecţie periodică, detaliată)
45
© SC FĂURAR SRL
FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„d”
Tipul echipamentului: _______________________________________________________________________

Locul unde este instalat / zona Ex: ____________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică / la punerea în funcţiune Grad de control: detaliat
Data inspecţiei: _______________
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase
2 Grupa de încadrare este corectă
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă
4 Identificarea circuitelor este corectă
5 Identificarea circuitelor este disponibilă
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau materialele de etanşare a geamurilor pe
6
metal sunt corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate
8 Nu există modificări vizibile neautorizate
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi elementele de obturare sunt tipologic
9
corecte, complete şi strânse
Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor sunt curate şi nedegradate, iar garniturile (dacă există)
10
sunt satisfăcătoare
11 Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează în limitele admise
12 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte
13 Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase şi/sau apărători
INSTALAŢII
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător
2 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric
3 Etanşarea tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este satisfăcătoare
4 Cutiile de întrerupere şi cutiile terminale de cablu sunt umplute în mod corect
5 Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat este menţinută
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate conexiunile suplimentare care asigură
6 legăturile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare (ex.: conexiunile sunt
strânse şi conductoarele au secţiune suficientă)
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie a prizei de pamânt (în
7
sisteme IT) este satisfăcătoare
8 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare
9 Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu este posibilă rearmarea
10
automată în zona 1)
11 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate
MEDIU AMBIANT
1 Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori dăunători
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie
* X = rezultatul este corespunzător; O = observaţie
Observaţii şi concluzii:______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Propuneri: ________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea inspecţie)
Întocmit, Verificat,
_____________________________ ________________________ ______
Responsabil Ex,
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„d” (inspecţie periodică, vizuală)
46
© SC FĂURAR SRL

Locul unde este instalat / zonaEx:______________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: vizual
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
3
5
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT
Observaţii şi concluzii:______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Propuneri: ________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie riguroasă sau detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru
următoarea inspecţie.)
_____________________________ ________________________
Responsabil Ex
47
© SC FĂURAR SRL
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„d” (inspecţie periodică, riguroasă)

Tipul echipamentului: ______________________________________________________________________

Locul unde este instalat / zona Ex:__________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: riguros
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
6
8
9 Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează în limitele admise
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT
Observaţii şi concluzii: ______________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Propuneri:
______________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea
inspecţie.)
_____________________________ ________________________
Responsabil Ex
48
© SC FĂURAR SRL
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„e” (inspecţie periodică, detaliată)

FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

Locul unde este instalat / zona Ex:_____________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică / la punerea în funcţiune Grad de control: detaliat
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
6
8
9 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte
10 Conexiunile electrice sunt strânse
11 Starea garniturilor carcasei este corespunzătoare
12 Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase şi/sau apărători
INSTALAŢII
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător
4 Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat este menţinută
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie a prizei de pamânt (în
6
sisteme IT) este satisfăcătoare**
7 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare**
8 Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu este posibilă rearmarea
9
automată în zona 1)
10 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate
MEDIU AMBIANT
3 Izolaţia electrică este curată şi uscată
** Trebuie să se ţină seama de posibilitatea existenţei unei atmosfere explozive în vecinătatea aparaturii atunci când se folosesc echipamente electrice de
încercare.

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Propuneri: ________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea inspecţie.)
_____________________________ ________________________
Responsabil Ex
49
© SC FĂURAR SRL
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„e” (inspecţie periodică, vizuală)

FIŞA DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: vizual
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
3
6
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Propuneri: _____________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilită pentru următoarea inspecţie.)
_____________________________ ________________________
Responsabil Ex
50
© SC FĂURAR SRL
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„e” (inspecţie periodică, riguroasă)
FIŞA DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: riguros
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
5
7
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Propuneri:________________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea
inspecţie.)
_____________________________ ________________________
Responsabil Ex
51
© SC FĂURAR SRL
CAPITOLUL 10 IDENTIFICAREA PERICOLELOR SI EVALUAREA

RISCURILOR PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
10.1. Metoda de evaluare a riscurilor pentru securitate si sanatate in munca
10.1.1. Introducere
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite
ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global
pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85, respectiv
EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-
1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în cap. 6, precizează că "factorii ce trebuie luaţi în
considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii."
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în
domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi securitatea în muncă. Art.
12, punctul a) din Legea securitatii si sanatii in munca nr 319/2006 stabileste:
„Angajatorul are următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca …;
Normele Metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 prevede la Sectiunea a
2-a „Organizarea activitatilor de prevenire si protectie ” art. 15.
1.identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv
executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru.
Metoda a fost avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi experimentată până în
prezent în majoritatea ramurilor industriale, la peste 1000 locuri de muncă, aducându-i-se permanent
îmbunătăţiri.
Aplicarea metodei este utilă societăţii deoarece permite:
radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se riscurile acceptabile şi cele inacceptabile,
precum şi măsurile ce trebuie adoptate;
compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii riscurilor, ceea ce asigură:
- justificare riguros economică şi socială pentru decizia managerială vizând ordinea de adoptare a măsurilor
preventive;
- o bază obiectivă în discuţiile dintre consiliul de conducere şi reprezentanţii sindicaliştilor şi ai celorlalţi
lucrători privind salarizarea şi acordarea de diferite compensaţii.
52
© SC FĂURAR SRL
10.2. Evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate pentru locul de munca

ELECTRICIAN
10.2.1. PROCESUL DE MUNCĂ
Electricianul asigură întreţinerea, repararea echipamentelor electrice si executa instalatii electrice

exterioare (racorduri, bransamente retele) si instalatii electrice interioare, asigura supravegherea la
parametri tehnologici si de siguranta a instalatiilor si echipamentelor electrice,
10.2.2.ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
MIJLOACE DE MUNCA
- trusa de scule
- cabluri electrice, conductori electrici de diferite dimensiuni
- papuci, cleme, semifabricate
- echipamente tehnice de control (voltmetru, ampermetru, aparat pentru verificarea existentei
tensiunii)
- aparate de masura si control
- masina de gaurit rotopercutor
- echipament electroizolant si de protectie
- echipamentele electrice
- clesti, ciocane, dalti, etc.
SARCINA DE MUNCĂ
- sa respece normele de protectie a muncii generale si specifice locului de munca;
- urmeaza instructiunile din proiect;
- alege, pregateste, sorteaza si verifica dupa calitate materialele, semifabricatele, prefabricatele,
utilajele, obiectele, retelele elctrice si echipamentele necesare in vederea executarii lucrarilor
specifice meseriei;
- curata si controleaza parile componente de eventualele defecte, impuritati;
- cunoasterea foarte buna a principiilor de functionare/exploatare a masinilor, utilajelor,
echipamentelor;
- executarea lucrarilor de intretinere preventiva;
- executarea lucrarilor specifice meseriei, in concordanta cu procesele tehnologice de executie,
stabilite prin legi, norme, normative si instructiuni in vigoare;
- curatirea, intretinerea si repararea curenta a mijloacelor de munca la locul de munca;
- asigurarea ordinei si curateniei la locul de munca;
- verificarea lucrarilor executate si receptia acestora in bune conditii de functionare;
- la plecarea din unitate sa-si intocmeasca nota de lichidare
MEDIUL DE MUNCĂ
Electricianul îşi desfăşoară activitatea în incintele care adăpostesc elementele instalaţiilor electrice
din sfera de competenţă, dar si afara. Condiţiile de mediu se caracterizează prin:
- Existenţa curenţilor de aer;
- Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece;
- Temperatură ridicată a aerului în unele perioade de vară;
- Existenţa unui nivel de pulberi (particule fine praf).
- Zgomot continuu si constant in unele zone de lucru.
- Nivel redus de iluminare în unele puncte de intervenţie.
53
© SC FĂURAR SRL
10.2.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. MIJLOACE DE MUNCA
► FACTORI DE RISC MECANIC

- Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de masini in miscare la executarea probelor
functionale.
- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe traseul
parcurs între domiciliu şi unitate
- Cădere liberă de piese, scule, în cazul efectuării de lucrări de revizii şi reparaţii la instalatiile
electrice
- Declansarea neintentionata a echipamentelor electrice in timpul interventilor
- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de
conductori, suprafeţe nedebavurate etc.)
► FACTORI DE RISC TERMIC

- Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a întrerupătorului în condiţii de depăşire a
limitelor parametrilor tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la deteriorarea izolaţiei
cablurilor
- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în anotimpul rece
- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
► FACTORI DE RISC ELECTRIC
- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii
- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de legare la priza de
împământare.
B. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC
- Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece
- Curenţi de aer
- Zgomot continuu constant in unele locuri de munca - hipoacuzie
- Pulberi pneumoconiogene - praf
C. SARCINA DE MUNCĂ
► SUPRASOLICITARE FIZICĂ
- Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii
► SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
- Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor şi avariilor
D. EXECUTANT
► ACTIUNI GRESITE
- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
- Executarea unor interventii fara eliminarea tensiunii
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, impiedicare -fractura
54
© SC FĂURAR SRL
- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol, la intervenţiile realizate cu scari
neomologate sau mijloace improvizate.
- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini electroizolante, indicator de tensiune
etc.) şi a mijloacelor individuale de protecţie
OMISIUNI
- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
55
© SC FĂURAR SRL
10.2.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
SC ROMPETROL RAFINARE
CONSTANTA, Punct de lucru RAFINARIA 10.2.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
VEGA MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 1 ECHIPA DE EVALUARE: Dr. ing. Viorica Ilie,
ELECTRICIAN Dr. Ing. Ion Ilie
Nivel de risc 3,37
CONSE- NIVEL
CLASA CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA PAR-
FACTORI DE RISC DE DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI- PROBA-
DE MUNCĂ (descriere, parametri) PREVI- DE
TATE BILITATE
ZIBILĂ RISC
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de masini
DECES 7 2 4
PRODUCŢIE MECANIC in miscare la executarea probelor functionale
2. Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între
punctele de intervenţie şi pe traseul parcurs între domiciliu şi DECES 7 1 3
unitate
3. Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de lucrări de ITM 3-45
2 5 3
revizii şi reparaţii la instalatiile electrice zile
4. Declansarea neintentionata a echipamentelor lectrice in timpul ITM 45-180
3 4 3
interventiilor zile
5. Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor
ITM 3-45
tăioase, înţepătoare (capete de conductori, suprafeţe 2 5 3
zile
nedebavurate etc.)
FACTORI DE RISC 6. Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a
TERMIC întrerupătorului în condiţii de depăşire a limitelor parametrilor ITM 45-180
3 4 3
tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la zile
deteriorarea izolaţiei cablurilor
7. Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în ITM 3-45
2 5 3
anotimpul rece zile
8. Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice ITM 45-180 3 4 3
aflate sub tensiune. zile
56
© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 9. Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a
DECES 7 2 4
ELECTRIC unor izolaţii
10. Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a
circuitului de legare la priza de împământare DECES 7 2 4
FACTORI DE RISC FIZIC Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece ITM 3-45
2 5 3
zile
Curenţi de aer ITM 3-45
MEDIUL 3 2 2
zile
DE MUNCĂ
Zgomot continuu si constant in unele locuri de munca-hipoacuzie INV gr. III 4 2 3
Pulberi pneumoconiogene - praf etc. ITM 45-180
3 2 2
zile
SUPRASOLICITARE 11. Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii. ITM 45-180
3 4 3
SARCINA FIZICĂ zile
DE MUNCĂ SUPRASOLICITARE 12. Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor şi ITM 3-45
2 4 2
PSIHICĂ avariilor zile
ACŢIUNI GREŞITE 13. Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme
DECES 7 2 4
de poziţiile aflate sub tensiune
14. Executarea unor inteventii fara eliminarea tensiunii
DECES 7 1 3
15. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, ITM 3-45

2 5 3
impiedicare –fractura. zile
EXECUTANT 16. Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol DECES 7 1 3
la intervenţiile realizate cu scari neomologate sau mijloace
improvizate
17. Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini DECES 7 1 3
electroizolante, indicator de tensiune etc.) şi a mijloacelor
individuale de protecţie
Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace
OMISIUNI DECES 7 2 4
electroizolante etc.)
57
© SC FĂURAR SRL
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
22
Riri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 2(5x5) + 3(4x4) + 14(3x3) + 3(2x2) + 0(1x1) 236
Nrg1 = 22
= 0x7 + 0x6 + 2x5 + 3x4 + 14x3 + 3x2 + 0x1
= 70
= 3,37
ri
i=1
58
© SC FĂURAR SRL
Fig. 10.1. NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de muncă Nr. 1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,37
59
© SC FĂURAR SRL
LEGENDĂ FIGURA Nr. 10.1.

F1- Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de masini in miscare la executarea
probelor functionale.
F2- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe
traseul parcurs între domiciliu şi unitate
F3- Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de lucrări de revizii şi reparaţii
F4- Declansarea neintentionata a echipamentelor electrice in timpul interventiilor
F5- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de
conductori, suprafeţe nedebavurate etc.)
F6- Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a întrerupătorului în condiţii de depăşire
a limitelor parametrilor tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la deteriorarea
izolaţiei cablurilor
F7- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în anotimpul rece
F8- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
F9- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii
F10- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de legare la priza de
împământare,
F11- Temperatură scăzută in unele zone de interventie in anotimpul rece
F12- Curenţi de aer
F13- Zgomot continuu constant in unele locuri de munca-hipoacuzie
F14- Pulberi pneumoconiogene - praf etc.
F15- Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii
F16- Decizii dificile în timp scurt la efectuarea manevrelor sau probelor -stress
F17- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
sau demontarea îngrădirilor
F18- Executarea unor interventii fara eliminarea tensiunii
F19- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare: impiedicare, fractura
F20- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol la interventiile realizate cu
scari neomologate sau mijloace improvizate
F21- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini electroizolante, indicator de
tensiune etc.) şi a mijloacelor individuale de protecţie
F22- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
60
© SC FĂURAR SRL
10.2.5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

Nr. Nivel de MĂSURI PROPUSE
FACTOR DE RISC
Crt risc Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
Măsuri tehnice
- Identificarea instalaţiilor la care urmează a se lucra
- Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor
şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru
- Utilizarea, după caz, a căştii de protecţie a capului, vizierei de protecţie a feţei,
mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu
mâner electroizolant
- Asigurarea de către membrii formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt
în apropiere părţi aflate sub tensiune
- La verificarea si executarea lucrarilor la instalatiile electrice, sunt admise numai
scule, dispozitive, indicatoare portabile de tensiune, mijloace de protectie
F9 Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a electroizolante in perfecta stare, nefiind permisa utilizarea celor defecte sau
1. 5
unor izolaţii improvizate.
Măsuri organizatorice
- Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare precum şi testarea
periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către
executanţi.
- Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de
natura lor.
- Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
- toate interventiile ce se executa in instalatii electrice vor respecta prevederile
instructiunilor proprii SSM si vor fi executate numai de personal de specialitate,
autorizat.
2. F10 Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorarii a 5

Măsuri tehnice
circuitului de legare la priza de împământare
- Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor
şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru
- Descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra
- Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului
electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
61
© SC FĂURAR SRL
0 1 2 3
- Urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât
echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).
- Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
Măsuri tehnice
- repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie
F1 Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de
3. 4 - interzicerea îndepărtării dispozitivelor de protecţie
masini in miscare la executarea probelor functionale
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor înainte de
începerea lucrului
- instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă regulile de
securitate
Măsuri tehnice
- Semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase
- Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului în cazul în
F17 Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme care instalaţia este sub tensiune
4. 4
de poziţiile aflate sub tensiune
- Verificarea modului în care sunt respectate restricţiile tehnice şi de protecţie a muncii
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de securitate, în
special ale expunerii din această cauză la efectele arcului electric
Măsuri tehnice
- Achiziţionarea EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată potrivit
reglementărilor în vigoare.
F22 Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace Măsuri organizatorice
5. 4
electroizolante etc.) - dotarea angajaţilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată.
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de securitate –
neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc.
- Verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj, din
partea şefilor ierarhic superiori
62
© SC FĂURAR SRL
10.2.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 1 este egal cu 3,37, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 1”, din care se observă că din totalul de 22
factori de risc identificaţi (Fig. 10.1), 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
0 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim,
0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare,
2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare,
3 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

F1 Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de masini in miscare - N.V.P.R. 4
la executarea probelor functionale
F9 Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii - N.V.P.R. 5
F10 Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de - N.V.P.R. 5
legare la priza de împământare,
F17 Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile - N.V.P.R. 4
aflate sub tensiune sau demontarea îngrădirilor
F22 Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante - N.V.P.R. 4
etc.)
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil),
sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă Nr. 1.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum
urmează (vezi Fig.10.2):
 45,45%, factori proprii mijloacelor de munca;

 18,18%, factori proprii mediului de muncă;
 9,09%, factori proprii sarcinii de muncă;
 27,27%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 45,45% dintre factorii de risc identificaţi pot avea
consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
63
© SC FĂURAR SRL
64

1130a-Document Vega - Afp-Separator Produse

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1130a-Document Vega - Afp-Separator Produse

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

© SC FĂURAR SRL

Nr. proiect: 1130A/IULIE 2016

Ediţia 1 Data elaborării: IULIE 2016

Întocmit şi elaborat de S.C. FAURAR S.R.L Târgovişte

CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE..............................................................................................2

CAPITOLUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE

Obiectul Atestării: Instalatie AFP-SEPARATOR PRODUSE din cadrul Rafinăriei

Denumirea Unitatii: S.C. ROMPETROL RAFINARE SA Constanţa, Punct de lucru

Beneficiar utilizator : ROMPETROL RAFINARE , Punct de lucru Rafinăria VEGA

1.2. PARTI COMPONENTE

Separatorul de produse petroliere este de fapt un separator gravitational in care se

CAPITOLUL 2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDAR DE REFERINŢĂ

Întocmirea documentaţiei tehnice privind protecţia la explozie este realizată în concordanţă cu

CAPITOLUL 3 PLANUL DE ZONARE EX - CLASIFICAREA LOCURILOR ÎN

O atmosferă explozivă reprezintă un amestec al aerului, în condiţii atmosferice, cu substanţe inflamabile

Marcarea locurilor periculoase

Semn de avertizare pentru locurile

Planurile generale de zonare Ex sunt prezentate în desenele:

 Anexa 1. Ex nr. 1. - „ Extindere Zona Ex imbinarea prin flansa a conductelor de transport”;

Anexa 1. Ex. Nr. 1

Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea cu flanşă a conductelor de transport

Anexa 1. Ex. Nr. 2

Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea prin flanşe a unei armături

Anexa 1. Ex. Nr. 3

Exemplu de ZONARE – Rezervor depozitare9lichide inflamabile amplasat intr-o zona deschisa

Anexa 1. Ex. Nr. 4

CAPITOLUL 4 CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU

Parametrii aparaturii cuprinse in evaluare:

Nr Tipul Tip Protectie/Certificare Clasificare

Nr Tipul Tip Protectie/Certificare Clasificare

CUTIE COMANDA CU 098615 ATX -20+550C;IP66 EExedIICT6/LCIE00ATE II2G

CUTIE ETANSA CU ECB ExedIIBT5/INSEME

CAPITOLUL 5 EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE

5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă

5.2. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor

 stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare faţă de măsurile de protecţie

Figura 5.1. Evaluarea riscurilor

Grupa de încadrare a riscurilor va determina stabilirea priorităţilor de aplicare a măsurilor de prevenire

5.3. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor

PO = Σ (punctaj acordat x coeficient de ponderare) (5.1)

PM = Σ (5 x coeficient de ponderare) (5.2)

Ns = (PO / PM) x 100 (5.3)

De menţionat că în formulele (5.1) şi (5.2) nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţă,

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor pentru instalatia AFP-separator produse se

Fişa 1 - Echipamente tehnice

Punctaj Coeficient Punctaj Punctaj

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 31

Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa

Punctaj Coeficient Punctaj Punctaj

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 62

Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa

Punctaj Coeficient Punctaj Punctaj

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 18

Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa

Fişa 4 - Riscuri speciale

Punctaj Coeficient Punctaj Punctaj

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 14

Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa

Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate