Podgoria Cotnari, este situată în regiunea istorică a Moldovei, în partea de Nord-Est a României şi se află

în limita europeană nordică a cultivării viţei de vie. Situată la 45-50° latitudine nordică, DOC Cotnari se
găseşte în compania selectă a podgoriilor Tokay (Ungaria), Rheingau (Germania) sau Champagne
(Franţa).

Denumirea de Cotnari ca localitate a fost atestată oficial pentru prima dată pe 5 octombrie 1448, iar
perioada de consacrare va începe odată cu glorioasa domnie a lui Ştefan cel Mare (1457–1504). Din
această perioadă istorică datează şi celebrul sortiment tradiţional de Cotnari, cunoscut şi ca vin
voievodal. Un cupaj care este obţinut numai din soiuri româneşti ca Frâncuşa (20%),Fetească Albă (30%),
Grasă de Cotnari (30%) şi Busuioacă de Moldova (10%) (cunoscută astăzi sub numele de Tămâioasă
Românească). O “reţetă” de aproape 600 de ani, care poate fi degustată şi în zilele noastre, întrucât
toate soiurile menţionate au fost păstrate.

Calitatea acestui cupaj nu putea decât să confirme de ce Grasa de Cotnari, era considerată pe o “carte
de vinuri” de la Veneţia din secolul al XV-lea, drept cel mai scump vin.

Cu siguranţă, vinurile produse în DOC Cotnari s-au bucurat pe parcursul secolelor de momentele lor de
glorie. Spre exemplu, în urma unei vizitei a lui Petru cel Mare la Iaşi, în 1711, ţarul rus a exclamat plin de
entuziasm că nu a mai cunoscut până atunci un vin mai bun ca cel de Cotnari. La scurt timp după,
domnitorul şi cărturarul Dimitrie Cantemir avea să catalogheze în 1716 vinul produs în acest areal drept
cel mai bun din Moldova. Într-un document întocmit la Paris în 1875, vinul produs la Cotnari era
considerat egalul vinurilor de Tokay şi superior vinurilor produse în Germania, în regiunea Rinului.În
1889 şi 1890, vinurile produse în regiunea Cotnari confirmă pentru prima dată în elita vinului
internaţional. Obţin în cadrul Expoziţiei Internaţionale de la Paris, Grand Prix-ul. O istorie plină, aflată
într-o continuă evoluţie, al cărei curs nu ar fi fost atât de spectaculos dacă arealul DOC Cotnari nu ar fi
oferit viţei de vie cele mai bune condiţii de climă şi de sol. Pe scurt, terroir-ul de la Cotnari este compus
din:

soluri formate din cernoziom, marnă, nisipuri, argilă şi porţiuni de gresie;

relief înalt cu o altitudine care variază între 231 şi 395 de metri;

climat temperat-continental cu influenţa curenţilor de aer rece din partea estică;

nivel bun de precipitaţii;

expunerea sudică a viţei de vie pe platouri, versanţi, terase şi văi.

După perioada comunistă şi perioada incertă a anilor ’90, vinurile din DOC Cotnari au reînceput să
câştige încrederea şi respectul consumatorului de vin educat român. Demersul început în 2007 de
compania Casa de Vinuri Cotnari, a reprezentat, per total, o schimbare semnificativă mergând în direcţia
tradiţională a exploatării exclusive a soiurilor româneşti. Soiuri precum Grasa de Cotnari, Tămâioasa
Românească, Fetească Albă, Busuioaca de Bohotin şi Feteasca Neagră care refac legenda DOC Cotnari şi
din care astăzi se obţin vinuri conectate la timpul prezent.