dimensiuni medii cu un număr mare de personaje, reale sau fantastice purtătoare ale unor valori simbolice, binele și răul. „Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este un basm cult ce prezintă trăsăturile acestui gen având formule specifice basmului („amu cică era o dată", „mai merse cât mai merse", „și a ținut veselia ani întregi și mai ține încă, cine se duce acolo be și mănâncă. Iară pe la noi cine are bani bea și mănâncă cine nu, se uita și răbda") o structură stereotipă concrectă (se prezintă situația de echilibru în care trăiau craiul și cei trei fii ai săi, situație tulburată de lipsa unui moștenitor al împărăției Împăratului Verde, probele prin care trec cei trei feciori, dar doar cel mic reușește să le dobândească, iar în final situația revine la echilibrul inițial când Harap-Alb preia împărăția unchiului său și se căsătorește cu fata împăratului Roș'), iar tema literară a basmului promovează lupta dintre bine și rău (confruntarea lui Harap-Alb cu cei doi antagoniști: Spânul și Împăratul Roș') constituită pe baza unor motive literare specifice: motivul superiorității mezinului (din cei trei fii ai Craiului numai cel mic reușește să treacă de proba tatălui), motivul labirintului (probele la care este supus protagonistul), motivul obiectelor magice (puterea calului de a se transforma, abilitatea de a vorbi, apa vie și apa moartă, cele două aripi pe care le primește Harap-Alb drept mulțumire de la Crăiasa Albinelor și Crăiasa Furnicilor), motivul căsătoriei (protagonistul se căsătorește cu fata Împăratului Roș'). Titlul basmului avertizează lectorul cu privire la conținutul textului și anume „Povestea lui Harap-Alb". De aici lectorul își poate da seama că mesajul narativ transmis este despre viața și evoluția lui Harap-Alb care trece de la stadiul de novice la stadiul de inițiat, dar și numele acestuia care are mai multe interpretări cu exinoromul „Harap-Alb": „Negru-Alb"ce simbolizează probele și reușita sau „Sclav-Alb" care face referire la statutul pe care îl dobândește când este păcălit de Spân și la originea sa nobilă precum fiu al Craiului. Tema literară este lupta dintre bine și rău cu sfârșit glorios pentru personajul pozitiv și totodată protagonistul basmului, în mod fantastic deoarece cu ajutorul obiectelor magice (apa vie și apa moartă, firișoarele de măr) reușește să învingă răul fiind eliminat de către cal care îl ucide pe Spân aruncându-l în văzduh și lăsându-l liber să cadă. Perspectiva narativă identificată în text este de tip obiectiv, narându-se la persoana a treia, iar naratorul fiind omniscient și omniprezent. Construcția subiectului se face pe baza conflictelor ce reies din relațiile personajelor precum relația mezinului cu tatăl său care nevrând să își supere tatăl, nu mai îndrăznește să îi ceară permisiunea de a pleca la drum pentru a moșteni împărăția. Cu ajutorul Sfintei Duminici protagonistul își biruiește temerile și reușește să plece, trecând cu bine peste toate probele. Cronotopul basmului este neprecizat acțiunea petrecându-se în spațiul și timpul perfecțiunii. Relația incipit-final are la bază starea de echilibru în care se află personajele. Începutul reprezintă starea de echilibru a Craiului împreună cu fii săi, iar finalul valorifică imaginea victorioasă a lui Harap-Alb după ce a reușit să treacă peste toate probele la care a fost supus, să preia împărăția Împăratului Verde și să se căsătorească cu fata Împăratului Roș'. Secvența în care fiul Craiul o întâlnește pe Sfânta Duminică este un moment decisiv pentru continuarea acțiunii deoarece bătrâna îl sfătuiește să își încerce norocul și îi spune ce îi trebuie, cum să își aleagă calul, dar mai întâi îi testează bunătatea cerându-i un ban. Cuprins de sentimentul de supărare și de mâhnire, protagonistul îi oferă banul Sfintei Duminici, exact cum intuise ea, fapt dovedind de modul în care i se adresează. Urmările acestei întrevederi sunt biruinței primei probe prin care mezinul este supus de către tatăl său deghizat în urs și desfășurarea acțiunii atunci când Harap-Alb se întâlnește cu Spânul și este nevoit, păcălit de acesta, să facă schimb de haine și personalitate. O alta secvență reprezentativă pentru mesajul textului este cea în care întâlnirea lui Harap-Alb cu cei cinci „monștrii simpatici" aceștia fiind: Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă comparativ cu viața reală unde fiecare om întâlnește pe parcursul vieții sale fel și fel de persoane. Protagonistul ignoră înfățișarea fizică a celor cinci și îi ia cu el în călătoria sa spre Împăratul Roș' la fel cum noi oamenii, purtăm în suflet persoane pe parcursul vieții. În opinia mea, lumea prezentată în basm este o imagine modificată a lumii reale prin adăugarea fantasticului, a personificărilor și a imposibilului. Nu doar acțiunea, dar și fiecare personaj în parte reprezintă ceva simbolic ca împărăția Craiului mediul protector al familiei, probele reprezintă încercările la care ne supune viața pentru a ne maturiza, Spânul și Împăratul Roș' simbolizează persoanele care ne rănesc, dezamăgesc și care ne vor răul, iar căsătoria lui Harap-Alb cu fata Împăratului Roș' reprezintă fericirea și noul mediu protector pe care ni-l creăm după ce trecem prin anumite etape ale vieții.
În realizarea eseului am avut în vedere:
- încadrarea textului într-o perioadă culturală, într-o
specie narativă; - ilustrarea elementelor de construcție : • titlu; • tema literară; • perspectiva narativă; • cronotopul; • relația incipit-final; • structura; • momentele subiectului; • personaje; • tipuri de conflict; - opinia.
Mult succes! <3
$ % & ' + )
Weiterlesen
Das wird dir gefallen
POVESTEA LUI HARAP-ALB Von mariana25_mihaela Sonstiges ! 2.8K ⋆ 22 # 3 COMENTARIU
Povestea lui Harap-Alb - Ion Creangă
Von Citeşte Româneşte Sonstiges ! 6.6K ⋆ 93 # 1 -Cartea nu este scrisă de mine cuvânt cu cuvânt! -Cartea poate conține greșeli gramaticale! -Cartea este luată de pe internet și postată aici! Ultima noapte de dragoste, întaia noapte de Vonrăzboi eddyzz- REZUMAT Kurzgeschichten ! 1.2K ⋆ 16 # 1 Rezumatul romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu