1.

Polineuropatiile: etiologia, clasificarea, manifestările clinice, diagnosticul,

tratamentul.
Definiție Afectarea nervilor periferici ce se caracterizeaza prin fenomene senzitivo-motorii si
trofice, predominând în extremitățile distale bilateral simetric.
Etiologie
Toxico-infecțioase (difterie, botulism), toxico exogene (intoxicații cu plumb, arsen), toxice
endogene (diabet, uremie, insuf hepatica, renala)
Clasificare 1) clinic si etiologic-forme clinice: senzitivo-motorie; motorie; pseudotabetica;
f.cu tulburari psihice; 2) dupa evolutie in timp: acuta(apogeul<4 s), subacuta(apogeul 4-8s),
cronica(apogeul >8s)
Manifestări clinice debutul Se manifestă in citeva zile, săptămâni prin amorțeli în
extremitățile membrelor, ulterior cu deficit motor (inițial în picioare), evoluând spre
tetrapareză senzitivo-motorie.
Tulburările motorii constau din paralizii simetrice de tip flasc. Mersul este stepat.
Tulburările senzitive se manifestă prin dureri de tip polineuritic, bolnavii acuză parestezii. Se
constată hipoestezie sau anestezie bilaterală, simetrică, în extremitățile distale la miini si
picioare ce descresc ca intensitate spre partea proximala. Reflexele osteotendinoase scad și
apoi dispar. Tulburări trofice se manifestă bilateral prin atrofii musculare catre extremitati si
simetric. Se pot asocia eriteme, ulcer perforant plantar. Pielea devine subțire, lucioasă,
unghiile fărâmicioase, cu prezența dungilor albicioase (Mees).
Diagnostic Examenul electrofiziologic arată reacție de degenerare electrică cu diverse
intensități. Electromiografia afișează potențiale de fibrilație și lungirea latențelor distale. LCR
poate depista disociație albumino-citologică.
Tratament Simptomatic și etiologic. Durerea se tratează cu ajutorul: blocantele canalelor de
Ca, (gabapentin, pregabalin), antidepresive triciclice (amitriptilina, notriptilina), antidepresive
care inhibă recaptarea de serotonină (duloxetina, venlafaxina), patch-uri cu lidocaină aplicate
pe locurile dureroase, opioide.
2. Afectare de n. median, n. ulnar, n. radial: etiologia, manifestările clinice, diagnosticul,
tratamentul.
Paralizia de Nerv Median (PNM)
Etiologie: traumatisme directe, fracturi ale humerusului, procese inflamatorii și tumorale,
compresie in can.carpal, factori iatrogeni, rar infectii virale si intoxicatii
Manifestări clinice: tulburări motorii (nu poate realiza pronatia, miscarea de flexie a miinii
partial redusa, nu poate face flexia falangelor distale a indicelui si mediusului),
senzitive(anestezie sau hiperestezie in teritoriu specific), trofice și vegetative. Reflexul
cubitopronator este diminuat sau abolit. Mușchii tenarului se atrofiază, mâna capătă
înfățișarea labei de maimuță (mâna simiană). Hipercheratoza pielii, apar ulcerațiile unghiilor.
Anestezie sau hiperestezie.
Diagnostic: Reacțiile eletro-fiziologice constau în reacții de degenerescență.
Tratament: etiologic, medicamentos și balnevofizioterapeutic.

Paralizia de Nerv Ulnar (cubital, PNU)

Etiologie: locale (compresiuni externe, traumatisme, fracturi de humerus, tumori, inflamație)
și generale (infecții, intoxicații, diabet zaharat), f.iatrogeni
Manifestări clinice: atitudine a mâinii în formă de gheară sau grifă cubitală, din cauza
paraliziei lombricalilor și interosoșilor. Flexia ultimelor 2 degete este scăzută, bolnavul nu
poate efectua mișcări în proba de zgâriere. Este afectată mișcarea delicată (scriere, încheiere
nasture). Atrofia mușchiului adductor al degetelui mare este accentuată. Eminența hipotenară
pală. Mâna capătă aspect scheletic. Hipo sau anestezie la nivelul marginii interne a minii.
Tulburări vegetative accentuate (piele uscată, decolorată, subțire și lucioasă).
Diagnostic: modificări de degenerare parțială sau totală.
Tratament: etiologic, medicamentos și balnevofizioterapeutic.
Paralizia de Nerv Radial (PNR)
Etiologie:cauze locale (compresiune in somn, paralizia bețivilor, fracturi de humerus si
radius, inflamație, tumoare), și generale (intoxicații cu plumb, arsen, infecții).
Manifestări clinice: tulburări motorii, senzitive, rar trofice. Apar tulb.de motilitate voluntară,
antebrațul se găsește în flexie, iar mâna atârnă în hipereflexie (mâna căzândă, mâna în gât de
lebădă). Dacă aplicăm palma una pe alta, ulterior încercând îndepărtarea suprafețelor de
contact ale palmelor, observăm că din partea nervului radial afectat degetele nu pot realizare
mișcări de extensie, ci din contra se flectează, lunecând pe palma mâinii sănătoase. Reflexele
stiloradial și tricipital sunt abolite sau diminuate. Mușchii se atrofiază. Hipo sau anestezie in
jumatatea externa a fetei dorsale a miinii.
Diagnostic: degenerescența parțială sau totală la ex.electrofiziologic
Tratament: etiologic, medicamentos și balnevofizioterapeutic.

3. Afectare de n. peronier, n. tibial: etiologia, manifestările clinice, diagnosticul,

tratamentul.
Paralizia de nerv peroneu comun
Etiologie: traumatimse (fractura capului peroneului), cauze profesionale, procese compresive
din vecinatate
Manifestări clinice: picior în valgus ecvin. Este imposibilă extensia piciorului și a degetelor
acestuia. Mersul devine stepat, bolnavul flexează gamba în mod exagerat. Scad sau dispar
reflexele achilian și medioplantar. Hipoanestezie. Tulburari amiotrofice in regiunea gambei
Diagnostic: electromiografie (localizarea și severitatea), RMN fosa poplitee, ECO-Doppler
arterial.
Tratament: kinetoterapie, medicamentos sau chirurgical pentru decompresia sau reinserția
unor tendoane pentru a facilita utilizarea piciorului.
Paralizia de nerv tibial
Etiologie: traumatism (plăgi în regiunea poplitee, gambei posterioare și plantară), procese
compresive (sindromul canalului tarsian).
Manifestări clinice: mișcările active sunt diminuate la nivelul piciorului și degetelor.
Bolnavul nu se poate ridica în vârful picioarelor, nu poate bate tactul. Atrofiile musculare
interesează baza posterioară a gambei cu apariția atitudinii în gheară (degete în ciocan).
Reflex achilian abolit. Hipoanestezie.
Diagnostic: electromiografie (localizarea și severitatea), RMN fosa poplitee, ECO-Doppler
arterial.
Tratament: kinetoterapie, medicamentos sau chirurgical pentru decompresia sau reinserția
unor tendoane pentru a facilita utilizarea piciorului.

4. Radiculopatia lombo-sacrată discogenă: manifestările clinice, diagnosticul,

tratamentul conservator şi chirurgical. Complicaţiile radiculopatiei lombo-sacrate
discogene.
Radiculopatia lombo-sacrată discogenă (osteocondroza lombară) este frecventă (92%) și se
poate manifesta prin sindrom vertebrogen compresiv și reflex.
a) Sindrom vertebrogen compresiv lombar
Definiție: hernia de disc lombar poate comprima diferite rădăcini spinale, dar mai frecvent S1
(disc L5-S1), L5 (disc L4-5) și mai rar L4 (disc L3-4). Rădăcina se află în stare de întindere
(extensie) cu edem și stază venoasă, mai târziu cu epidurită aseptică. Debut lent, progresiv,
poate fi in urma unui traumatism usor sau cauze generale-gripa, frig
Manifestări clinice: semne statice si radiculare
- dereglări statice: lordoza lombară ștearsă și înlocuită cu cifoza lombară, poziție antalgică
forțată cu corpul înclinat anterior și lateral, anteflexie și retroflexie limitate, scolioza directă
sau homolaterală, contractarea mm paravertebrali uni sau bilaterala
- dereglări radiculare: sindrom dureros (lombalgie, sciatică).Durerea creste cu iradiere in jos
spre regiunea fesiera, apoi pe toata fata post.a membrului inf. La presiunea apofizelor
spinoasa a L4-L5 se determina o durere locala sau iradiata in MI. Deosebim puncte dureroase
Valleix: punct lombar (unghiul sacro-vertebral), sacro-iliac (la nivelul scizurii iliace), puncte
femorale (fața posterioară a coapsei), punct peroneotibial (capul peroneu), punct maleolar
extern, punct plantar.
Durere produsă prin elongația nervului: Lasegue (flexiunea pe trunchi a membrului inferior
extins deasupra planului orizontal), Bechterew (durere pe partea sănătoasă prin executarea
manevrei Lasegue), Neri (durere în regiunea lombară și membrul inferior la anteflexia
capului), Wasserman (limitarea extensiunii, bolnavul fiind în decubit ventral), Sequard
(durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului), Turin (dureri în partea
posterioară a gambei la flexia dorsală a halucelui), sindrom de compresiune a rădăcinii
spinale S1, L5, L3-4.
b) Sindrom vertebrogen reflex
Definiție: apare durere la excitarea receptorilor inelului fibros al discului afectat, ligamentelor
care îl înconjoară si provoaca durere si r.reflexe
Manifestări clinice:
- lumbago: apare la încordarea musculară, se manifestă prin durere puternică în regiunea
lombară. Nu poate realiza nicio mișcare. Regiunea lombara fixata
- lumbalgie: durere în mișcare stângace, încordare musculară îndelungată, apare nu acut ci pe
parcursul câtorva zile. Incepe ca o durere surda, creste la miscare si schimbarea pozitiei
- lumboischialgie: dureri și manifestări reflexe vertebrogene (hernie de disc) se extind în
regiunea lombară și fesieră și în partea dorsală externă a piciorului. Creste la miscari si
schimbarea pozitiei. Paplpator, se determina noduli duri sau elastici
Diagnostic: Rx: Pensarea spațiului intervertebral cu o disc-atroză secundară și ciocuri
osteofitice, scolioză și dispariția lordozei lombare. Mai rar se pot observa subluxație a
vertebrelor L5-S1, L4-L5, care poartă caracter de retro-, ante- sau lateroflexie.
Pneumomielografia pune în evidență ancoră corespunzătoare discului herniat. Epidurografie
cu verografină. CT, RMN.
Tratament:
- medicamentos: antibiotice, corticosteroide, derivați pirozilidinei (butadiona, aspirina,
analgina)—cazuri infectioase, anabolice (retabolil, nerabolil), igieno-dietic cu calciu și fosfor,
vitamina D—afectiuni degenerative rahidiene, analgezice și infiltrații anestezice, blocaj
epidural cu lidocaina. Tratament ortopedic, fizioterapeutic cu bai calde
- chirurgical: după examen RMN.

5. Plexopatia cervico-brahială: etiologia, formele clinice, tratamentul.

Plexul brahial este format din fuziunea rădăcinilor spinale C5-T2.
Simptomatologia se caracterizează printr-un sindrom de neuron motor periferic, asociat cu
tulburări de sensibilitate și fenomene vegetative.
Etiologie Traumatism direct: plăgi supraclavicualre, intervenții chirurgicale, compresiune
prelungită în regiunea axială prin cârjă, compresie prelungita de masa de operatie;
Traumatism indirect: fracturi de claviculă (contuzie), luxațiile umărului.
Alte cauze: infecții și intoxicații, tumori, anevrisme, cancer al apexului de plămân (sindrom
Pancosta-Tobias), paralizii obstetricale(la nn), spondiloza, discopatii cervicale, arahnoidita
3 tipuri principale:
- tip superior (C5-6) Duchenne-Erb: braț inert, abolirea mișcărilor în articulația umărului,
atrofia mușchilor umărului, abolirea reflexelor bicipital și tricipital, hipoestezie în regiunea
externă a brațului și antebrațului. Miscarile miinilor si degetelor-pastrate
- tip inferior (C8-D1) Dejerine-Clumpke: imposibilitatea mișcării mâinii și degetelor, atrofia
eminenței tenare, hipotenare, mușchilor interosoși cu aspect de mâna simiană, hipoestezie
internă, reflex cubitopronator diminuat sau abolit
- tip total Sherer: deficit motor complet al întregului membru superior, cu flascitate, atrofii
musculare globale, reacție de degenerare electrică, tulburări de sensibilitate ce cuprind tot
memrbul cu exceptia regiunii supero-interne a br., sindrom Claude Bernard-Horner
(enoftalmie, mioză, ptoză palpebrală).
Tablou clinic: cel mai frecvent Forma superioară a lui Duchenne-Erb, Forma inferioară a lui
Dejerine-Clumpke, Forma totală Sherer
Tratament
Administrarea vitaminelor B1, 6, 12, ATP, stricnina, prozerina, aloei, retabolil și nerabolil,
balneofizioterapie, galvanizări, masaje, gimnastică curativă. Recuperare motorie prin
mecanoterapie, terapie cinetică activă și pasivă. In paraliziile obstetricale—purtarea unei
proteze, pu a fixa mina o luna

6. Scleroza laterală amiotrofică: patogenia, manifestările clinice, diagnosticul.

Patologie ce afecteaza nu numai coarnele anterioare, dar si tractul cortico-spinal.Virsta 50-70
ani, mai frecvent la barbati. 1.5:100000 locuitori. SLA e o maladie fatala. Majoritatea
cazurilor sunt sporadice.
Patogenie: multiple teorii. Se presupune o mutatie a genei ce codifica Cu-Zn superoxid
dismutaza pe crs.21, scaderea activitatii E date duce la intoxicatia cu radicali liberi. Pentru
cazuri non familiale se considera ca maladia e produsa de o disfunctie imunologica.
Manifestari clinice:
 Deficit motor intr-un membru, cel mai frecvent; poate fi bilateral, asimetric, mai frecvent
fiind afectat MS, si anume extremitatile distale cu pierderea miscarilor fine a minii si
mers stepat
 Afectarea mm cu inervatie bulbara: dizartrie, modificare vocii, tulburari de deglutitie
 Sdr neurodegenerativ periferic: atrofii musculare, fasciculatii; extensiune progresiva;
distributie asimetrica, non radiculara; atrofia se dezvolta progresiv, cu atrofie globala a
minii, apoi a intregii extremitati. Fasciculatiile se asociaza cu crampele.
 Sdr piramidal: hiperreflexie in arii non-amiotrofice; prezenta reflexelor in pofida
amiotrofiilor; ocazional mers spastic; semnul Babinski. Refelexele OT exagerate in ariile
normale
 Sdr bulbar: dereglari de vorbire-disfonie, dizartrie; probleme de deglutitie, disfagie; ris si
plins sardonic. Se asociaza si semne pseudobulbare. Limba se atrofiaza. Fasciculatii in
mm limbii
 Semne de excludere: tulburari de sensibilitate, sfincteriene, dementa, afectare
neurovegetativa, manifestari oculomotorii.
Diagnostic: e necesara prezenta asociata a semnelor de afectare a neuronului motor periferic
si central. EMG: depisteaza semnele de denervare, muschii implicati in proces, calcularea
vitezei de transmisie a impulsului; evidenta afectarii difuze a coarnelor anterioare.
Demonstreaza lipsa distributiei radiculare a leziunii. Depisteaza activitati spontane-
fasciculatii, fibrilatii, unde pozitive ascutite si potetiale de unitati motorii majorate in
amplitudine, durata, nr.de faze
Tratament: nu exista. Rilutek 20mg/zi extinde durata de supravietuire a p.