Cei 1000 de catelusi

Nu raspunzi pentru chipul pe care il ai, ci pentru ceea ce faci.

Se zice ca demult, intr-un sat mic si indepartat, era o casa parasita.

Intr-o zi, un catelus, cautand adapost pentru a se ascunde de soare, s-a strecurat
prin crapatura uneia dintre usile casei. A urcat incet scarile vechi de lemn. Sus a
dat peste o usa intredeschisa; incet, a intrat in incapere. Spre surprinderea lui, si-
a dat seama ca in camera mai erau inca 1000 de catelusi care-l priveau fix asa
cum ii privea si el pe ei. Catelusul a inceput sa dea din coada si sa ciuleasca
urechile putin cate putin. Si ceilalti catelusi au facut la fel. Mai apoi a zambit si a
latrat vesel la unul din ei. Catelusul s-a mirat sa vada ca toti cei 1000 de catelusi ii
zambeau si ei si latrau cu bucurie inspre el! Cand a iesit din camera si-a spus in
sinea lui: "Ce loc frumos! O sa mai vin pe aici sa-i mai vizitez!"

Dupa un timp, un alt catelus fara stapan a intrat in acelasi loc. Dar, spre
deosebire de primul, acesta, cand i-a vazut pe cei 1000 de catelusi, s-a simtit
amenintat pentru ca il priveau intr-un mod agresiv. Pe urma a inceput sa maraie;
imediat a observat ca si cei 1000 de catelusi maraiau la el. A inceput sa latre cu
furie; ceilalti 1000, la fel. Cand a iesit din camera, catelusul si-a zis: "ce loc
ingrozitor! Nu mai vin niciodata aici!"

In fata casei scria: "casa celor 1000 de oglinzi".

"Toate feţele din lume sunt oglinzi". Decide ce chip vei arata si asa vei fi si pe
dinauntru.

Lucrurile cele mai frumoase din lume nu se vad si nici nu se ating, se simt doar cu
inima.